Sunteți pe pagina 1din 4

Omor. Lovituri cauzatoare de moarte.

Deosebiri
Fapta inculpatului de a-i aplica victimei mai multe lovituri cu un scaun n zona capului, lovituri care au condus la decesul victimei, constituie infractiunea de omor si nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, ntruct inculpatul a actionat cu intentia de a ucide chiar daca nu este vorba de intentie directa a acestuia, deoarece chiar daca prin loviturile aplicate nu a urmarit moartea victimei, a acceptat producerea acestui rezultat. Prin sentinta penala nr.302/27.11.2008 Tribunalul Mures a condamnat pe inculpatul V.A. pentru savrsirea infractiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 lit. c Cod penal la pedeapsa de 17 ani nchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii pe timp de 8 ani a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal. n baza art. 88 Cod penal a scazut din durata pedepsei nchisorii durata retinerii pe 24 de ore din data de 21.04.2008 si durata arestarii din data de 22.04.2008 pna la zi. In conformitate cu prev. art. 71 Cod penal a interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei principale drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal. In baza art. 350 raportat la art. 148 lit. 1, 160 ind. b alin. l, 3 si art. 300 ind. 2 Cod procedura penala a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive si a mentinut aceasta masura fata de inculpat. In baza art. 14, 17, 346 Cod procedura penala a respins ca nentemeiata actiunea civila formulata de Ministerul Public din oficiu, n favoarea minorilor V. R, V. D. F, V.C. R. si V. J. . In baza art. 118 lit. b Cod penal a dispus confiscarea de la inculpat a corpurilor delicte trimise instantei alaturat dosarului Parchetului si pastrate la grefa Tribunalului Mures, constnd ntrun scaun de plastic de culoare alba, cu doua picioare rupte, ambalate separat. In baza art. 191 alin. l Cod procedura penala a obligat inculpatul sa plateasca statului cheltuieli judiciare. Pentru a pronunta aceasta hotarre instanta de fond a retinut ca, prin Rechizitoriul Parchetului de pe lnga Tribunalul Mures, s-a dispus trimiterea n judecata n stare de arest preventiv a inculpatului V.A, pentru savrsirea infractiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit. c Cod penal. In motivarea rechizitoriului s-a aratat ca n data de 19.04.2008 inculpatul 1-a ucis pe tatal sau, victima V. A. senior, prin aplicarea unor lovituri repetate cu un scaun de plastic, la domiciliul comun din com. Alunis. Instanta 1-a audiat pe inculpat, care a recunoscut aplicarea loviturilor, dar a aratat ca a facut-o, fiind speriat, de gestul tatalui sau de a ncerca sa l loveasca cu un cutit. Avnd n vedere si declaratiile inculpatului date la urmarirea penala, n masura n care se coroboreaza cu ansamblul probelor dosarului, instanta a retinut ca fiind cert ca inculpatul este cel care a aplicat tatalui sau, loviturile care au dus la moartea acestuia, toate rezultnd, n principal, din declaratiile inculpatului si martorilor D. A. A. si V. R. Analiznd actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a constatat ca inculpatul si tatal sau locuiau singuri la domiciliul din com. Alunis, dupa plecarea mamei inculpatului, mpreuna cu cei patru frati minori ai acestuia, din cauza comportamentului violent al victimei. Pe fondul consumului de alcool, ntre cei doi au avut loc n mai multe rnduri conflicte, iar unul dintre acestea s-a ntmplat si n data de 19.04.2008, cnd inculpatul s-a ntors acasa dupa ce a consumat bere la un restaurant din Alunis cu mai multi prieteni, ntre care martorul D.A. La un moment dat, ntre inculpat si tatal lui a avut loc o altercatie, n cursul careia inculpatul a aplicat mai multe lovituri tatalui sau cu un scaun de plastic, n zona capului si antebratului.

Loviturile au cauzat victimei fractura piramidei nazale, o dilacerare (ruptura) cerebrala si mai multe hematoame, plagi si echimoze. Mai apoi, inculpatul a parasit locuinta si s-a rentlnit cu martorul D. A. Victima a fost gasita a doua zi culcata n pat (f.l ds.urm. pen.), a fost transportata la spital, unde a decedat n data de 21.04.2006.S-a constatat ca ntre loviturile primite si deces exista raport direct de cauzalitate, conform raportului de autopsie. In ce priveste apararea inculpatului, instanta retine ca din probele dosarului nu rezulta ca acesta s-a aflat n stare de legitima aparare sau de provocare. Declaratiile inculpatului sunt oscilante sub acest aspect. La urmarire penala declara initial (f. 18) ca a lovit fiindca tatal sau nu nceta sa l ameninte, chiar dupa ce i-a luat briceagul din mna. Apoi (f. 31), a sustinut ca, dupa ce i-a luat briceagul, tatal sau a venit spre el amenintndu-1 cu pumnii, 1-a si lovit de doua ori cu pumnii, moment n care, a luat scaunul si i-a aplicat doua-trei lovituri peste cap si piept. In fine, n declaratia data instantei, ca si n memoriile scrise depuse la dosar n cursul judecatii, inculpatul si aminteste ca, dupa ce a fost deposedat de briceag, tatal lui a luat din nou acea arma, a ncercat sa l njunghie, si n aceste mprejurari, a fost nevoit sa l loveasca, iar fractura craniana s-a putut produce cnd tatal sau a cazut pe pat. Pe lnga mprejurarea ca sunt contradictorii ntre ele, declaratiile inculpatului nu sunt n concordanta cu raportul de autopsie, care a constatat numeroase leziuni n zona craniului victimei, inclusiv o lovitura n zona occipitala, si n zona antebratului si minii drepte, toate produse prin lovire directa si nu prin cadere pe o suprafata dura, indicnd asadar, ca inculpatul i-a aplicat tatalui sau lovituri numeroase si puternice la cap, ca a continuat sa loveasca si dupa ce tatal lui s-a ntors cu spatele, ca victima si-a folosit antebratul drept pentru a se apara. Ipoteza provocarii este contrazisa si de anumite declaratii ale martorilor: D. A. a aratat ca inculpatul l batuse si cu trei saptamni nainte pe tatal sau, iar V. R. a mai vazut-o lovita pe victima, si aceasta, dupa ce initial a spus ca o doare maseaua, a recunoscut ca a fost batuta de fiul ei. Dupa altercatie, inculpatul nu prezenta semne de violenta (asa cum rezulta din declaratia martorului D.A.), astfel rezulta ca, daca au existat, amenintarile victimei nu s-au concretizat. Din cele mai sus expuse, mai rezulta ca, date fiind numarul si intensitatea loviturilor vizate, inculpatul a actionat cu intentia, chiar si indirecta, de a ucide. In drept, fapta inculpatului de a-i aplica tatalui sau, n cursul unei altercatii, lovituri n zona capului, cu urmarea mortii acestuia, ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat, prev. de art. 174,175 lit. c Cod penal. Instanta de fond a avut n vedere, la individualizarea pedepsei, criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal, ntre care faptul ca inculpatul si-a ucis tatal, comportamentul procesual al inculpatului, care a recunoscut, dar cu rezerve, comiterea faptei, si mprejurarile care reies din referatul de evaluare si din declaratiile martorilor, nu a mai fost condamnat, dar a mai comis fapte de lovire sau alte violente, pe fondul consumului de alcool. Pe de alta parte, instanta a avut n vedere si faptul ca si victima era o persoana violenta, care a contribuit si ea, cel mai probabil, la conflict, si declaratia martorului audiat n circumstantiere, Z. J, care a aratat ca inculpatul 1-a ajutat n mai multe rnduri la munca. Pentru toate aceste motive, instanta i-a aplicat inculpatului pedeapsa nchisorii n limitele speciale, avnd n vedere prev. art. 175 Cod penal, i-a aplicat si pedeapsa complementara. De asemenea, n conformitate cu disp. art 71 Cod penal si ale deciziei penale nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007 a Sectiilor Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie, i-a interzis inculpatului drepturile prev de art 64 lit. a,b Cod penal pe durata executarii pedepsei principale. Instanta a avut n vedere oportunitatea interzicerii acestor drepturi n cazul unui inculpat care a dat dovada n mod repetat de o conduita antisociala si a comis o infractiune deosebit de grava, precum inculpatul din cauza. In baza art. 88 Cod penal a scazut din pedeapsa nchisorii aplicata durata retinerii pe 24 de ore

si a arestarii. Vaznd prev. art. 350 raportat la art. 148 lit.h, 160 ind. b alin. l, 3 si art. 300 ind. 2 Cod procedura penala a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive si a mentinut aceasta masura fata de inculpat. Cu privire la latura civila, a retinut ca fosta concubina a victimei, R. E. si copiii minori ai celor doi, V. R, V. D. F, V. C. R. si V. J, nu au pretentii civile si au aratat ca victima nu contribuia la ntretinerea lor si nu au suferit vreun prejudiciu n urma decesului ei. Instanta de fond a mai retinut ca Ministerul Public a exercitat din oficiu actiunea civila, conform art. 17 Cod procedura penala. La ultimul termen a precizat ca obiectul actiunii civile constituie obligarea inculpatului la o renta lunara pentru minori, raportata la venitul minim pe economie si ca, potrivit art. 17 Cod procedura penala, instanta trebuia sa se pronunte si din oficiu asupra repararii pagubei si daunelor, daca persoana vatamata este minor. Totusi, considera ca si n acest caz, obligarea inculpatului la plata despagubirilor civile, trebuiau ndeplinite conditiile raspunderii civile. Sa existe un prejudiciu, acesta sa fie cert si sa se afle n legatura de cauzalitate cu fapta inculpatului. Aceste conditii nu sunt ntrunite n prezenta cauza, deoarece victima nu contribuia la ntretinerea copiilor sai, acestia din urma au trebuit sa plece de acasa, pentru a nu mai fi abuzati de tatal lor. Prin ncheierea penala nr.303/12.12.2008, Tribunalul Mures a dispus n temeiul art.195 Cod pr.penala, ndreptarea erorii materiala strecurata n sentinta penala nr.303/27.11.2008, a Tribunalului Mures, n dosarul nr.4098/2008, n sensul ca, n mod eronat, s-a trecut art.148 lit.h Cod pr.penala, corect fiind art.148 lit.f Cod pr.penala. mpotriva acestei hotarri, n termenul legal, a declarat apel inculpatul, care solicita admiterea apelului si reducerea pedepsei aplicate. n motivarea apelului inculpatul arata ca nu avut intentia sa suprime viata victimei, avnd o afectivitate de nedescris fata de aceasta, nsa victima, care era tata sau, era extrem de violent si agresiv, alungndu-si sotia si cei patru copii. Examinnd legalitatea si temeinicia hotarrii atacate, prin prisma motivelor de apel si n conformitate cu disp.art.378 rap. la art.371 Cod pr.penala, Curtea apreciaza ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente: Cu privire la starea de fapt si de drept prima instanta, n baza probelor administrate att n cursul urmaririi penale ct si n cursul judecatii, a facut o apreciere corecta, astfel ca sub acest aspect hotarrea nu comporta nici un fel de discutie. Totusi, instanta de fond a facut o apreciere gresita cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Potrivit art.72 alin.1 Cod penal, la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate n partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savrsite, de persoana infractorului si de mprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. n cursul judecarii apelului, Curtea a audiat doi martori, vecini cu familia inculpatului, care au declarat ca victima, respectiv tatal inculpatului, era un om extrem de violent, betiv, a avut patru neveste si 10 copii pe care i-a batut si alungat de acasa, iar pe inculpat, l batea n mod regulat, nca de cnd acesta era n clasa a I-a, i lua toti banii pe care i cstiga si i dadea pe bautura (f.44, 45 dosar apel). De asemenea, si martorul Z. J, audiat n fata primei instante (f.85), a declarat ca victima consuma frecvent bauturi alcoolice si si teroriza familia, de multe ori acestia dormind n gara. Astfel, avnd n vedere ca inculpatul nu a mai fost condamnat, a recunoscut ca a lovit victima nca de la nceputul declansarii urmarii penale, precum si declaratiile martorilor Z. J, D.G. si D. I, care au aratat ca victima era extrem de violenta si si batea n mod regulat familia si doar printr-o ntmplare inculpatul nu a devenit el nsusi victima, instanta de control judiciar a apreciat ca n cauza pot fi retinute n sarcina inculpatului circumstantele atenuate prev. de

art.74 lit.a si c Cod pr.penala, inculpatul putnd fi considerat o victima a mediului social n care a trait, astfel ca n baza art.76 lit.a Cod penal, instanta a redus pedeapsa principala aplicata inculpatului pentru savrsirea infractiunii de omor calificat de la 17 ani nchisoare la 12 ani nchisoare. La termenul de judecata din 06.02.2009, avocatul ales al inculpatul a solicitat schimbarea ncadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor calificat, prev. de art.174 alin.1 lit.c Cod penal n infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art.183 Cod penal. Curtea a apreciat ca cererea de schimbare a ncadrarii juridice nu este fondata pentru urmatoarele considerente: Infractiunea de lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionata. Lovirea sau fapta de vatamare corporala se savrseste cu intentie, iar urmarea mai grava produsa moartea victimei are loc din culpa subiectului. Cu alte cuvinte, faptuitorul si da seama si vrea sa loveasca victima sau sa-i produca o vatamare corporala, dar nu urmareste si nici nu accepta posibilitatea producerii mortii victimei, dar daca totusi acest rezultat se produce, el nu va atrage raspunderea penala a subiectului n baza art.183 Cod penal, dect daca acesta a avut, n raport cu rezultatul mai grav, pozitia subiectiva a culpei, fie n modalitatea usurintei, fie n modalitatea neglijentei. n speta, fapta inculpatului de a-i aplica victimei mai multe lovituri cu un scaun, n zona capului, scaun care n urma loviturilor s-a si rupt, lovituri care au condus la decesul victimei, constata intentia inculpatului de a ucide, chiar daca nu este vorba de intentie directa, poate fi retinuta intentia indirecta a acestuia, deoarece chiar daca prin loviturile aplicate nu a urmarit moartea victimei, a acceptat producerea acestui rezultat. n cauza nu sunt aplicabile nici disp.art.73 lit.b Cod penal, privind starea de provocare, deoarece asa cum corect a retinut instanta de fond, inculpatul a aplicat lovituri victimei dupa ce i-a luat cutitul din mna, astfel ca nu se afla sub stapnirea unei puternice tulburari sau emotii. La data de 05.02.2008, Spitalul Clinic de Urgenta Tg.Mures a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, pe care instanta, urmeaza sa o respinga, ca tardiva, pe considerentul ca potrivit art.15 alin.2 Cod pr.penala, constituirea de parte civila se poate face n tot cursul urmarii penale, precum si n fata instantei de judecata pna la citirea actului de sesizare, ori aceasta cerere a fost facuta n apel. Fata de considerentele expuse, Curtea n baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penala, a admis apelul inculpatului, a desfiintat partial hotarrea atacata si, rejudecnd cauza, a redus pedeapsa aplicata inculpatului de la 17 ani nchisoare la 12 ani nchisoare pentru comiterea infractiunii de omor calificat prev. de art.174 , 175 lit.c Cod penal. n baza art.383 rap.la art.350 Cod penal, instanta a mentinut inculpatul n stare de arest preventiv, deoarece temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii inculpatului impun n continuarea privarea de libertate a acestuia. n baza art.381 alin.1 Cod pr.penala, instanta a dedus din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive ncepnd cu data de 17.11.2008 pna la zi. De asemenea, pentru considerentele aratate mai sus, instanta a respins ca nefondata cererea de schimbare a ncadrarii juridice formulate de inculpat si ca tardiva cererea de constituire de parte civila a Spitalului Clinic de Urgenta Tg.Mures. n baza art.192 alin.3 Cod pr.penala cheltuielile judiciare n apel ramn n sarcina statului.