Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

în capitolul III. Şi. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. apelează la ea. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune.uneori în convergenţă. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. evenimente sau idei.pentru a o înţelege. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. al cărei scop este cetăţeanul matur politic.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. nu doar a formei. a o organiza sau a o înfrunta. 2 . ci o schimbare a cogniţiei sociale. "Democraţia este un sistem politic prost.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. cel mai bun. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. Pentru a te putea implica. ne sprijinim pe ei . dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" . ci a fondului. alteori în conflict . generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. însă. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Trebuie să ne potrivim cu ea. a instituţiilor statului. această lume o împărţim cu ceilalţi. De aceea. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. persoane. De aceea. trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme. Şi peste tot în lume. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. să ştim cum să ne comportăm.

dacă nu hotărăsc. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. în modul de a le interpreta. care pot fi de devotament. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. S -a constatat. 3 . sunt atât de importante în viaţa curentă. de a decide asupra lor şi. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. interesul. Opiniile. la slăbirea ei. Cu toate acestea. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. susţinere sau dimpotrivă. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. al evenimentelor.Iată de ce reprezentările sociale. credinţele. respect. descrise succint în capitolul I al lucrării. când e cazul. din contră. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. totuşi. începând cu cel imediat. boicot sau opoziţie manifestă. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). calitatea şi ritmul progresului nostru. Atitudinile lor. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. prin ne-colaborare. mai liberală în atitudini. Prin aceasta. Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. al transformărilor. ei vor fii actorii viitorului. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare.

perspectivele metodologice ale 4 . ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. dar şi a unor obiective practice-aplicative. analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. un termen cu conotaţii multiple. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. de altfel. Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). implicit studenţii realizează că nu . egalitate în faţa legii. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii. Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. astfel. Acesta a fost. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. şi dezideratul revoluţiei din 1989. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi.metodă echilibrând. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. Tinerii.

etc. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. în sfera idealului. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 .există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. difuză. Calitatea actului de guvernare. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. încă. fraudă. deformată natura. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. În urma analizării datelor obţinute. putem conchide că ipoteza a fost confirmată. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. Actele de corupţie. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. al probabilului. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie.. nediferenţiată asupra democraţiei. la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. în structura cognitivă a tinerei generaţii. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . indiferent de poziţia socială. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. minciună. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. Studenţii nu posedă.

pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului. mai ales din percepţii eronate. Pentru că toţi . decât cognitivă. politice şi de sociologie). Fenomenele politice sunt percepute. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. Ipoteza 3 . astfel. Transferând acest lucru la nivel politic. intoleranţă etc. Când au vorbit despre 6 .fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. Ipoteza 2 . este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii.şi mai ales puterea statală . toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane. perspectivă afectivă. este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. absenteism. prezintă lacune serioase. implicit asupra studenţilor. Şi această ipoteză a fost confirmată.Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor. cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim.

Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. mai ales. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. un răspuns în cercetări specifice. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. guvern-opoziţie. de cele mai multe ori. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. În al doilea rând. în perioada imediat următoare. politici sociale şi politici economice. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic.democraţie. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. parlamentul etc. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. Din păcate. satisfacerea intereselor personale. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. nucleul central precum şi elementele ei periferice. separaţia puterilor în stat. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. mai ales de clasa politică. administrative. Pentru a se forma un model al democraţiei.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. percepute în societatea românească: libertate fără limite. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. cât.

Studiul democraţiei rămâne. de a trăi şi de a acţiona. astfel. 8 . la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă. ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale.