Sunteți pe pagina 1din 14

REACTII DE RECUNOASTERE

1) Reactia de recunoastere a HCl si a CLORURILOR SOLUBILE se face cu azotat de argint:


HCl + AgNO3
pp.alb branzos

AgCl

+HNO3

AgCl la.lu min a.se.innegreste NaCl + AgNO3


pp.alb branzos

AgCl

+NaNO3

AgNO3 ' ' piatra.iadului ' ' se. foloseste.ca.reactiv.de.recunoastere

2) Reactia de recunoastere a SULFURILOR se face cu


H 2 SO4 ( diluat ).sauHCl (diluat )
CaS + 2 HCl CaCl 2 + H 2 S FeS + 2 HCl FeCl 2 + H 2 S CaS + H 2 SO4 CaSO4 + H 2 S FeS + H 2 SO4 FeSO4 + H 2 S

a)

b)

Hidrogenul sulfurat (acidul sulfhidric) - se pune in evidenta dupa miros sau cu o hartie de filtru mbibat cu sare solubila de acetat de plumb sau azotat de plumb,tinuta la gura eprubetei .Hartia se inegreste.
H 2 S + Pb( NO3 ) 2 PbS + 2 HNO3 (reactia.de.recunoastere.aH 2 S )
pp.negru

3) Reactia de recunoastere a H 2 SO4 si a SULFATILOR se face cu BaCl 2 , AgNO3 , Pb( NO3 ) 2 sau acetate de plumb
a ) H 2 SO4 + BaCl 2
4 pp .alb laptos .inso lub il .in. apa . si .acizi

BaSO

+ 2 HCl

Na 2 SO4 + BaCl 2 BaSO4 +2 NaCl b) H 2 SO4 + AgNO3


2 4 pp .alb , so lub il .in . solutie . deHNO3 4 pp .alb , so lub il .in .baze

Ag SO

+ 2 HNO3

c ) H 2 SO4 + Pb( NO3 ) 2


PP .alb

PbSO + 2 HNO3 sau

Pb +2 + HCl PbCl 2 +..... Na 2 SO4 + Pb( NO3 ) 2 PbSO4 +2 NaNO3

4) Reactia de recunoastere a CARBONATILOR

a )cu.HCl.si.H 2 SO4 CaCO3 + 2 HCl CaCl 2 + H 2 O + CO2 CaCO3 + H 2 SO4 CaSO4 + H 2 O + CO2

Reactiile au loc cu efervescenta , cu

degajare tumultoasa de dioxidul de carbon - gaz care nu arde si nu intretine arderea ; in prezenta lui o lumanare se stinge. CO2 se recunoaste prin tulburarea apei de var sau a apei de barita:
CO2 + Ca (OH ) 2
apa . de . var 3 pp .alb ,inso lub il .in. apa

CaCO

+ H 2 O ( reactia.de.recunoastere.a.CO2 in.eprubeta.ninge) + H 2O

Re actia.are.loc.la.uscarea. var ului. pe. pereti CO2 + Ba (OH ) 2


apa . de.barita 3 pp .alb ,inso lub il .in. apa , so lub il .in. acizi

BaCO

b)cuAgNO3 CaCO3 + 2 AgNO3 Ag 2 CO3 + Ca ( NO3 ) 2


pp . alb , so lub il .in. acizi

c)cuBaCl 2 CaCO3 + BaCl 2


3 pp . alb , so lub il .in . acizi

BaCO + CaCl 2

5) Reactia de recunoastere a BROMURILOR si a IODURILOR


KBr + AgNO3 AgBr + KNO3
alba

AgBr-bromura de argint- este alba in momentul precipitarii, dar devine slab galbuie dupa ce sta un timp in solutie; la lumina se innegreste.
NaI + AgNO3
pp. galben branzos, inso lub il .in. NH 3

AgI

+ NaNO3

6) Recunoasterea ACIZILOR si a BAZELOR cu ajutorul INDICATORILOR


Acizii * nu coloreaza fenolftaleina care ramane incolora * inrosesc turnesolul * inrosesc metil-oranjul Bazele- inrosesc fenolftaleina - albastresc turnesolul - ingalbenesc metil-oranjul INDICATORII sunt substante organice , care pot exista in doua forme, ca acid sau ca baza sa conjugata.Cele doua forme se deosebesc prin culoarea lor.Schimbarea culorii apare datorita unei modificari structurale. # TURNESOLUL este un colorant albastru extras dintr-un lichen, este solubil in apa si in mediu neutru are culoarea albastru-violet. # FENOLFTALEINA este o substanta alba ,solida, solubila in alcool. ***CLORURA DE CUPRU II, este o pulbere cristalina de culoare galbena-bruna , foarte solubila in apa. Din solutie apoasa cristalizeaza cu doua molecule de apa,in cristale rombice de culoare albastra. CuCl 2 2 H 2 O .

Daca intr-o solutie apoasa de clorura de cupru II,se adauga HCl sau o solutie de clorura alcalina ,culoarea solutiei trece din albastra in galbena verzuie, deoarece clorura formeaza cu ionii de clor,proveniti din disocierea acidului clorhidric,combinatii complexe. Clorura de cupru se foloseste in pirotehnie pentru a colora flacara

7) Reactia de recunoastere a IONULUI DE AMONIU (amoniacul)


Intr-o eprubeta se ia putina sare de amoniu si se trateaza cu NaOH, KOH sau apa de var.Prin incalzire se simte miros de amoniac.Apropiind de eprubeta sticla cu HCl ,se formeaza un fum alb de clorura de amoniu.
NH 4 X + NaOH NH 3 +H 2 O + NaX NH 3 + HCl NH 4 Cl
un. fum.alb

NH 3 - gaz cu miros intepator si innecacios, caracteristic pentru a fi recunoscut.

8)Reactia de recunoastere a AURULUI cand este in amestec cu cupru .


Pe obiectul respectiv se picura putin acid azotic concentrat ; prezenta Cu este indicata de coloratia verde a azotatului de cupru format. De ce aurul este un metal dorit in fabricarea bijuteriilor? Deoarece ,luciul sau atragator este permanent si nu oxideaza ,daca este expus in aer. Aurul are proprietati fizice unice,care il fac sa fie usor de prelucrat.Este extrem de MALEABIL (se poate modela usor cu ciocanul).Poate fi batut in foi atat de subtiri, incat trece lumina prin ele.Egiptenii antici, puteau sa bata acest metal in foite (foi) atat de subtiri incat 140.000 de straturi din acest material aveau o grosime mai mica de 1 cm. Aurul este si foarte DUCTIL (poate fi tras cu usurinta in sarma). Inainte de 1975,finetea aurului (proportia de aur dintr-un aliaj) era stabilita in CARATE. Numarul de carate indica numarul de parti (masice)de aur aflate in 24 parti de aliaj. Aurul fin(pur) este de 24 carate.Aliajele standard au 22 ct.,18ct.( 18 parti Au in 24 parti de aliaj),14 ct.si 9ct.Dupa 1975, finetea aurului a fost stabilita in parti per mie in masa, de la 916(22ct.) pana la 375 (9ct.).

9) Reactia de recunoastere a BAZELOR GREU SOLUBILE (reactii de schimb cu formare/obtinere de precipitat)

* CuSO4 + 2 NaOH
sol . albastra

2 pp . albastru int ens ; slab .caracter . amfoter

Cu (OH )

+ Na 2 SO4

CuCl 2 + 2 NaOH Cu (OH ) 2 + 2 NaCl


in .timp . sau . prin .incalzire Cu (OH ) 2 CuO + H 2 O ( se.evapora ) albastru negru

Cu (OH ) 2 + 2 HCl CuCl 2 + 2 H 2 O...sauCu (OH ) 2 + H 2 SO4 C


2 ( proaspat . preparat ), acid

Cu (OH )

+ 2 NaOH Na 2 [Cu (OH ) 4 ]


albastru 3 pp .brun roscat .caracter . amfoter ( se . fol .ca . antidot .in.otravirile .cu . arsen )

solutie .verde

* FeCl 3 + 3 NaOH 2 Fe(OH ) 3


brun roscat

Fe(OH )

+ 3 NaCl

2 3 rosu se . fol .ca .vapsea . rosie = MINIU .DE .FIER

Fe O

+ 3H 2 O

* AlCl 3 + 3NaOH Al (OH ) 3 + NaOH


acid

3 pp . alb , gelatinos are.caracter .amfoter

Al (OH )

+ 3NaCl

Al (OH ) 3 + 3HCl AlCl 3 + 3H 2 O

4 tetrahidroxoalu min at .de . sodiu

Na[ Al (OH )

* FeSO4 + 2 NaOH Fe(OH ) 2 + Na 2 SO4 .........; ( Fe(OH ) 2 alb floconos


pp .alb. floconos

FeCl 2 + 2 NaOH

2 pp . alb verzui , spre . gri verde ;in . prezenta .aerului .trece.in . Fe ( OH ) 3 ,brun roscat

Fe(OH )

+ 2 NaCl

* AgNO3 + NaOH

pp .brun inchis . sauAg 2O ( negru ) 2 pp .alb are.caracter .amfoter

AgOH

+ NaNO3 (reactie.specifica.bazelor.alcaline)

* ZnSO4 + 2 NaOH

Zn (OH )

+ Na 2 SO4

Zn (OH ) 2 + 2 HCl (diluat ) ZnCl 2 + 2 H 2 O Zn (OH ) 2 + 2 NaOH


acid 2 4 tetrahidroxozincat . de.natriu solid

Na [ Zn(OH )

* NiCl 2 + 2 NaOH Ni (OH ) 2 + 2 NaCl


pp .verde

NiSO4 + 2 NaOH Ni(OH ) + Na 2 SO4 2


pp .verde

* Cr

+3

+ + 3 NH 4 OH Cr (OH ) 3 + 3 NH 4 sauCrCl 3 + 3 NH 4 OH Cr (OH ) 3 +3NH 4 Cl pp .verde. gelatinos

PRECIZARI:

Fe(OH ) 2 - precipitat alb-floconos; la aer absoarbe cu aviditate oxigen,

capatand imediat o culoare verde-inchisa, murdara, care trece apoi in culoarea rosie-bruna a oxidului feric hidratat: Fe2 O3 3H 2 O 2 Fe(OH ) 3 .

Culoarea inchisa a produsului intermediar se datoreaza existentei laolalta a fierului la valenta II si III. Fe(OH ) 2 - are caracter amfoter:

Fe(OH ) 2 + H 2 SO4 (diluat ) FeSO4 + H 2 O


acid

Fe(OH ) 2 + 2 NaOH ( solutie.50%) Na2 [ Fe(OH ) 4 ]


tetrahidroxoferatII . de.natriu

AgCl - precipitat alb-branzos; la lumina se coloreaza in negru-violet deoarece se descompune in clor si argint metalic fin divizat.
2 AgCl Cl 2 +2 Ag AgNO3 - cristale rombice, incolore, solubile in apa; coaguleaza albumina si are

actiune cauterizanta asupra pielii si tesuturilor organice; se numeste piatra iadului:


3 Ag + 4 HNO3 3 AgNO3 + NO +2 H 2 O
C AgNO3 300 Ag +
2

gaz .brun roscat

NO2 + 1 / 2O

Solutiile apoase de Na 2 CO3 , K 2CO3 si carbonatul de amoniu ( NH 4 CO3 ), sunt bazice. La temperatura camerei, solutia de Na 2 CO3 inroseste fenolftaleina. NaOH soda caustica este o masa cristalina, alba, opaca si foarte higroscopica ( absoarbe cu usurinta apa din atmosfera).Este foarte solubil in apa, solubilitatea crescand cu temperatura ( la 20 0 C , in 100g apa se dizolva 109g NaOH; la 100 0 C ,se dizolva 342g NaOH). Dizolvarea n ap este insotita de dezvoltare de caldura din cauza hidratarii ionolor de sodiu (caldura de dizolvare este de 41,84KJ/mol. Hidroxidul de natriu este solubil si in alcool metilic sau alcool etilic.

REACTIA DE FORMARE A STALACTITELOR SI A STALAGMITELOR


In natura ,apele bogate in dioxid de carbon ,infiltrandu-se printre rocile calcaroase,

transforma carbonatul neutru de calciu in carbonat acid de calciu.


CaCO3 + CO2 + H 2 O Ca ( HCO3 ) 2 roca.calcaroasa apa.bagata.in.dioxid .de.carbon

Cand apele ajung la suprafata ,dioxidul de carbon se degaja,iar carbonatul neutru se depune (are loc reactia inversa).Daca acest proces are loc pe bolta unei grote (pesteri),carbonatul neutru de calciu se depune; cu timpul ,din depunerile repetate se formeaza un con,cu varful in jos , o STALACTITA .Tot asa, apa care cade ,depune jos, carbonatul de calciu pe care il contine, formand un alt con , cu varful in sus, o STALAGMITA, COMBINATIILE NICHELULUI SUNT VERZI a) OXIDUL DE NICHEL pulbere verde, insolubila in apa, solubil in acizi diluati;are caracter baxic:
Ni (OH ) 2 NiO + H 2 O
pp.verde verde

b) CLORURA DE NICHEL II , este o substanta cristalina ,de culoare galbena, usor solubila in apa si alcool ; din solutie apoasa cristalizeaza in cristale prismatice de culoare verde ,ca NiCl 2 6 H 2O c) SULFATUL DE NICHEL II , este o substanta cristalina , solubila in apa ,din care cristalizeaza in cristale rombice de culoare verde.

CARACTERISTICI ALE HIDROGENUL,


deoarece arde; 2 H 2 + O2 2 H 2 O

GAZELOR
H2

a fost obtinut de Nicolas Lemery (medic si chimist francez) ; a fost cunoscut vreme de aproape un secol ca aer inflamabil, a fost descoperit de Henry Cavendish in 1766, pe cand avea 35 de ani,
prin tratarea unor metale(Fe,cositor) cu acid sulfuric diluat;
Fe + H 2 SO4 (diluat ) FeSO4 + H 2

arde cu flacara albastra, pala (uneori se aprinde cu o usoara


pocnitura); nu intretine arderea ; puritatea hidrogenului se verifica aprinzand un chibrit la gura eprubetei in care a avut loc reactia de obtinere . * Daca arde linistit si fara explozie hidrogenul este curat, fara urme de oxigen; * Daca contine urme de oxigen sau aer , se pot produce explozii puternice; daca pentru obtinerea hidrogenului se foloseste o instalatie oricat de simpla, deci nu o eprubeta, hidrogenul degajat se va aprinde la capatul tubului de culegere, dupa ce in prealabil i-a fost verificata puritatea; hidrogenul se culege in eprubete cu gura in jos, deoarece este mai usor decat aerul; este cel mai usor dintre toate gazele. Fiind de 14,4

ori mai usor decat aerul este folosit la umplerea boloanelor meteorologice; daca gura eprubetei ,se acopera cu o hartie de filtru si se apropie un chibrit aprins de ea, hidrogenul care trece cu usurinta prin porii hartiei,se aprinde;fenomenul este cunoscut sub numele de efuziune (trecerea unei substante prin unele materiale poroase); are proprietatea de a subtia vocea celui care a inspirat un amestec de aer si hidrogen. Daca o persoana cu o voce de bas , inspira acest amestec, va vorbi si va canta , pentru scurt timp, cu o voce de tenor; nu este o otrava, dar nici nu intretine viata.Un animal introdus intr-o atmosfera de hidrogen, se inabusa; Corpul unui om de 70kg contine 6kg H 2 , 44kg O2 si 14kg C.

OXIGENUL, O2 nu arde , dar intretine arderea; se pune in evidenta cu o aschie de brad stinsa ,care se reaprinde ,
daca are ochi de jar; a fost descoperit de J.Priestley, in 1774, prin incalzirea oxidului rosu de mercur: 2HgO 2 Hg +O2

este folosit ca ...explozibil.Oxigenul are forta necesara sa sfarame si


stancile. Din 800 litri oxigen gazos se obtine un litru de oxigen lichid. Daca se imbiba cu oxigen lichid orice substanta combustibila poroasa, cum ar fi : turba maruntita, praf de carbune, faina de lemn sau paie(rumegus), se obtin substante numite OXILIQUITE (explozibile). Viata lor este scurta, intre 15-60 minute, motiv pentru care ele se prepara pe loc, acolo unde este nevoie de forta lor; reprezinta un explozibil ieftin. constituie : * 88,81%(ca masa) din apa oceanelor si a altor ape; * aproape jumatate din masa rocilor si a mineralelor (piatra de var , granit, nisip si argila); * 21% vol.(23% in greutate) din atmosfera Pamantului; * 65% din corpul uman;

DIOXIDUL DE CARBON -

CO2

nu arde si nu intretine arderea; se foloseste la stingerea incendiilor produse mai ales de petrol,pacura, benzina, care nu se pot stinge cu apa (aceste produse fiind usoare,plutesc pe apa cu care un se amesteca-

sunt nemiscibile- continuand sa arda), Punand peste ele CO2 se izoleaza de aerul cu care sunt in contact, iar arderea inceteaza din lipsa de oxigen; se lichefiaza usor, ( la 20 grade Celsius si 56,6atm) . Lichefiatul se poate transporta usor in cilindri de otel. Cand se deschide ventilul unui cilindru umplut cu dioxid de carbon lichid, acesta iese cu presiune si se evapora. Din cauza destinderii de la presiunea de 60 atm.la 1 atm. (proces ce necesita energie) se produce o racire puternica iar CO2 se solidifica intr-o masa alba ca zapada numita zapada carbonica sau gheata uscata; aceasta se foloseste ca agent refrigerent. este solubil in apa.Solubilitatea in apa creste cu presiunea si scade cu cresterea temperaturii.Prin dizolvare in apa se obtine sifonul, apa carbogazoasa. CO2 + H 2 O H 2 CO3 (reactia de obtinere a sifonului) produce accidente tragice de obicei toamna ,in pivnite neaerisite, in timpul fermentarii mustului.Intrarea in pivnite trebuie facuta cu mare prudenta , proba lumanarii aprinse fiind edificatoare.O lumanare aprinsa, in prezenta dioxidului de carbon ,se stinge,la o conc.mai mare de 10%. Concentratia maxima admisa de CO2 in aerul atmosferic este de 0,3mg/m3 aer. * Simptome alarmante apar la concentratii de 3-4%vol.CO2 in aer (accelerarea respiratiei, dureri de cap, pierderea constiintei); * Cresterea concentratiei peste 10% il fac toxic pentru om , iar la depasirea conc. de 30% moartea survine, in cateva secunde, prin paralizarea centrilor vitali.

AZOTUL -

N2

nu intretine arderea si nici viata (azot, vine de la cuvantul grecescazotos= fara viata); vechea lui denumire de nitrogen (nitrum) = generator de nitru (silitra - KNO3 ); de aici ii vine si simbolul de N. Datorita insusirii lui de a fi o substanta practic inerta, azotul se foloseste la umplerea becurilor electrice, ca mediu pentru efectuarea unor reactii, la transvazarea unor lichide inflamabile, ca benzina, eterul...

CLORUL,

Cl 2

gaz galben-verzui , toxic. A fost utilizat in primul razboi mondial drept gaz de lupta; este o otrava pentru microorganisme ; adaugat in concentratie mica , in apa de baut si in apa bazinelor de inot, o dezinfecteaza.

reactia clorului cu apa: in solutia de clor in apa, numita apa de clor se stabileste un echilibru, mult deplasat spre stanga, formandu-se HCl si HClO (acid hipocloros):
Cl 2 + H 2 O HCl + HClO (reactia.are.echilibrul.indreptat.spre.s tan ga )

O parte din clorul dizolvat reactioneaza cu apa , formand apa de clor care se pastreaza in sticle brune, deoarece sub influienta luminii ,HClO din solutie se descompune incet in HCl si oxigen molecular:
2 HClO 2 HCl + O2

Din cauza formarii HClO,care este un oxidant puternic, clorul este, in prezenta apei, un agent decolorant. Pe aceasta proprietate se bazeaza utilizarea cloruluiin sterilizarea apei si decolorarea fibrelor textile. Are miros patrunzator, puternic, sufocant: a) inhalat in cantitati mici (0,0001%clor), provoaca iritarea mucoaselor si tuse; b) inhalat in cantitate mai mare (0,01%clor),provoaca intoxicatii grave si hemoptizii (este sufocant) Clorul ajuns in plamani, mareste permeabilitatea membranei alveolelor pulmonare pentru plasma sangvina(lichidul incolor in care sunt suspendate celulele rosii ale sange).Alveolele plamanului umplandu-se cu plasma ,se blocheaza functionarea normala in cadrul respiratiei , se produce un EDEM PULMONAR. c) Primul ajutor in cazul intoxicatiilor cu clor: * inhalatii cu alcool si eter; * oxigenoterapie . d) ANTIDOTUL = substanta anticlor,este tiosulfatul de sodiu care se gaseste in comert si se foloseste la indepartarea clorului din tesaturile inalbite cu clor:
2 NaHSO4 + 8 HCl

Na 2 S 2 O3 5 H 2 O + 4Cl 2 tiosulfat .de.sodiu , cristalizat .cu 5molecule.de.apa.

Un adult are prezent in corpul sau aproximativ 100g clor. 1kg NaCl contine 600g clor.

MONOXIDUL DE CARBON - CO
arde cu flacara albastra, dar nu intretine arderea; cel mai raspandit poluant atmosferic; o otrava puternica ,periculoasa ,greu de sesizat in aer,deoarece CO nu are culoare, nu are miros iar densitatea este aproximativ egala cu densitatea aerului; la o conc.de numai 0,07% vol.CO in aer , hemoglobina leagacantitati

egale de oxigen si CO ,cu singura deosebire ca CO se combina cu hemoglobina din sange ,de 210 ori mai repede decat oxigenul,formand carboxihemoglobina , un compus foarte stabil:
Hb + O2 HbO2 ; Hb + CO HbCO carboxihemoglobina oxihemoglobina

CONCLUZIA: chiar in conditiile unui mare exces de oxigen, se pot produce intoxicatii si chiar moartea prin asfixiere, datorita lipsei de oxigen; jumatate din hemoglobina din sange este transformata in timp de o ora, in carboxihemoglobina, functia hemoglobinei de transportor de oxigen ,de la plamani la capilarele din tesuturi , fiind impiedicata. Concentratia de1% vol.CO in aer este mortala dupa cateva minute; Numarul mare de masini din orase, face ca unele persoane sa simta primele simptome: dureri in jurul fruntii, stare de oboseala, ameteala, pierderea judecatii drepte,lesin...... Tratamentul intoxicatiilor cu CO consta in repaus absolut si respiratie de oxigen (pentru a restabili echilibrul inspre HbO2).Oxigenul se administreaza,cel mai bine, cu ajutorul unui aparat de respiratie artificiala.

HIDROGENUL SULFURAT ACID SULFHIDRIC - H 2 S


gaz toxic ,cu miros aracteristic de oua stricate (hidrogen sulfurat); fiind toxic ,actioneaza asupra centrului nervos care controleza respiratia; inhalat in cantitati mici produce dureri de cap si ameteli,iar in cantitati mari,chiar moartea. este mai greu decat aerul (are densitatea 1,54g/l). se lichefiaza la -60 grade Celsius si se solidifica la -85,6 grade Celsius. este solubil in apa (la 20C, solubilitatea este de 2,67 vol.H2S la 1 vol.apa);solutia saturata se numeste acid sulfhidric si este un acid foarte slab; solutia de H2S un este stabila ; in timp, oxigenul din aer pune in libertate sulful, motiv pentru care solutia se tulbura 2 H 2 S + O2 2 H 2 O + 2 S (oxigen in cantitate insuficienta) 2 H 2 S + 3O2 2 H 2 O + 2 SO2 (oxigen in cantitate suficienta) daca se aprinde H 2 S la capatul unui tub efilat (legat de tubul de culegere al unui generator de gaze) si peste flacara se aseaza, cu gura in jos,un pahar de sticla, rece si uscat,acesta se abureste din cauza apei formate; daca in flacara se tine fundul unei capsule de portelan, rece, pe portelan apare o pata galbena de sulf rezultat prin arderea incompleta a H 2 S ; un obiect din argint,tinut intr-o atmosfera cu H2S,se acopera cu un strat de sulfura de argint, de culoare neagra: H 2S + 2 Ag Ag 2 S + H 2 (reactia este folosita pentru identificarea urmelor de H 2 S ). formarea depozitelor de sulf de pe coastele vulcanilor ,are la baza caracterul reducator al H 2 S si reactia : 2 H 2 S + SO2 2 H 2 O + 3S este utilizat in laborator ,ca reactiv pentru analize ,deoarece formeaza sulfuri colorate caracteristic, care precipita din solutii.

DIOXID DE SULF - SO2


gaz incolor ,cu miros intepator, innecacios, sufocant; in concentratie de 0,015% irita caile respiratorii, iar in concentratie de 0,05% provoaca moartea. are o influienta daunatoare asupra vegetatiei ,pe care o distruge. SO2 reactioneaza cu picaturile de apa de pe frunzele plantelor, iar acidul sulfuros format reactioneaza cu fierl din clorofila, distrugand-o, facand imposibil procesul de asimilatie clorofiliana. se lichefiaza usor prin comprimare in cilindri de otel, trecand intr-un lichid incolor care se solidifica la -72,7 grade Celsius;se pastreaza in cilindri de otel sub presiune de 4-6 atm. nu intretine arderea si nici nu arde sub actiunea SO2 , substantele organice se decoloreaza, deoarece se obtin combinatii incolore. In stare gazoasa,se foloseste ca decolorant pentru fibre textile(matase si lana), pene, tesaturi de paie, pentru inalbirea pastei de hartie, a cleiului, a gelatinei, la scoaterea petelor de fructe sau de cerneala; drept conservant pentru pulpa de fructe in vederea industrializarii acestora si ca dezinfectant la dezinfectarea incaperilor si a butoaielor de vin, datorita actiunii sale bactericide. In stare lichefiata (lichida) se intrebuinteaza la extragerea selectiva a hidrocarburilor aromatice din titei si ca agent frigorific.(prin trecerea din stare lichida in stare gazoasa produce o scadere apreciabila de tempeatura). solubilitatea la temperatura obisnuita este de 1 vol.apa la 80 vol. SO2 (gaz).

ACID CLORHIDRIC - HCl gaz incolor,cu miros intepator,considerat clorura de hidrogen; se lichefiaza usor (la 0 grade Celsius si 40 atm.); in contact cu aerul, HCl in solutie concentrata (sau cel gazos) raspandeste o ceata formata din mici picaturi de solutie de HCl rezultate prin dizolvarea in vaporii de apa,a HCl-gazos.De aceea, HCl foarte concentratse mai numeste si acid clorhidric fumans. HCl este solubil in apa, cu dezvoltare de caldura;la 0 grade Celsius si 1 atm solubilitatea este de 510 vol.HCl la 1 vol.de apa. solutia apoasa de HCl este considerata acid clorhidric (pentru diferentiere);

este utilizat la extragerea gelatinei din oase( HCl ataca materia osoasa si astfel ramane gelatina). Prezent in sucul gastric al animalelor si oamenilor,in proportie de 0,3%, ajuta la inceperea procesului de digestie si apara organismul de unele infectii provocate de bacteriile introduse odata cu alimentele.

Hg hydrargirum (argint lichid)


Avand tensiunea superficiala foarte mare, in stare pura se rostogoleste pe hartia alba fara sa lase urme.Se strange cu pulbere de sulf umeda, prin mojarare, cu care formeaza HgS, o pasta neagra. Hg + S = HgS Hg-lichid este otravitor, insa in masura mai mica decat sarurile sale, solubile, deoarece el se absoarbe greu in organism. Sarurile de mercur sunt foarte otravitoare si provoaca repede moartea.Vaporii de mercur dau loc la otraviri cronice, care se manifesta la inceput printr-o durere puternica de cap, salivatie abundenta, atacarea gingiilor si mucoaselor gurii, gust metalic in gura si tremuraturi nervoase. Clorura de mercur II este o otrava puternica; in cantitate de 0,2-0,4g poate sa omoare un om. Drept antidot se foloseste albusul de ou, deoareca coaguleaza cu HgCl 2 Din cauza volatilitatii si toxicitatii sale, el trebuie manuit in spatii bine ventilate. Hg este singurul metal care poate exista in toate cele trei stari de agregare: ( Hg-lichid, Hg-solid, Hg-vapori.) AMALGAMELE - aliaje de tipul solutiilor solide sau a combinatiilor intermetalice. Se obtin prin frecarea metalului cu Hg sau pe cale electrolitica.La temperatura obisnuita , sunt de obicei lichide sau pastoase. Incalzite in vid,distila Hg si ramane metalul curat.Asa se pot auri sau arginta unele obiecte.

***
CaO - se numeste var ars sau var nestins.

- este o substanta alba, cu punct de topire ridicat (2580 grade Celsius). - in reactie cu apa ,varul nestins da var stins si o cantitate mare de caldura. CaO + H 2 O Ca (OH ) 2 (reactie exoterma-reactia de stingere a varului). - lapte de var, se obtine prin tratarea mai departe a Ca (OH ) 2 cu apa; este format din hidroxid de calciu, parte in solutie si parte in suspensie in apa (solubilitatea in apa este foate mica-la 20 grade Celsius- este de 0,129g Ca (OH ) 2 /1000g apa). Este folosit in industria tabacariei (are proprietati caustice- indeparteaza parul de pe pieile crude este un depilator) si pentru distrugerea substantelor organice intrate in putrefactie (este un dezinfectant); in amestec cu sulfatul de cupru, laptele de var este folosit la stropitul viilor. - apa de var,se obtine lasand mai mult timp in repaus,hidroxidul de calciu care era in suspensie(nedizolvat) sa se depuna la fundul vasului, deasupra ramanand o solutie limpede de Ca (OH ) 2 ,care are caracter puternic bazic.Se foloseste in medicina (ca dezinfectant) pentru comprese la arsuri. - Varul stins ,lasat in aer liber, absoarbe incet dioxidul de carbon si trece in carbonat de calciu solid (se carbonateaza). Ca (OH ) 2 + CO2 CaCO3 +H 2 O (reactia are loc la uscarea varului pe pereti). Deoarece carbonatarea varului se produce cu contractie de volum,carbonatul de calciu rezultat este sfaramicios. De aceea, la folosirea varului in constructii i se adauga o anumita cantitate de nisip. Granulele de nisip formeaza impreuna cu varul stins o pasta uniforma,aderenta pe caramida, care absoarbe o parte din apa de amestecare;pe de alta parte, prin carbonatarea varului, amestecul se intareste.Amestecul obtinut se numeste MORTAR sau TENCUIALA si serveste ca liant pentru caramizi si pentru protectia zidurilor contra intemperiilor. CaCO3(carbonatul de calciu)-este unul dintre compusii cei mai raspanditi in natura, sub forma de: CALCITUL apare in natura sub forma de cristale trigonale, incolore sau colorate de impuritati. ARAGONITUL este format din prizme rombice, albe sau colorate de impuritati.Este mai dur decat calcitul. MARMURA este o varietate cristalina de carbonat de calciu,care se extrage din cariere; poate fi alba,cu cristale marunte,care se aseamana cu zaharul( MARMURA ZAHAROIDA),sau colorata in roz,galben,verde ,nagru,din cauza impuritatilor.Marmura ,fiind un material rezistent la uzura si intemperii PIATRA DE VAR, foarte raspandita in scoarta terestra, este formata din cristale mici de calcit - Cand este amestecata cu carbonat de magneziu se n. DOLOMIT. - Cand este amestecata cu argila se numeste MARNA.. CRETA este un carbonat de calciu de culoare alba ,cu granulatie fina si foarte faramicios; este alcatuita din resturi de animale microscopice.

FLACARA CU CARE ARD CATIONII UNEI SUBSTANTE

Coloratia flacarii unele saruri ,mai ales clorurile ,introduse la baza flacarii unui bec de gaz ,o coloreaza.Se ia un fir de platina sau o mina de creion ,se umezeste cu o solutie de HCl, se introduce in flacara unui bec de gaz pana flacara apare incolora.Pe o sticla de ceas se ia o cantitate mica din substanta de analizat.Cu mina de creion fierbinte se atinge substanta ,apoi se introduce in flacara ,de la baza spre varf,urmarind coloratia flacarii. Un alt mod de lucru :inmuiem bucatele de vata in alcool rafinat si apoi intr-o solutie de sare, a carei coloratie vrem sa o cercetam.Aprindem apoi vata si flacara va capata diferite culori in functie de sarea folosita. Li, Sr, Ra arde cu flacara rosu-carmin. Strontiu arde cu flacara rosu-purpurie. Na, C ionul de Na coloreaza flacara in galben.intens K, Rb, Cs arde cu flacara violet. Ca - arde cu flacara rosu-caramizie. Cu - arde cu flacara verde Ba - arde cu flacara verde-galben Mg - arde cu flacara (scantei) orbitoare. Zn - arde cu flacara alb-verzuie-albastra. Al - arde cu flacara alb-stralucitoare. Fe - arde cu flacara (scantei) galben-portocalie (galben-brun) S, CH4, H2 arde cu flacara albastra Ni - arde cu flacara brun-cenusie.