Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

însă. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. alteori în conflict . cel mai bun.pentru a o înţelege. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. "Democraţia este un sistem politic prost. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. a o organiza sau a o înfrunta. De aceea. evenimente sau idei. Şi peste tot în lume. Şi. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" . De aceea. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. să ştim cum să ne comportăm. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. în capitolul III. nu doar a formei. a instituţiilor statului.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. persoane. ci o schimbare a cogniţiei sociale. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme.uneori în convergenţă. Pentru a te putea implica. ne sprijinim pe ei . Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. această lume o împărţim cu ceilalţi. apelează la ea. ci a fondului.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. al cărei scop este cetăţeanul matur politic. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. Trebuie să ne potrivim cu ea. 2 . la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor.

descrise succint în capitolul I al lucrării. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. totuşi. boicot sau opoziţie manifestă. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. Opiniile. respect. prin ne-colaborare. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. credinţele. Prin aceasta. al transformărilor. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. ei vor fii actorii viitorului. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. în modul de a le interpreta. din contră. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. calitatea şi ritmul progresului nostru. S -a constatat. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. mai liberală în atitudini. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. Cu toate acestea. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. susţinere sau dimpotrivă. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii.Iată de ce reprezentările sociale. dacă nu hotărăsc. la slăbirea ei. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. 3 . În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. al evenimentelor. Atitudinile lor. de a decide asupra lor şi. interesul. când e cazul. care pot fi de devotament. sunt atât de importante în viaţa curentă. începând cu cel imediat.

egalitate în faţa legii. dar şi a unor obiective practice-aplicative. astfel. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. şi dezideratul revoluţiei din 1989. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. Tinerii. reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. implicit studenţii realizează că nu . Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. un termen cu conotaţii multiple. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. de altfel.metodă echilibrând. Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii. perspectivele metodologice ale 4 . datele obţinute prin metodele enunţate anterior. Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării. Acesta a fost. ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată.

putem conchide că ipoteza a fost confirmată.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. În urma analizării datelor obţinute. fraudă. în structura cognitivă a tinerei generaţii. etc. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. minciună. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . Actele de corupţie. indiferent de poziţia socială. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei. al probabilului. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. Calitatea actului de guvernare. deformată natura. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . în sfera idealului. Studenţii nu posedă.. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. nediferenţiată asupra democraţiei. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. încă. difuză. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală.

Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. perspectivă afectivă. absenteism. implicit asupra studenţilor. politice şi de sociologie).şi mai ales puterea statală . toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane. intoleranţă etc. astfel. Fenomenele politice sunt percepute. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. Ipoteza 3 . pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului.Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă. mai ales din percepţii eronate. Pentru că toţi . este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. Ipoteza 2 . Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei.fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. prezintă lacune serioase. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea. Când au vorbit despre 6 . este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. Şi această ipoteză a fost confirmată. Transferând acest lucru la nivel politic. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. decât cognitivă.

de cele mai multe ori. Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. nucleul central precum şi elementele ei periferice. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. percepute în societatea românească: libertate fără limite. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. parlamentul etc. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. În al doilea rând. În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. Pentru a se forma un model al democraţiei. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. separaţia puterilor în stat. Din păcate. politici sociale şi politici economice. un răspuns în cercetări specifice. administrative.democraţie. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. cât. mai ales de clasa politică. în perioada imediat următoare. mai ales. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului .se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. satisfacerea intereselor personale. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . guvern-opoziţie. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale.

Ea reprezintă un mod de a gândi. de a trăi şi de a acţiona. 8 . Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă. Studiul democraţiei rămâne. la fel de incitant ca în vremurile de început. astfel. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful