P. 1
Iosif Stefan Octavian - Cantec Sfant

Iosif Stefan Octavian - Cantec Sfant

5.0

|Views: 1,747|Likes:
Published by cioranian

More info:

Published by: cioranian on Jul 27, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2013

pdf

text

original

Sections

+tefan Octavian

IOSIF
C~NTEC SF~NT

CUPRINS
Tabel cronologic............................................................................................7 VERSURI ORIGINALE Din volume VESELIE ................................................................................................. 11 SURORILE ............................................................................................. 13 COBZARUL ............................................................................................ 14 C~MPUL LIBERT{|II ............................................................................ 15 LUMEA LOR! ......................................................................................... 16 VAR{ ..................................................................................................... 18 APRIL .................................................................................................... 20 S{RB{TOARE ........................................................................................ 21 FURTUNA .............................................................................................. 22 GOANA .................................................................................................. 24 ARTI+TI ................................................................................................. 26 DOMNU’ PROFESOR .............................................................................. 27 VESELE SEMNALE .................................................................................. 29 CUCOARELE .......................................................................................... 30 DOI VOINICI ......................................................................................... 31 ADIO ..................................................................................................... 33 EROIC{ HOT{R~RE .............................................................................. 34 C~MPIEI ................................................................................................ 36 IDEAL .................................................................................................... 37 POVESTE ............................................................................................... 38 ROZELE .................................................................................................. 39 SINGUR ................................................................................................. 40 }NVINS! ................................................................................................. 41 PRIBEAGUL ........................................................................................... 42

E MULT DE-ATUNCI... ........................................................................... 43 HARPISTUL ........................................................................................... 44 VISUL .................................................................................................... 46 REVEDERE ............................................................................................. 48 ACOLO ................................................................................................... 49 ROMAN|A ............................................................................................. 50 EROUL DE LA KÖNIGGRÄTZ ................................................................. 51 SALC~MUL ............................................................................................ 53 DORM VISURILE TALE... ....................................................................... 54 C~NTEC ................................................................................................. 55 NUCUL .................................................................................................. 56 FULGII ................................................................................................... 58 BUNICA ................................................................................................. 59 APA MOR|ILOR ..................................................................................... 60 HAIDUCUL ............................................................................................ 61 C~NTEC VECHI ..................................................................................... 62 FRUMOASA IRIN{ ................................................................................. 63 NOV{CE+TII .......................................................................................... 65 DE C~NTECE PARISU-I PLIN... ............................................................... 67 MI-E DOR .............................................................................................. 68 CRONICARII .......................................................................................... 69 R{ZMIRI|A ........................................................................................... 70 RE}NVIERE ............................................................................................. 71 ADIO ..................................................................................................... 73 }N TREAC{T .......................................................................................... 74 DIN PARIS ............................................................................................. 75 FARNIENTE ............................................................................................ 77 HAIDUCUL ............................................................................................ 78 PINTEA .................................................................................................. 79 TOAMN{ ............................................................................................... 83 UN C~NTEC ........................................................................................... 84 DEDICA|IE ............................................................................................ 85 PASTELURI ............................................................................................ 86 C~NTEC DE PRIM{VAR{ ....................................................................... 91

C~NTECE ............................................................................................... 92 S{RB{TOARE ........................................................................................ 96 LA LUVRU ............................................................................................. 98 SPRE PRIM{VAR{ .................................................................................. 99 GRUIA ................................................................................................. 100 RUG{ .................................................................................................. 103 C~NTEC ............................................................................................... 104 C~NTECUL .......................................................................................... 105 LA FEREASTRA SPRE LIVAD{ ....................................................................................... 107 ICOANE DIN CARPA|I ......................................................................... 108 CU FRUNTEA-N M~NA ALB{... ........................................................... 114 C~ND SEARA }N CEASURI DE SINGUR{TATE... ............................................................................ 116 TER|INE .............................................................................................. 117 NÜRNBERG ......................................................................................... 118 [MERGEAM }N }NTUNEREC +I F{R{ NICI O |~NT{] .......................... 119 GR{DINA MOR|II ............................................................................... 120 ZMEOAICA ........................................................................................... 121 C~RLOVA ............................................................................................. 123 GORUNUL LUI HORIA ......................................................................... 124 DOI PRIETENI ..................................................................................... 126 +INCAI ................................................................................................. 127 C~NTEC DE LEAG{N ........................................................................... 128 SONET MODERN ................................................................................. 129 SOMNUL LUI CORBEA ........................................................................ 130 O VIA|{ .............................................................................................. 131 UNUI T~N{R ....................................................................................... 136 T{L{NGI ............................................................................................. 137 PRIM{VERII ........................................................................................ 138 LINI+TE ............................................................................................... 139 POMUL FERMECAT ............................................................................. 140 NOAPTEA DE MAI ............................................................................... 142 TE DUCI .............................................................................................. 144 CLOPOTELE DIN NÜRNBERG .............................................................. 145

ELEGIE ................................................................................................. 147 ELEGIE ................................................................................................. 148 C~NT{RE|UL ...................................................................................... 151 NOP|I DE VEGHE ................................................................................ 152 TOAMN{ ............................................................................................. 153 MI-E DOR DE-UN VIS... ....................................................................... 155 }NSERARE ............................................................................................ 157 SE-NTORC IAR ZILELE NOROASE... ............................................................................. 158 C~NTEC SF~NT ................................................................................... 159 OD{ BACHIC{ ..................................................................................... 160 Din periodice EPIGRAME AMICILOR ........................................................................................... 162 UNUI PESIMIST ................................................................................... 162 VISUL UNUI SLUJBA+ ......................................................................... 162 COPIL .................................................................................................. 164 BASM NEISPR{VIT .............................................................................. 167 UNUI LUPT{TOR ................................................................................ 168 IMITA|IE ............................................................................................. 169 AMINTIRE ........................................................................................... 170 ICOANE VECHI .................................................................................... 171 C~NTEC DE PRIM{VAR{ ..................................................................... 172 MANDOLINATE ................................................................................... 173 C~NTEC ............................................................................................... 176 VETERANUL ........................................................................................ 177 VIERI|A ............................................................................................... 178 DUP{ BOAL{ ....................................................................................... 179 SPRE IDEAL ......................................................................................... 180 MEDUZA .............................................................................................. 181 IMNUL MUNCII ................................................................................... 190 C~NTEC ............................................................................................... 191 C{TRE LUN{ ....................................................................................... 192 DUP{ O CITIRE DIN EMINESCU... ...................................................... 195

T{LM{CIRI Din volume UN IMN FRANCEZ LUI EMINESCU ...................................................... 196 LENORE ............................................................................................... 199 }N CIUD{ ............................................................................................ 208 C{TRE COPACI .................................................................................... 210 UCENICUL VR{JITOR ......................................................................... 211 STROPII DE NECTAR ........................................................................... 215 LORELEY .............................................................................................. 216 GRENADIRII ........................................................................................ 217 A+ PUNE CRUCE S{R{CIEI... ............................................................... 219 ARBORII-NFLORI|I R{SUN{... ........................................................... 220 CAVALERUL ......................................................................................... 221 SURUGIUL ........................................................................................... 223 EXCELSIOR! ......................................................................................... 226 MUGUR, MUGUR, MUGUREL... .......................................................... 228 UN VIS ................................................................................................. 230 M{NU+A ............................................................................................. 231 Din periodice GRAIUL IELELOR ................................................................................. 234 TREI SONETE ...................................................................................... 236 Referin\e critice .................................................................................... 239

CUPRINS

TABEL CRONOLOGIC
1875 11/23 octombrie La Bra=ov, ]n familia profesorului +tefan Iosif =i a Paraschivei, n[scut[ Mih[l\eanu, vede lumina zilei al cincilea lor copil, +tefan Octavian Iosif. 1881 Viitorul poet este ]nscris la o =coal[ de ... fete. (Din cauz[ c[ era anume aceast[ =coal[ mai aproape de cas[.) Timpul liber =i-l petrece prin p[durea de la T`mpa, juc`ndu-se de-a haiducii =i umbl`nd dup[ cuiburi de p[s[ri. Viitorul scriitor ]ndr[ge=te natura pentru toat[ via\a. 1882 +tefan Octavian Iosif asist[ la reprezentarea operetei „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu. Este impresionat puternic, mai cu seam[ c[, tat[l s[u, fiind directorul =colii de muzic[ din Bra=ov, ]n care lucra autorul operetei, elevul =colii de fete a putut asista la repeti\ii ]nv[\]nd rolurile =i l[s`ndu-se cucerit de teatru. 1885 Viitorul scriitor este ]nscris la „Gimnaziul mare public rom`n“, a c[rui program[ avea un pronun\at caracter umanistic. }nsu=irea bun[ a limbilor latin[, francez[ =i maghiar[ avea s[ priasc[ viitorului traduc[tor. 1888 +t. O. Iosif public[ o poezie despre Mihai Viteazul, ]n culegerea Pove=ti ardelene=ti, editat[ de Ioan Pop-Reteganul. 1889 Profesorul +tefan Iosif se mut[ cu familia la Sibiu. }n lipsa unei =coli rom`ne=ti care s[ corespund[ nivelului de instruire atins deja, t`n[rul aspirant la gloria de scriitor este ]nscris ]n clasa a V-a a liceului maghiar. 1890 +t. O. Iosif compune versuri melancolice, schi\e, ]ncepe o dram[ istoric[, pe care n-o termin[. Deocamdat[ n-are inten\ia de a publica.
7

1891 Viitorul poet, ]mpreun[ cu colegii s[i, ]nfiin\eaz[ o societate literar[, la ale c[rei adun[ri sunt citite opere ale scriitorilor din |ar[, mai cu seam[ ale lui Mihai Eminescu. Profesorul +tefan Iosif este nevoit s[ p[r[seasc[ Sibiul, transfer`ndu-se la Turnu-M[gurele. Fiul s[u este ]nscris la liceul particular „Lumina“ din Bucure=ti. 1892 +t. O. Iosif public[ ]n „Revista =coalei“ din Craiova o poezie original[, Izvorul. Realizeaz[ o traducere inspirat[ a baladei Craiul fetelor de Goethe. Se ]nscrie la liceul „Gheorghe Laz[r“. Colaboreaz[ cu versuri =i proz[ la ziarul „Adev[rul“. 1893 Se ]nscrie ]n clasa a VI-a a liceului „Matei Basarab“. Devine colaborator al revistei „Via\a“, condus[ de A. Vlahu\[ =i doctorul A. Urechia, ]n care public[ s[pt[m`nal poezii originale =i traduceri. 1895 +t. O. Iosif ]=i ia bacalaureatul =i se ]nscrie la Facultatea de Litere =i Filozofie din Bucure=ti, sec\ia de filozofie, dar nu urmeaz[ cursurile =i nu se prezint[ la examene. Public[ poezii =i traduceri ]n „Via\a“ =i ]n „Gazeta s[teanului“. 1896 +t. O. Iosif lucreaz[ copist la Ministerul Domeniilor, apoi secretar al lui I. L. Caragiale, fiind antrenat ]ntr-o atmosfer[ literar[ deosebit de priitoare unui scriitor ]ncep[tor. Colaboreaz[ intens la revista „Epoca literar[“, fiind corector =i public`nd poezii proprii =i numeroase traduceri. Public[ prima sa carte de traduceri, Apostolul =i alte poezii. 1897 Poetul se afl[ la Ia=i, colaboreaz[ la unul dintre ziarele timpului =i, totodat[, lucreaz[ pentru profesorul H. Tiktin. Revenit la Bucure=ti, +t. O. Iosif public[ o nou[ culegere de traduceri (Poezii alese) =i primul s[u volum de poezii originale, Versuri. 1898 Poetul particip[ la ]nfiin\area revistei „Floare-albastr[“.
8

1900 Aflat la Paris (pe spezele prietenului s[u Virgil Cioflei), +t. O. Iosif ]ntre\ine rela\ii str`nse cu scriitori =i plasticieni rom`ni afla\i acolo. Scrie mult, expediind operele sale revistelor din \ar[ „Convorbiri literare“, „Pagini literare“, „Curierul literar“ etc. Face cuno=tin\[ cu Dimitrie Anghel, cite=te cronicile vechi =i folclor rom`nesc; se consacr[ ]n ]ntregime scrisului, pl[smuind poezii originale =i efectu`nd traduceri inspirate din Heine. 1901 }i apare cartea Patriarhale, p[truns[ de pesimism. Este redactor la revista „S[m[n[torul“, av`nd obliga\ia de a colabora la fiecare num[r. Public[ volumul Roman\e =i c`ntece, traducere din Heine. 1902 }i apare volumul Poezii, decorat cu medalia „Bene Merenti“. Dup[ retragerea lui Vlahu\[ =i Co=buc de la conducerea „S[m[n[torului“, Iosif =i Anghel se pomenesc ]n fruntea acestei publica\ii. }ncepe colaborarea +t. O. Iosif — Dimitrie Anghel. 1903 Se logode=te cu Natalia Negru. }l invit[ pe Mihail Sadoveanu s[ lucreze la revista „S[m[n[torul“, t`n[rul prozator moldovean fiind ]nc`ntat de propunere. 1904 St. O. Iosif se c[s[tore=te cu Natalia Negru. 1905 }i apare poemul Din zile mari. I se na=te fiica Corina, inspiratoarea minunatelor c`ntece de leag[n ale scriitorului. 1906 +t. O. Iosif tip[re=te volumul de poezii originale Credin\e =i — ]n colaborare cu D. Anghel — culegerea de traduceri din H. Ibsen, Poezii. Volumul Credin\e prime=te premiul Academiei Rom`ne. 1907 +t. O. Iosif public[ poezia Rug[ciune, prima oper[ inspirat[ de r[scoalele \[r[ne=ti, apoi poemul dramatic Legenda funigeilor, scris de el ]n colaborare cu D. Anghel. }n „S[m[n[torul“ apare prima poezie semnat[ A. Mirea,
9

1908

1909

1910

1911 1912

1913

pseudonim comun al lui Iosif =i Anghel. Urmeaz[ poemul lor Scrisoarea deschis[ a unui melc. R[scoalelor \[r[ne=ti este consacrat poemul 1907, scris de asemenea de Iosif ]n tandem cu D. Anghel. Apar volumele lui Iosif =i Anghel Cometa =i Caleidoscopul lui A. Mirea (1). +t. O. Iosif =i D. Anghel scriu poemul dramatic Carmen saeculare, care se reprezint[ la Teatrul Na\ional din Bucure=ti. Volumul T[lm[ciri adevere=te din plin virtu\ile de traduc[tor de poezii ale lui Iosif. Iosif e printre fondatorii „Societ[\ii scriitorilor rom`ni“, e membru ]n comitetul director =i bibliotecar. }mpreun[ cu Sadoveanu, Anghel =i Ilarie Chendi editeaz[ =i scrie revista „Cump[na“. V[d lumina tiparului culegerea antologic[ Poezii (1893— 1908) =i Caleidoscopul lui A. Mircea (2). Se ]nte\esc rela\iile intime dintre D. Anghel =i Natalia Negru. Drept consecin\[, +t. O. Iosif se desparte de Natalia Negru, lu`nd sf`r=it =i colaborarea devenit[ ]ntre timp fructuoas[ Iosif—Anghel. +t.O.Iosif ia parte la s[rb[torile ASTREI din C`mpia Libert[\ii de l`ng[ Blaj. Scriitorul public[ articolul Cum scrie Caragiale. Preg[te=te pentru tipar volumul C`ntece. De=i bolnav, traduce din Schiller (Wilhelm Tell), Shakespeare (Visul unei nop\i de var[, Romeo =i Julietta), Goethe (Faust). La moartea lui I. L. Caragiale public[ articolul O amintire. }ntreprinde o c[l[torie la Bra=ov. 21 iunie Sim\indu-se r[u, se interneaz[ la spitalul Col\ea. 22 iunie Se stinge din via\[, fiind ]nmorm`ntat a doua zi la cimitirul Bellu.

10

VERSURI ORIGINALE

Din

volume

CUPRINS

VESELIE
La or`nd[1-i o be\ie Stra=nic[ ]n ast[-sear[! Nimeni nu mai vrea s[ =tie Ce viforni\[ e-afar[... Glasuri vesele r[sun[, Zic vioare, url[ v`ntul... Joac[ to\i cu voie bun[, Duduie sub ei p[m`ntul! D`nd uit[rii grija, sc`rba, Inima ]n piept le salt[... P`n’ =i popa-i trage s`rba, Cu cre=tinii laolalt[! Bate-n cizme, st[ s[ cad[, D`nd potcapul c[tre ceaf[... Trei mo=negi aprin=i la sfad[ Se-ndulcesc din o garaf[...
1

Or`nd[ — c`rcium[.

11

+i petrec! E o urgie A lui Dumnezeu afar[, Dar e-at`ta veselie La or`nd[-n ast[-sear[!...

12

SURORILE
Acolo, noaptea, se z[re=te Lumin[ p`n[ dinspre zori, +i toat[ casa auie=te, Acolo c`nt[ trei surori! Lucreaz[-ntruna la dantele, Pe deget firul r[sucind, +i se ]ndeamn[ ]nde ele C`nd g`ndurile le cuprind. Ah! mig[li-ve\i toat[ via\a Dantele pentru cei boga\i? Abia vi se pl[te=te a\a Pe care voi o cump[ra\i!

CUPRINS

13

COBZARUL
Salut[ zdr[ng[nind din strune, B[t`nd caden\a din picior, +i c`nt[, leg[n`ndu-=i capul, Cobzarul, m`ndru cer=etor... Iar dup[ datina str[bun[ C`nd ]i ]ntinzi paharul plin, El nu bea p`n[ ce ]nchin[ +i vars[ jos un strop de vin... — Cobzarule, de-ai =ti c`t farmec +i voie bun[ r[sp`nde=ti Cu zvonul c`ntecelor tale }n inimile rom`ne=ti! Noi to\i suntem a=a de tineri, C[ am putea s[-\i fim nepo\i... Dar c`nd ne zici b[tr`na doin[ E=ti cel mai t`n[r dintre to\i!

CUPRINS

14

C~MPUL LIBERT{|II
CUPRINS

Un zvon din sat ]n sat str[bate +i d[ poporului curaj, El pleac[-n valuri tulburate +i se ]ndreapt[ c[tre Blaj. Sunt preo\i =i mireni, cu to\ii M`na\i de-acela=i ideal — }n fruntea tuturora mo\ii, M`ndria m`ndrului Ardeal. Ei simt c[-nt`ia oar[-i leag[ Un dor ad`nc de neam ]ntreg, Alearg[ to\i s[-l ]n\eleag[ — +i c`t de bine-l ]n\eleg! C[ci bat cincizeci de mii de piepturi, +i-n ele inimi rom`ne=ti Cari strig[: “Libertate! Drepturi Pe plaiurile str[mo=e=ti!...” O, sf`nt[ zi de s[rb[toare! Popor voinic din v[i =i lunci, Te-om mai vedea odat[ oare Precum te-ai ar[tat atunci? Povestea vremii ne ]nva\[ C[ orice ran[ are leac, Dar o-nt`mplare-a=a m[rea\[ Zbucne=te-o dat[ la un veac!
15

CUPRINS

LUMEA LOR!
C`nd pisica nu-i acas[...

Doarme dus sf`nt’ Niculae }n vestminte argintii, Dar ce colb e ]n odaie +i ce zarv[ de copii! Au r[mas st[p`ni ]n cas[, Toat[ lumea e a lor! Unu-i coco\at pe mas[, Altul joac[-ntr-un picior. Uite popa, cum ]ng`n[ Liturghia... Doi se bat. Un =trengar c-o varg[-n m`n[ Strig[ parc[-i ]mp[rat! O sprin\ar[ de fetic[ Se hlize=te la oglind[... Nu le pas[ de nimic[... Dar ce tropot e ]n tind[? Ca de ipsos stau de fric[... Oare cine-o fi intrat? Ochii nimeni nu-=i ridic[, Nici chiar marele-mp[rat! V`ntul fuse?... Cine este? Ori vreunul din p[rin\i? Ce t[cere f[r’ de veste! Smirna-s... diavolii de sfin\i!
16

}n privaz, sf`nt’ Niculae Doarme, parc[ nici nu =tie! Numai colbul din odaie Joac[-n raza aurie...

17

VAR{
Asfin\e=te. Printre ramuri Aurite-n foc de soare, Tremur[ nenum[rate Mici fere=ti str[lucitoare. Sub ar\ar, plecat, mo=neagul +ade cu luleaua-n gur[, Pare c[-i cioplit[-n piatr[ Luminoasa lui figur[... Joac[ ]n v[zduh \`n\arii; Pe furi=, prin frunza rar[, Ca un zgomot de =op`rle Dr[cu=orii se strecoar[, Ici =i colo doar s-arat[ Printre crengile mi=cate, +i, piti\i, =optesc ]n umbr[, Se ghiontesc, r`d pe-nfundate... D`nd semnal ]ntregii cete, Cel din urm[-n fund dispare... — Caut[-i de-acu, b[iete! Mut[ st[ gr[dina mare... Tres[rind p[=e=te-n tain[, Doar prin foi adie v`ntul... St[ =i-ascult[... Unde-s oare? Nu se =tie ca p[m`ntul!

CUPRINS

18

Mo=ule, tu =tii, pesemne, Stai cu degetul la gur[, +i, z`mbind =iret, ce dulce Amintirile te fur[... Dar deodat’ s-aude-un \ip[t, +i din nalta b[l[rie Sare o feti\[ blond[ Ca un fir de p[p[die! Geaba fuge nebune=te Ca s[ scape de =trengar... Din tufi=uri, pretutindeni, Alte capete r[sar... E un haz! Cu larm[ mare, To\i, juc`nd, se str`ng ]n drum, +i bunicul r`de tare Pipa scutur`nd de scrum...

19

APRIL
CUPRINS

Stre=inele se dezghea\[, Picur[ m[rg[ritare... Ce de lume! Ce de via\[! +i ce larm-asurzitoare! A ]ntinerit natura; Negustorii zdren\uro=i |ip[ c`t ]i \ine gura: — Hai la ghiocei frumo=i! }n mansard[ locuie=te Un artist. B[iet s[rac, De un ceas se chinuie=te Ca s[ v`re a\[-n ac. +i c`rpindu-i, biet, cum =tie Pantalonii vechi de dril, Fluier[ de bucurie... Bine ai venit, april!

20

S{RB{TOARE
M[re\ amurg de s[rb[toare Domne=te-n veselul ora=, Un nour arde-n dep[rtare Ca un t[ciune uria=. Se-ntoarce lumea din poian[, C[l[ri, pe jos, boieri, norod: Alearg[ o c[ru\[-n goan[ Din dou[ salturi peste pod. +i r`d, =i chiuiesc, =i c`nt[ Cei cari s-au gr[m[dit ]n ea: V`rtej de pulbere s-av`nt[ C`nd trec pe dinaintea mea! Sunt bolnav, moartea m[ ]mbie, +i tot privesc la ei cu jind... +i tot tresalt de bucurie C`nd v[d pe oameni chefuind!

CUPRINS

21

FURTUNA
A revenit albastrul mai! Flori ]n gr[din[, flori pe plai +i flori la p[l[rie! Stau ca pe spini, stau ca pe foc! E timpul numai bun de joc +i bun de =treng[rie... Grivei, tovar[=ul meu drag, Ner[bd[tor a=teapt[-n prag S-azv`rl ]n col\ ghiozdanul... I-e dor ca s-o pornim haihui: M[ dau mai bine-n partea lui, C[ nu e mai tot anul! O =terg de-acas[ frumu=el: Grivei cu mine, eu cu el, +i satu-n colb se-neac[... Intr[m ]n codru, =i Grivei A-nnebunit de vesel ce-i: M[ mu=c[, sare, joac[... D[ spaima-n vr[bii, latr[-n v`nt, }=i face mendrele; eu c`nt, +i codrul lin r[sun[... Pe sus trec lene= nouri grei — Noi nici nu ne g`ndim la ei, +i doar aduc furtun[!

CUPRINS

22

Abia o creang[ s-a mi=cat, +i-n fream[t lung, nea=teptat, Lumina-n z[ri se stinge... Un roi de frunze joac[-n drum — Tot codrul e-un v`rtej acum, +i eu pornesc a pl`nge... Alerg ]n jos, alerg ]n sus: Am r[t[cit, =i urme nu-s Ori]ncotro m-a= duce! Un fulger! — repede m[-nchin... Ah, mii de duhuri negre vin +i vor ca s[ m-apuce... Cad ]n genunchi, prins de fior... R[zbubuind din nor ]n nor, Un tr[snet se descarc[! Zic Tat[l nostru, =i Grivei Se uit[ \int[-n ochii mei: +i el se roag[ parc[... Dar iat[! c`t ne-am ]nchinat, Un col\ de cer s-a luminat, +i codru-i plin de soare... Ie=im voio=i la c`mp deschis +i-mi pare c[ a fost un vis Furtuna trec[toare!...

23

GOANA
Porne=te-n zvon de zurg[l[i Vuind caleasca boiereasc[, D[nciugii goi s-alung[ droaie, Boierul strig[ din caleasc[: — Hei! cine vrea aceast[ pung[? Voinicul [la s-o ajung[! O goan[ de ogari, nebun[, To\i se r[ped, c[ to\i o vor. D`nd chiot, surugiul m`n[, Cl[buci fac arm[sarii-n zbor; +i url[ haita \ig[neasc[ Prin nori de praf, dup[ caleasc[. S-apuce-nt`i to\i vor odat[, Se zbucium[, se ]mbr`ncesc; Se-ncinge-o lupt[ desperat[, +i cad, =i se rostogolesc: Naintea lor caleasca zboar[... Ei sar; s-a=tern pe goan[ iar[... T`rziu, s[tui de alergare, S-abat pierz`nd orice speran\[... Caleasca dup[ deal dispare. Departe flutur[ o trean\[... E unul dintre puradei, Tot se mai \ine-n urma ei.

CUPRINS

24

Un pas mai e p`n’ la caleasc[, Dar simte c[ r[m`ne-n urm[... Ar vrea s[ strige, s-o opreasc[, Dar r[suflarea i se curm[: Un gest ]n sus, un vaiet stins, +i cade mort, cu bra\u-ntins...

25

ARTI+TI
Trei vagabonzi la poart[-mi vin; Arti=ti — o mic[ trup[: Copiii dup[ ei se \in, +i c`inii dau s[-i rup[... Sunt doi micu\i, e mama lor; Ea, cu fla=neta-n spate. E-o zi de toamn[, pic de nor, Dar c`t de triste-s toate! Cu ochii du=i, ca ]n extaz, Ea c`nt[, =i ei joac[. }i cade p[rul pe obraz +i praful o ]neac[. Ei joac[, sar =i se-nv`rtesc, }mpiedica\i ]n zdren\e; R[sufl[ greu c`nd se opresc +i fac la reveren\e. }ntinde piciul istovit O p[l[rie spart[: Comedia s-a ispr[vit, De-acu — la alt[ poart[... Pe urma celor ce s-au dus V`rtej de frunze-alearg[... C[ mul\i mai poart[ Cel-de-sus Pe lumea asta larg[!

CUPRINS

26

DOMNU’ PROFESOR
Nimic nu-nva\[ blestema\ii! +i eu mi-am zis de-at`tea ori C[ dau la dracu medita\ii... Dar vezi c[ cele trei surori }mi sunt cu mult mai dragi ca fra\ii Cei r[i =i neascult[tori. Afar[-i noapte, vijelie, +i-i cald ]n salona=ul lor... M[-nt`mpin[ cu veselie +i toate m[ salut[-n cor +i fiecare vrea s[ =tie: “Ce face domnu’ profesor?” }n lec\ii ele-=i spun secrete, Fac haz pe socoteala mea. }=i mu=c[ buzele =irete, Pufnesc de r`s, f[r[ s[ vrea... “Ti, bat[-v[ norocul, fete!” +i mama face haz =i ea... La mas[ — glume, g[l[gie... +i cea dint`i ]mi toarn[ vin, Dr[gu\ a doua m[ ]mbie, A treia-mi d[ paharul plin... E, cine-mi poate spune mie }n s[n[tatea cui s[-nchin?

CUPRINS

27

T`rziu, c`nd plec de ies ]n strad[ +i-i ]ntuneric peste tot, Ah! unde-s ele s[ m[ vad[, Orbit de viscol, cum ]not Prin valurile de z[pad[... +i drumu-i lung =i nu mai pot... }n od[i\a-ntunecat[ E frig... Eu, zgribulit, din pat Ascult viforni\a turbat[ +i-adorm cu g`ndul fermecat La basmul vechi: “Au fost odat[ Trei m`ndre fete de-mp[rat...”

28

VESELE SEMNALE
Nu plou[ norii, nici nu vor s[ treac[... Stau ]n halat, privind mahmur afar[; Mi-e lene r[u; ur`tul m[ omoar[; Deschid fereastra: p`cla m[ ]neac[. M[ culc s-adorm, dar somnul mi-e povar[; O diminea\[ umed[, posac[, P[trunde ]n odaia mea s[rac[... O, de s-ar face-odat[ prim[var[! Dar... fulger alb a sc[p[rat ]n zare: Se mi=c[ norii, izbucne=te ploaie; Prelung =i surd un tunet vuie, cre=te, R[zbubuind voios ]n dep[rtare! Eu joc de bucurie prin odaie, +i-n pod o r`ndunic[-mi ciripe=te...

CUPRINS

29

CUCOARELE
CUPRINS

Satu-i str`ns ]n b[t[tur[, C`nt[, joac[, chefuie=te... Sun[ toba; plin dulapul Se-nv`rte=te. }n v[zduh e-at`t albastru! }n senin e-at`ta soare! }nnegresc departe stoluri De cucoare... Vin copiii-n fuga mare, Iese lumea-n drum gr[mad[, — Un mo=neag ridic[ m`na S[ le vad[... D[ din cap, z`mbind, clipe=te +i ]ng`n[ veteranul: — Le-oi mai apuca eu oare +i la anul?...

30

DOI VOINICI
Turci, t[tari, r[zboi =i cium[ B`ntuie ]n \ara toat[, E o vreme blestemat[. Trece un voinic c[lare, }nnoptat pe drumul mare... Mor\i de spaim[, ar=i de sete, Zboar[ cal =i lupt[tor. Pu\urile-s otr[vite, Peste \arini pustiite P[s[ri mari de prad[, cete, Trec =i \ip[ speriete +i s-abat departe-n zbor... Mun\ii se scufund[-n zare, Drumul nu se mai z[re=te... Calul, pas cu pas, sl[be=te, Pas cu pas se poticne=te +i tresare. Iar singur[tatea cre=te, Tot mai ]nsp[im`nt[toare. Ah, =i-n lini=tea de moarte Se aude-un glas, pierdut, Parc[ vine de departe... Cine ar putea s[ fie La o vreme-a=a t`rzie? Poate i s-o fi p[rut... St[, ascult[, vrea s[ vaz[... Calul sfor[ie... o groaz[ F[r[ margini ]ncle=teaz[ Pe voinic...
31

CUPRINS

Nu mai vrea acum s[ =tie Nici de drum, nici de nimic... Aiurit, ]ntoarce calul, Scap[r[ sc`ntei =i sar Sub copite... Peste r`pe =i ponoare, Cal =i c[l[re\ dispar... Neagra zare }i ]nghite... Glasul ]ns[ cre=te, rar, Se aude tot mai bine... Vine... — Aolic[, ce p[cate! Turci au dat, t[tari au dat, S-au ]nchis cr`=mele-n sat; S-au ]nchis cr`=mele toate, +i eu tot m-am ]mb[tat! Nici de turc, nici de t[tar N-am avut =i n-am habar! E un biet cre=tin cuminte, A b[ut, A petrecut +i tot c`nt[ ]nainte: — Aolic[, ce p[cat! Turci au dat... +i se pierde-n dep[rt[ri, }ncurc`nd dou[ c[r[ri...

32

ADIO
CUPRINS

Da, mult mai bine ar fi fost S[ fi r[mas ]n sat la noi, De-ai fi avut =i tu vreun rost, De-am fi avut p[m`nt =i boi. C[ suntem nevoie=i de tot, +i ai fra\i mici, =i sunte\i mul\i... Muncesc din greu, fac tot ce pot — +i tot fl[m`nzi, =i tot descul\i! Tu e=ti mai mare, mai de=tept — C`nd oi muri, pe tine-i las, +i multe de la tine-a=tept: N[dejdea-n tine mi-a r[mas. Noroc m[car dac-ai avea S[ dai de vreun st[p`n milos: S[-mi scrii mereu, c`t’ ei putea, C[ doar tu =tii s[ scrii frumos! +i-acuma — ochii s[-i s[rut: Mergi s[n[tos =i fii voinic! Dar stai, o vorb-a= mai fi vrut, O vorb[ numai s[-\i mai zic: Tot ochii [=tia, am`ndoi, A=a frumo=i, a=a senini, S[ mi-i aduci tu ]napoi, S[ nu-i ui\i, drag[, prin str[ini...
33

EROIC{ HOT{R~RE
Monolog
CUPRINS

Am doi prieteni, doi =trengari, Pereche n-au ]n \ara toat[. C`nd ne-nt`lnim, la zile mari, To\i trei, apoi o facem lat[. La cr`=m[-n col\ — e loc =tiut — Ne-am ]nt`lnit deun[zi iar[=i, +i-am chefuit, =i-am petrecut, Ca ni=te vechi =i buni tovar[=i. Dar ]ntre d`n=ii s-a iscat O mic[ ceart[ — literar[, +i nu =tiu cum s-a ]nt`mplat C[ se f[cur[ foc =i par[. De altfel, e un obicei Al lor, de c`te ori se-mbat[... Dar azi erau =trengarii mei Mai ]nd`rji\i ca niciodat[. Eu =tiu s[ beau =i s[ petrec +i cred c[-i cea mai bun[ art[; A=tept, =i ceasurile trec... Ei nu mai contenesc din ceart[. Deci, chipurile, s[-i ]mpac M-amestec nechemat ]n sfad[, Dar p`n’ s[ prind de veste, zac }ntins pe trotuar ]n strad[. M[ scol =i, spre ru=inea mea, M[rturisesc, pornesc spre cas[.
34

Ei sparg[-=i capul dac-or vrea, De-acuma prea pu\in ]mi pas[! Dar c`nd, ]n urm[, am aflat C[ vechii, bunii mei tovar[=i, }n lipsa mea s-au ]mp[cat, +i au intrat ]n cr`=m[ iar[=i, Atuncea mi-am jurat ]n g`nd C[ toat[ via\a, p`n’ la moarte, N-am s[ mai beau cu ei nicic`nd, Dec`t — cu fiecare-n parte...

35

C~MPIEI
Ca cioc`rliei ce-n v[zduhuri Spre soare ciripind se pierde, Tot astfel sufletul ]mi cre=te C`nd te rev[d, c`mpie verde! }n sf`nta ta singur[tate De c`te ori n-am r[t[cit, +i-am adormit ]n iarba-\i-nalt[, Sub cerul t[u nem[rginit!...

CUPRINS

36

IDEAL
}mi place s[ m[ satur bine, Pe urm[ — descheindu-mi vesta — S[ m[ a=ez, l`ng[ fereastr[, }ntr-un fotel, s[-mi fac siesta; S[-mi sun ]n buzunare banii, S[ beau ciubuc, s[ sorb cafea, Privind de sus la to\i golanii Ce trec pe sub fereastra mea...

CUPRINS

37

POVESTE
Se spune-n basme c-a tr[it Demult, demult pe lume-odat[ Un biet copil orfan, robit De-o vr[jitoare blestemat[. }n lan\uri ea-l \inea oric`nd, +i el pl`ngea de disperare, Dar lacrimile-i, picur`nd, Se pref[ceau m[rg[ritare... Iar vr[jitoarea le str`ngea +i tot mai multe vrea s[ str`ng[, }nc`t din ce mai mult pl`ngea, El tot mai mult avea s[ pl`ng[... A=a, copii obijdui\i Pe lumea noastr[ sunt poe\ii, }nc[tu=a\i =i chinui\i De vraja blestemat-a vie\ii. Ei pl`ng de drag, ei pl`ng de dor, +i cearc[ ]n zadar uitare, Sporind cu lacrimile lor Comoara de m[rg[ritare!

CUPRINS

38

ROZELE
De ziua numelui, ]n dar, Primise roze Ani=oara... Le-a str`ns frumos ]ntr-un pahar, Dar rozele murir[ seara... Le cerceteaz[ tremur`nd, Nedumerit[, mititica, De ce s-au stins a=a cur`nd? Nu le f[cuse doar nimica... +i g`ndul ei nevinovat Se-ntunec[ de-at`ta jale C`nd vede cum s-a spulberat Podoaba m`ndrelor petale... Acum, cu drag, le-adun[ iar. O, de-ar putea, le-ar da fiin\[! Dar izbucne=te-n pl`ns amar V[z`nd c[ e cu neputin\[... S[rman copil ne=tiutor Ce pl`ngi s[rmana ta comoar[, Asemeni rozelor ce mor, Tot ce ni-e drag e dat s[ moar[...

CUPRINS

39

SINGUR
Te sim\i mai singur ast[-sar[, Mai mohor`t[-i azi odaia... Auzi cum =iruie afar[, De-a lungul stre=inilor, ploaia! Trist, ca o pl`ngere-necat[, R[sun[-n noaptea cea pustie, }n noaptea asta-ntunecat[ Ce-\i pare-un veac de insomnie... +i cum ]n van te lup\i cu firea S[ cau\i vie\ii tale \int[, S[ smulgi o raz[ din orbirea De patimi care te fr[m`nt[, Se-nal\[-n mintea-\i aiurit[ Stafia vremilor uitate, Privindu-te nedumerit[, Cu bra\ele ]ncruci=ate...

CUPRINS

40

}NVINS!
CUPRINS

De mult ]nstr[inatul De-abia ce \i-a sosit, A=terne-i, mam[, patul S[ doarm[ dus b[iatul Bolnav =i obosit! B[tu el mult[ cale De c`nd te-a p[r[sit... }nvins de dor =i jale Pe prispa casei tale Se culc[ obosit... Ci nu-ntreba: pe unde A fost =i ce-a g[sit? El rana-=i va ascunde +i nu-\i va =ti r[spunde Dec`t: — Sunt obosit...

41

PRIBEAGUL
CUPRINS

E noapte; la micu\a cas[ Fereastra lic[re-n lumin[... Vezi fe\e vesele la mas[: Ei povestesc glumind =i-nchin[. Tu, singur, te strecori prin cea\[ +i-arunci privirea cu sfial[: Te-apuc[ dor de-o alt[ via\[, De lini=te patriarhal[... }n vis, te-apropii de fereastr[, +i numa-n vis le tulburi pragul: “Primi\i, primi\i la vatra voastr[ S[ hodineasc[ =i pribeagul...”

42

E MULT DE-ATUNCI...
E mult de-atunci... e mult, nepoate, +i ca prin vis le v[d pe toate... Hei! s[ te miri, s[ te cutremuri De c`te-au fost nainte vremuri... +i-i mult, e mult de-atunci, nepoate! Intrase sabie ]n \ar[... Zaver[... cium[... jaf =i par[! S-au pr[p[dit ai mei cu to\ii, +i tot ce-aveam pr[dar[ ho\ii — +i turcul st[p`nea ]n \ar[... Cum am sc[pat =i eu cu zile Nici a= putea s[-\i spun, copile... Pesemne pronia cereasc[, Voind ca s[ m[ pedepseasc[, Mi-a d[ruit pedeapsa-n zile... C[, uite, vremurile-acele De-au fost amarnice =i grele, Dar inimi drepte, credincioase, Vin bun =i c`ntece frumoase Erau pe vremurile-acele... Azi cat nedumerit, nepoate: Cum toate se schimbar[, toate! Din c`ntece azi n-ai ce-alege, Nici vinul nu e vin ]n lege, Nici inimi nu mai sunt, nepoate!...
43

CUPRINS

CUPRINS

HARPISTUL
“Wer nie sein Brot in Tränen ass...”1 GOETHE

R[sare vechiul soare iar[=i +i trebuie s[-mi p[r[sesc Din nou acuma ad[postul, S[-mi cat pe ziua de-ast[zi rostul — Vai, cine =tie de-l g[sesc! Pe uli\i, umbre zgribulite Ici-colo, tot mai des r[sar— Chema\i de strig[tul vie\ii, Gr[bi\i prin cea\a dimine\ii, Trec oamenii la munc[ iar. Cu pasul hot[r`t alearg[ Ici un copil, ici un b[rbat — Sunt veseli; unii r`d sau c`nt[, C[ci fiecare are-o \int[ +i-un vis, de care e purtat. Se duc, =i trist le cat ]n urm[ }n col\ de strad[ cum dispar — Orice noroc, orice pl[cere Mi-ascund o tainic[ durere +i-aduc ]n ochii-mi lacrimi, iar!

1

“Cine nu =i-a m`ncat niciodat[ p`inea udat[ cu lacrimi...” (germ.)
44

M[ simt a=a, pe zi ce merge, Tot mai pierdut, tot mai str[in, +-ades m-ademene=te g`ndul S[-mi fac pe lumea asta r`ndul, C[ sunt s[tul de dor =i chin... Dar totu=i nu m[-ndur de moarte, C`nd glasul ei misterios M[ cheam[ bl`nd =i m[-nfioar[ +i-n toate c`te m[-mpresoar[ Resimt un farmec dureros. C[ nu =tiu, ah! c`t e=ti de dulce, Via\[, cei ce-o zi n-au fost Da\i frigurilor foamei prad[ +i nici n-au tremurat pe strad[ O noapte f[r[ ad[post! Nici cei ce n-au purtat blestemul Iubirii f[r[ de noroc, Cei ce uita\i de lumea ]ntreag[, Orfani de-orice fiin\[ drag[, N-au r[t[cit din loc ]n loc...

45

VISUL
Bine ai venit, april Lun[ r[sf[\at[! Zburd =i c`nt, zglobiu copil, Ziulica toat[!... }nainte-mi — c`mp deschis... Stau f[r[ de \`nt[. Totu-i ad`ncit ]n vis, Prins de vraj[ sf`nt[. Jos, pe d`mb, m[ tol[nesc, Fermecat de lene, +i din ce ]n ce clipesc Tot mai des din gene... Somnul vine m`ng`ios, Soarele m[-mbat[, Parc-aud un basm frumos Cu: “A fost odat[...” }n auz ]mi sun[ bl`nd Zumzetul de-albine... M`ndre z`ne vin tinz`nd Bra\ele spre mine. Tainice spre mine vin Toate laolalt[, R`d =i-n jur de mine, lin, Prinse-n hor[, salt[...

