Rezumat Lucrare Doctorat - Gili Barbulescu

Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

ne sprijinim pe ei . De aceea. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. a o organiza sau a o înfrunta. persoane. trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme. această lume o împărţim cu ceilalţi.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. 2 . Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. Trebuie să ne potrivim cu ea. însă. a instituţiilor statului. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Pentru a te putea implica.pentru a o înţelege. ci a fondului. nu doar a formei. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. ci o schimbare a cogniţiei sociale. să ştim cum să ne comportăm. cel mai bun. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. Şi peste tot în lume. De aceea. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. alteori în conflict . pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" . evenimente sau idei. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii.uneori în convergenţă. al cărei scop este cetăţeanul matur politic. "Democraţia este un sistem politic prost. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. apelează la ea. în capitolul III. Şi. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte.

Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. Opiniile. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. calitatea şi ritmul progresului nostru. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. mai liberală în atitudini. când e cazul. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. care pot fi de devotament. descrise succint în capitolul I al lucrării. politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. susţinere sau dimpotrivă. 3 . Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. interesul. totuşi.Iată de ce reprezentările sociale. S -a constatat. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii. al evenimentelor. dacă nu hotărăsc. Atitudinile lor. din contră. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. sunt atât de importante în viaţa curentă. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. respect. Prin aceasta. al transformărilor. începând cu cel imediat. prin ne-colaborare. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. de a decide asupra lor şi. În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. Cu toate acestea. ei vor fii actorii viitorului. boicot sau opoziţie manifestă. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). la slăbirea ei. în modul de a le interpreta. credinţele. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut.

ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii. Acesta a fost. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. perspectivele metodologice ale 4 . Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura.metodă echilibrând. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere. dar şi a unor obiective practice-aplicative. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi. astfel. şi dezideratul revoluţiei din 1989. Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. egalitate în faţa legii. reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. Tinerii. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării. un termen cu conotaţii multiple. Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. de altfel. implicit studenţii realizează că nu . iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final.

al probabilului. nediferenţiată asupra democraţiei. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. difuză. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. Actele de corupţie. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . În urma analizării datelor obţinute. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. indiferent de poziţia socială. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. putem conchide că ipoteza a fost confirmată. în structura cognitivă a tinerei generaţii. deformată natura.. minciună. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia. încă. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. Calitatea actului de guvernare. etc. în sfera idealului. fraudă. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. Studenţii nu posedă. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii.

toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică. Şi această ipoteză a fost confirmată. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. astfel. Ipoteza 3 . Ipoteza 2 . mai ales din percepţii eronate. intoleranţă etc. pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului. politice şi de sociologie). cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim. decât cognitivă. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic. prezintă lacune serioase. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă. Când au vorbit despre 6 . este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. Fenomenele politice sunt percepute.şi mai ales puterea statală . a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. absenteism.fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice. Transferând acest lucru la nivel politic. Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. Pentru că toţi . perspectivă afectivă.Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea. implicit asupra studenţilor.

de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. În al doilea rând. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. administrative. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. politici sociale şi politici economice. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. în perioada imediat următoare. guvern-opoziţie. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. satisfacerea intereselor personale. nucleul central precum şi elementele ei periferice. Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. parlamentul etc. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. percepute în societatea românească: libertate fără limite.democraţie.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. separaţia puterilor în stat. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. de cele mai multe ori. cât. un răspuns în cercetări specifice. Din păcate. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. mai ales. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. mai ales de clasa politică. Pentru a se forma un model al democraţiei.

8 . la fel de incitant ca în vremurile de început. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. Studiul democraţiei rămâne. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. astfel. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare. de a trăi şi de a acţiona. Ea reprezintă un mod de a gândi. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful