RECONSTRUCTIA RELATIILOR DINTRE JUDECATORUL-SINDIC SI PRACTICIANUL IN INSOLVENTA 1. In procedura reglementata de Legea nr.

64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul, practicianul in insolventa exercita un serviciu de interes public, fiind mandatarul judecatorului-sindic in relatiile cu participantii la procedura. Practicianul in insolventa este interfata judecatorului-sindic cu ceilalti participanti la procedura colectiva. Din acest motiv, exercitiul atributiilor practicianului in insolventa presupune o relatie permanenta de colaborare si coordonare cu judecatorul sindic, bazata pe incredere. Suspiciunile la adresa tuturor practicienilor in insolventa, alimentate de unele disfunctionalitati reale ale activitatii unor practicieni, sunt neproductive. Corpul practicienilor in insolventa este, dupa 5 ani de la constituirea sa, un organism matur, care are capacitatea de a impune sanctiunile profesionale necesare pentru consolidarea increderii in aceasta profesie.

2. Reconstructia relatiei judecator-sindic practician in insolventa presupune, in primul rind, transparenta modului de numire (desemnare) a admnistratorului judiciar sau a lichidatorului. Asa cum rezulta din Legea nr.64/1995, administratorul judiciar poate fi desemnat din oficiu de catre judecatorul-sindic sau poate fi numit de adunarea creditorilor, cu majoritatea prevazuta de art. 17 alin.1. Desemnarea din oficiu a administratorului judiciar este provizorie, doar numirea sau confirmarea acestuia de catre adunarea creditorilor putind fi considerata definitiva1. Lichidatorul este, invariabil, numit de catre judecatorul-sindic. Administratorul judiciar desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic poate fi numit definitiv sau confirmat de catre adunarea creditorilor. Administratorul judiciar in functie la data trecerii la faliment poate fi desemnat lichidator. Din cele de mai sus pot apare o serie de probleme practice, la care reglementarile in vigoare nu dau un raspuns precis:

-care este criteriul de selectie a practicienilor in insolventa, dupa care judecatorul-sindic trebuie sa se ghideze pentru a putea desemna din oficiu un administrator judiciar sau un lichidator; -cum se poate asigura o competitie reala si loiala intre practicienii in insolventa care isi ofera sau isi pot oferi serviciile pentru a fi desemnati din oficiu drept administratori judiciari sau lichidatori ; -ce solutie trebuie sa pronunte judecatorul-sindic in cazul in care unul sau mai multi creditori solicita, odata cu cererea de deschidere a procedurii

colective sau ulterior, desemnarea unui anume practician in insolventa drept administrator judiciar sau lichidator ; -hotarirea adunarii creditorilor de numire a unui administrator judiciar, altul decit cel desemnat din oficiu de catre judecatorul-sindic, se impune sau nu judecatorului-sindic ?

In legatura cu primul si al doilea aspect, consider ca pot fi avute in vedere urmatoarele reguli :

a)prin grija grefierului sef al tribunalului comercial, sectia Falimente, se va afisa la loc vizibil si se va pastra la arhiva spre consultare de catre cei interesati, o lista detaliata, actualizata saptaminal, cuprinzind : -cauzele in care s-a deschis procedura prevazuta de Legea nr. 64/1995 ; lista va preciza debitorul, cu datele sale de identificare, precum si practicianul in insolventa desemnat in cauza; lista va preciza daca debitorul se afla in faza de observatie, in reorganizare judiciara sau in faliment; -dosarele in care s-a cerut deschiderea procedurii, identitatea petentului (debitorul sau unul sau mai multi dintre creditorii sai), termenul la care se va solutiona cererea, precum si termenul in care practicienii in insolventa interesati vor putea depune oferte in dosar privind serviciile lor; in cazul in care vreunul dintre petenti a cerut numirea unui practician, lista va indica numele petentului. b)lista la care se refera cele de mai sus ar trebui sa fie redactata si in format electronic, publicata saptaminal pe internet si comunicata, on-line, UNPRL si filialei teritoriale a acestuia. In acest fel, singurul criteriu de desemnare a practicienilor in dosarele de proceduri colective devine oferta pietei de servicii de insolventa. De asemenea, se asigura o competie reala si loiala intre practicieni si eliminarea suspiciunilor care planeaza uneori asupra unor dosare sensibile.

In legatura cu cel de-al treilea aspect, se poate face observatia ca, in anumite cazuri, judecatorii-sindici nu dau nici o solutie cererii exprese a debitorului sau creditorilor care, fie odata cu cererea de deschidere a procedurii, fie ulterior, prin cerere separata, solicita desemnarea unui anume practician in insolventa in calitate de administrator judiciar. Consider ca este o chestiune de aplicare gresita a legii. Judecatorul sindic va trebui sa admita sau sa respinga aceasta cerere, respingerea unei astfel de cereri urmind a fi motivata obligatoriu. Nepronuntarea judecatorului-sindic fata de o astfel de cerere constituie motiv de nulitate a hotaririi, care poate fi invocata in recurs de orice parte interesata.

In legatura cu cel de-al patrulea aspect, se poate observa ca, in practica, uneori, fie administratorul judiciar desemnat din oficiu de catre judecatorulsindic nu convoaca deloc sau convoaca dupa o mare perioada de timp prima adunare a creditorilor, facind in acest fel, inaplicabil principiul din art.17 alin.1 precitat, fie judecatorul-sindic refuza sa dea curs hotaririi adunarii creditorilor de numire a unui administrator judiciar. In acest fel, desemnarea din oficiu a unui administrator judiciar devine, practic, definitiva, desi ar trebui sa aiba un caracter provizoriu. Convocarea primei adunari a creditorilor este obligatorie mai ales pentru ca trebuie definitivata situatia administratorului judiciar. Refuzul administratorului desemnat din oficiu de a convoca prima adunare a creditorilor poate fi sanctionat de judecatorul-sindic care, fie din oficiu, fie la cererea creditorilor ce reprezinta un minim de 1/3 din valoarea creantelor admise, va convoca prima adunare a creditorilor. Numirea administratorului judiciar de catre adunarea creditorilor este obligatorie si opozabila judecatorului-sindic. Daca acesta nu tine cont de hotarirea adunarii creditorilor, el se expune atit unui recurs contra incheierii prin care a refuzat expres sau implicit sa dea curs hotaririi creditorilor, cit si unei schimbari din functie de catre presedintele tribunalului, la cererea creditorilor interesati. In plus, interfata judecatorului-sindic cu creditorii, respectiv, administratorul judiciar, refuzat fiind de creditori, va avea in procedura o credibilitate si, implicit, o eficienta scazute, masurile sale urmind a fi supuse in permanenta cenzurii creditorilor.

3. Intre judecatorul-sindic si practicianul in insolventa numit in dosarele acestuia trebuie sa exista o permanenta legatura. Practicianul in insolventa nu este un simplu justitiabil, care sa poata avea contact cu judecatorul numai in orele de audienta. Practicianul in insolventa este managerul procedurii colective, in timp ce judecatorul-sindic trebuie sa-si pastreze pozitia de organ judiciar, care exercita controlul jurisdictional al activitatii practicianului in insolventa. Practicianul in insolventa, ca manager al procedurii, este obligat sa ia permanent masuri in conditii de urgenta sau de oportunitate, unele din aceste masuri urmind a fi avizate de judecatorul-sindic. In fine, in anumite situatii, practicianul este nevoit sa se consulte cu judecatorul-sindic, inainte de a lua masuri care s-ar putea dovedi in viitor ireversibile. Practicianul in insolventa nu poate astepta pina la termenul fixat de judecatorul-sindic pentru continuarea procedurii pentru a obtine aceste elemente de la judecatorul-sindic, intrucit procedura ar putea fi compromisa.

Relatia permanenta dintre judecatorul-sindic si practicianul in insolventa trebuie cladita pe incredere si trebuie institutionalizata, atit pentru transparenta si eficienta, cit si pentru eliminarea suspiciunilor. O astfel de institutionalizare este posibila prin introducerea unei reglementari in regulamentul instantelor care sa porneasca de la urmatoarele principii : a)la tribunalele comerciale cu mai mult de 1.000 de dosare care au ca obiect procedura prevazuta de Legea nr.64/1995, ar trebui sa se infiinteze obligatoriu o sectie de falimente, care va cuprinde in organigrama cel putin 4 judecatori sindici si 8 grefieri. b)judecatorul-sindic va tine saptaminal sedinte in camera de consiliu cu practicienii in insolventa desemnati in dosarele aflate pe rolul respectivului judecator sindic, pentru solutionarea sau lamurirea unor chestiuni administrative sau jurisdictionale ce nu necesita sedinte publice sau prezenta vreunuia dintre participantii la procedura prevazata de Legea nr.64/1995 ; c)aceste sedinte pot fi tinute fie intr-o sala separata, special amenajata, fie in biroul judecatorului-sindic ; d)pentru asigurarea confidentialitatii, sedintele se tin separat cu fiecare practician in insolventa. e)Pentru a putea participa la o astfel de sedinta, practicianul in insolventa interesat se va inscrie, la registratura, cu cel putin 3 zile libere inainte de sedinta, pe o lista speciala ; pentru chestiuni ce nu sufera aminare, practicianul in insolventa interesat poate participa la o astfel de sedinta cu judecatorul-sindic, cu conditia de a nu denatura ordinea stabilita prin lista speciala tinuta la registratura. f)La tribunalele cu mai mult de 1.000 de dosare care au ca obiect procedura prevazuta de Legea nr.64/1995, sedintele la care se refera lit.a) de mai sus se pot organiza si bi-saptaminal.

4. Remuneratia practicienilor in insolventa, pentru activitatile desfasurate de acestia in conformitate cu art. 1-3 din OG nr.79/1999 astfel cum aceasta a fost modificata prin Legea nr.149/2004, se stabileste pe baza criteriilor reglementate prin hotarire de guvern. Hotarirea de guvern aflata, in prezent, doar in faza de proiect, la Ministerul Justitiei nu va putea fixa cuantumul remuneratiei practicianului in insoventa, ci numai criteriile de stabilire a acestuia. In stabilirea remuneratiei, proiectul de hotarire de guvern ar trebui sa faca distinctie intre cele doua faze ale procedurii colective, respectiv, intre faza de observatie (care se intinde de la data deschiderii procedurii si pina

la intrarea in reorganizare sau lichidare pe baza de plan sau, dupa caz, pina la trecerea la faliment) si faza definitiva (situatie in care trebuie, de asemenea, facuta distinctia intre reorganizare si faliment).

a)Avind in vedere ca desemnarea din oficiu a administratorului judiciar este provizorie, si remuneratia acestuia urmeaza a fi stabilita cu caracter provizoriu de catre judecatorul-sindic, prin hotarirea de deschidere a procedurii prevazute de Legea nr.64/1995. Criteriul stabilirii acestui onorariu ar trebui sa fie onorariul indicativ propus, la nivel national, de UNPRL si, la nivel local, de filialele teritoriale ale UNPRL. Remuneratia provizorie va putea fi acceptata sau modificata de adunarea creditorilor. In cazul numirii de catre adunarea creditorilor, in conditiile art. 17 alin.1 din Legea nr.64/1995, remuneratia administratorului judiciar se aproba cu caracter definitiv prin hotarire de catre adunarea creditorilor, pe baza propunerii motivate a practicianului in insolventa in cauza, inserata in raportul la care se refera art. 18 lit. a) si art. 41 din Legea nr.64/1995. Hotarirea adunarii creditorilor se notifica de catre practicianul in insolventa tuturor creditorilor cunoscuti si debitorului. Debitorul, precum si oricare dintre creditorii care au votat contra propunerii practicianului in insolventa de stabilire a remuneratiei sale sau care a lipsit de sedinta adunarii creditorilor, vor putea contesta respectiva hotarire a adunarii creditorilor, intemeindu-si contestatia pe dispozitiile viitoarei hotariri de guvern referitoare la criteriile de stabilire a onorariului. In contestatie se va putea invoca gresita aplicare a criteriilor de stabilire a onorariului. Termenul contestatiei trebuie sa fie de max. 5 zile de la notificare. Daca sunt mai multe contestatii, ele vor fi solutionate la acelasi termen. Contestatia ar trebui sa se solutioneze de judecator in termen de 20 de zile de la data notificarii hotaririi adunarii creditorilor.

b)Remuneratia practianului in insolventa pentru perioada de reorganizare judiciara a debitorului se va stabili prin planul de reorganizare sau, dupa caz, prin hotarire a adunarii creditorilor, pe baza propunerii motivate a practicianului in insolventa, sub forma unei remuneratii fixe la care se poate adauga un onorariu de succes. Remuneratia fixa lunara pentru perioada de reorganizare judiciara se stabileste conform criteriului aratat la lit. a) de mai sus. Onorariul de succes se va stabili conform criteriilor aratate la lit.d), in functie de sumele efectiv distribuite catre creditori ca urmare a implementarii planului de reorganizare.

In cazul in care reorganizarea judiciara esueaza, onorariul fix ar putea fi diminuat, iar administratorul judiciar in cauza ar putea fi decazut din dreptul de a fi desemnat lichidator al debitorului astfel ajuns in faliment. In cazul in care remuneratia pentru perioada de reorganizare judiciara se stabileste prin hotarire a adunarii creditorilor, aceleasi reguli aplicabile contestatiei la aceasta hotarire, preconizate pentru perioada de observatie, vor fi aplicabile si in cazul reorganizarii.

c)Remuneratia practicianului in insolventa pentru perioada de faliment al debitorului se stabileste sub forma de onorariu de succes prin hotarire a adunarii creditorilor, pe baza propunerii motivate a practicianului in insolventa. Onorariul de succes se stabileste conform criteriilor specificate la lit.d), in functie de sumele efectiv obtinute din lichidarea bunurilor din averea debitorului.

d)Criteriile de stabilire a onorariului de succes al practienilor in insolventa pentru reorganizare judiciara sau faliment ar putea fi urmatoarele : -numarul de salariati ai debitorului ; -cifra de afaceri a debitorului ; -valoarea datoriilor debitorului si raportul intre volumul datoriilor si active ; -valoarea creantelor debitorului contra debitorilor sai; -valoarea patrimoniului debitorului, asa cum a fost evaluat ; -numarul de creditori; -numarul de litigii in care este implicat debitorul, aflate pe rol; -impactul tehnologic si ecologic al actvitatii debitorului sau al incetarii acestei activitati.

5. In final, este de semnalat, in aceasta privinta, o problema de neconcordanta legislativa intre noua lege de organizare judecatoreasca si Legea nr. 64/1995, problema care poate fi regularizata prin modificarea legii sau prin regulamentul de organizare a instantelor judecatoresti. Legea de organizare judecatoreasca instituie un sistem informatic de repartizare aleatorie a dosarelor pe judecatori, sistem care a intrat in vigoare din 1 sept. 2004. In schimb, art. 6 din Legea nr. 64/1995 dispune ca judecatorul sindic este numit de presedintele tribunalului, si nu prin repartizare computerizata.

In afara de imprecizia termenului tribunal2, textul in discutie contravine legii de organizare judicatoreasca. Se poate considera ca este vorba de o norma speciala, care deroga de la regula, si atunci trebuie intervenit legislativ. Exista insa si solutia din finalul legii de organizare judecatoreasca, din care rezulta ca orice norma contrara acestei legi se abroga, si atunci se poate impune repartizarea computerizata si pe judecatori sindici, prin inserarea in regulamentul de organizare a instantelor a unei astfel de reguli.

Proiectul noii legi a insolventei a fost lansat, recent, in dezbatere publica, pe site-ul Ministerului Justitiei, dispozitiile propuse asigurand, conform initiatorilor, echilibrul intereselor creditorilor si debitorului in procedura. In acest sens, principala noutate se refera la faptul ca debitorii ar putea cere intrarea in insolventa doar daca au o datorie mai mare de 40.000 de lei.

Avand in vedere ca punerea in practica a noilor reglementari ar putea ridica o serie de probleme practicienilor in insolventa, cativa specialisti in domeniu au raspuns intrebarilor AvocatNet.ro referitoare la proiectul de lege a insolventei. Astfel, avocatii contactati sunt de parere ca proiectul reflecta aspectele interpretabile intalnite in practica si de asemenea, modifica si completeaza articole care pana in prezent erau dificil de aplicat. Totusi, nu toate ajustarile sunt "echitabile", sustin acestia. In plus, noile reglementari nu stabilesc masuri drastice de reducere a duratei procedurii insolventei.

Avantaje si dezavantaje pentru debitori

Proiectul noii legi a insolventei are, pe de o parte, unele avantaje pentru debitori, iar pe de cealalta parte vine cu anumite limitari pentru acestia, sunt de parere specialistii.

Astfel, reglementarile aflate in dezbatere publica cresc sansele de redresare a companiilor, lucru avantajos atat pentru debitori, cat si pentru creditori, a declarat, pentru AvocatNet.ro, Vasile Godinca-Herlea, Managing Partner al Casei de Insolventa Transilvania.

In al doilea rand, este maximizat gradul de valorificare a activelor si, in consecinta, gradul de recuperare a datoriilor. Nu in ultimul rand, este

imbunatatita comunicarea intre organele si participantii la procedura, fiind asigurat un grad mare de transparenta, a adaugat Vasile Godinca-Herlea.

In schimb, Andrei Dumitru, avocat partener in cadrul Danila, Petre & Associates, este de de alta parere. La solicitarea noastra, acesta ne-a precizat ca unele prevederi ale proiectului noii legi a insolventei, care avantajeaza doar debitorii, reprezinta de fapt un "mijloc de protectie" acestora.

O astfel de prevedere vizeaza situatia in care, dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii de catre debitor, in cazuri urgente, care ar pune in pericol activele acestuia, judecatorul sindic poate dispune de urgenta, in camera de consiliu si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.

Potrivit avocatului, in acesta ipoteza este greu de identificat situatia in care se impune cu maxima urgenta stoparea demersurilor de executare silita exercitate, in mod legal, de catre un creditor care a obtinut o incuviintare prealabila a instantei de judecata in acest sens. In plus, aceasta masura poate constitui un impediment substantial pentru creditorul respectiv, tergiversand recuperarea debitului, a adaugat acesta.

Totusi, exista si cateva prevederi care nu sunt in beneficiul debitorilor, ci din contra, vor limita posibilitatea acestora de a solicita insolventa.

Mai exact, un impact deosebit in acest sens il va avea reglementarea conform careia se instituie o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei, a mentionat avocatul de la Danila, Petre & Associates.

"Ca urmare a introducerii acestui prag se vor diminua cererile debitorilor depuse pe motiv ca starea de insolventa a societatii este iminenta, cereri in care era suficienta anexarea unor documente contabile, fara vreo justificare pertinenta a contului de profit si pierdere", a explicat Andrei Dumitru.

Mai mult, proiectul de lege egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la

depunerea cererii debitorului. Totodata, introduce ideea acordarii unui termen pentru plata creantei creditorului declansator - pana la ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor, a mai spus avocatul.

Ce lacune are noul cod al insolventei?

Cei doi avocati sustin ca proiectul noii legi a insolventei are mai multe lacune, multe dintre ele referindu-se la durata dosarelor de insolventa, in timp ce altele vizeaza practicianul in insolventa.

Mai precis, in opinia lui Vasile Godinca-Herlea, printre dezavantajele noilor dispozitii se numara lipsa unor reglementari si masuri mai drastice care sa duca la reducerea duratei dosarelor de insolventa. In acelasi timp, nu s-a reglementat un mecanism clar de garantare adecvata a finantarii activitatii curente a companiilor care propun un plan de reorganizare, a mai spus reprezentantul CITR.

Practicianul in insolventa

De cealalta parte, avocatul partener in cadrul Danila, Petre & Associates nea declarat ca, desi noile dispozitii reflecta aspectele interpretabile intalnite in practica si clarifica o serie de probleme asupra carora chiar si instantele aveau opinii diferite, totusi nu toate ajustarile aduse legii insolventei sunt echitabile.

Un prim aspect de acest gen se refera la modalitatea in care este desemnat practicianul in insolventa in cadrul procedurii, a punctat avocatul.

Conform noii reglementari, judecatorul sindic va alege administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul judiciar dintre practicienii in insolventa compatibili care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, sau, in lipsa, in mod aleatoriu dintre cei inscrisi in tabloul UNPIR.

Astfel, documentul elimina norma din actuala legislatie care oferea creditorului dreptul de a isi alege practicianul in insolventa care sa gestioneze procedura.

In plus, proiectul de lege prevede obligativitatea inserarii in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor a ordinii de zi privind confirmarea sau inlocuirea practicianului in insolventa insa, ca si in actuala reglementare, practicianul poate fi inlocuit doar de catre creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot, ne-a precizat avocatul.

"In acest context desemnarea unui practician in insolventa va tine in mare parte de judecatorul sindic, ramanand de vazut cat de aleatoriu vor fi desemnati practicienii in insolventa si pe ce criterii", a specificat Andrei Dumitru.

Prevederi importante ale proiectului

In opinia avocatilor, unele masuri cuprinse in noul proiect de lege al insolventei vor avea un impact semnificativ in practica.

Licitatiile publice, desfasurate conform Codului de procedura civila

Dintre acestea, Vasile Godinca-Herlea a exemplificat doua: reglementarea insolventei grupurilor de societati, care asigura o mai buna organizare a procedurilor deschise in cadrul aceluiasi grup de societati si o mai buna coordonare intre practicienii care conduc insolventele diferitelor companii apartinand aceluiasi grup.

In alta ordine de idei, licitatiile publice se vor desfasura conform Codului de procedura civila, a explicat Herlea.

"Acest aspect va accelera substantial ritmul vanzarilor, in conditiile in care actualul Cod civil impune o serie de pasi de scadere a pretului de pornire la licitatie destul de drastici si o limitare in timp in ceea ce priveste termenul de organizare a acestora", a continuat acesta.

Potrivit lui Vasile Godinca-Herlea, in lipsa unor reglementari foarte clare, licitatiile in cazul insolventei se organizeaza, in prezent, potrivit aprobarii creditorilor.

"In lipsa de persoane interesate de achizitionarea unui bun si in lipsa unei aprobari de scadere a pretului de catre creditori, sunt cazuri in care s-au organizat zeci sau chiar sute de licitatii fara finalitate, proceduri care se prelungesc inutil si cresc cheltuielile cu administrarea acestora", a adaugat managing partner-ul Casei de Insolventa Transilvania.

Actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor

Potrivit avocatului Andrei Dumitru, de la Danila, Petre & Associates, un articol "interesant", din reglementarile aflate in dezbatere publica, este cel care stipuleaza faptul ca nu sunt supuse suspendarii de drept de la data deschiderii procedurii actiunile indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti.

"Aceasta clarificare pune punct apararilor invocate de catre fidejusorii care solicitau ca, in baza principiului de drept conform caruia accesoriul urmeaza calea principalului, procedura executarii silite initiata impotriva acestora de catre creditorul debitorului principal aflat in insolventa sa fie suspendata, prin raportare la prevederile art. 36 din Legea 85/ 2006", a explicat acesta.

Alte masuri

Totodata, o reglementare foarte utila in practica va fi cea referitoare la creditorii care nu au fost notificati de catre practicianul in insolventa cu privire la deschiderea procedurii, din cauza faptului ca debitorul, din diverse motive, nu a inteles sa puna la dispozitia acestuia lista completa a creditorilor, iar din aceste considerente creditorii nu au depus declaratia de creanta in termenul stabilit prin sentinta, considera Andrei Dumitru.

In cazul acestei categorii de creditori si numai in aceasta ipoteza cererile de inscriere la masa credala vor fi repuse in termen, creditorii preluand procedura in stadiul in care se afla in momentul inscrierii lor la masa credala, a mentionat sursa citata.

In plus, pentru a preintampina situatiile in care practicienii in insolventa publicau convocatorul in Buletinul Procedurilor de Insolventa chiar si in ziua adunarii creditorilor, se instituie expres obligativitatea convocarii creditorilor cu cel putin cinci zile de la publicare, ne-a mai spus Andrei Dumitru.

Intrucat in practica era discutabila legimitatea procesuala a practicianului in insolventa in momentul in care acesta intelegea sa conteste hotararile adunarii creditorilor, proiectul de lege prevede ca hotararea adunarii creditorilor poate fi atacata si de catre administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar, cu exceptia celei prin care practicianul in insolventa a fost desemnat.

"Avand in vedere ca rolul principal al procedurii insolventei este maximizarea averii debitoarei in scopul indestularii creditorilor si tinand cont ca, de principiu, doar creditorii sunt direct interesati in luarea masurilor corespunzatoare in cadrul hotararii adunarii creditorilor pentru indeplinirea acestui obiectiv, apreciez ca acordarea legimitatii procesuale practicianului in insolventa in a contesta hotararea adunarii creditorilor (pe care chiar el a prezidat-o, intocmind un proces verbal in acest sens) - nu este o decizie tocmai oportuna", a declarat avocatul.

Dispozitii din domenii diferite, reunite in aceeasi lege

Un mare plus al noului cod este faptul ca aduna dispozitii pe care pana acum le avea dispersat, in diferite parti ale legii, considera avocatul de la Casa de Insolventa Transilvania.

Mai mult, odata cu publicarea legii, procedurile vor fi aliniate reglementarilor comunitare, a adaugat sursa citata.

Astfel, proiectul noii legi a insolventei include intr-un singur act normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/reasigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere.