Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. cel mai bun. ci a fondului. pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. alteori în conflict . nu doar a formei. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. apelează la ea. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. De aceea.pentru a o înţelege. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. evenimente sau idei. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. Trebuie să ne potrivim cu ea. ne sprijinim pe ei . De aceea. însă. "Democraţia este un sistem politic prost. ci o schimbare a cogniţiei sociale. în capitolul III. 2 . să ştim cum să ne comportăm. Şi peste tot în lume. Şi. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. a instituţiilor statului. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. a o organiza sau a o înfrunta. această lume o împărţim cu ceilalţi. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. Pentru a te putea implica. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii. al cărei scop este cetăţeanul matur politic.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill.uneori în convergenţă. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" . schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. persoane.

susţinere sau dimpotrivă. respect. dacă nu hotărăsc. care pot fi de devotament. ei vor fii actorii viitorului. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. prin ne-colaborare.Iată de ce reprezentările sociale. Prin aceasta. al evenimentelor. boicot sau opoziţie manifestă. în modul de a le interpreta. când e cazul. de a decide asupra lor şi. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. descrise succint în capitolul I al lucrării. Atitudinile lor. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. la slăbirea ei. Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. mai liberală în atitudini. Opiniile. S -a constatat. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. interesul. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii. sunt atât de importante în viaţa curentă. din contră. Cu toate acestea. calitatea şi ritmul progresului nostru. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. credinţele. începând cu cel imediat. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. totuşi. În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. al transformărilor. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. 3 .

Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii.metodă echilibrând. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere. un termen cu conotaţii multiple. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. Acesta a fost. Tinerii. dar şi a unor obiective practice-aplicative. şi dezideratul revoluţiei din 1989. reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. egalitate în faţa legii. implicit studenţii realizează că nu . de altfel. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. astfel. Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. perspectivele metodologice ale 4 .

nediferenţiată asupra democraţiei. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. Actele de corupţie. Studenţii nu posedă. deformată natura. Calitatea actului de guvernare. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei. în sfera idealului. în structura cognitivă a tinerei generaţii. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. putem conchide că ipoteza a fost confirmată. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . În urma analizării datelor obţinute.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. etc. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. al probabilului. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi.. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . încă. indiferent de poziţia socială. minciună. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie. difuză. fraudă.

Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. Când au vorbit despre 6 . toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic. pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului. cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. absenteism. prezintă lacune serioase. Ipoteza 2 . Ipoteza 3 . decât cognitivă. Şi această ipoteză a fost confirmată. politice şi de sociologie). Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. Transferând acest lucru la nivel politic.şi mai ales puterea statală .fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti. Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă. implicit asupra studenţilor. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică. Fenomenele politice sunt percepute. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea. mai ales din percepţii eronate. Pentru că toţi . astfel. perspectivă afectivă. intoleranţă etc.

Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. un răspuns în cercetări specifice. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. nucleul central precum şi elementele ei periferice. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. cât. administrative. politici sociale şi politici economice. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. În al doilea rând. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. de cele mai multe ori. În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. Pentru a se forma un model al democraţiei. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . separaţia puterilor în stat. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. percepute în societatea românească: libertate fără limite. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. Din păcate. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. mai ales de clasa politică. guvern-opoziţie. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. parlamentul etc. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. mai ales.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. satisfacerea intereselor personale. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic.democraţie. Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. în perioada imediat următoare. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale.

reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. Studiul democraţiei rămâne. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. astfel. ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. de a trăi şi de a acţiona. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare. la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi. 8 . Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful