Sunteți pe pagina 1din 4

CAPITOLUL VIII CONINUTUL DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT

Coninutul dreptului internaional privat il constituie normele juridice care formeaz aceast ramur de drept. Principala clasificare a normelor dreptului internaional privat este in norme conflictuale i norme materiale (substaniale). Normele conflictuale sunt acele norme juridice, specifice dreptului internaional privat, care au o structur proprie i soluioneaz conflicte de legi, in sensul c stabilesc care dintre sistemele de drept in prezen trebuie s se aplice cu privire la raportul juridic respectiv. Normele conflictuale se deosebesc de cele materiale (substaniale), cel puin sub urmtoarele aspecte: a) norma conflictual nu carmuiete raportul juridic pe fondul su, ci numai arat sistemul de drept aplicabil. Aadar, spre deosebire de cea material, norma conflictual este o norm de trimitere, de fixare. b) norma conflictual are o aplicare prealabil fa de norma material i influeneaz norma material aplicabil. Aplicarea prealabil a normei conflictuale se explic prin succesiunea logic a etapelor de realizare a dreptului, i anume mai intai trebuie determinat, pe baza normei conflictuale, sistemul de drept aplicabil in spe, de ctre instana declarat competent, iar abia apoi aceast instan trebuie s determine, din sistemul de drept aplicabil, care este norma material pentru soluionarea litigiului. De asemenea, norma conflictual influeneaz norma material aplicabil, deoarece trimiterea de ctre norma conflictual la un anumit sistem de drept duce, pe fond, la aplicarea normelor materiale ale acelui sistem de drept. Structura normei conflictuale este, in esen, aceeai ca a oricrei norme juridice civile, i anume conine ipoteza i dispoziia normei, dar elementele ei poart denumiri i au un coninut specific. Elementele normei conflictuale sunt urmtoarele: a) coninutul normei corespunde ipotezei normei conflictuale, adic acea categorie de raporturi juridice (materia) la care respectiva norm se refer. b) legtura normei corespunde dispoziiei normei conflictuale, adic acea parte a normei care indic sistemul de drept aplicabil pentru coninutul normei. Legtura trimite la sistemul de drept ce va reglementa raportul juridic care formeaz coninutul normei conflictuale. Ea se materializeaz prin punctul (elementul) de legtur, care constituie criteriul concret prin care se stabilete legtura dintre raportul juridic (coninutul normei conflictuale) i un anumit sistem de drept (care constituie legea aplicabil - lex causae - in spe). In funcie de natura lor, punctele de legtur se clasific in dou categorii: a) puncte de legtur fixe, care nu pot fi deplasate de sub incidena unui sistem de drept sub incidena altui sistem de drept. Intr in aceast categorie, de exemplu, locul siturii bunului imobil,locul svaririi delictului i al producerii prejudiciului. b) puncte de legtur mobile, in aceast categorie intrand toate celelalte puncte de legtur, care se pot deplasa dintr-un sistem de drept in altul. Importana acestei clasificri const in consecinele juridice diferite pe care le produc fiecare din cele dou categorii de puncte de legtur. Normele conflictuale se clasific in funcie de mai multe criterii. a) In funcie de coninutul lor, adic de primul element de structur al normei, acestea se clasific in norme conflictuale cu privire la persoane (fizice i juridice), bunuri, motenire (succesiune), actul juridic, faptele juridice etc. Acesta este criteriul dup care este structurat, in general, Legea nr. 105/1992. b) Dup felul legturii (cel de-al doilea element al normei), acestea se clasific in:

A. norme conflictuale unilaterale sau cu legtur direct, care indic, in mod direct, c, intr-un raport juridic cu element de extraneitate, se aplic sistemul de drept al unui anumit stat, care este intotdeauna statul instanei sesizate (al forului). Aceste norme conflictuale, aparinand sistemului de drept roman, circumstaniaz numai sfera de aplicare a dreptului roman. B. normele conflictuale bilaterale (cu indicare general; cu aciune dubl), in care legtura este formulat in mod abstract (punctul de legtur este general), astfel incat norma conflictual circumstaniaz sfera de aplicare atat a dreptului forului, cat i a dreptului strin. Normele conflictuale bilaterale formeaz marea majoritate a normelor conflictuale. Norma conflictual aparine, de principiu, sistemului de drept al instanei sesizate, indiferent dac aceasta este o instan de judecat, de arbitraj sau alt organ de jurisdicie. Aadar, instana sesizat aplic, in principiu, propria sa norm conflictual. Aceast regul este exprimat prin formula "normele conflictuale sunt ale forului", in care "legea forului" (lex fori) exprim sistemul de drept al instanei sesizate. Regula de mai sus se justific prin urmtoarele argumente: a) fora juridic a normelor conflictuale, care sunt, in general, imperative (cu excepia celor din materia contractelor), i deci, instana trebuie s le aplice ca atare. b) instanele judectoreti sunt organe naionale romneti, i deci ele trebuie s aplice propria lor norm conflictual. c) un argument logic in sprijinul regulii c normele conflictuale sunt ale forului const in reducerea la absurd a ipotezei aplicrii normelor conflictuale aparinand altui sistem de drept, i anume a celor din sistemul de drept care constituie lex causae in spe. Intr-adevr, norma conflictual nu poate fi decat a forului, deoarece numai legea forului - ca lege a instanei competente - apare ca determinat, in mod logic, in momentul in care se pune problema aplicrii normei conflictuale; legea dup care se va soluiona pe fond cauza (lex causae) nu este stabilit in acel moment, ci urmeaz a fi stabilit abia ulterior i anume ca efect al aplicrii normei conflictuale. d) un alt argument se poate deduce din voina tacit a prilor care, atunci cand au determinat competena instanelor romane, pot fi socotite c au ales, totodat, dreptul conflictual roman ca aplicabil litigiului respectiv, in temeiul prezumiei (relative) exprimat prin adagiul "cine alege instana, alege i dreptul". Normele materiale (substaniale, directe) sunt izvor al dreptului internaional privat atunci cand reglementeaz raporturi juridice cu element de extraneitate. Spre deosebire de normele conflictuale, cele materiale carmuiesc in mod direct aceste raporturi juridice. Normele materiale se subclasific, la randul lor, in norme de drept material sau substanial (civil, familiei, comercial etc.) i norme de drept procesual. Cele mai importante norme materiale aparinand dreptului internaional privat sunt cele care reglementeaz dou instituii principale ale acestei ramuri de drept, i anume: a) condiia juridic a strinului persoan fizic sau juridic in Romania; b) efectele hotrarilor judectoreti i arbitrale strine in Romania. In cadrul normelor materiale care intereseaz dreptul internaional privat, o poziie special

ocup normele de aplicaie imediat (necesar), care sunt acele norme materiale, aparinand sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplic cu prioritate (imediat), unui raport juridic internaional (cu element de extraneitate), atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legtur concret cu ara forului, excluzand in acest fel conflictul de legi i deci aplicarea in cauz a vreunei norme conflictuale. In cazul existenei unei norme de aplicaie imediat, se aplic aceasta, fr a se ine seama de soluia dat de sistemul de drept aplicabil conform normei conflictuale care, in lipsa normei de aplicaie imediat, ar fi fost incident in cauz. Intre normele de aplicaie imediat i cele conflictuale exist asemnri i deosebiri. A. Asemnri: a) amandou privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, care au un punct de legtur cu ara forului. b) amandou aparin sistemului de drept intern al unui stat. B. Deosebirea esenial rezid in aceea c, in timp ce normele conflictuale sunt norme de trimitere (care deci nu dau soluia pe fond, ci numai plaseaz raportul de drept internaional privat in sfera unui sistem de drept), normele de aplicaie imediat sunt norme materiale, care conin ele insele soluia pe fond, i se aplic cu prioritate fa de orice norm conflictual care ar fi incident in cauz, inlturand, astfel, posibilitatea aplicrii in cauz a unui drept strin. Justificarea aplicrii necesare a normelor de aplicaie imediat este gradul lor nalt de imperativitate (sunt de ordine public in dreptul internaional privat al forului), care face ca statul forului s nu accepte aplicarea in cauz a vreunei legi strine. Normele de aplicaie imediat constituie excepii de la regula aplicrii normelor conflictuale in raporturile de drept internaional privat, i ele exprim o situaie "anormal" in aceast ramur de drept, situaia normal fiind aceea a aplicrii normei conflictuale, care, prin ipotez, nu exclude de la aplicare un sistem de drept strin. De aceea, tendina in dreptul internaional privat roman este ca normele de aplicaie imediat s se restrang, ca numr.

CAPITOLUL IX DOMENIUL DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT


In domeniul dreptului internaional privat intr grupele de norme juridice (instituiile juridice) care formeaz ramura dreptului internaional privat i care constituie, implicit, principalele materii de studiu ale tiinei dreptului internaional privat. Principalele instituii care intr in domeniul dreptului internaional privat rezult din prevederile art. 1 din Legea nr. 105/1992 i, anume: I. Normele pentru determinarea legii aplicabile unui raport juridic material de drept internaional privat. Acestea sunt normele conflictuale, care soluioneaz conflictele de legi i reprezint principala materie de studiu a tiinei dreptului internaional privat. II. Normele de procedur in litigiile privind raporturi de drept internaional privat, care se subclasific, la randul lor, in: a) norme privind competena jurisdicional in dreptul internaional privat, care

reglementeaz "conflictele de jurisdicii" i care, alturi de conflictul de legi, formeaz principalele domenii de studiu ale tiinei dreptului internaional privat; b) norme privind procedura propriu-zis; c) norme privind efectele hotrrilor judectoreti i arbitrale strine n Romnia. Normele de procedur in litigiile de drept internaional privat sunt, de regul, norme conflictuale, mai ales unilaterale. III. Dreptul internaional privat mai cuprinde o instituie important, i anume condiia juridic a strinului, persoan fizic sau juridic, n Romnia. In mod specific, normele care reglementeaz condiia juridic a strinului in Romania sunt norme materiale romne. Deci, condiia juridic a strinului este intotdeauna supus legii materiale romane, ca lege a forului, adic legea locului unde strinul se gsete. Condiia juridic a strinului, dei este reglementat exclusiv de norme materiale romane, este o instituie care aparine dreptului internaional privat, pentru cel puin urmtoarele argumente: a) are legtur cu conflictul de legi: exist conflict de legi numai in msura in care se recunosc strinilor drepturi in Romania; b) are legtur cu procedura de drept internaional privat; c) tiina dreptului internaional privat este in msur s asigure un studiu unitar al instituiei condiiei juridice a strinului, instituie care, in elementele ei componente, poate face obiectul de studiu i al altor ramuri de drept (constituional, financiar, administrativ etc.). In cadrul instituiei condiiei juridice a strinului in Romania se includ i normele privind regimul juridic al ceteniei romane (dobandirea, pierderea, retragerea ceteniei romane etc.), dar numai in msura in care sunt privite prin prisma drepturilor i obligaiilor strinilor, in aceast materie. IV. Intereseaz dreptul internaional privat i normele juridice privind regimul persoanelor fizice sau juridice romne n raporturile de drept internaional privat . Dei acestea aparin, prin coninutul lor, altor ramuri de drept, studierea lor in cadrul dreptului internaional privat se justific prin faptul c privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, care ridic probleme juridice specifice dreptului internaional privat. In concluzie, privit prin prisma domeniului su de reglementare, dreptul internaional privat reprezint totalitatea normelor juridice (conflictuale i materiale) care reglementeaz 1) conflictul de legi, 2) procedura in litigiile de drept internaional privat, 3) condiia juridic a strinului in Romania, inclusiv aspectele legate de dobandirea, pierderea, retragerea ceteniei romane etc. privite prin prisma drepturilor i obligaiilor strinilor in aceast materie, precum i 4) aspectele de drept internaional privat privind regimul persoanelor fizice i juridice romane in raporturile cu element de extraneitate.