Rezumat

Lucrare de doctorat: Reprezentarea socială a democraţiei în micromediile studenţeşti Doctorand:Gili Bărbulescu Conducător doctorat: prof. univ. dr. Pantelimon Golu

La început de secol XXI, democraţia, ca mod de guvernare, este foarte populară în majoritatea continentelor, inclusiv în Europa de Est, mai ales când cele mai multe ideologii politice pretind că îi sunt favorabile. Aceste presupuse ideologii democratice sunt în permanentă competiţie şi ocazional în conflict unele cu altele. Cea mai bună explicaţie pentru această situaţie stranie constă în a spune că ideologii diferite urmăresc şi promovează într-adevăr democraţia, dar în moduri diferite, deoarece ele sunt în dezacord cu privire la ceea ce este democraţia. Democraţia nu este ceva unic, aşa cum putem observa în scurta istorie a democraţiei ce va fi prezentată în capitolul II al lucrării. Mai degrabă decât o anumită formă de guvernământ, care trebuie să aibă o structură specifică, democraţia este un ideal, ceva spre care oamenii tind. Vom face o incursiune în Grecia antică, ţara de origine a democraţiei, apoi vom analiza varianta romană (Roma antică) a democraţiei. Renaşterea a dat un nou imbold idealului democratic, pentru ca astăzi să avem trei concepţii majore despre democraţie: democraţia liberală, social – democraţia şi democraţia populară. În societatea românească, idealul democratic a prins contur începând cu domnia lui Cuza, apoi prin monarhia constituţională şi, în final, reapariţia lui în 1989, în Europa de Est, implicit în România. Studiul democraţiei rămâne, astfel, la fel de incitant ca în vremurile de început. Ea reprezintă un mod de a gândi, de a trăi şi de a acţiona. Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă, ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează
1

Cele două decade care s-au scurs de la Revoluţia din 1989. schimbarea lor şi rezistenţa la schimbare. persoane. a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice.schimbarea şi se schimbă în acelaşi timp este omul. ne sprijinim pe ei . trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. să identificăm şi să rezolvăm problemele pe care le pune. ci o schimbare a cogniţiei sociale. De aceea. la fel nu suntem izolaţi într-un vid social. Avem întotdeauna nevoie să ştim la ce să ne aşteptăm din partea lumii care ne înconjoară. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Şi. ci a fondului. al cărei scop este cetăţeanul matur politic. a o organiza sau a o înfrunta. la fel cum în faţa acestei lumi de obiecte. a instituţiilor statului. în capitolul III. alteori în conflict . De aceea.pentru a o înţelege. Această metamorfoză ce-şi propune nu numai schimbarea legislativă. Pentru a te putea implica. "Democraţia este un sistem politic prost.aşa se pare că ar fi spus fostul primministru britanic Winston Churchill. cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor. cel mai bun. însă. pot fi caracterizate printr-un singur concept: tranziţie. să ştim cum să ne comportăm. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze.uneori în convergenţă. Trebuie să ne potrivim cu ea. această lume o împărţim cu ceilalţi. 2 . în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii. nu suntem echipaţi (numai) cu automatisme. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie. apelează la ea. evenimente sau idei. generează în câmpul social numeroase fenomene ce merită a fi studiate. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. nu doar a formei. vom acorda o atenţie deosebită teoriilor cu privire la procesul formării atitudinilor. Şi peste tot în lume. dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" .

descrise succint în capitolul I al lucrării. prejudecăţile indivizilor faţă de acest mod de guvernare influenţează. susţinere sau dimpotrivă. care pot fi de devotament. este prin definiţie mai receptivă la schimbare. al transformărilor. mai liberală în atitudini. sunt atât de importante în viaţa curentă. ei vor fii actorii viitorului. al evenimentelor. Cu toate acestea. respect. existenţa unei rezistenţe la schimbare chiar în rândurile intelectualilor. 3 . Actualii studenţi şi elevi vor gestiona schimbarea în societatea românească. Acesta este motivul pentru care este importantă cunoaşterea percepţiei tinerilor faţă de sistemul actual de guvernare. tinerii cetăţeni pot contribui la consolidarea poziţiei şi a rolului democraţiei în societatea românească sau. când e cazul. În jurul lor se constituie un domeniu de cercetare dotat cu instrumente conceptuale şi metodologice proprii. începând cu cel imediat. interesul. calitatea şi ritmul progresului nostru. de a decide asupra lor şi. din contră. prin ne-colaborare. informaţia şi gradul de implicare în viaţa socială. totuşi. politică şi economică a ţării vor cântări foarte greu în orientarea. în modul de a le interpreta. Opiniile. credinţele. mai puţin îndoctrinată de vechile valori şi mai puţin ataşată fată de trecut. S -a constatat. Premisa incontestabilă este aceea că populaţia tânără (implicit studenţii). la slăbirea ei. prin studii efectuate la noi în ţară cât şi în ţările limitrofe. atitudinile şi conduita acestora faţă de sistemul democratic. Ele ne ghidează în modul de a numi şi de a defini totodată diferitele aspecte ale realităţii noastre zilnice. dacă nu hotărăsc. În cazul reprezentărilor sociale avem de-a face cu fenomene observabile în mod direct sau reconstruite printr-o activitate ştiinţifică. Atitudinile lor. Acestea sunt doar cele mai importante argumente care au fost aduse în favoarea importanţei reprezentărilor sociale şi a studierii lor în cadrul acestei lucrări de cercetare. de a lua o poziţie faţă de ele şi de a le apăra. boicot sau opoziţie manifestă. Aceste fenomene devin de câţiva ani un obiect central pentru ştiinţele socio-umane. Prin aceasta.Iată de ce reprezentările sociale.

analiza documentelor şi ancheta pe bază de chestionar pentru a ne oferi dimensiuni ale atitudinilor studenţilor faţă de obiectul investigat iar în final. pentru a identifica conţinutul reprezentării sociale a democraţiei şi calitatea relaţiilor dintre elementele componente. au putut fi analizate în profunzime prin metoda focus grupurilor eminamente calitativă cercetării. un termen cu conotaţii multiple. de altfel. Valoarea democratică cea mai bine conturată care reiese din studiul acesta este libertatea. Între cele două categorii de obiective există o strânsă legătura. ca intelectuali în devenire şi ca viitori lideri de opinie în societatea românească de mâine. S-au folosit mai multe metode pentru culegerea datelor: metoda asociaţiei libere. astfel. egalitate în faţa legii. Tinerii. Pentru o prelucrare şi interpretare a datelor cât mai acurată s-a recurs la o subeşantionare pe două loturi: viitori specialişti (studenţi din cadrul facultăţilor în care se furnizează în procesul educaţional informaţii cu privire la guvernare şi sisteme de guvernare) şi nespecialişti (studenţi care nu beneficiază de aceste informaţii în cadrul programelor de învăţământ). şi dezideratul revoluţiei din 1989. perspectivele metodologice ale 4 . ne-am propus atingerea unor obiective general-teoretice privind problematica vizată. ele condiţionându-se reciproc în sensul că problemele teoretice abordate pot constitui sursa unor importante aplicaţii practice. iar interpretarea rezultatelor acestora poate contribui la elucidarea unor probleme teoretice mai mult sau mai puţin controversate. implicit studenţii realizează că nu . dar şi a unor obiective practice-aplicative. datele obţinute prin metodele enunţate anterior. Având în vedere că scopul lucrării de faţă îl constituie încercarea de identificare a unei perspective în studiul percepţiilor. Acesta a fost. Interesant este că acestui termen i s-a asociat noţiunea de lege. reprezentărilor şi atitudinilor faţă de democraţie la nivelul studenţilor români. Cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion nereprezentativ naţional alcătuit din 516 studenţi provenind de la diverse facultăţi.metodă echilibrând.credem că potenţialul cel mai mare al schimbării îl deţin studenţii.

În condiţiile în care studenţii români au la nivel conceptual o imagine globală. în structura cognitivă a tinerei generaţii. fraudă. Atitudinile studenţilor faţă de valorile democratice sunt modelate atât de factori interni cât şi externi. precum şi portretul psihomoral al politicienilor au un impact major asupra perceperii democraţiei. minciună. În urma analizării datelor obţinute. Cercetarea reprezentării sociale a democraţiei în micromediile studenţeşti a plecat de la trei ipoteze majore: Ipoteza 1 . informaţii corecte şi extinse în ce priveşte conceptul studiat: democraţia. atribuţiile şi funcţiile instituţiilor democratice. putem conchide că ipoteza a fost confirmată. al probabilului. a avantajelor şi a dezavantajelor inevitabile. putem spune că se încearcă păstrarea principiilor democratice fundamentale (libertăţile. Actele de corupţie. indiferent de poziţia socială.există libertate în sens democratic în afara unui cadru legislativ coerent care să fie respectat de toţi membrii societăţii. Studenţii nu posedă. Calitatea actului de guvernare. Pentru că nu există o imagine clară a limitelor şi a atu-urilor democraţiei. Chiar studenţii care urmează facultăţi în care programa universitară include materii menite să ofere studenţilor cunoştinţe 5 . chiar dacă nu modifică în esenţă valorile expectate. se poate presupune că la nivel instituţional ei vor percepe într-o manieră neclară. încă. la un nivel de aspiraţii scăzut în ceea ce priveşte posibilitatea implementării valorilor democratice în viitorul apropiat şi la folosirea libertăţii de opinie ca singur mijloc de combatere a acestui fenomen. în sfera idealului. drepturile şi obligaţiile ce ne revin) lăsând pe seama teoreticienilor sau al oamenilor politici strategiile pe termen lung. difuză. De aceea ne putem aştepta la un grad din ce în ce mai mare de absenteism la vot. Influenţa socială este evidentă în toată această ecuaţie. a traiectoriei şi a punctului terminus în cogniţia socială. deformată natura. etc. le împinge din păcate tot mai mult din sfera realităţii imediate în sfera potenţialului. nediferenţiată asupra democraţiei..

Fenomenele politice sunt percepute. creând condiţiile sociale necesare pentru realizarea acestor scopuri. toată puterea trebuie să se încline în faţa demnităţii umane. Pentru că toţi . este de presupus că atitudinea lor faţă de regimul democratic din România este de natură critică. a predomnării intereselor personale şi de grup în rândul politicienilor. decât cognitivă. este de presupus că aceasta va împieta asupra imaginării de către studenţi a unui model corect al democraţiei. perspectivă afectivă. fiind insuficient pregătiţi atât la nivel teoretic. absenteism. cu toate consecinţele comportamentale şi atitudinale ce decurg de aici: indiferenţă. Transferând acest lucru la nivel politic. cât şi acţional pentru a se implica activ în noua societate pe care vrem să o construim. mai ales din percepţii eronate. Şi această ipoteză a fost confirmată. politice şi de sociologie). Puterea trebuie oricum limitată şi controlată permanent şi trebuie să se bazeze pe aprobarea celor supuşi ei. pentru că intervenţiile necontrolate ale statului ar putea leza demnitatea şi libertăţile individului. Ipoteza 3 .Întrucât experienţa studenţilor în materie de practici politice este limitată. prezintă lacune serioase. O comunitate este democratică atunci când recunoaşte demnitatea umană şi când respectă dreptul tuturor cetăţenilor săi de a-şi dezvolta în mod liber personalitatea.trebuie să servească scopului de a asigura şi spori posibilitatea şi şansele vieţii demne şi libere pentru toţi membrii comunităţii. intoleranţă etc. implicit asupra studenţilor. Prin prezentarea frecventă în mass media a corupţiei din mediul politic. Ipoteza 2 .fundamentale privind societăţile democratice (facultăţi de ştiinţe juridice. astfel. Confirmarea acestei ipoteze a rezultat mai ales din analiza datelor calitative obţinute prin metoda focus grupurilor. au apărut efecte perverse asupra populaţiei. Când au vorbit despre 6 .Având în vedere faptul că dificultăţile tranziţiei se răsfrâng asupra moralului populaţiei studenţeşti.şi mai ales puterea statală .

un răspuns în cercetări specifice.se regăseşte încă în interiorul conceptului de democraţie. administrative. parlamentul etc. ca armă de atac împotriva opoziţiei sau guvernamentale. Rezultatele acestei lucrări sunt importante pe mai multe planuri. satisfacerea intereselor personale. dar şi faţă de principalele atuu-ri ale democraţiei: alegerile libere. Idealul democraţiei liberale moderne – libertatea individului . guvern-opoziţie. să înţeleagă aspiraţiile şi nevoile grupurilor sociale pe care le conduc. În al doilea rând. separaţia puterilor în stat. nucleul central precum şi elementele ei periferice. detaliate pe fiecare element care suscită interesul. Din păcate. sistem de recrutare de personal şi de promovare bazat pe relaţii. promisiuni neonorate din partea politicienilor etc. Soluţiile trebuie să includă aspecte educaţionale. Întrebărilor care au apărut vom încerca să le găsim. de altfel) şi studenţii care sunt deja activi în partidele politice? Care ar fi aceea ? Care este reprezentarea socială a democraţiei în rândul politicienilor? Care sunt asemănările şi deosebirile dintre 7 a strategiei . de cele mai multe ori. politici sociale şi politici economice. mai ales de clasa politică. În primul rând s-a realizat o diagnoză a conţinutului reprezentării sociale a democraţiei. în perioada imediat următoare. Există vreo diferenţă între reprezentările studenţilor care urmează diferite specializări (pe care i-am studiat. percepute în societatea românească: libertate fără limite. mai ales. principiile ei trebuie să fie trăite de majoritatea oamenilor. atunci conturarea unei strategii integrate de soluţii pentru implementarea unei democraţii autentice este imperios necesară. studenţii s-au focalizat în mod special pe limitele ei. rezultatele cercetării relevă o tendinţă de apatie a tinerei generaţii de studenţi faţă de viaţa politică în general. Dacă ţinem cont de faptul că ei sunt viitorii lideri de opinie ai societăţii noastre. Pentru a se forma un model al democraţiei.democraţie. cât. supralicitatea puterii financiare în detrimentul competenţelor intelectuale. Cunoaşterea conţinutului reprezentării sociale oferă posibilitatea actorilor politici să-şi construiască atât discursul politic. democraţia rămâne numai la nivelul discursului politic.

astfel. la fel de incitant ca în vremurile de început. ceea ce schimbă în mod fundamental problematica. Atâta timp cât agentul care generează schimbarea şi se schimă în acelaşi timp este omul. Studiul democraţiei rămâne. de a trăi şi de a acţiona. atunci studiul implicaţiilor pe care le are democraţia în viaţa socială devine un obiect de studiu al psihologiei sociale. Atunci va exista o coerenţă a gândirii şi conduitei politice pentru întregul partid sau alianţă de guvernare. Ea reprezintă un mod de a gândi. 8 . Înseamnă libertate şi egalitate pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă.reprezentările politicienilor şi ale studenţilor? Sunt convergente sau divergente? Politicienii fiind actorii principali în promovarea valorilor democratice se aşteaptă din partea lor o apropiere a reprezentării de ideologie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful