Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. evenimente sau idei. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare.pentru a o înţelege. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. ci a fondului. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. Şi. ci o schimbare a cogniţiei sociale. să ştim cum să ne comportăm. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" . a o organiza sau a o înfrunta.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. nu doar a formei. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. apelează la ea. De aceea. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. alteori în conflict . Trebuie să ne potrivim cu ea. în capitolul III. însă. pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. această lume o împărţim cu ceilalţi. ne sprijinim pe ei . "Democraţia este un sistem politic prost. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. cel mai bun. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. Şi peste tot în lume. De aceea. 2 . vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. persoane.uneori în convergenţă. al cărei scop este cetăţeanul matur politic. Pentru a te putea implica. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. a instituţiilor statului.

În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii. calitatea şi ritmul progresului nostru. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. prin ne-colaborare. S -a constatat. Opiniile. descrise succint în capitolul I al lucrării. care pot fi de devotament. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. al transformărilor. de a decide asupra lor şi.Iată de ce reprezentările sociale. credinţele. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. începând cu cel imediat. din contră. În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. sunt atât de importante în viaţa curentă. dacă nu hotărăsc. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. Atitudinile lor. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. Prin aceasta. la slăbirea ei. al evenimentelor. susţinere sau dimpotrivă. boicot sau opoziţie manifestă. în modul de a le interpreta. totuşi. 3 . respect. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. interesul. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. când e cazul. Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). Cu toate acestea. mai liberală în atitudini. ei vor fii actorii viitorului.

Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. Tinerii. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. astfel. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii. Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. perspectivele metodologice ale 4 .metodă echilibrând. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. dar şi a unor obiective practice-aplicative. de altfel. Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. şi dezideratul revoluţiei din 1989. egalitate în faţa legii. un termen cu conotaţii multiple. analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. Acesta a fost. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării. Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). implicit studenţii realizează că nu .

minciună. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. nediferenţiată asupra democraţiei. indiferent de poziţia socială. în structura cognitivă a tinerei generaţii.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. în sfera idealului. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . etc. la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. Studenţii nu posedă. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie. Calitatea actului de guvernare. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. Actele de corupţie. putem conchide că ipoteza a fost confirmată. În urma analizării datelor obţinute.. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei. difuză. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . încă. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. al probabilului. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia. fraudă. deformată natura.

politice şi de sociologie).fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice. Transferând acest lucru la nivel politic. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. prezintă lacune serioase. intoleranţă etc. este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. au apărut efecte perverse asupra populaţiei.şi mai ales puterea statală . pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane. astfel. perspectivă afectivă. Fenomenele politice sunt percepute. implicit asupra studenţilor. Când au vorbit despre 6 . O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. decât cognitivă.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă. este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică. Pentru că toţi . Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic. Ipoteza 3 . Şi această ipoteză a fost confirmată.Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor. cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim. mai ales din percepţii eronate. Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. Ipoteza 2 . absenteism.

Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. de cele mai multe ori.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. administrative. separaţia puterilor în stat. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. politici sociale şi politici economice. în perioada imediat următoare. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic. percepute în societatea românească: libertate fără limite. parlamentul etc. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . Din păcate. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri.democraţie. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. Pentru a se forma un model al democraţiei. În al doilea rând. nucleul central precum şi elementele ei periferice. satisfacerea intereselor personale. Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. cât. un răspuns în cercetări specifice. guvern-opoziţie. mai ales de clasa politică. mai ales.

atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul. 8 . astfel. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. Ea reprezintă un mod de a gândi. ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. la fel de incitant ca în vremurile de început. de a trăi şi de a acţiona. Studiul democraţiei rămâne.