Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. al cărei scop este cetăţeanul matur politic. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. în capitolul III. a instituţiilor statului. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. apelează la ea. 2 . a o organiza sau a o înfrunta. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme.uneori în convergenţă. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. ci o schimbare a cogniţiei sociale. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. ci a fondului. evenimente sau idei.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. ne sprijinim pe ei . cel mai bun. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. Şi peste tot în lume.pentru a o înţelege. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. însă. Trebuie să ne potrivim cu ea. De aceea. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. să ştim cum să ne comportăm. nu doar a formei. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. Pentru a te putea implica. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. persoane. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" . Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. această lume o împărţim cu ceilalţi. Şi. "Democraţia este un sistem politic prost. De aceea. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. alteori în conflict .

Prin aceasta. dacă nu hotărăsc. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. prin ne-colaborare. S -a constatat. sunt atât de importante în viaţa curentă. totuşi. Cu toate acestea. când e cazul. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. boicot sau opoziţie manifestă. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. mai liberală în atitudini. începând cu cel imediat. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. interesul. care pot fi de devotament. Atitudinile lor. ei vor fii actorii viitorului. din contră. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii. Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. descrise succint în capitolul I al lucrării. la slăbirea ei. 3 . Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. Opiniile. politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. al transformărilor. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. credinţele. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). al evenimentelor. În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. respect. de a decide asupra lor şi. susţinere sau dimpotrivă. în modul de a le interpreta.Iată de ce reprezentările sociale. calitatea şi ritmul progresului nostru.

Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. dar şi a unor obiective practice-aplicative. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. perspectivele metodologice ale 4 . Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi. Tinerii. Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. implicit studenţii realizează că nu . Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. Acesta a fost. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere. ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. egalitate în faţa legii. şi dezideratul revoluţiei din 1989. astfel. de altfel. analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. un termen cu conotaţii multiple.metodă echilibrând.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării.

putem conchide că ipoteza a fost confirmată. în structura cognitivă a tinerei generaţii. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia. etc. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. indiferent de poziţia socială. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . În urma analizării datelor obţinute. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei. în sfera idealului. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. fraudă. difuză. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. Studenţii nu posedă. al probabilului.. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. încă. Actele de corupţie. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. deformată natura. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . Calitatea actului de guvernare. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. minciună. nediferenţiată asupra democraţiei.

politice şi de sociologie). absenteism. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor.Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic. perspectivă afectivă. Ipoteza 2 . pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului. intoleranţă etc. prezintă lacune serioase. mai ales din percepţii eronate. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea. Pentru că toţi . toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane.şi mai ales puterea statală . Şi această ipoteză a fost confirmată. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. astfel. Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. Ipoteza 3 . Fenomenele politice sunt percepute. cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. implicit asupra studenţilor. decât cognitivă. Transferând acest lucru la nivel politic. Când au vorbit despre 6 . este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică.fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice. Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor.

în perioada imediat următoare. Din păcate. politici sociale şi politici economice. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . nucleul central precum şi elementele ei periferice. administrative.democraţie. Pentru a se forma un model al democraţiei. de cele mai multe ori. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. cât. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. separaţia puterilor în stat. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. mai ales de clasa politică. Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. parlamentul etc.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic. un răspuns în cercetări specifice. În al doilea rând. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. percepute în societatea românească: libertate fără limite. În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. guvern-opoziţie. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. satisfacerea intereselor personale. mai ales.

atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul. Ea reprezintă un mod de a gândi. de a trăi şi de a acţiona. astfel. 8 . ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. Studiul democraţiei rămâne. la fel de incitant ca în vremurile de început. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful