P. 1
grile imunologie

grile imunologie

|Views: 145|Likes:
Published by Alexandra Ale
grile imunologie
grile imunologie

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Alexandra Ale on Oct 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2014

pdf

text

original

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea

1. Sistemul imun este organizat în : a. organe b. molecule c. celule d. antigeni a, b, c 2. Imunitatea se caracterizeazã prin: a. b. c. d. e. a,b,c,d 3. Indicaţi prin sãgeţi, relaţia dintre: 1. patogenii intracelulari 2. patogenii extracelulari 1-b, 2-a 4. Care este excepţia care nu aparţine de rãspunsul nespecific neimunologic: a. b. c. d. b 5. Indicaţi relaţia dintre tipurile de rãspuns imun specific şi definiţiile lor: 1. imunitate naturalã 2. imunitatea dobânditã 3. toleranţa imunã 4. imunitatea de protecţie 5. imunitatea antitumoralã a. un rãspuns neadecvat faţã de structurile proprii b. status de non-receptivitate, suţinut genetic c. o reacţie de sensibilitate faţã de anumite Ag sensibilizante d. capacitatea de a dezvolta un rãspuns imun e. capacitatea de a opri dezvoltarea unui proces barierele mecanice hipersensibilitatea barierele chimice barierele biologice a. rãspunsul imun umoral b. rãspunsul imun celular menţinea integritatea individualã proces activ de apãrare susţine homeostazia specificã susţine sensibilitatea specificã a organismului uman împotriva imunogenelor nu este codatã genetic

---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 6. hipersensibilitatea 7. autoimunitatea e-5, g-1, f-3, a-2, b-4, d-6, c-7 6. Indicaţi mecanismele diferitelor tipuri ale imunitãţii dobândite: 1. imunitatea naturalã activã 2. imunitatea naturalã specificã 3. imunitatea activã artificialã 4. imunitatea pasivã artificialã 1-c, 2-d, 3-a, 4-b 7. Microbiocenoza localã aparţine: a. tegumentului b. membranelor mucoase c. barierelor mecanice a, b 8. Urmãtoarele celule sunt celule fagocitare, cu o excepţie (care este ea?): a. b. c. d. e. d. 9. Gazda imunocopromisã se caracterizeazã prin: a. deficit în mecanismele normale de apãrare ale organismului b. dezvoltã infecţii severe şi recurente cu patogeni comuni ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca osteoclaste cellule Kupffer monocite eritrocite PMN a. prin vaccinare b. administrare de seruri imune (antitoxine) sau imunoglobuline specifice unui individ infectat c. antigenul intrã în organism şi induce sintezã de anticorpi specifici şi limfocite specializate d. transferul transplacentar de la mama imunizatã, la fãt neoplazic f. imunitatea specificã şi/sau imunitatea nespecificã care asigurã protecţie împotriva anumitor infecţii g. absenţa unei reactivitãţi specifice a ţεsutului limfoid împotriva anumitor antigene

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. frecvenţa crescutã la vârsta a 3-a. a, b 10. Sindroamele de imunodeficienţã pot fi cauzate de: a. b. c. d. e. deficienţe ale celulelor T deficienţe ale celulelor B deficienţe ale PMN eficienεţ ale sistemului Complement tulburãri de coagulare

a, b, c, d 11. Indicaţi structurile ce aparţin organelor limfoide: a. organe limfoide primare b. organe limfoide secundare 1. apendicele 2. timus 3. mãduva osoasã hematogenã 4. splina 5. ganglionii limfatici 6. plãcile Peyer

a – 2, 3 b – 1, 4, 5, 6 12. Urmãtoarele structuri sunt componente principale ale sistemului imun, cu o excepţie, care este aceasta? a. b. c. d. c. 13. Limfokinele sunt secretate de: a. b. c. d. monocite proteinele sistemului Complement macrofage limfocite T ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca organe limfoide celule mesageri secundari intracelulari mediatori solubili

Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea d. 14. Mediatorii solubili sunt: a. b. c. d. e. f. Fagolizozomii polimorfonuclearelor neutrofile Imunogloblinele Limfocitele T Limfocitele B Proteinele sistemului Complement Monokinele

b, e, f, g 15. Monokinele sunt sintetizate de: a. b. c. d. b, c 16. Una din afirmaţiile referitoare la timus, este falsã, care dintre ele? a. are o structurã epitelialã primarã b. la specia umanã, atrofia timicã începe din copilãrie c. generarea de celuleT continuã şi în perioada adultã a individului b. 17. Daţi 2 exemple de MALT (Mucosal Associated Lymphoid Tissue): a……………………….………. b…………….…………………. la nivelul laminei propria şi ariilor submucosale ale tractului gastro-intestinal (Peyer’s patches) respirator, genitor-urinar, amigdalele 18. Splina şi ganglionii limfatici aparţin: ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca proteinele sistemului complement macrofage monocite limfocite T

celulele T c. eritrocitele f. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre: 1. Plachetele şi eritrocitele îmbãtrânite sunt distruse prin mecanism de: a. 22. organelor limfoide primare b. IgAs c. hemocatherezã c. 20. Plachetele şi eritrocitele îmbãtrânite sunt distruse de: a. pulpa roşie a. limfocite b. macrofagele fagocitare b. plasmocitele 1–bd 2–acefg 21. Patricia Ramona Maruşca . respirator şi genitor-urinar. fagocitozã b. pinocitozã ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. Olivia Ligia Burta dr. IgE b. foliculi stimulaţi e. IgG b. celulele T şi B a. secretat direct la nivelul suprafeţelor epiteliale de suprafaţã la nivel intestinal. macrofage d. organelor limfoide secundare b 19. pulpa albã 2. granulocitele g. Mecanismul efector major la nivel mucosal. celule B virgine c. este reprezentat de: a.

au funcţie de filtru pentru anticorpi c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. sunt localizaţi superficial c. 24. Care din afirmaţiile urmãtoare este adevãratã? Ganglionii limfatici viscerali: a. ganglionar b. protejeazã mucoasa de suprafaţã a tracturilor respirator. sunt rotunzi sau ovalari c. timic b. 23. Cum mai sunt denumiţi ganglionii limfatici superficiali? ………………………… “ganglioni somatici” 26. 27. Care dintre afirmaţiile care urmeazã sunt adevãrate? Zona paracorticalã a ganglionilor limfatici este formatã din: a. au un diametru de 2-10 mm b. d. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. digestiv şi genitourinar b. c. ce expreseazã un nivel crescut de molecule ale clasei MCH II . Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca celule T celuleB plasmocite şi macrofage celule interdigitate. protejeazã suprafaţa tegumentarã a. a. splenic c. b. Plachetele şi eritrocitele îmbãtrânite sunt distruse la nivel: a. Care din afirmaţiile urmãtoare este falsã? Ganglionii limfatici: a. 25.

granulele primare 2. tegument 5. medicaţie c. 5 – b ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. iradiere a. când numãrul de granulocite funcţionale scade sub : a. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţia dintre celulele fagocitare mononucleare şi organele de care aparţin: 1. b. Activitatea mãduvei osoase hematogene. 50 granulocite/μl b. splina 4. monocite d. celule Kupffer c. lactoferina e. 500 granulocite/μl c. 2 – e. Patricia Ramona Maruşca a. celule Langerhans e. 3 – a. celule alveolare . c 30. granule secundare a. defensine 1–bce 2–ad 29. Un pacient prezintã o susceptibilitate crescutã la infecţii cu germeni oportunişti bacterieni. sânge 2. plãmâni 3. poate fi supresatã prin: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 28. proteine cationice d. enzyme hidrolitice (lizozim) c. 31. 150 granulocite/μl b. colagenazã b. celule sinosoidale b. boalã b. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre: 1. Olivia Ligia Burta dr. ficat 1 – c. 4 – d.

Patricia Ramona Maruşca . d 35. e. 18 – 28 µm a. c. c. e ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Rolurile celulelor prezentatoare de antigen sunt: a. 10 -18 µm b. b. Olivia Ligia Burta dr.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 32. Diametrul monocitelor circulante este de : a. 10 -28 µm c. d. c. b. c. c. 34. c. “activatorii” macrofagelor sunt: a. b. Monocitele circulante: a. d de a prelua antigenele de a prezenta antigenele celulelor B. b. de a prezenta antigenele celulelor Th de a procesa antigenele 33. d. inflamaţia complexele antigen-anticorp limfokinele lizozomii celulele T sensibilizate nu sunt active al pH scãzut au o duratã de viatã mai lungã decât granulocitele au un nucleu în potcoavã conţin granulaţii azurofilice intracitoplasmatice a. b. d. a.

b. Th b. limfocitele B reprezintã ………………. celule T efectoare a. Celulele mature. Studiul moleculelor de suprafaţã ale celulelor imune efectoare şi reglatoare este posibil. Ts d. opsonizarea b..Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 36. 2 – a. nestimulate din punct de vedere antigenic. În periferie. e. c. microscopia opticã b. Patricia Ramona Maruşca . În periferie. Olivia Ligia Burta dr. Ta 2. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile celulã – funcţie: 1. Tcs e. f 40. tehnologia anticorpilor monoclonali c. celule T reglatoare 1. se definesc ca şi: ……………………………….. d. Tc f. Td c. limfocitele T reprezintã………………. 37. utilizând: a. “virgine” sau “naive” 38.% din totalul limfocitelor circulante 75% 39.% din totalul limfocitelor circulante 5% ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.

stresul. celule infectate bacterian sau viral c. În periferie. participã la reacţii immune antitumorale c. tratament medicamentos b. celulele T şi B au aspect identic. afecţiunile cronice. b. b. au abilitatea de a distruge celule tumorale. celule T 2. la microscopia electronicã apar detalii de diferenţiere. limfocitele non-A non –B reprezintã . Limfocitele non-A non-B sunt: a. sintetizeazã lizozim b. indicaţi relaţiile dintre ele: 1. Olivia Ligia Burta dr. Celulele Natural Killer (NK) sunt celule: a. d. cum sunt: vârsta. a. limfocite mari granulare b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 41. suprafaţã cu vilozitãţî (neregulatã) 43.b 44. Celulele Natural Killer: a. c. se aflã sub influenţa anumitor factori. dieta. suprafaţã netedã b.c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.…% din totalul limfocitelor circulante 5% a. d 45. celule B 1–a 2–b 42. În microscopia opticã. Patricia Ramona Maruşca cu o duratã de viaţã scurtã sunt capabile sã distrugã în câteva ore celula “ţintã” au pe suprafaţa lor receptori pentru Fab au markeri de suprafaţã comuni pentru linia mieloidã şi limfoidã . prezintã vilozitãţi pe suprafaţa lor a.

celule care posedã efecte antivirale similare cu ale celulelor NK a. celulele NK şi K efectueazã acelaşi tip de acţiuni b. celule care posedã efecte antitumorale similare cu ale celulelor NK c. sunt un grup de leucocite b. c 47. c 50. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt adevãrate? LAK: a. celule Killer activate de limfokine b. Celulele CD4 b. Olivia Ligia Burta dr. celulele K nu sunt influenţate de acest status imun b. In cursul deficienţelor imune: a. Reacţiile inflamatorii sunt primordial reprezentate de: a. migrare leucocitarã a. funcţiile NK sunt inhibate (chiar anulate) c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 46. Patricia Ramona Maruşca . Prima linie de apãrare celularã în cursul reacţiilor inflamatorii. b 48. concentrarea fagocitelor circulante şi a moleculelor serice la nivelul situsului de agresiune b. creşterea permeabilitãţii capilare locale c. este reprezentatã de: a. celule care agreseazã şi lezioneazã paraziţii extracelulari c. c 49. sunt un grup de eritrocite b. Neutrofilele c. Eozinofilele: a. b. Celulele B ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.

Macrofagele b. cu eozinofile. intervenţia stimulilor chemotactici b. b. eozinofilic b. macrofage c. f. bazofile. sunt reprezentaţi de: a. cu celule CD4 a. Bazofilele: a. doar cã sunt circulante a. a 54. Ordonaţi fazele migrãrii celulare înspre situsul inflamator: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea d. Olivia Ligia Burta dr. b. 52. d. Câţiva dintre stimuli chemotactici implicaţi în migrarea celularã. 51. conţin un singur tip de mediator intranuclear (histamina) c. In cazul infestaţiilor parazitare. sunt similare funcţional cu celulele mastocitare. C3a C5a Proteine de fazã acutã citokine Th Leucotriene ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. se va dezvolta local un infiltrat: a.c 53. penetrarea pereţilor endoteliali (datoritã vasodilataţiei locale) c. atrag leucocitele şi mediatorii solubili ai imunitãţii cãtre situsul de infecţie b. Patricia Ramona Maruşca . ataşarea de celulele endoteliale c. c. e.

pânã la apariţia febrei c. e. dupã administrarea i. c. b. Migrarea leucocitarã transendotelial. dupã administrarea i.. sunt reale? Febra: a.. Patricia Ramona Maruşca este cea mai obişnuitã manifestare sistemicã a rãspunsului de tip inflamator este semnul cardinal al inei boli infecţioase este sub influenţa centrului de reglare hipofizar este indusã de germeni piogeni este indusã de agenţi pirogeni. perioada de latenţã pânã la apariţia febrei este de 60-90 minute d. . d. c 56. expresarea seturilor complementare ale moleculelor de adeziune atât pe suprafaţã leucocitarã cât şi pe cea endotelialã a. b. b. dupã administrarea i. IL-1 este: a. d. e 57. b 58. încãrcarea electricã a celulelor ce interacţioneazã b. dupã administrare i.v. b. diferenţa de forţe hemodinamice în patul vascular c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. Care din urmãtoarele afirmaţii despre reacţia de febrã. Endotoxinele: a. depinde de: a. a.v. sunt molecule de lipopolizaharide termo-rezistente b.v.v. urmeazã o perioadã de latenţã de 10-39 minute. perioada de latenţã pânã la apariţia febrei este de câteva minute ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. un pirogen endogen b. Olivia Ligia Burta dr. f 55. pânã la apariţia febrei a. urmeazã o perioadã de latenţã de 60-90 minute. o proteinã termo-labilã c.

este dãunãtoare în cursul proceselor infecţioase b. b. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. structura chimicã c. numãrul de epitopi a. sunt particule inerte sau vii b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt reale? Antigenele: a. sunt recunoscute ca şi non-self de cãtre organism c. c 62. c 61. c. modul de prezentare a epitopilor pe suprafaţa celularã d. b. c 60. pe suprafaţa lui sã existe determinanţi antigenici (epitopi). Patricia Ramona Maruşca . b. Antigenicitatea depinde de: a. sã fie un lipopolizaharid c. sunt capabile sã inducã un rãspuns imun a. un antigen trebuie: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. care sã inducã antigenicitatea şi imunogenicitatea a. sã fie recunoscut ca ”non-self” b. d 59. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt false. proliferarea de celule T nu este foarte eficientã la temperaturi mai mari ale organismului a. modul de inoculare a antigenului e. Olivia Ligia Burta dr. persistenţa moleculelor antigeice în organism b. despre intenţia de combatere a reacţiei febrile prin medicaţie? a. Pentru a avea capacitatea de a fi imunogen. producţia de anticorpi specifici este mai eficientã la o temperaturã mai mare a organismului c.

sunt capabile sã inducã un rãspuns imun. antigene strãine c. b. falsã a. epitopii sunt repetitivi (unii dintre ei fiind dominanţi) a. Patricia Ramona Maruşca . Care din afirmaţiile urmãtoare despre haptene. adevãratã b. Specificitatea antigenicã este: a. antigene de histocompatibilitate a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 63. sunt adevãrate? Haptenele: a. antigene incomplete d. 65. numãrul lor este direct proporţional cu mãrimea moleculei antigenice d. determinatã de un singur grup antigenic c. Olivia Ligia Burta dr. este un grup determinant antigenic b. determinatã de întreaga moleculã b. iar în cazul moleculelor polizaharidice. determinate de epitopii repetitivi ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. In funcţie de structurã. d 66. antigene naturale b. d. se mai numeşte şi “ paratop ” c. c 64. au greutate molecularã mai micã de 10 kD b. trebuie sã existe o cooperare intercelularã: între limfocitele T şi B” este: a. autoantigene e. e 67. antigenele pot fi clasificate în: a. Urmãtoarea afirmaţie: “pentru ca anticorpii sã fie sintetizaţi împotriva unei haptene. c. doar când sunt legate de proteine cu rol de ”carrier” a. sunt structuri antigenice complete c. în cazul antigeneleor proteice existã diferite tipuri de epitopi. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt adevãrate? Epitopii: a.

timoindependente 1–adf 2–bh 3–ceg 70. peşti.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b 68. bacterii etc d. alo antigene ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. existã şi la reptile. alloantigene (izoAg) b. xenoantigenele g. mamifere. se mai numesc antigene Forssman c. antigene autologe e. Patricia Ramona Maruşca . Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile în clasificarea antigenelor: 1. organismul receptor ce recunoaşte structurile “ non-self ” 2. tipul II (antigene depliate pentru evidenţierea epitopilor) f. se gãsesc la specii diferite b. tipul III (antigene care trebuiesc divizate în fragmente de cãtre fagocite) h. Antigenele heterofile: a. Familia de molecule ce aparţin fie toxinelor bacteriene sau produşilor codaţi de genele retrovirale. modul de acţiune al celulelor fagocitare de procesare a antigenelor a. b. antigene timodependente c. c 69. tipul I (antigenele care nu suferã nici o modificare molecularã) d. se numesc : a. clasele celulare ce pot fi activate de cãtre Antigene 3. Olivia Ligia Burta dr. sunt antigene specifice de organ a.

10-40% b. Care dintre germenii care urmeazã. Care este procentul celulelor T ce pot fi activate de o cantitate redusã de enterotoxinã A? a. Yersinia enterocolitica. 50-100% a. afecţiuni maligne. Superantigenele limfocitelor mici. SIDA c. sintezã de autoanticorpi b. prepararea vaccinului b. produc toxina exfoliantã şi sindromul şocului toxic: a. Cel mai mare beneficiu din punct de vedere al activitãţii superantigenelor. 75. superantigene c. toxinele bacteriene b. produşi codaţi de genele retrovirale b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. 74. 60-80% c. replicarea celulelor T ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Streptococcus pyogenes group A. d. b. aparţin de: a. Clostridium perfringens. Acţiunea superantigenelor în organismul uman. 71. 73. Olivia Ligia Burta dr. este: a. 72. Patricia Ramona Maruşca . este urmatã de: a. antigene specifice celulare c. c . c. Staphylococcus aureus. identificarea de noi tratamente pentru boli ca şi artrita.

Patricia Ramona Maruşca . Olivia Ligia Burta dr. 78. tipuri diferite de citokine (inclusive IFN-γ. secreţie de anticorpi c. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre secreţia de citokine aflatã sub influenţa enterotoxinei stafilococice: 1. Care este cel mai important receptor celular pentru superantigenele bacteriene? a. moleculele clasei MCH II b. celule CD4 naïve 2. hemolizã c. Recunoaşterea superantigenelor de cãtre celulele T. TCR-SAG-MCH II b. celule Th de memorie 1–a 2–b a. migrarea leucocitelor b. IL-2 b. c 76.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. APC-SAG-MHCII a. secreţia de IL-2. IL-4) ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. protease celulare c. 79. chemokine a. IFN-γ şi alte citokine a. 77. TCR-SAG-APC c. Complexul trimolecular este compus din: a. legarea de molecule ale MCH II c. începe cu : a.

b 81. glucide b. Olivia Ligia Burta dr. receptorii celulelor T c. moleculele MCH II a. molecule citofilice fixe d. 82. d 84. lipopolizaharide d.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 80. în ser b. c. b. proteine b. d 83. In recunoaşterea antigenelor. pe suprafeţe mucoase a. sunt implicate 2 tipuri moleculare. imunoglobulinele b. Plasmocitele sunt: ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. în ţesuturi c. ca şi molecule fixe pe suprafaţa receptorilor de pe celulele B şi celulele prezentatoare de antigen c. care sunt acestea? a. receptorii celulelor B d. Imunoglobulinele sunt: a. molecule libere în fluidele organismului a. c. Imunoglobulinele în organismul uman. glicoproteine c. în fluide exocrine d. b. ca şi complexe antigen-anticorp b. pot exista în diferite forme: a. Imunoglobulinele umane sunt prezente: a. Patricia Ramona Maruşca .

d.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. utilizeazã paratopul pentru a putea reacţiona într-o manierã specificã cu antigenul d. sunt sintetizate de celulele B a. mãrime b. IgD. IgM acdeg 87. Olivia Ligia Burta dr. IgF. sunt divizate în clase şi subclase b. Clasificarea imunoglobulinelor umane. papainã f. sunt sensibile la acţiunea diferitelor enzine : pepsinã. Patricia Ramona Maruşca . celule T b. fixeazã componente ale sistemului Complement c. secvenţa AA ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. c. se face în funcţie de : a. d. b. conţinutul de carbohidraţi e. e 86. încãrcãtura electricã d. IgA. 85. Caracteristicile moleculelor de anticorpi sunt urmãtoarele: a. g. celule B transformate în celule sintetizatoare de anticorpi (prin stimulare antigenicã) c. f. b. activeazã procesele fagocitare e. IgE. IgG. forma de bazã c. celule B c. Clasele de imunoglobuline sunt urmãtoarele: a. e. c. IgB.

k f. la om existã variantele : γ.000 D c. este comun la toate clasele şi subclasele de imunoglobuline d. decât lanţul “ H ” e. Marcaţi afirmaţiile corecte: a. litera “ Y” c. capacitatea de recunoaştere şi de legare a situsurilor combinative g. litera “ L” d. este: a. 25. litera “ k ” b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea f. ε şi μ în funcţie de care se clasificã clasele de Ig a. c 91. tinctorialitate acdef 88. lanţul lung b. λ. greutatea molecularã este de aproximativ 50. γ. lanţul uşor b. evidenţiatã prin cristalografie. este mai comun la toate clasele de Ig.000 D c. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Lanţul “k” este: a. litera “ H” b. Olivia Ligia Burta dr. are greutate molecularã de 250. δ. are o regiune constantã (CL) şi o regiune variabliã (VL) ultima prezentând variaţie secvenţialã bdf 90. 89. Forma clasicã a moleculei de anticorp. existã 5 tipuri: α.000-70.000 D d. Patricia Ramona Maruşca . are greutate molecularã de aprox. Care afirmaţie este falsã? Lanţul “ H “ este: a. toate Ig prezintã clase şi subclase ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.

Alegeţi rãspunsurile corecte: a. In cazul a 4 clase de imunoglobuline existã 3 domenii constante (CH1. IgG2. c. de obicei pentru clonele individuale B) ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. IgG3 şi IgG4) d. b. corect b. c. regiunea balama este flexibilã. 94. e. CH2 şi CH3) . regiunea “balama” este situatã între domeniile CH1 şi CH2 e. care este acea clasã? a. este o variaţie în cadrul domeniului variabil (în hipervariabile. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre : 1. γ3 şi γ4 (corespunzãtoare subclaselor IgG1. exisţã 4 subclase : γ1. imobilã f. numai 2 clase de Ig prezintã subclase c. IgE. μ. 93. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca IgA. fragmentul “Fab” este implicat în combinarea dintre antigen şi anticorp b. d 92. b. în cazul clasei IgG. fragmentul “Fc” este implicat în fixarea tisularã c. Fc este implicat în activarea sistemului Complement d. incorect a. IgM. IgG. clasa IgA posedã 2 subclase: IgA1 şi IgA2 (cu lanţurile grele α1 şi α2) b. IgD. In fiecare moleculã de imunoglobulinã existã lanţuri uşoare identice (fie “ k ” fie ”λ”) şi 2 lanţuri grele (fie γ. . permiţând procesul de adaptare a paratopului la epitop abcdf 95. regiunea balama este o regiune fixã. α sau ε) a. doar în cazul clasei celei mai mari ca dimensiuni. γ2. existã 4 domenii constante. d. variaţie izotipicã regiunile a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b.

2. reprezintã 70-75% din rezervorul total de imunoglobuline serice e. 3. este clasa de imunoglobuline caracteristicã rãspunsului imun secundar f. d 98. IgG-ul derivat din laptele matern. traverseazã selectiv tractul gastro-intestinal bcdefg 97. Care dintre urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Clasa IgG are urmãtoarele roluri: a. variaţie idiotipicã 4. întâlnite de-a lungul vieţii) c. sunt implicaţi în ADCC (Antibody-Dependent Cellular Cytotoxicity) c. 4. cu structurã bimolecularã ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt corecte? Moleculele de IgG: a. existã diferenţiere în subclase c. participã la reacţiile de neutralizare (ca anticorpi neutralizanţi) b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Molecula IgM este: a. se referã la variaţiile genetice dintre indivizii aceleiaşi specii implicând diferite allele ale aceluiaşi locus (de exemplu varianta IgG3 nu existã la toţi indivizii speciei umane) 3. nu au structurã tipicã b. c d a b 96. b. este clasa majorã de imunoglobuline serice normale d. genele pentru variantele idiotipice sunt prezente la toţi membrii sãnãtoşi ai unei specii d. activeazã proteinele sistemului Complement a. traverseazã placenta şi stã la baza imunitãţii pasive a nou-nãscutului g. este responsabilã de sinteza unui alotip unic (specific fiecãruia dintre miliardele de antigene. excluderea alelicã 1. variaţie alotipicã b. participã la dezvoltarea memoriei celulare d. Patricia Ramona Maruşca . Olivia Ligia Burta dr.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 2.

Patricia Ramona Maruşca . capãtã un aspect de “timbru” b. componentul secretor este secretat de plasmocite c. b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. fragmentul C-terminal nu este capabil sã lege lanţul “J” pentru a forma molecule dimerice c. fiind secretat de celulele plasmocitare submucosale b 102. IgA secretor este format din 2 unitãţi de IgA (cu un component secretor şi un lanţ “ J ” b. reprezintã 10% din rezervorul de imunoglobuline serice f. cu lanţuri μ ce posedã secvenţa lor proprie de AA c. Olivia Ligia Burta dr. Menţionaţi care variantã este greşitã: a. 100. componentul secretor este secretat de celulele epiteliale d. scade capacitatea de aglutinare. IgA1 b. putând traversa bariera placentarã bcde 99. lanţul “ J ”. când se leagã de flagelii bacterieni. reprezintã 10% din rezervorul imunoglobulinelor serice a. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt false? Molecula de IgA: a. lanţul “ J ” susţine configuraţia dimericã a moleculei de IgA. care participã la polimerizarea moleculei c. precipitare şi activare a sistemului Complement c. structuratã în plus cu un domeniu constant e. cu structurã pentamolecularã d. Care din afirmaţiile urmãtoare nu sunt corecte? Molecula de IgM: a. posedã lanţuri α cu câte 2 domenii b. d 101. In ser existã predominant subclasa IgA: a. cu greutate molecularã mare. posedã un lanţ peptidic adiţional. IgA2 ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. posedã structurã de dublu-” Y ” daroritã lanţului “ J ” d.

sunt molecule sintetizate sub control genetic strict b. d 106. colostru. funcţioneazã ca şi receptori celulari ai celulelor B c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? IgE: a. procesele lor de catabolism şi anabolism interferã c. Patricia Ramona Maruşca . IgM. d. IgG. sunt implicate în imunitatea antihelminticã d. b 105. b. IgA. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Imunoglobulinele: a. In secreţii existã predominant subclasa: a. participã la imunitatea din bolile de tip alergic b. Olivia Ligia Burta dr. IgA1 b. secreţii traheobronşice.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a 103. c. IgA2 b 104. e. sunt molecule cu caracter citofilic c. IgE. Clasa de imunoglobuline ce existã predominant în secreţiile seromucoase (salivã. IgD. genitourinare) este : a. odatã îmbãtrânite. reprezintã 1% din totalul imunglobulinelor serice b. existã în cantitãţi mari în ser b. Alegeţi rãspunsurile corecte despre clasa IgD: a. probabil interferã cu dezvoltarea memoriei celulare a. c. b 107. moleculele sunt înlocuite cu molecule nou-formate ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.

reprezintã procesul de “ comutare ” a sintezei de molecule de imunoglobuline a 109. sunt localizaţi pe suprafaţa celulelor b. reprezintã adiţia de componente de CH e. amplificã prezentarea antigenicã e. participã la fagocitozã c. în mod constant b. Care sunt cele mai probabile locuri de catabolism al moleculelor de imunoglobuline? a. b. Care dintre afirmaţiile urmãtoare sunt false? Anabolismul imunoglobulinelor: a. Ce este adevãrat despre receptorii IgG? a. reprezintã înlocuirea moleculelor îmbãtrânite de imunoglobuline cu molecule nou-sintetizate b. reprezintã sintezã de lanţuri polipeptidice c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. catabolismul imunoglobulinelor depinde de: tipul clasei. Patricia Ramona Maruşca . locul catabolismului c. procesele catabolice şi anabolice menţin homeostazia rãspunsului imun de tip umoral a. moleculele îmbãtrânite de imunoglobuline sunt îlocuite de molecule nouformate. b 111. ficatul b. splinã a. b. c 110. Olivia Ligia Burta dr. rinichi d. reprezintã asamblarea moleculelor de imunoglobuline d. elibereazã mediatori d. existã 3 grupe la specia umanã ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. reprezintã polimerizarea şi secreţia de molecule de imunoglobuline f. intestinul subţire c. c 108. viteza de sintezã molecularã.

e 112. d 116. Olivia Ligia Burta dr. Câte tipuri de receptori existã pentru moleculele de IgE : a. Care sunt funcţiile efectoare ale moleculelor de imunoglobuline? a. de activarea a sistemului Complement a. distribuţia lor este: 1. c. limfocitelor ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. b. urinare etc d. Fcγ-R III 1–b 2–a 3–c 113. pe macrofage. utilizarea în diagnosticul de laborator c. b. de legare de alte molecule de anticorpi c. identificarea diferitelor clase şi subclase de imunoglobuline serice. NK şi unele celule T . Markerii şi receptorii celulari aparţin structurilor membranare ale: a. unul b. transferul pasiv de ser imun sau hiperimun b. trei b 114.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. c 115. Fcγ-R I 2. Toţi R-IgG sunt caracterizaţi de prezenţa de domenii extra-celulare. pe celule mononucleare c. anticorpii monoclonali: în identificarea anumitor antigene sau încercarea de a distruge celulele maligne a. PMN. Fcγ-R II 3. pe celule mononucleare şi neutrofile b. Patricia Ramona Maruşca a. d. de legare a antigenelor b. c. douã c. Aplicaţiile clinice ale anticorpilor sunt: a.

au caracteristici morfologice. dacã sunt inactivaţi. va urma o intensificarea a rãspunsului imun c. b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea b. c. Care din afirmaţii sunt false? Modularea markerilor: a. terapie medicamentoasã a. macrofage a. d. b 118. sunt elemente de recunoaştere b. d 117. au întotdeauna şi funcţie de receptor a 120. limita dintre markeri şi receptori este foarte labilã a. permit primirea. permit diferenţierea diferitelor tipuri celulare d. în diferite momente c. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. funcţionale şi antigenice b. au fost identificaţi “CD” (Cluster Differentiation) pe celulele T. anticorpilor c. Markerii celulari: a. inducerea influenţei se poate face prin: terapie cu antiser. Olivia Ligia Burta dr. pot fi expresaţi de-a lungul întregii vieţi celulare c. macrofagelor a. se pot identifica prin utilizarea anticorpilor monoclonali e. K. reprezintã o alternanţã între expresarea şi lipsa expresãrii markerilor celulari de suprafaţã. e 119. este un proces ireversibil b. poate fi sub influenţa factorilor fiziologici şi patologici d. pot fi expresaţi doar în anumite perioade ale dezvoltãrii celulare d. Care din afirmaţii sunt false? Markerii celulari: a. B. translaţia şi transmiterea mesajelor înspre structurile interne celulare c. Care din afirmaţii sunt corecte? Markerii antigenici: a. Patricia Ramona Maruşca . este independentã de metabolismul celular e. sunt implicaţi în cooperarea intercelularã în cursul rãspunsului imun b. NK. antigenelor d.

indicaţi cu sãgeţi şi identificaţi relaţia dintre: 1. sunt formate în celule. sunt identificaţi în clase f. Celulele Ts 3. c 2–b 123. nu pot fi recunoscuţi de cãtre receptorii membranari e. Celule Th 2. sunt implicate în distrugerea celulelor infectate viral celulelor tumorale.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 121. celulele Tc 1–a 2–c 3–b 124. bacterii c. refectului de grefã c. În ceea ce priveşte funcţia subpopulaţiilor celulelor T. Olivia Ligia Burta dr. aceasta poate fi divizatã. celule Tc c. d. limiteazã atât rãspunsul imun celular cât şi umoral . activeazã celulele B. b. celule cu funcţii reglatoare 2. componente bacteriene. celule cu funcţii efectoare a. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţia dintre: 1. Patricia Ramona Maruşca a. pot fi componente eritrocitare. Tc şi Ts b. recunosc anticorpii legaţi de suprafaţa celularã c. recunosc antigenele din soluţii b. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Receptorii celulelor B (CR-B): a. în cursul proceselor de dezvoltare şi maturare celularã a. celule Th b. amândouã funcţiile c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. e 122. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Liganzii: a. celule Ts 1 – a. sunt substanţe care se leagã de receptori b.

unul dintre receptori recunoaşte epitopul c. aparţin moleculelor de imunoglobuline b. sunt structuri membranare c. capãtul –NH2 formeazã situsul combinativ c. producerea şi activarea unor mesageri secundari intracelulari b–c–a 127. Care din afirmaţii sunt false? Celulele T şi B: a. capãtul –COOH este transmembranar a 129. legarea dintre Ag şi receptori. unul dintre receptori recunoaşte moleculele MCH d. b. urmãtoarea etapã este : a. Care din afirmaţii sunt reale? Receptorii FcR: a. Olivia Ligia Burta dr. c 126. c 128. se va dezvolta o clonã de plasmocite b. Patricia Ramona Maruşca . fiecare limfocit B are aproximativ 105 molecule de receptori pentru un singur tip de epitop c. Care din afirmaţii sunt reale? Receptorii limfocitelor Th: a. unul dintre receptori recunoaşte paratopul a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 125. au un rol important în transportul transmembranar şi transcelular pentru anumite imunoglobuline ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. când celulele B vin în contact cu antigenele. cu modificãri ale citoscheletului c. fiecare subclasã este programatã sã sintetizeze toate tipurile de subclase de imunoglobuline b. existã 2 tipuri de receptori ce recunosc antigenele b. Puneţi în ordine logicã urmãtoarele evenimente: Dupã recunoaşterea de cãtre receptori a antigenului. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt reale? Limfocitele B: a. sunt cu structurã dimericã b. expresarea noilor receptori membranari b.

c. permite legarea proteinelor sistemului. expresaţi pe toate celulele hematopoietic (mai puţin pe eritrocite) c. activarea componentelor este individualã c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Receptorii pentru mitogeni: a. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt reale? Citokinele: a. expresaţi pe suprafaţa a aproape tuturor tipurilor de celule . Patricia Ramona Maruşca a. Arãtaţi legãtura dintre: 1. d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. recunosc substanţe extrase din plante b. b. b. într-un numãr redus d. expresaţi mai ales pe macrofage şi PMN. de oobicei sunt prezente pe membranele celulare. b 132. FcγRI 2. b. c 130. sunt clasificate în familii.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. are o structurã proteo-glucidicã b. sunt prezente pe acele celule ce se pot lega în mod specific de eritrocitele “ îmbrãcate ” cu IgG c 133. sunt implicate în legarea mediatorilor b. în funcţie de structura lor c. sunt expuse pe anumite suprafeţe limfocitare c. la un complex antigen-anticorp a. FcγRIII 1–c 2–b 3–a 131. FcγRII 3. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Complementul: a. numãrul lor creşte dupã activarea celularã a.

b. limfokinele nu sunt implicate în rejetul celular b. Este reacţie de reject un rãspuns imun datoritã incompatibilitãţii dintre structurile antigenice ale donorului şi acceptorului ? a. Care din urmãtoarele funcţii aparţin moleculelor clasei CMH III? a. este condiţionatã de prezenţa moleculelor self ale clasei CMH II b. nu a 135. Olivia Ligia Burta dr. Patricia Ramona Maruşca . c 136.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 134. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? a. activarea enzimelor litice b. în medierea stingerii rãspunsurilor imune a. liza celulelor ţintã (prin utilizarea anticorpilor specifici) c. c 138. TNF β (limfotoxina) activeazã macrofagele b. în citoliza celulelor modificate d. Care din rolurile urmãtoare aparţin moleculelor CMH? a. cea mai importantã limfokinã implicatã în rejetul celular este IL-2 c. în recunoaşterea antigenicã c. Prezentarea antigenului (cu funcţie de imunogen) de cãtre APC (Celulele prezentatoare de antigen) limfocitelor Th: a. b. da b. interferã cu rejetul de grefã şi în apãrarea împotriva anomaliilor celulelor self b. nu este condiţionatã de prezenţa moleculelor self ale clasei CMH II a 137. degradarea anafilatoxinelor a. opsonizarea d. c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.

Patricia Ramona Maruşca b. greutatea molecularã este micã c. Indicaţi asocierea dintre deficienţele moleculelor CMH şi urmãtoarele afecţiuni: 1. g ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. b. Boli asociate HLA-B şi HLA-D 3. boli dermatologice. Olivia Ligia Burta dr.MHC 1–b 2–a 3–c 140. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Citokinele: a. afecţiuni endocrine. sunt mediatori ai imunitãţii. c. inflamaţiei. Familia citokinelor este divizatã în: a. interferoni g. boli hepatice cu deficienţe imune . c. sunt sintetizate de celule limfoide şi non-limfoide d. TNF f. neurologice asociate HLA-B a. interleukine c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt reale? Citokinele: a. artropatii. d 141. pot fi molecule lipoproteice c. f. factori de creştere d. sinteza lor este stimulatã în cursul rãspunsului imun a. molecule CMH e. boli asociate . c. pot fi molecule proteice b. factori de stimulare a coloniilor b. existã peste 35 tipuri de citokine c 142. diferenţiereii şi proliferãrii liniilor celulare b.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 139. neurologice. chemokine a. autoimune 2. e.

monocite. IL-16 d. celule T 8. Patricia Ramona Maruşca . IL-1 f. IL-8 i. Olivia Ligia Burta dr. Th2. 14 ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. sunt citokine cu activitãţi de mediere şi ajustare a rãspunsurilor imune b. limfocite T 10. fibroblaşti 4. macrofage. macrofagele şi monocitele 1.IL-12 h. IL-4. IL-2 k. d 144. IL-7 g. lymfocite T 6. celule epiteliale. stroma timicã 5. celule timice stromale 9. activitatea lor este mediate de receptorii interleukinici d. limfocitele T activate (predominant). existã peste 20 tipuri de interleukine b. celulele Th2 activate.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 143. monocite. IL-6 e. celulele T-CD4+ activate (predominant) şi celulele T-CD8+ 2. sub influenţa moleculelor de IgM 3. Care tip de interleukinã este secretat de aceste celule/grupe celulare? 1. macrofage. celule B mature 7. celule Th1 activate. celule endoteliale. IL-10 c. PMN. IL-11 j. IL-5 b. celule endoteliale. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt false? Interleukinele: a. celule limfoide şi non-limfoide a. patogeni intracelulari. induc creşterea şi diferenţierea liniei eritrocitare c.

caşectinã b. Care sunt cele 2 proteine ce compun TNF? a. c. b. papainã c. Care din urmãtoarele citokine au rol proinflamator? a. a. d. c. IL-2 ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. c 147. Care sunt cele mai importante citokine imunoreglatoare? a. Olivia Ligia Burta dr. f. limfotoxine a. IL-1 b. e. d. f 146. Patricia Ramona Maruşca IL-1 IL-2 IL-6 IL-8 IL-10 TNF .Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 1-e 2-j 3 –a 4-d 5-f 11-c 6-h 7-b 8-i 9-g 10-k 145.

în cantitãţi foarte mici c. sunt stimulaţi de limfocitele B a. c. d. Patricia Ramona Maruşca . b. limfocites T b. IL-5 e. sunt structuri biologice. c. regleazã activitatea hematopoieticã b. Cele mai importante citokine imunoreglatoare sunt sintetizate de cãtre: a. Care sunt efectele biologice ale CSF? a. e 148. sunt sintetizate local. macrofage a 149. c 151. IL-4 d. b. d 150. mesagerii intracelulari sunt importanţi în stimularea CSF b. stimuleazã chemotaxia c. posedã structuri diferite c. c ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. Olivia Ligia Burta dr. sunt codaţi de gene distincte e.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. au un catabolism rapid a. limfocites B c. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Prostaglandinele cu activitate imunoreglatoare: a. au receptori specific celulari d. stimuleazã adeziunea neutrofilelor a. sintetizate de toate tipurile de ţesuturi şi celule. care au suferit deja un procers de stimulare la nivelul membranei citoplasmatice b. b. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Factorii de Stimulare a Coloniilor (CSF): a. IL-10 a.

b 154. b 155. întârziat 156.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 152. reprezentatã de 5 tipuri diferite de rãspunsuri c 153. imediat b. Patricia Ramona Maruşca 2. c. 6 . este un rãspuns imun adaptativ exagerat b. reacţiile imediate a. cauzeazã întotdeauna reacţii inflamatoare b. sunt în mare parte iniţializate de cãtre limfocitele T ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. 4. se manifestã la primul contact cu antigenul a. b. Identificaţi care sunt relaţiile dintre: 1. Care din urmãtoarea afirmaţie este falsã? Hipersensibilitatea: a. un rãspuns imun adaptativ neadecvat c. Câte reacţii de hipersensibilitate sunt descrise de Gell şi Coombs ? a. Care sunt cele douã tipuri de reacţii imune: a…………………… b…………………… a. d. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Hipersensibilitatea: a. Olivia Ligia Burta dr. 3. pânã la câteva zile pânã a deveni manifeste b. poate fi indusã de o multitudine de antigene c. necesitã multe ore.

dupã contactul cu un anume antigen (recunoscut ca alergen) c. este prezentarea clinicã a hipersensibilitãţii de tip I c. nu reprezintã un factor de risc pentru copii a. reacţii întârziate 1 – d. astmul b. eczema ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. b. Patricia Ramona Maruşca e. a fost descrisã de Coca & Cooke c 159.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. b. e 2 – a. Tipul I de hipersensibilitate apare: a. c 160. este un termen introdus de Gell şi Coombs c. Olivia Ligia Burta dr. imediat dupã al doilea contact cu un anume antigen (recunoscut ca alergen) b. “ şansa ” de apariţie a alergiei la copii este peste 50% d. c 157. Ce este fals? Alergia: a. sunt iniţiate de participarea anticorpilor . dupã mai multe ore. Atopia include: a. istoricul de alergie la un singur pãrinte. nu implicã rãspunsul imun umoral d. necesitã câteva minute sau ore pentru a deveni manifeste 2. Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Atopia: a. înseamnã “schimbarea reactivitãţii” b. când ambii pãrinţi prezintã istoric de alergii. la câteva zile dupã cintactul cu un anume antigen (recunoscut ca şi alergen) a 158. de obicei apare la un individ cu istoric familial b.

ca afecţiune de bazã c. febra de fân e. Producţia de imunoglobuline clasa IgE. d 162. alergie alimentarã d. va fi urmat de producţie de: a. Ce este adevãrat despre producţia de IgE: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea c. afecţiune acutã viralã d. este activatã de cãtre celulele B d. IgE. depinde de cooperarea sintre celulele B şi celulele Th2 c. e IgG. o reacţie localã b. d. Care dintre urmãtorii factori non-genetici sunt implicaţi în alergie? a. d. depinde de prezentarea alergenului de cãtre celulele clasei II MCH c. d. Patricia Ramona Maruşca . statusul nutriţional al individului a. o reacţie sistemicã a 164. b. IgM ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. prezenţa unei infecţii cronice. urticaria a. b 163. c. depinde de prezentarea alergenului de cãtre celulele prezentatoare de antigen e. este activatã de cãtre celulele T b. c. Olivia Ligia Burta dr. IgG şi IgM. b. nivelul de expunere la alergen b. e 161. c. este: a. b. Contactul iniţial al unui alergen cu suprafaţa mucoasã.

câteva ore b ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. vor sensibiliza întâi celulele mastocitare local c.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 165. Olivia Ligia Burta dr. fragmentului Fc b. se vor lega întâi de receptorii specifici atât de pe mastocite cât şi de pe bazofile b. sãptãmâni b 169. câteva ore b. moleculele de IgE produse. Patricia Ramona Maruşca . Timpul de înjumãtãţire a moleculelor libere de IgE este de: a. moleculele de IgE produse. prin intermediul : a. se vor lega întâi de receptorii specifici atât de pe mastocite cât şi de pe bazofile b. câteva zile b. câteva zile c. Care este prima acţiune indusã de imunoglobuline în hipersensibilitatea tip I? a. moleculele de IgE produse. moleculele de IgE produse vor intra în torentul circulator b 166. câteva luni c. moleculele de IgE produse vor intra în torentul circulator b–c–a 167. Puneţi într-o ordine logicã: a. vor sensibiliza întâi celulele mastocitare local c. fragmentului Fab a 168. Molecula de IgE se leagã de celula mastocitarã. moleculele de IgE produse. Mastocitele pot rãmâne sensibilizate de cãtre moleculele de IgE: a.

c 172. FcεRI b. Patricia Ramona Maruşca . sunt reprezentate predominant de IL-1 şi IL-4 b 174. sunt convertaze ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. IgE este protejatã de distrucţia proteazelor serice. sunt eliberate prin activarea mastocitelor de cãtre moleculele de IgE b. mastocite b. carcinoame a. nu participã la degranularea celulelor mastocitare în reacţia de hipersensibilitate tip I c. de cãtre : a. neutrofile c. Ce este adevãrat despre C3a şi C5a : a. sunt anafilatoxine d.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 170. sunt eliberaţi de cãtre: a. Care din afirmaţiile urmãtoare sunt corecte? Citokinele eliberate în cursul reacţiei de hipersensibilitate tip I: a. infecţii parazitare d. afecţiuni alergice b. Olivia Ligia Burta dr. infecţii virale c. Mediatorii din cursul reacţiilor inflamatorii tipice pentru hipersensibilitatea tip I. Fc a 171. plachete a 173. sunt reprezentate predominant de IL-2 şi IL-4 c. sunt active în degranularea celulelor mastocitare în reacţia de hipersensibilitate tip I b. Nivelul seric al IgE este crescut în: a. Fab c.

g 178. afecteazã şi alte cellule: PMN. d IgE IgG IgG şi IgM IgG şi IgE ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. se poate dezvolta. Puneţi în ordine logicã ce apar în reacţia Arthus: a. sindromul Goodpasture f. f. c 176. plachete. Leziunile ce apar în decursul reacţiei de hipersensibilitate tip II sunt : a. Tipul II de hipersensibilitate este mediat de: a. c. Tipul II de hipersensibilitate. în cursul: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea e. miastenia gravis g. depozitarea complexelor imune la nivelul pereţilor vaselor b. ocluzie vascularã c. c. infecţiilor parazitare b. b. Olivia Ligia Burta dr. capabile sã afecteze întregul organism a 177. pemfigus b. e 175. restricţionate la celulele specifice şi ţesuturile care prezintã structurile antigenice b. necrozã a. transfuzii de sânge incompatibile c. anemie hemoliticã autoimunã d. c. Patricia Ramona Maruşca . b. infiltrare neutrofilicã localã şi aglomerãri de plachete. d. d. e. intravascular d. c. macrofage a. boala hemoliticã a nou-nãscutului e.

poate fi transferatã de la un animal la altul. c. pânã la apariţie. d. 2 grupe c. artritã reumatoidã d. plãmânul de fermier e. Indicaţi prin sãgeţi şi identificaţi relaţiile dintre : a. g 2-c. sunt necesare mai mult de 24 de ore c. inhalarea de material antigenic . Care din urmãtoarele afirmaţii sunt corecte? Hipersensibilitatea tip IV: ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. h 3-d 181. e. Olivia Ligia Burta dr. cauzeazã afecţiuni ce pot fi clasificate în: a. 3 grupe c 180. Patricia Ramona Maruşca 1. lupus sistemic g. poliomiozita 1-a. infecţie persistentã 2. f 182. apar dupã 12 ore d. o reacţie imunã întârziatã b. hepatita viralã h. proces autoimun 3. cardita stafilococicã c. implicã reacţiile imune mediat celular e. reprezintã : a. f. 6 grupe b. leprã b. prin celule T a. pot fi transferatã de la un animal la altul.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 179. malaria f. Reacţia de hipersensibilitate tip III. b. prin administrare de ser f. Tipul IV de hipersensibilitate.

d ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr. existã 2 variante. d 184. este cauzatã de persistenţa complexelor imune care vor produce în continuare formarea unor granuloame epiteliale cu persistenţa în interiorul macrofagelor a microorganismelor patogene a. în funcţie de reacţiile ce se dezvoltã în momentul aplicãrii antigenului – direct pe tegument (epicutanat) sau infecţie intradermalã b 183. în aceastã reacţie sunt PMN e. Hipersensibilitatea de tip tuberculinic: a. un pacient cu tuberculozã. Olivia Ligia Burta dr. b. e 185. nu dezvoltã febrã d. existã 3 variante. Hipersensibilitatea de contact: a. în aceastã reacţie sunt implicate macrofagele “armate” a. în concordanţã cu reacţiile ce se dezvoltã în momentul aplicãrii antigenului – direct pe tegument (epicutanat) sau infecţie intradermalã b. implicã celulele Langerhans locale e. este cauzatã de persistenţa în interiorul macrofagelor a microorganismelor patogene c. apare dupã contcatul cu o haptenã b. Patricia Ramona Maruşca . c. este cauzatã de persistenţa complexelor imune care vor produce în continuare formarea unor granuloame epiteliale d. cãruia i se administreazã subcutan o culturã filtratã de tuberculinã. este cel mai important tip clinic de hipersensibilitate tip IV b. Hipersensibilitatea de tip granulomatos: a.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea a. a fost descrisã de cãtre Robert Koch b. este în mod primordial o reacţie epidermalã c. reacţia tegumentarã este utilizatã pentru testarea sensibilitãţii unui organism dupã conctacte (expuneri) anterioare c. b. a fost descrisã de cãtre Robert Koch a.

e. e. Afecţiunile reprezentative pentru tipul IV de hipersensibilitate. b. b. sunt: a. f. c. Patricia Ramona Maruşca . Olivia Ligia Burta dr. d. g. c. a. Boli cauzate de protozoare Schistosomiazã micoze boala Crohn boli virale ---------------------------------------------------Teste grilã – concepute şi redactate de: Dr.Imunologie generalã – Facultatea de Medicinã şi Farmacie Oradea Universitatea Oradea 186. f tuberculoza şi lepra Sarcoidoza. d.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->