P. 1
Rezumat Lucrare Doctorat - Gili Barbulescu

Rezumat Lucrare Doctorat - Gili Barbulescu

|Views: 3|Likes:
Published by Doina Turculeţ

More info:

Published by: Doina Turculeţ on Oct 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2013

pdf

text

original

Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. ci a fondului. "Democraţia este un sistem politic prost. a o organiza sau a o înfrunta. Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. Pentru a te putea implica. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. această lume o împărţim cu ceilalţi. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. ci o schimbare a cogniţiei sociale. Şi peste tot în lume. a instituţiilor statului. 2 . în capitolul III. în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii. De aceea.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. Şi. cel mai bun. să ştim cum să ne comportăm. persoane. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" .uneori în convergenţă. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. însă.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. Trebuie să ne potrivim cu ea. De aceea. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme.pentru a o înţelege. ne sprijinim pe ei . la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. apelează la ea. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. al cărei scop este cetăţeanul matur politic. evenimente sau idei. alteori în conflict . Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. nu doar a formei. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare.

Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. respect. descrise succint în capitolul I al lucrării. calitatea şi ritmul progresului nostru. Opiniile. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. S -a constatat. Cu toate acestea. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. totuşi. susţinere sau dimpotrivă. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. mai liberală în atitudini. politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. în modul de a le interpreta. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. sunt atât de importante în viaţa curentă. 3 . mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. credinţele. boicot sau opoziţie manifestă. când e cazul. interesul. prin ne-colaborare. din contră. Atitudinile lor. la slăbirea ei.Iată de ce reprezentările sociale. Prin aceasta. începând cu cel imediat. al transformărilor. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. ei vor fii actorii viitorului. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. al evenimentelor. dacă nu hotărăsc. de a decide asupra lor şi. care pot fi de devotament. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii.

Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. dar şi a unor obiective practice-aplicative. astfel. perspectivele metodologice ale 4 . egalitate în faţa legii. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării. de altfel. implicit studenţii realizează că nu . analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere.metodă echilibrând. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. Tinerii. ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. un termen cu conotaţii multiple. Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. Acesta a fost. şi dezideratul revoluţiei din 1989. Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi.

la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. minciună. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . în sfera idealului. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. Studenţii nu posedă. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. deformată natura. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. difuză. putem conchide că ipoteza a fost confirmată. chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. încă. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. Calitatea actului de guvernare.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . Actele de corupţie. etc. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. indiferent de poziţia socială.. al probabilului. în structura cognitivă a tinerei generaţii. În urma analizării datelor obţinute. nediferenţiată asupra democraţiei. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. fraudă. informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia.În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei.

Transferând acest lucru la nivel politic. Ipoteza 2 . creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. perspectivă afectivă.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. politice şi de sociologie). implicit asupra studenţilor. este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. Când au vorbit despre 6 . Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. Ipoteza 3 . Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. prezintă lacune serioase. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. mai ales din percepţii eronate. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea. Şi această ipoteză a fost confirmată. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă. Fenomenele politice sunt percepute. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor. intoleranţă etc. absenteism. Pentru că toţi . cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic.Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane.Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti. este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică.şi mai ales puterea statală . decât cognitivă. astfel. pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului.fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice.

Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. cât. administrative. satisfacerea intereselor personale.democraţie. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. percepute în societatea românească: libertate fără limite. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. guvern-opoziţie. Pentru a se forma un model al democraţiei. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. Din păcate. În al doilea rând. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. mai ales. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. de cele mai multe ori. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . mai ales de clasa politică. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. separaţia puterilor în stat. politici sociale şi politici economice. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. în perioada imediat următoare. nucleul central precum şi elementele ei periferice. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. parlamentul etc. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. un răspuns în cercetări specifice.

de a trăi şi de a acţiona. astfel. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul. Studiul democraţiei rămâne.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie. la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. 8 . ceea ce schimbă în mod fundamental problematica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->