CUPRINS

46

Dar c`nd sar s[ le cuprind, Caut cu-ntristare: Stol de porumbei sclipind Flutur[ ]n zare...

47

REVEDERE
CUPRINS

De la fereastr[, din vagon, V[d satul alb sclipind ]n zare, Un =uier lung... Tresar mi=cat... Simt inima b[t`ndu-mi tare. V[d poarta \[rnii... Turnul vechi... O cas[... dou[... toate ninse! +i gara... lume... Uite-ai mei! M-a=teapt[ to\i cu bra\e-ntinse... E mult de c`nd nu ne-am v[zut, E-at`ta haz =i bucurie! Doar numai fr[\iorul mic Se uit[ lung: nu mai m[ =tie... }n ochii lui naivi =i mari Citesc un g`nd, o dulce team[... +i parc-ar vrea s[-ntrebe-ncet: “Cine-i ur`tul [sta, mam[?...”

48

ACOLO
Tu, singuratic[ =i-albastr[, R[t[citoare-n infinit, La ce m[ chemi necontenit Acolo-n col\ul de fereastr[, S[ te ador ]nm[rmurit?... +i spune-mi ce-nrudit[ vraj[ +i ce ]ndep[rtat mister M[ face pururi s[ te cer Deasupra capului de straj[, Stea singuratic[ pe cer?...

CUPRINS

49

ROMAN|A
Trecea ]n c`rj[ sprijinit Pe uli\a pustie, +i-n caterinc[, ostenit, El ]nv`rtea necontenit O veche melodie. Era un c`ntec ce-l =tiam De-acas[, dintr-o sar[... Cum l-ascultam pierdut la geam, Mi se p[rea c[ m[ vedeam La noi, acas[, iar[... +i-at`tea lucruri s-au ivit }n mintea mea cu d`nsul! Dar c`nd b[tr`nul g`rbovit Sf`r=i roman\a, m-a lovit Pe neg`ndite pl`nsul...

CUPRINS

50

EROUL DE LA KÖNIGGRÄTZ
Umblam =i eu, ca tot ciobanul, Cu fluierul pe l`ng[ oi, C`nd ne ochir[ cu arcanul Pe mine =-]nc[ pe vreo doi — +i c[t[ni\i — nu trece anul — Se face ]ntre nem\i r[zboi. Departe, peste mun\i =i ape, Cu oaste mare ne-am pornit, +i-n \ara Praisului1, aproape De C`ine-Cre\2 m-am pomenit. Chitea p-acolo s[ m[-ngroape Al naibii neam\... Dar \i-ai g[sit! Umblam fugar de-o s[pt[m`n[ Prin codrii Praisului, fl[m`nd! +i uite-a=a... Stam ]ntr-o r`n[ Sub un stejar =i, ]ng`n`nd O doin[, m[ g`ndeam la st`n[, La mun\ii mei... ce-o fi f[c`nd! Era ]n n[miez... Da s[ m-adoarm[ Fo=netul lene= din frunzi=... Tresar... aud deodat[-o larm[ P-aproape, colea-n =tejeri=: Pun m`na repede pe arm[ +i iau p[durea-n curmezi=...
1 2

CUPRINS

Prusia (nota lui Iosif, ]n Pagini literare). Königgrätz. 51

M[i! ce stau ochii s[-mi priveasc[! Un v[lm[=ag de nem\i luptau Pe-o pajur[ ]mp[r[teasc[... Erau c`\iva de-o ap[rau, +i mul\i voiau s[ le-o r[peasc[! “Ajut[-mi, Doamne, s[ le-o iau!” Ca o dihanie turbat[ M-arunc de-a valma peste ei! Izbesc la mir trei in=i deodat[... Dau iar, =i mai turtesc vreo trei. Hai, c`nd s[ prind de veste, iat[!... Ia-i de-unde nu-s pe nem\ii mei. Eu, haida-hai, cu steagu-n spate, Pornesc la drum, cu pa=ii rari... Ajung ]n lag[r pe-nserate... Ce s[-\i mai spun?... +i mici =i mari M[ duser[ cu-alai, f`rtate, }n cortul plin de ghin[rari...

52

SALC~MUL

CUPRINS

Priveghiuri lungi de toamn[. }n sfe=nic lum`narea Se lupt[-n ]ntuneric, tot sc[p[t`ndu-=i zarea, Precum se lupt[ somnul cu jalea ce te-apas[ }n lini=tea ploioas[... Deodat[ triste glasuri sporesc mocnita jale, Bat f`lf`iri greoaie deasupra casei tale... Se face iar t[cere... — =i te str[bat fiorii: Ne las[ =i cucorii! “Fugi\i, fugi\i departe, ]nt`rziate stoluri, S[ nu v-apuce-n c`mpuri ]nghe\ul de la poluri!...” Suspin[ trist ]n urm[, fo=nindu-=i frunza moart[, Salc`mul de la poart[...

53

DORM VISURILE TALE...
Dorm visurile tale, cu tine dimpreun[, +i-n s[rb[tori nu-i nimeni, cuprins de duio=ie, O candel[ s-aprind[ pe groapa ta pustie, O lacrim[ s[ verse, o floare s[ depun[! }n zori mai ciripe=te vreo pas[re pribeag[ Pe bra\ul crucii negre ce-\i str[juie morm`ntul, Prin iarba mohor`t[ cu =uier trece v`ntul, +i multe spune d`nsul cui =tie s[-n\eleag[: C[ vremea noastr[-i trist[ =i plin[ de mizerii, Dar alte genera\ii pe urma ei veni-vor. Din negura uit[rii cu drag ademeni-vor Icoana ta, o, dulce =i trist bard al durerii! C`nd s-or preface-n \[rn[ acei ce te uitar[, Vei tres[ri din groap[ chemat la via\[ nou[; Va picura din gene dumnezeiasca rou[ +i-\i va-nflori pe groap[ eterna prim[var[!

CUPRINS

54

C~NTEC
Noapte, noapte — iar m[ la=i Singur pe c[r[ri pustii, P[r[sit aceleia=i Palide melancolii... Stelele se sting acum, Roua picur[ pe flori: Spune-mi, ]ncotro s[-ndrum Pa=ii mei r[t[citori?...

CUPRINS

55

NUCUL
Acela=i loc iubit umbre=ti +i-un col\ de cer ]ntreg cuprinzi, Nuc falnic, straj[ din pove=ti Deasupra casei p[rinte=ti Acelea=i crengi ]ntinzi... De veacuri fruntea nu \i-o temi, |ii piept c`nd vin furtuni n[val O, de-ai putea s[ mai rechemi La poala ta =i-acele vremi De trai patriarhal! Acel =irag de m`ndre veri De cari mi-aduc aminte-abia Asemeni unor dragi p[reri Ce-au leg[nat ]n m`ng`ieri Copil[ria mea... O, de-ai putea s[ mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n hor[ se-nv`rteau nebuni +i toamna f[ureau cununi Din ve=tedele-\i foi! Dar unde-s brudnicii1 copii +i unde-s r`setele lor?... Potecile-au r[mas pustii

CUPRINS

1

Brudnic — nev`rstnic, necopt la minte.
56

+i-i n[p[dit de b[l[rii Pustiul din pridvor... De mult s-au risipit =i-acei B[tr`ni ce-n umbr[ \i-au st[tut La sfaturi cu p[rin\ii mei, +i frunza ce-o c[lcar[ ei |[r`n[ s-a f[cut! Str[jer m[re\, mai \i-aminte=ti?... Tu singur, ]nc[ ne]nfr`nt, De-amar de ani ad[poste=ti Ruina casei p[rinte=ti Pe care azi o c`nt!

57

FULGII
Z[ceau priveli=tile moarte Sub cerul sur, ]n asfin\it, +i-abia mai auzeam departe Un glas de criv[\ amor\it. }n mijlocul naturii mute, Eram eu singur c[l[tor: }mi aminteam de vremi trecute +i m[ visam ]n viitor... Iar din imperiul t[cerii Se desprindeau fulgi mari de nea: C[deau ]ncet, c[deau puzderii }n urma =i-naintea mea...

CUPRINS

58

BUNICA
Cu p[rul nins, cu ochii mici +i calzi de duio=ie, Aieve parc-o v[d aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus dup[ fus, Din zori =i p`n[-n sear[; Cu furca-n br`u, cu g`ndul dus, Era frumoas[ de nespus }n portu-i de la \ar[... C[ta la noi a=a de bl`nd, Senin[ =i t[cut[; Doar suspina din c`nd ]n c`nd La amintirea vreunui g`nd Din via\a ei trecut[. De c`te ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc aminte Sfiala ce m[ cuprindea, Asemuind-o-n mintea mea Duminicii preasfinte...

CUPRINS

59

APA MOR|ILOR
Cuno=ti pe c[l[torul str[in ce r[t[ce=te L[sat de-ai s[i pieirii, pe c[i necunoscute?... P[r[gini f[r[ \ermuri se-ntind pustii =i mute, +i-ad`ncurile z[rii se tot ]ndep[rteaz[, Plutind ca ni=te ape ]n ar=i\a de-amiaz[.

CUPRINS

El s-a r[znit din ceat[, =i-a alergat spre ele Ca s[-=i potoale setea ce-i mistuia pl[m`nii. Zadarnic st[ruir[ ]n preajma lui b[tr`nii: N-a vrut s[ \in[ seam[ de vorba-le-n\eleapt[ C[ nu-i dec`t p[rere, =i moarte-n z[ri l-a=teapt[... T`rziu ]=i vede-acuma nebuna r[t[cire: Puterea nu-l mai iart[ s-ajung[ pe tovar[=i +i n-o s[ mai se-ntoarc[ pe veci de veci ]n \ar[-=i: V[zduhurile-albastru sur`d nep[s[toare, Juc`nd voios deasupra drume\ului ce moare... Cuno=ti pe c[l[torul str[in ce r[t[ce=te!... Dorind s[ cucereasc[ mirajul t[u, Apollo, C`\i vis[tori nu fur[ ademeni\i departe De blestemata ap[ a mor\ilor, =i-acolo Ca el c[zur[ prad[ iluziei de=arte!...

60

HAIDUCUL
Lumina aurie se cerne printre cetini. Trec`nd ca o n[luc[, ]n zarea din apus, Haiducul r[t[ce=te, cu flinta-n spate, dus: }n toat[ lumea larg[ el n-are al\i prieteni Dec`t copacii-n codru =i nourii de sus.

CUPRINS

}nfiorat de taina singur[t[\ii grele, Str[vechiul codru sun[, fo=nindu-=i frunza rar... Voinicul prinde-un zgomot venit dinspre hotar: }=i salt[ d`rz podoaba de-al[muri =i de-o\ele +i ochii lui s[lbatici str[fulger`nd tresar. Cum se ridic[ leul st[p`n ]ntr-o pustie +i-a=teapt[ prada m`ndru, cu n[rile ]n v`nt, Ca dintr-o s[ritur[ s-o culce la p[m`nt, Haiducul clocote=te de ur[ =i m`nie, +i pieptul i se umfl[, st`nd s[ zbucneasc[-n c`nt... Dar din tufi= trei focuri vr[jma=e se descarc[, — Un r[cnet moare-n pieptul r[nitului erou! El vrea s[ se ridice =i cade-n br`nci din nou: Din somn tresare codrul, r[nit =i d`nsul, parc[, +i url[ de durere, cu repetat ecou...

61

C~NTEC VECHI
CUPRINS

Codrule, st[p`nule, Codrule, b[tr`nule! Mi=c[-\i tu poienile +i-\i ridic[ genele, De prive=te p`n[-n zare: Nu s-arat[ =ir de care, +ir de care ferecate, Sc`r\`ind ]mpiedicate, De-angarale-mpov[rate, De neferi1 ]nconjurate?... Codrule, st[p`nule, Codrule, b[tr`nule! Scutur[-\i tu pletele S[ s-adune cetele: Cetele haiducilor, Spaimele r[scrucilor, S[ r[stoarne carele, V`nzolind covoarele, S[ desfunde l[zile S[-=i ]mpart[ pr[zile...

1

Nefer — soldat din armata turc[.
62

FRUMOASA IRIN{
La Cur\ile Nou[, din cap[t de \ar[, Tremur[ din v`rfuri plopi cu frunza rar[... Nu =tiu: m`ndrul soare str[luci deodat[, Ori ]n prag frumoasa Irin[ s-arat[? }n cosi\[-=i prinde garoafa-nflorit[... Pleac[ la f`nt`n[ =i vine zorit[. +uier[ mierli\a, strig[ cucu-n leas[: “Cucule, azi-noapte m-am visat mireas[...” Pune jos oleac[ albele cofi\e, Scutur[ de rou[ negrele-i cosi\e; Cat[ peste um[r, inima-i ]nghea\[: Soarele pe dealuri s-a-nvelit ]n cea\[... Galben[ de spaim[ vine-n fuga mare: — Mam[! grea furtun[ amenin\[-n zare... Negri ca p[catul nouri se ridic[... Inimioara toat[ mi-a-nghe\at de fric[!

CUPRINS

— Draga mamii, drag[! Vestea ta nu-i bun[! Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtun[... Ci p[g`n[tatea ]ntr-acoace vine Ca s[ mi te cear[, Irino, pe tine... Cre=te-n zare goana pulberii st`rnite, Zguduie p[m`ntul ropot de copite... Alearg[ prin cas[ b[tr`na =i pl`nge, Frumoasa Irin[ m`nu\ile-=i fr`nge:
63

— De-acu, mam[ dulce, r[m`i s[n[toas[, De te-a-mpins p[catul s[ m[ faci frumoas[... Fost-ar fi mai bine s[ m[-nghit[ iadul Dec`t s[ m[ vad[ roab[ |arigradul!... ... Spumeg`nd se bate Dun[rea pe maluri, Caicul porne=te cl[tinat pe valuri, Soarele preschimb[ apele-i ]n s`nge, Frumoasa Irin[ se roag[ =i pl`nge: — Turcule, d[-mi drumul s[ m[-ntorc la mama, Mi-am uitat pe mas[ salba =i n[frama; Mi-am l[sat acolo lada mea de zestre, +i-au r[mas orfane florile-n ferestre... Dun[rea b[tr`n[ curge tulburat[, Frumoasa Irin[ st[ ]ng`ndurat[, +opotind se-ng`n[ valurile-n spume, Parc-ar tot striga-o cineva pe nume... “Nu-i seraiul vrednic tu s[-i fii podoab[! Nu-i vrednic sultanul s[ te fac[ roab[!...” Soarele se stinge sc[p[tat pe dealuri, +i-a pierit frumoasa Irin[ sub valuri... ... Iar de-atunci b[tr`nii spun c[-n locul unde +i-a g[sit copila m`ntuire-n unde, Dun[rea mi-aduce ap[ vecinic lin[, Ca s[ doarm[-n pace frumoasa Irin[...

64

NOV{CE+TII
La or`nda-mp[r[teasc[ De la marginea pie\ii, Vezi lumina printre loduri P`n[-n faptul dimine\ii; Venetici din lumea toat[ Fac popas acolo sara... Dairaua se m[rit[ Cu cimpoiul =i ghitara... Trei voinici feciori de lele T[b[r`t-au pe-nserate; Dairaua cu cimpoiul +i ghitara tac speriate... |arigradul mi s-ascunde }ngrozit, iar ]mp[ratul D[ porunc[ s[-nt[reasc[ Straja peste tot palatul... Forfotesc iscoade multe Ca s[ afle, s[ scorneasc[: Cine-s preaciuda\ii oaspe\i De la cr`=ma-mp[r[teasc[? Pas[mite s[-i ]ntrebe Nu cuteaz[ nici un crainic. G`f`ind se-ntoarce-n goan[ La palat trimisul tainic: — }n[l\ate ]mp[rate! La Agni\a cr`=m[reasa, Trei str[ini desc[lecar[
65

CUPRINS

+i de-abia-i ]ncape casa. Ca-ntr-un fund dogit de clopot Tun[-n gura lor cuv`ntul, +i pe unde calc[ d`n=ii Se cutremur[ p[m`ntul! Dup[ mese s-a=ezar[ C`te=itrei =i, largi ]n spete, }ntre umeri fiecare A cuprins c`te-un perete. Nou[ bu\i de vin golir[, +i-nc[ tot mai cer s[ beie, Iar Agni\a cr`=m[ri\a N-are vin s[ le mai deie! — Duce-v[-\i pe loc de-i spune\i S[ le-aduc[ b[utur[ +i-i pl[tesc eu c`t o face Cu asupra de m[sur[. Doar aceia-s chiar Novacii, C[pitani vesti\i ]n \ar[: Oastea mea f[r[ de num[r N-ar putea s[-i scoat-afar[!...

66

DE C~NTECE PARISU-I PLIN...
De c`ntece Parisu-i plin Ca marea de sirene, +i nu mai pleac[ cei ce vin Pe \[rmul m`ndrei Sene. La Napoli, gr[dinile Nu =tiu ce e z[pada, +i-n golfuri mandolinele }ng`n[ serenada. Suspin[ \itera-n Tirol C`nd ]n t[cerea sf`nt[ Vreun orb mo=neag ]n capul gol Pe prisp[ st[ =i c`nt[. Z[natec \ip[t de viori E-n veselele ciarde, C`ntarea asta-\i d[ fiori +i tremur[, =i arde... Dar cread[ cine cum o vrea, Cum crede s[-=i aleag[; Nu-s doine ca ]n \ara mea Pe lumea asta-ntreag[!
CUPRINS

67

MI-E DOR
Mi-e dor de mun\i... de Caraimanul Pe veci acoperit de nor. Mi-e dor de fream[t lin de brazi, De murmur tainic de izvor, Mi-e dor de tine azi! Mi-e dor de toaca din vecernii, +i de t[l[ngi, de verde plai, De jalnic fluier de p[stor, De m`ndru port, de dulce grai, Mi-e dor de tine, dor...

CUPRINS

68

CRONICARII
C`nd m[ cuprinde dor ad`nc de \ar[ +i n-am pe nimeni s[-mi potoale dorul, Iau cartea unde curge sf`nt izvorul De-n\elepciune =i t[rie rar[... Citesc, iar g`ndu-mi ]=i ]ntoarce zborul Spre vremi de b[rb[\ie legendar[, De greu r[zboi =i de robie-amar[; +i suf[r, =i m[ bucur cu poporul. }mi c`nt[ jalnic rostul nestatornic Al tuturor m[ririlor din lume, Miron Costin, vestitul mare vornic; Boier de \ar[, bunul Ion Neculce, Oft`nd, strecoar[ printre lacrimi glume Din zile vechi, =i-n grai nespus de dulce!

CUPRINS

69

R{ZMIRI|A
Fr`nturi de oaste-alearg[ pe-apucate. Ard satele ... Departe se n[zare Un greu convoi cu strig[t de pierzare Prin p`lcuri lungi de praf ]ntunecate. Cat`ri cu saci de bani, ]ntregi bazare De-arginturi, scule, repede-nc[rcate, Chervane vechi, c[ru\e cu bucate Se duc spre mun\i =i curg mereu din zare.

CUPRINS

Sunt mari averi domne=ti, str`nsoarea, rodul At`tor lacrimi =i sudori cumplite, — Se zguduie pe st`lpii =ubrezi podul... Str[in[tatea lacom[ le-nghite... N[uc se uit[-n urma lor norodul — Pl`ng la r[sp`ntii mame despletite!

70

RE}NVIERE
I Plutesc ]n aer glasuri fermecate, Vestindu-mi pretutindeni prim[vara! V[zduhul sc`nteiaz[ sub povara M[rg[ritarelor din cer picate... Fugi\i departe, griji ]ntunecate! Vreau s[ tr[iesc din zori =i p`n[ seara, +i vreau s[ c`nt! Vreau s[ m[-mb[t de para Etern[ a iubirii nesecate. Ca cioc`rlia ce-n v[zduh s-av`nt[, +i-acolo-n cer se leag[n[ =i c`nt[ P`n’ ce-ame\e=te iar, c[z`nd pe lanuri; A=a-n pornirea sfintelor elanuri Se-nal\[ sufletu-mi spre tine, Soare! +i cade iar din sl[vi ame\itoare... II Iubesc, =i-mi pare c[-i ]nt`ia oar[! Un tainic dor de via\[ m[ ]mbie. Simt inima b[t`ndu-mi tot mai vie Atunci c`nd eu credeam c[ vrea s[ moar[. Uimit, dezgrop din suflet o comoar[ Ce-ar fi pierit cu mine-n ve=nicie; Natura-ntreag[ ast[zi re]nvie, Mai falnic[ dec`t odinioar[...
71
CUPRINS

Vegheaz[ ]n noi porniri de via\[ nou[ +i nici nu =tim cum izbucnesc deodat[ Din dep[rtate-ascunse-ad`nci izvoare... De-acum pot chiar s[ mor... Nu-mi fuse oare Cea mai ]nalt[ fericire dat[?... Puteri dumnezeie=ti, osana vou[!

72

ADIO
Alearg[ trenul, zi =i noapte-alearg[! Prin g[ri o clip[ g`f`ind petrece. N-a=teapt[ mult[ vreme semn s[ plece +i chiot[, =i-i gata iar s[ mearg[! Lung =uier[ c`nd peste poduri trece... Carpa\ii prind ]n zare s[ se =tearg[... Ce-i pas[ lui?... M[ duce-n lumea larg[! Nici zmeul din poveste nu-l ]ntrece. M[re\ul soare joac[ printre nouri... Sub ochii mei fug =iruri de tablouri: C`mpii, =i v[i, =i mun\i, =i ape iar[... Ah, zi =i noapte zboar[, zboar[ trenul, Tot repet`nd ]n ropot viu refrenul: “Adio dar! Adio, drag[ \ar[!”

CUPRINS

73

}N TREAC{T
CUPRINS

Pe \[rm, acolo, mic[ =i curat[, O cas[ cu fere=ti str[lucitoare... }n glastre r`de floare l`ng[ floare, Iar printre flori un alb profil s-arat[... C[p=orul blond ]ntr-aurit de soare Se razem[ de m`na dalb[... Iat[! Doi vine\i ochi ]n suflet m[ s[geat[: S[ fie numai o p[rere, oare? Mi s-a p[rut c[-mi povesteau o rug[... O s[rutare le trimit din fug[, C[ci trenul zboar[ iar, b[tu-l-ar focul! Stau trist la geam... Departe-n v[i se pierde C[su\a alb[ cu podoaba-i verde... ... +i poate-acolo m-a=tepta norocul!

74

DIN PARIS
Visez. }ncet se face diminea\[... Sus, din mansarda — cuib de r`ndunic[ Proptit de geam, m[ uit ]n jos cu fric[ La uria=ul adormit sub cea\[. }n purpur m`ndru soare se ridic[, Lute\iei i-azv`rle raze-n fa\[! Ceas neuitat! Priveli=te m[rea\[! A= vrea s[ zbor prin ferestruia mic[... Parisu-ntreg ]mi c`nt[ la picioare. +i nu e vis. Tr[iesc. Biruitoare Se rede=teapt[ sim\urile-n mine... Ca fluture gonit din floare-n floare, Alerg pe str[zi voios... }n seri senine Stau de pove=ti cu stelele vecine... II Vuiesc tr[suri, tramvaie, trenuri, care Se-ncruci=eaz[-n sus =i-n jos. Drume\ii — N[luci — alearg[ ca n[vala ce\ii Pe bulevarde-n ve=nic[ mi=care. Luminile r[sar prin galantare. }n praf de aur, din ad`ncul pie\ii, De pretutindenea be\ia vie\ii }nal\[ zgomotoasele-i altare.

CUPRINS

75

M[ cred pierdut. }n juru-mi r`s =i glume, +i c`ntece, =i lume peste lume! Visez c[-not pe-un ocean de spume. C[ci curge-n clocot din ateliere Potopul viu al gloatei uvriere }n vastele Parisului artere...

76

FARNIENTE
Pe lunc[ sun[ coasa; jos pe vale, Copii fac larm[, r`d, se iau la tr`nt[: Pe creang[ vesel un florinte-mi c`nt[... Ce dulce-i glasul ciripirii sale! Din p[pu=oi un iepur sare-n cale: Seninul zilei oare nu-l ]nc`nt[? Un fo=net lin de frunze-l ]nsp[im`nt[ +i fuge — parc[ cerul se pr[vale!...

CUPRINS

Albine fierb; l[custe, greieri salt[; |`n\ari se bat; fug fluturi albi departe... Bondarul singur zice ca din carte... Eu ]ns[ zac pierdut ]n iarba-nalt[, Privind, cu ochii be\i de poezie, A cerului albastr[-mp[r[\ie!

77

HAIDUCUL
CUPRINS

U=oare neguri cresc din porumbi=te +i arde viu luceaf[ru-n t[rie... Izvoarele ]n lini=tea pustie }=i t`nguie eterna lor restri=te. Dar brazii stau ]ncremeni\i ca ni=te O=teni ]n =ir, vis`nd o b[t[lie... Un v`nt u=or =i somnoros adie +i-n codru prinde frunza s[ se mi=te... Mierloiul sprinten =uier[ o clip[; Un sturz =trengar ]ng`n-o turturic[; Vestind noroc, departe c`nt[ cucul... Ce m`ndr[ s[rb[toare se-nfirip[! Doinind din frunz[ vesel, pe potic[, Se duce-n sus, prin aluni=, haiducul...

78

PINTEA
I Spun pove=ti minuni destule Despre Pintea N[zdr[vanul, Spaima-ntunecatei cetini Ce-mpresoar[ Caraimanul. Mari ispr[vi de vitejie, Cunoscute poate vou[. — Asculta\i acu la mine, S[ v[ spun =i eu vreo dou[... Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slug[ +i-l muncea ]ntruna g`ndul Cum ar face el s[ fug[: Bacii lacomi nu o dat[ Mi-l lipseau de pr`nz ori cin[ +i-l certau apoi ]n pilde, Ca s[-i caute pricin[... }ntr-o zi, umbl`nd cu turma, }nt`lne=te-n cale-o z`n[: — Bun[ vremea, m[i voinice! — Bun[ inima, st[p`n[! — Spune-mi mie ce te doare +i de ce e=ti trist la fa\[? Poate eu voi fi ]n stare S[-\i ajut cu vreo pova\[... Pintea st[ prostit =i r`de... Ce s[-i zic[?... Ce s[-i cear[?
79
CUPRINS

Mai nu crede, mai se-ndeamn[ +i r[spunde-a=a,-ntr-o doar[: — D[-mi putere, sf`nt[ z`n[, Ca s[-i bat pe to\i ciobanii! I-a= snopi numai o dat[, De m-ar pomeni cu anii!... — Dac[ vrei s[ prinzi putere, Du-te, Pinteo, de te scald[ Colo-n iezer unde apa E ca laptele de cald[... Cri=u lui! Nici mai a=teapt[ Alt[ vorb[ de la z`n[, Face cum i-a fost porunca +i se-ntoarce glon\ la st`n[... }ns[ c`nd ajunge-acolo, St[ la g`nduri =i se mir[: Ori crescuse el pe cale, Ori ciobanii se chircir[! Cu pitici a=a nevolnici Tocmai el s[-=i puie mintea? Mil[-i fu ca s[-i mai bat[, +i-a plecat ]n lume Pintea!... II R[t[cea acu prin codri, Uluit de bucurie, +i, copil f[r[ de grij[, D[ s[-=i fac[ juc[rie. Patru doage ]=i alege, Le-ntocme=te, le-ncleiaz[:
80

Fluier cu r[sunet m`ndru Astfel ]=i ]ntruchipeaz[. Cu picioarele-at`rnate }n v[zduh, cum s-a=ezase Tocmai sus de tot, pe culmea Unei st`nci pr[p[stioase, Doamne, c`nd la gur[ duce Tulnicul ]nt`ia oar[!... Mun\ii clatin[ din v`rfuri, Codrii negri se-nfioar[... Ca purta\i de vijelie, Valv`rtej alearg[ norii, +i din bol\ile t[riei Cad str[fulgera\i prigorii; Apele se-ndeas[-n ropot, Tulburate peste prunduri, Neguri r[s[rind se-nal\[ Din pr[p[stii f[r[ funduri! }ns[ Pintea c`nt[, c`nt[!... Tot mai mult c`ntarea-i place, P`n[ ce din cea\[ zarea Prinde-ncet a se desface, Iar c`nd soarele deodat[ Lumin[ t[ria-ntreag[, Colo-n plaiuri dep[rtate Ce s[ vezi, m[i frate drag[! Nou[ sate risipite Peste-ntinderile z[rii
81

Se-nv`rteau voios ]n hor[ Dup[ sunetul c`nt[rii. |up[iau b[tr`ni =i tineri... Poate c-ar juca =-acuma, Dac[ Pintea N[zdr[vanul S-ar fi ]ntrecut cu gluma!

82

TOAMN{
CUPRINS

Te uit[, frunza pic[ irosit[, +i v`ntul geme prohodind departe! Pu\in[ vreme ]nc[ ne desparte De iarna trist[, prea cur`nd sosit[!... Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte, P[durea noastr[ tace p[r[sit[: Eu singur c`nt cu vocea obosit[ +i trec prin ]nc[perile-i de=arte... S-au dus privighetorile m[iestre; Pustiu e cuibul bl`ndei turturele... Ah, unde-i =uierul mierli\ei sure! Pierdut din stolul m`ndrei lor orchestre, Ce trist r[sun[ c`nturile mele }n lini=tea ad`nc[ din p[dure...

83

CUPRINS

UN C~NTEC
“O, mam[, dulce mam[...” EMINESCU

Aud un c`ntec. Vine de departe, Adus de v`ntul serii, =i m[ cheam[... Nu-i pl`ns de fluier, nu-i suspin de-aram[, Nici glas de om... E dincolo de moarte... Sunt alte lumi de care nu-mi dau seam[, Viaz[-n noi, tr[iesc ]n alt[ parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s p[reri de=arte! E doina ta cea dulce, dulce mam[!... E vocea ta... M[ strig[ c`teodat[ De sus, de-acolo unde nu-i durere +i unde to\i ne-om ]nt`lni odat[... — De ce se zbate pieptu-mi cu putere?... Vai, ce-ntuneric s-a f[cut deodat[ }n jurul meu, — ce groaznic[ t[cere!

84

DEDICA|IE
M-apropiu din nou de dumbrava cea sf`nt[, S[ cad ]n genunchi la str[vechiul altar. O dragoste veche din nou m[ fr[m`nt[: }mi fream[t[ frunza, iar apele-mi c`nt[, +i toate ca-n vis ]mi apar. Ah, iar sunt copilul nebun de-alt[dat[! O floare, un flutur m-opre=te din mers. Tot g`ndul mi-e farmec, sim\irea mi-e beat[, C[ci inima iar[=i porne=te s[-mi bat[ +i bate-n caden\[ de vers!

CUPRINS

85

PASTELURI
I E secet[, =i de c[ldur[ Pe c`mp porumbul se usuc[, Mor vitele ]n b[t[tur[, +i norii vin... ca s[ se duc[... Prin sat alearg[ paparude, |[ranca ap[ le azv`rle: }=i scutur pletele lor ude +i-s goale ca ni=te =op`rle... |[ranii-n c`rcium[ s-adun[; Pe c`mp abia se mi=c-o turm[, T`nguitor talanga sun[ — Ciobanul a r[mas ]n urm[. Cu cotul rezemat ]n b`t[, El cat[ dus ]n dep[rtare, Dar seceta posomor`t[ Se-ntinde f[r[ de hotare... II Prin sat alearg[ paparude +i se-nv`rtesc ]n dan\ vioaie: }=i scutur’ pletele lor ude, C`nt`nd desc`ntece de ploaie. Un uliu sus, deasupra noastr[, Din aripi bate ostenit,
86

CUPRINS

Pierdut ]n lini=tea albastr[ A cerului nem[rginit. Nori albi din zare se ridic[ — Par minunate juc[rii; Se-n=ir[, se desprind, se stric[ }n praf de raze aurii... III Tresari din somn... Ce harmalaie? |igani cu =atra — ce mai vrei? }n car, sub rogojina spart[, Fumeaz[, c`nt[, r`d femei... O droaie de copii ]n zdren\e Fac roat[ =i se bat, =i sar... Dul[i b[tr`ni, cu limba scoas[, Merg serio=i pe l`ng[ car... Se dep[rteaz[ caravana... De praf, abia o mai z[resc... C`mpia a\ipe=te iar[=i, Doar greierii mai \`r`iesc... IV Printre mii de =atre albe Vezi fanare ]n amurg, +i prin pulberea de aur Oamenii pe uli\i curg.
87

Uruie tr[suri =i care Tobe, tr`mbi\e r[sun[; Un balon sc[pat se-nal\[, Dus de v`nt, juc`nd ]n lun[... Vine-un c[l[re\ ]n goan[, Sar l[tr`nd ]n drum dul[ii, R`d suratele g[tite, M`n[-n m`n[ cu fl[c[ii; +i mi-e drag s[ merg cu d`n=ii, S[-i privesc =i s[-i ascult: Lume vesel[ ca ast[zi N-am mai pomenit de mult! La ovrei, ]n col\, e c`ntec: Joac[ un b[iat c-o fat[, |up[ind, b[t`nd ]n palme, C[ci a lor e lumea toat[!... V Coboar[ seara pe c`mpie... Pe drum pustiu, un car cu boi Se leag[n[ ]ncet, departe... Cresc nori de pulbere-napoi. }n car, ]ng`n[ c[r[u=ul Un c`ntec vechi =i trist nespus, Ca o poveste-ntunecat[ A veacurilor ce-au apus...
88

+i cum se pierde-n umbra serii, M[-ntreb pe g`nduri ad`ncit: “Va r[s[ri c`ndva =i steaua Acestui neam nenorocit?...” VI Trece-n sus, pe plai ]n sus, Un voinic pe-un murg c[lare. }napoi se uit[ dus Peste m`ndrele hotare... Dus el cat[ spre Ardeal, Unde-o turl[-n fund str[luce; Murgul urc[ greu la deal, Pe voinic de-abia-l mai duce... Neguri de br[det se-ntind... Turla-n v[i de mult e =tears[. Dar voinicul pribegind Tot mai \ine fa\a-ntoars[... VII Pe c`mpie nici un zgomot. Din ora= abia str[bate Ca un murmur lin de-albine Larma vie\ii zbuciumate.

89

Jos, la tab[r[, s-aude Glas ]nt`rziat de goarn[, C`\iva c[l[ra=i cu schimbul De la sate se ]ntoarn[. Plini de praf, rup\i de-oboseal[, Leg[na\i pe cai agale, Trec pe drum ca ni=te umbre +i doinesc ]ncet de jale... Nici un zvon apoi. Pustiul Peste dealuri se ]ntinde. C`te-o stea cl[tin[toare Candela-n v[zduh =i-aprinde...

90

C~NTEC DE PRIM{VAR{
CUPRINS

}nfloresc gr[dinile, Ceru-i ca oglinda; Prin livezi albinile +i-au pornit colinda... C`nt[ coic`rliile Imn de veselie; Fluturii cu miile Joac[ pe c`mpie. Joac[ fete =i b[ie\i Hora-n b[t[tur[ — Ah, de ce n-am zece vie\i S[ te c`nt, Natur[!

91

C~NTECE
CUPRINS

I Singurel ca un haiduc, }n surghiun ca norul, Cat[ m`ine s[ m[ duc +i s[-mi las odorul. M`ine plec ]n zori de zi... }ns[ p`n[ m`ine, Vino mai aproape, — zi Doina mea, st[p`ne! Doina cu p[storul, c`nd Pr[p[dise turma +i se duse tot c`nt`nd Ca s[-=i piard[ urma... II Nu mai sunt pe lunc[ flori, V[ile-s de=arte, |ip[ c`rduri de cocori Pribegind departe! +i v[zduhul s-a-nnorat, Ninge sus la munte — Trec pe vale, la iernat, Turmele m[runte...

92

Pl`ng tilingi, t[l[ngi r[spund, Soarele apune, — Glas de bucium sun[-n fund Ca o rug[ciune... III Boii stau ]n jug supu=i, Gata de plecare; Nec[ji\ii c[r[u=i Merg pe l`ng[ care... “H[is =i cea!” — gem sub poveri Carele greoaie; Ieri ca azi, =i azi ca ieri; Frig, =i v`nt, =i ploaie... Drumul e glodos =i greu, Negura se las[: — “+tie bunul Dumnezeu De-om ajunge-acas[!...” IV Drag[ codrule, te las... Plec pe c[i str[ine... Chez[=ie mi-a r[mas Inima la tine. Tu m-ai ]nv[\at s[ c`nt Din copil[rie, +i de-atunci n-am pe p[m`nt Alt[ bucurie!...
93

V
Bate v`nt din r[s[rit, Veste neagr[ mi-a venit C[ la temni\[-n B[lgrad Sunt trei fra\i de sp`nzurat... (C`ntec vechi)

Stau la B[lgrad trei f`rta\i, Stau ]n ]nchisoare: M`ine-n zori sunt a=tepta\i De sp`nzur[toare... — Domnule, m[ria-ta, Cel dint`i ofteaz[, Bun ai fi de-ai a=tepta P`n[ m`ini de-amiaz[... P`n[ maica mi-o veni, Nu m[ du la moarte, C[ de-acas-abia porni +i-i b[tr`n[ foarte! — Domnule, m[ria-ta, Zice altul iar[, Bun ai fi de-ai a=tepta P`n[ m`ini pe sar[... Am nevast[, copila=; Lung e drumul foarte; P`n[ intr[ ]n ora=, Nu m[ du la moarte!...

94

Cel din urm[-i asculta, }mp[cat cu toate: — Domnule, m[ria-ta, Iart[-i de se poate! Ci de mine nu-ntreba: Mie mi-e totuna Mai vedea-voi m`ini ori ba Soarele =i luna!... N-o s[-mi pl`ng[ la morm`nt Maica ori nevasta, C[ str[in am fost =i s`nt Eu pe lumea asta! Numai cu o fat[-n sat M-am iubit o var[, — Dar =i-aceea m-a l[sat +i mi-o m[ritar[...

95

S{RB{TOARE
Duminic[, — se face diminea\[. Pe ulicioara nins[ =i plin[ de-ntuneric Doar criv[\ul, unche=ul cel nebun, }=i face mendrele =i zburd[-n voie, Tot gr[m[dind z[pada }n dreptul ferestruiei mici Ca s-o astupe. Dar ferestruia lic[re=te vesel +i nu se las[ stins[. Acolo st[ cizmarul meu. Cu ochelarii vechi pe nas, El bate cuie la lumina l[mpii, Iar me=teri\a r[scole=te focul. Dar unde-i ucenicul? Hai, ]ntreba\i voi criv[\ul ce joac[ +i sufl[, nu se-ncurc[: Pe ulicioara nins[ De-un ceas se lupt[ am`ndoi Ca s[ dezgroape din z[pad[ Un co= ]nn[molit. Cizmarul morm[ie un c`ntec Bisericesc, pe nas. Nevasta lui deretic[ prin cas[, +i u=a se deschide mare. Copilul intr[ plin de frig +i cu urechile-nghe\ate, Abia t`r`nd pe urma lui Burtosul co= ]mpodobit
96

CUPRINS

Cu fel de fel de bun[t[\i din hal[! Trei p`ini, verde\uri berechet, +i-un chil de carne! S-a ]nt`mplat minunea asta rar[ }n casa bunului vecin! Copilu-=i sufl[-n pumni, iar me=teri\a A=az[ p`inile dup[ cuptor, Se uit[ la mo=neag =i — r`de. Mo=neagul, peste ochelari, Se uit[ la copil, l-amenin\[ Cu degetul =i — r`de. +trengarul mic se uit[ curios La am`ndoi — =i r`d to\i trei.

97

LA LUVRU
Ce de popor ]n templul artei sfinte!... Sub aste bol\i de veacuri consacrate Mii de str[ini din \[ri ]ndep[rtate Trec r[t[ci\i... Dar s[ lu[m aminte... Abia-ndr[znim s[ trecem ]nainte: Eterne forme-n marmur[-nghe\ate, Vechi p`nze rupte din eternitate V[desc ce-nal\[ omeneasca minte... E-o lume-n veci de veci nepieritoare, Comori pe care Cronos nu le-nghite: Un Rafael, un Rubens, un Murillo...

CUPRINS

}n fund, senina Venus de la Milo... — Dar ce te-ntorci =i nu m-ascul\i, iubite?... — Ce ochi alba=tri! Cum o cheam[ oare?

98

SPRE PRIM{VAR{
Vor ]nflori cur`nd Pe coast[ merii, +i va suna cur`nd Ceasu-nvierii. Schimba-va bruma grea }n strop de rou[, Ca s[ r[sfr`ng[-n ea O lume nou[: Un cer a=a senin Cum nu mai fuse — Uita-vei orice chin Din zile-apuse... — Un flutur d[ ocol C[t`nd o floare. Dar bate-a=a domol Din aripi... moare... De ce te prind fiori? Ce g`nd te pa=te? — Vezi tu, e trist s[ mori C`nd tot rena=te!...

CUPRINS

99

GRUIA
Balad[ din popor

CUPRINS

Jos, sub nucul uria=, Gruia adormise — Doarme ca un copila= Leg[nat de vise. Palo=u-i at`rn[-n cui, Aninat de-o crac[; Murgul pa=te-n voia lui, De ur`t s[-i treac[. “Scoal[, Gruio, drag copil, Scoal[, Gruio drag[! Au nu vezi cum vin tiptil Turcii =i te leag[? Turcii vin =-aduc cu ei Funii de m[tase, Funii r[sucite-n trei +i-mpletite-n =ase.” Bate v`ntul c[tinel, Pletele-i m`ng`ie — Turcii se-ngrozesc de el, Str`ng de c[p[t`ie. Bate v`ntul mai avan, Pletele-i zburle=te; Turcii pl`ng: “Aman! Aman!” Gruia se treze=te.
100

— M[i, dar greu ce-am fost Zice =i se mir[. Ori p[ianjeni au venit +i m[ ]nvelir[? Ia s[ mi=c pu\in din m`ini, Poate m-oi desface — Alelei, pui de p[g`ni, Nu veni\i ]ncoace?... Sar fr`nghiile ]n trei +i plesnesc ]n =ase, Turcii fug ca vai de ei, Fug cu moartea-n oase. Salt[ Gruia =i — hai-hui! — Sus pe cal s-arunc[, Clocot[ pe urma lui +apte v[i =i-o lunc[, Tropot[ copitele, Pulberea o scurm[ — Turcii-=i pierd s[ritele Alunga\i din urm[. Surp[ Gruia schelele, Cobor`nd la vale — Turcii-=i pierd giubelele +i papucii-n cale.

dormit,

101

Dun[rii fac turcii vad, Tr[snet este Gruia. +apte popi la |arigrad C`nt[: “Aleluia!”

102

RUG{
Uli\ele-nnegurate Luna ]n argint le-mbrac[, Limpede un clopot bate Straja cea dint`i... }n gr[din[ doarme floarea, Doarme fluturul pe floare; P`n[ =i privighetoarea A t[cut acum... O, natur[, ]mprumut[-mi Din odihna ta o clip[ — Vino, dulce somn, s[rut[-mi Ochii obosi\i...

CUPRINS

103

C~NTEC
St[ copila-n poart[ Cu m`inile-n poal[, Trist[ ochii-=i poart[ Pe uli\a goal[. — R`ndunic[ drag[, Ce ve=ti ai de-acas[? Dar tu zbori pribeag[ +i seara se las[. Zbori ]n lumea mare, +i nu e=ti de vin[ C[ nu =tii ce-amar e De-o fat[ str[in[...

CUPRINS

104

C~NTECUL
Reminiscen\[

CUPRINS

Un haiduc trecea prin cr`ng, Singur-singurel cu dorul, P[s[rile ciripeau, Vesel murmura izvorul. +i merg`nd a=a, ca-n vis, M`ndra-i vine-n g`nd deodat[, G`ndu-i se preface-ncet }ntr-o doin[ leg[nat[. Trece-a=a, c`nt`nd, ]n sus +i dispare la r[scruce, Dar izvorul murmur`nd Mai departe doina-i duce, P`n[ unde, sub stejar, Se de=teapt[ v`n[torul, El repet[ fermecat Doina ce-o c`nta izvorul; Echo ce dormea-n p[duri }l aude =i-i r[spunde: +i pe =uierul de v`nt Doina la p[stor p[trunde. El o zice din caval Mai duios, cu jale mult[, +i cu ei o duc spre sat Doi drume\i cari ]l ascult[.
105

O-nt`lnesc ni=te feciori C`nd se-ntorc de la f`nea\[, Fetele torc`nd la por\i Prind de veste =i-o ]nva\[. +i din gur[-n gur[-acum Umbl[ doina cea pribeag[, Iar[ azi o c`nt[ to\i, De r[sun[ \ara-ntreag[!

106

LA FEREASTRA SPRE LIVAD{
La fereastra spre livad[ Din copit[ murgul bate, Fr`u de-argint s[-i scot din lad[, Scump[ =ea s[-i pun ]n spate, S[ pornim iar ]mpreun[ Peste v[i =i peste plai, C[ s-a-ntors iar vremea bun[ Stai, murgule, stai! Murgule\, coam[ rotat[, Stai p`n’ iese luna nou[, La m`ndru\a spr`ncenat[ S[ trimit o slov[-dou[, Ori pe soare, ori pe lun[, Ori pe nor, ori pe senin... Ori s[ mergem ]mpreun[? Lin, murgule, lin! Murgule\, fii bun =i-adast[ S[-mplinesc frumoas[ slova, C-a veni =i vremea noastr[ S[ ne ducem la Moldova. La Moldova cea b[tr`n[, Unde ne-a-ngriji ca-n rai M`ndra mea =i-a ta st[p`n[... Hai, murgule, hai!

107

ICOANE DIN CARPA|I
(Fragmente)
CUPRINS

I Un =uier lung — gem osii ferecate — Un strig[t viu — nebun de libertate! Pe ro\i uruitoare Vagoanele urnite Alunec[ u=oare Mai iute, mai gr[bite,— Dar inima-mi nebun[ Mai iute-ar vrea s[ mearg[, +i bate-n piept, s[-l sparg[, S[ zboare-n lumea larg[ De-at`ta voie bun[! Griji am[r`te, zbucium[ri de=arte, V[ las de-acum! V[ las cu bine! La o parte! Voi n-ave\i ce-mi c[ta la drum! Pieri\i, ]ntunecate duhuri! Sunt liber ca cioc`rlia-n v[zduhuri! }mi flutur[ p[rul ]n v`nt, +i c`nt, — M[ cheam[-n zare mun\ii, mun\ii mei! Ce dor, ce dor ad`nc mi-era de ei! Ce dor i-a fost poetului De fream[tul br[detului, De murmurul izvorului,
108

De fluierul p[storului, De glasul p[s[relelor +i de vecinul stelelor — De v`rful Caraimanului, Ce dor, ce dor i-a fost s[rmanului!... II St[ Caraimanu-nnegurat Mo=neag ]n veci cu fruntea sus; Sl[vitul zilei ]mp[rat }ncet se las[ spre apus. +i cum se uit[ la mo=neag, Se mai opre=te-o clip[-n loc: I-azv`rle cu un z`mbet drag Pe frunte-un diadem de foc. Iar dup[ culmi doi noura=i, Urc`nd tiptil, ]n zare, sus, R`d r[sf[\a\i =i dr[g[la=i, Privind idila din apus. III F`nu-i str`ns, =i de pe lunc[ Oamenii spre cas[ vin. Lacrim[ de-argint, sc`nteie Steaua serii ]n senin.
109

V[ile-alburesc ]n zare, Satul se-nvele=te-n fum. Cel din urm[ car r[scoal[ Colbul adormit pe drum. Dulce =i ]ncet se-ntinde Tihna pe p[m`nt =i-n cer... Sus pe deal r[sare luna, Melancolicul str[jer. IV Din culmea V`rfului-cu-Dor M[ uit ]n z[ri senine +i iar m-apuc[ aprig dor, Odorul meu, de tine. Departe, peste mun\i =i v[i, E casa ta cea mic[... Sunt du=i ]n sat p[rin\ii t[i, +i-n prag stai singuric[... C[ nu-s un vultur... s[ m[ salt Din plaiurile-aceste, +i ca un fulger din ]nalt S[ cad f[r[ de veste, +i s[ te iau cu mine, sus, +i s[ te duc la mine, Departe, unde lacrimi nu-s, }n z[ri ]n veci senine.
110

V Este ceasul c`nd truditul Muncitor voios arunc[ La o parte grija zilei +i uneltele de munc[, S-au ]ntors de la p[=une Lini=titele cirezi, Umbre cresc pe nesim\ite Prin gr[dini =i prin livezi. Dar un zvon de mii de glasuri Umple zarea f[r[ veste: Craiul zilei, st`nd s-apun[, A ]ncremenit pe creste. V[ile r[sun[ toate, Dealurile viu r[spund +i vijelios se-nal\[ Pulberea departe-n fund. Sun[ dealul, valea sun[, St[ v[zduhul s[ se sparg[ De t[l[ngi nenum[rate Ce izbesc ]n bolta larg[, C[ci coboar[ de la munte Oile, =i curg puhoi, Cu un greu potop de cea\[ }nainte =i-napoi... Un berbec cu coarne-ntoarse, Tacticos =i prea cuminte, Dup[ g`t c-un clopot mare,
111

Merge singur ]nainte. Pe la margine dul[ii; Urecheatul, la mijloc, Cu desagii grei ]n spate, Anevoie-=i face loc. Iar prin pulberea de aur Tocma-n capul cel[lalt Cre=te umbra-ntunecat[ A ciobanului ]nalt: Cu c[ciula ]ntr-o parte, El p[=e=te plin de fal[, Seara purpurie-i schimb[ Zeghea-n mant[ triumfal[... VI
DOINA

Se t`nguiesc T[l[ngi pe c[i, +i neguri cresc Din negre v[i, Plutind pe mun\i... La f[g[d[u, La Vadul-R[u, Sus, la r[scruci, Vin trei haiduci Pe cai m[run\i...

112

Gr[iesc ]ncet... Un scurt popas — +i spre br[det Pornesc la pas Cei trei c[l[ri... Sus, peste plai, T[cutul crai Al nop\ii reci, Umbrind poteci, Se-nal\[-n z[ri... +i neguri cresc, S-anin[-n cr[ngi; — Se t`nguiesc +i pl`ng t[l[ngi Pe c[i pustii... Se duc uita\i Cei trei f`rta\i, S[lt`nd ]n =a, Plutind a=a, Ca trei stafii... Dar c`nd ajung La cotituri, Un chiot lung Din mii de guri D[r`m[ st`nci... Haiducii mei Doinesc to\i trei: +i clocotesc, +i hohotesc P[duri ad`nci...
113

VIII
CU FRUNTEA-N M~NA ALB{...

CUPRINS

Cu fruntea-n m`na alb[ rezemat[, C`nta frumoasa fat[ la fereastr[, C`nta de dor, +i glasu-i dulce =i tremur[tor Se ]n[l\a ]n lini=tea albastr[ A luminoasei nop\i de var[... C[ci era noapte-ad`nc[, alb[, clar[ +i trist c`nta copila, fermecat[ De lini=te =i de singur[tate... +i singur[ se asculta c`nt`nd, +i nu sf`r=ea un c`ntec jum[tate, C[ altul ]i venea mereu ]n g`nd. +i nu =tia nici ea de unde vin Aceste triste c`ntece uitate... C`nta de dor =i chin, De lacrimi t[inuite ]n t[cere, De zile de zbucium =i nop\i de veghere, +i de chem[ri, de patimi ne]nvinse }n dezn[dejdea bra\elor ]ntinse, De ani pustii de lung[ a=teptare, De zilnice-am[giri, +i hohote de pl`ns la de=teptare... }ncremenise brazii ascult`nd }n lini=te... pe uli\i — nici un pas... Doar Prahova cea f[r[ de popas Curgea ]n vale, Amestec`nd ]n al copilei glas Tot murmuru-necat al apelor sale...
114

IX Jos, ]ntre care, Vitele rumeg[; }n dep[rtare V[ile fumeg[. Dorm muncitorii Pe l`ng[ focuri: Apele morii Murmur[-n scocuri. Scap[r[ stelele... Ceasul ]n care D[n\uie ielele L`ng[ izvoare... Sprintene, vesele Peste coline Joac[ miresele Apelor line. XI Fantastic norii se-nve=m`nt[, Str[pun=i de suli\i lungi de aur +i ca-ntr-un lac de s`nge cre=te }ntreaga zare-nspre coclaur. Semn de r[zboi!... Un glas de bucium Din v[i m[ face s[ m[ speriu... Visam, Austrie, c[-n fl[c[ri Se darm[ vechiul t[u imperiu...
115

C~ND SEARA }N CEASURI DE SINGUR{TATE...
C`nd seara-n ceasuri de singur[tate }mi sprijin fruntea vis[tor pe m`n[, Pove=ti str[bune, c`ntece uitate, Cu glasuri de tilinci ]ndep[rtate, }mi am[gesc iar g`ndul =i m[-ng`n[, +i-atunci te v[d plutind sur`z[toare Din negura de vremi b[smuitoare... E=ti tu, izvor de nou[ poezie, Prilej de g`nduri vechi, urzite iar[, O, dr[g[la=[ muz[ popular[! }n ochii t[i e cer senin de var[, +i fermecata mea copil[rie Mi-o readuci, de tine-ademenit[... Fii dar la vatra mea binevenit[! Ca-n alte vremi =i-acum f[ s[ coboare Asupr[-mi iar[=i lini=tea dorit[, S[ uit de tot, uitat de-orice ispit[, S[-mi par[ lumea paji=te-nflorit[, +i orice zi s[-mi fie s[rb[toare, S[ pot tr[i, str[in de glasul urii, Ca un copil cuminte al naturii...

CUPRINS

116

TER|INE
A= vrea s[ c`nt, s[-mbrac ]n m`ndre rime Norocul rar ce-n c`ntec nu ]ncape, C[ nu e vers pe lume s[-l exprime, Ci ca-ntr-un murmur nesf`r=it de ape Ce se revars[-n valuri de-armonie. Din mii de glasuri ce-l vr[jesc de-aproape. S[rmanul suflet cearc[, =i nu =tie Ce ton s[ prind[, ce cuv`nt s-aleag[, C[ci toate-l cheam[,-l strig[ =i-l ]mbie... Iar eu stau mut, — =i-a= sta vecia-ntreag[ S-ascult uimit la glasurile-acele, Privind ]n ochii t[i alba=tri, drag[ — Vis ]ntrupat al visurilor mele!

CUPRINS

117

NÜRNBERG
Pe l`ng[ ziduri vechi de vechi palaturi Trec ad`ncit ]n g`nduri, pe-nserate... Pe-aici c`ntau demult f`nt`ni curate, R`deau gr[dini cu ]nflorite straturi. Azi sunt ruini, =i g`ndu-abia str[bate }n negura acelor negre leaturi... Dar de m[-ntorc =i cat, pierdut, ]n laturi, Le v[d =i-acum acolo-n vis pe toate. Acel ce ast[zi numele mi-l poart[ A mai trecut pe sub aceea=i poart[? A mai tr[it, acuma ani o mie, O alt[ via\[, ne=tiut[ mie? Adesea iarna c`nd natura-i moart[, Ne-mbat-un miros vag de iasomie...

CUPRINS

118

[MERGEAM }N }NTUNEREC +I F{R{ NICI O |~NT{]

CUPRINS

Mergeam ]n ]ntunerec =i f[r[ nici o \`nt[, Cu fruntea ]ncre\it[, cu ochii ]n p[m`nt, S[ pl`ng de mult uitasem, uitasem chiar s[ c`nt, C[ci fericit e-acela ce pl`nge-amar sau c`nt[ Atuncea c`nd se simte mai trist =i mai ]nfr`nt! +i ai venit odat[ cu m`ndra prim[var[, Tu, prim[var[ m`ndr[ a vie\ii mele, Li! Cum te v[zu pribagul, pe loc se-nveseli. +i soare-n cer s-aprinse, =i cioc`rlii c`ntar[, +i-un rai de via\[ nou[ deodat[ ne-nveli. +i s-a p[truns de farmec fiin\a mea ]ntreag[ C`nd tu mi-ai spus o vorb[ =i mi-ai =optit cu drag... Eu m[ duceam spre moarte, tu m-ai ]ntors din prag... — Fii binecuv`ntat[ pe c`t ]i e=ti de drag[, St[p`n[ adorat[ a fostului pribag!

119

GR{DINA MOR|II
|i-aduci aminte de gr[dina mor\ii? Era-n amurg, c`nd ziua se ]ng`n[ Cu noaptea, =i, \in`ndu-ne de m`n[, L[sasem pa=ii no=tri-n voia sor\ii. Mergeam domol, vorbind ]n tain[, p`n[ Ne-am pomenit deodat[-n fa\a por\ii, +i-ntrar[m ]n l[ca=ul unde mor\ii Dorm ]nfr[\i\i de ve=nica st[p`n[. Ame\itor plutea-n r[coarea serii Mireasma florilor de pe morminte, +i p[trundea fiin\a noastr[-ntreag[. }nfiora\i de farmecul t[cerii. T[ceam =i noi... Mai \ii tu ]nc[ minte }nt`ia noastr[ s[rutare, drag[?

CUPRINS

120

ZMEOAICA
— Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos! Zore=te-\i fugarul =i-a\ine-te bine! C[ci iat[ Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a =i vine Purtat[ ]n goan[, ca norul de v`nt, C-o falc[ ]n cer =i cu alta-n p[m`nt! — N-ai team[, copil[ de crai, c[ci cu noi E Galben-din-soare, copil[, n-ai team[! Arunc[ n[frama cea scump[-napoi, S[ creasc[ un codru n[stru=nic de-aram[: P`n’ din\ii Zmeoaicei, roz`nd, s-ar toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci! — Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos! Nu sim\i tu dogoarea arz`ndu-te-n spate? E crunta Zmeoaic[ cu chipul hidos: Roz`nd la copaci, prin p[dure str[bate. Ea vine cumplit[, cu p[rul v`lvoi, +i dac[ ne-ajunge, Aman e de noi! — N-ai team[, tu, m`ndr[ copil[ de crai, N-ai team[, al inimii mele tezaur! Arunc[-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc s[ se fac[ un munte de aur. Ah, iat[-l cum cre=te cu v`rful ]n cer — S[-l road[ Zmeoaica cu din\ii de fier!

CUPRINS

121

— Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos! C[ci muntele, iat[, se clatin[, crap[: Zmeoaica cumplit[, cu chipul hidos, Prin borta deschis[ se v`r[ =i scap[. Ea vars[ catran =i pucioas[ pe n[ri, N-auzi tu v`lvoarea cum clocote-n z[ri? — N-ai team[, tu, scump[ copil[ de crai! N-ai team[, c[ci leac ]i g[sim noi ]ndat[; Arunc[-i oglinda vr[jit[ ce-o ai, S[ creasc[ o balt[ ad`nc[ =i lat[: C[ci apa cea lat[ va pune hotar Pe care-o s[-ncerce s[-l treac[-n zadar! — Zore=te-\i fugarul, o, drag F[t-Frumos! Se-ntunec[ cerul, p[m`ntul vuie=te. Te uit[! Zmeoaica cu chipul hidos Se zbate-n mocirl[ =i se zv`rcole=te. Ea url[ turbat[ =i-azv`rle spre noi Cu ghearele-i h`de buc[\i de noroi! — N-ai team[, tu, dulce copil[ de crai! Acolo r[m`ne de-acum ]nainte! Noi ]ns[ trecut-am pe cel[lalt plai, }n lumea de visuri curate =i sfinte! }nl[n\uie-mi g`tul cu bra\ul t[u drag!— O, las’ s[ ne duc[ fugarul pribag!

122

C~RLOVA
V[zut-a\i voi, c`nd prim[vara vine, Acele flori pl[p`nde, delicate, Care,-nflorite-abia, mor ]mp[cate, Vestind albastrul zilelor senine? A=a poetul unor vremi uitate Solit a fost de armonii divine Ce-au fermecat o clip[ din ruine T`rgovi=tea cu vechile-i palate. Cu el venea o-ntreag[ prim[var[ De c`ntece, dar fu ursit s[ piar[... Trist sol sfios al z[rilor albastre, Sim\ind c[ moartea timpurie-l darm[, Arunc[-n zorii de=tept[rii noastre }nt`iul glas de tr`mbi\[ de-alarm[!

CUPRINS

123

GORUNUL LUI HORIA
CUPRINS

Str[jer str[vechi =i plin de b[rb[\ie, Gorunul uria= spre ceruri cat[... La umbra lui, pe-o noapte-ntunecat[, Trei c[pitani =i-au fost jurat fr[\ie. Ei s-au legat cu inima curat[ S[-=i m`ntuiasc[ neamul de robie. Luptar[ d`rji, dar, prin=i prin viclenie, S-au s[v`r=it — martiri-eroi — pe roat[. Trecur[ ani... Cumplit ofta iobagul }n lan\uri =i mai crunte ca-nainte, }ngenuncheat de cei atotputernici, C`nd, iat[, t`n[r crai ridic[ steagul... +i sub gorun acelea=i jur[minte R[sun[: “Moarte domnilor nemernici!” * Dar n-au vrut cei de sus s[-l ]n\eleag[ +i, dup[ mari izb`nzi =i zile-amare, }ntr-o colib[, f[r-o lum`nare, S-a stins, pustie, via\a lui pribeag[. }l ]ngropar[ sub gorunul mare, La umbra-i, ce-i fusese-a=a de drag[, Pe c`nd ai lui umplur[ lumea-ntreag[ Cu-al doinei vaier f[r[ de-alinare.

124

B[tut de ploi, de nop\i vijelioase, Cerc`nd zadarnic pe urma=i s[-i cheme La lupta nou[, st[ruie =i azi Gorunul falnic, ne]nfr`nt de vreme, Ci trist ]=i pleac[ crengile-i stufoase, Umbrind morm`ntul marelui viteaz. * Ce-nseamn[ ]ns[-a cerului m`nie! Ce-nseamn[ norii vajnici ce s-adun[? Gorunul azi mai greu din ramuri sun[, Parc-ar voi eroul s[-=i ]nvie! }n hohote de pl`ns ar vrea s[-i spun[ C-ai lui uitar[ drept =i datorie; El cere-un semn din ceruri, s[-i ]mbie La lupt[ sf`nt[, ca ]n vremea bun[... +i iac[! Tr[snet zguduie gorunul +i val de crengi acopere morm`ntul, }n care m`ndrul Crai ]=i doarme somnul... Ci to\i stau mu\i, =i n-a-n\eles nici unul: Zadarnic Domnul =i-a rostit cuv`ntul, C[ci au pierdut credin\a lor ]n Domnul!

125

DOI PRIETENI
CUPRINS

S-a stins pe uli\i cel din urm[ zvon. Arar un pas r[sun[ monoton Pe trotuarul luciu =i pustiu... La col\, ]n umbr[, micul vizitiu A=teapt[ un tramvai ]nt`rziat: El =i c[lu\ul lui, doi bie\i f`rta\i, B[tu\i de v`nt =i ploi, Ce bine se-n\eleg ei am`ndoi! Pe dup[ g`t el i-a trecut un bra\, +i fruntea =i-a-ngropat-o-n coama Tovar[=ului credincios =i bl`nd... Iar calul, nemi=cat =i el de teama S[ nu-i alunge visul prea cur`nd, Ciule=te doar urechea, c`nd =i c`nd, }n lini=tea t`rzie ascult`nd... +i ninge peste ei =i nu-=i dau seama.

126

+INCAI
Din vechi hrisoave, din scripturi b[tr`ne Str`ng`nd de-a valma note pentru Hronic, A=a-l v[d eu pe t`n[rul canonic, Istoricul seme\ =i d`rz de m`ine. C`nd cei puternici l-agr[iau ironic, El nu =tiu m`nia s[-=i ]nfr`ne. Mi=ei, l-au prigonit, l-au scos din p`ine, Dar n-au ]nfr`nt curajul lui demonic. Ca Dante, nen\eles, pribeag prin sate }l v[d apoi purt`nd, trudit de cale, Gigantica sa oper[ ]n spate, }ntreg trecutul na\iunii sale: Un alt Infern, mai crunt, mai plin de jale, C[ci toate-n el erau adev[rate!

CUPRINS

127

C~NTEC DE LEAG{N
Corinei

CUPRINS

Hai, odor, hai, p[s[ric[, Dormi, o, dormi f[r[ de fric[, S[ te-alinte Mo= cuminte +i s[-\i c`nte-ncetinel: “Mugur, mugur, mugurel...” }ngeri vin tiptil =i-alene S[ te m`ng`ie pe gene +i mi-\i leag[-n Dulce leag[n Fraged trupu=or de crin, Ca s-adormi frumos =i lin... Ce tresari?... Nu-i nime, nime... Lini=te =i-ntunecime, Doar zefirul Musafirul Cel =[galnic =i pribeag A trecut pe l`ng[ prag... +i-a trimis o g`z[ mic[ S[-\i aduc-o scrisoric[ +i s[-\i spun[ Noapte bun[, C[ =i el, s[tul de drum, Merge s[ se culce-acum...

128

SONET MODERN
Se-ntinde f[r[ de hotar c`mpia }n visul lini=tii de-amiaz furat[... Doar, ca o lir[-n aer sp`nzurat[, Sus, c`nt[, nev[zut[, cioc`rlia. Dar ce nor alb departe-n drum s-arat[? Tot vine, cre=te, parc[ vijelia I-ar da av`nt =i i-ar spori t[ria Cum trece v`j`ind ca o s[geat[! S[lt`nd ]n fuga ro\ilor pripite, Ca =i un monstru cu-aripi ]nmiite, C[ru\a Modei piere la r[sp`nte... A izbutit doar c`teva clipite M[rea\a pace-a firii s-o-nsp[im`nte... Sus, cioc`rlia n-a-ncetat s[ c`nte.

CUPRINS

129

SOMNUL LUI CORBEA
Din b[tr`ne basne =tiu de-o ]nchisoare, Pe=ter[ ad`nc[, v[duv[ de soare, Aerul, de-o po=t[, l-otr[vesc bure\ii, Mucegai de veacuri sp`nzur[ pere\ii, +i-n[untru doarme Corbea somn de vraj[, Duhuri necurate l`ng[ el \in straj[. Doarme uria=ul, r[sturnat pe spate, Ferecat ]n lan\uri pline de l[cate, Barba-l ]nvele=te ca un strat de iarb[, Viperi =i =op`rle i-au clocit ]n barb[...

CUPRINS

+i-nchisoarea-i larg[ de-ar cuprinde-o \ar[, Totu=i lui i-at`rn[ picioarele-afar[, Ba mai pe-ndelete dac[ s-ar ]ntinde, Dou[ \[ri al[turi ar putea cuprinde... }ns[ Corbea doarme... P`n’ s[ se de=tepte, Mult amar de vreme trebuie s-a=tepte! Doar abia pe gean[ de-l atinge-o raz[. Doamne, lume nou[, cum ]nghe\i de groaz[! Doar prin somn de-=i mi=c[ trupul ]ntr-o parte, Lan\urile-i grele zuruie departe, +i-o zbughesc prin g[uri viperi =i =op`rle... — Hai, s[rac[ lume, cum o s[ te-azv`rle!
130

CUPRINS

O VIA|{
}n amintirea lui +tefan Petic[ =i a altora

T`rziu se face ziu[, cur`nd se face sear[ }n od[i\a scund[ din strada solitar[. H`r\oage prin unghere =i patul la perete, Iar l`ng[ pat, pe mas[, h`rtii ]mpr[=tiete, +i-n negur[ etern[, o lamp[ mititic[ Abia ]ng`n-o raz[, de-ai crede c[ i-e fric[... Ci totu=i nop\i de-a r`ndul, ea arde cu credin\[, +i zarea ei hr[ne=te o dulce suferin\[ }n ceasurile triste de grea singur[tate, C`nd numai v`ntul pl`nge pe uli\i dep[rtate... Atunci ea lumineaz[ pe-un t`n[r st`nd la mas[ Cum scrie =i cite=te sau c`teodat[-=i las[ }ncet pe m`n[ capul... +i cine =tie unde, }n care lumi =i vremuri g`ndirea lui p[trunde, C`nd cat[-n zarea l[mpii ce-al[turea vegheaz[ +i-i ]ncunun[ fruntea cu firava ei raz[... Dar c`teodat[ lampa, s[tul[ de veghere, }=i p`lp`ie-n fe=til[ lumina care piere +i umbre cresc =i joac[ pe ziduri =i podele... Tresare vis[torul atunci privind la ele, Oft`nd ]nchide cartea sau las[ manuscrisul, Ca-n a=ternut s[-=i toarc[ pe ]ntuneric visul... A doua zi se scoal[, se-mbrac[ =i se duce, Dar parc[ nu prea =tie cam ]ncotro s-apuce, +i-nfrigurat se-ntoarce ]n fiecare sear[
131

}n od[i\a scund[ din strada solitar[... ... Voi m[-ntreba\i acuma, fire=te: cine-i oare Acest copil s[lbatic, cu fruntea vis[toare, Adus de mine-n versuri cu art[-a=a subtil[, C[, zugr[vindu-l, ]nsumi i-am suspinat de mil[?... “O, l-am ghicit!” va spune dr[gu\a domni=oar[, Oft`nd =i ea la r`ndu-i, c[ci nu-i ]nt`ia oar[ C`nd ]i r[sare-n minte duioasa cuno=tin\[, Cu p[r[sita cas[ =i via\a-n suferin\[, Aceast[ ar[tare din vechile poeme, Ce nu cunoa=te \ar[ =i nu cunoa=te vreme, Acest erou romantic visat =i zi, =i noapte De brudnicele fete cu min\ile necoapte... “}l =tiu =i eu! va zice b[canul cel simpatic. E vreun “]mpu=c[-n lun[“, un t`n[r u=uratic Ce scrie c[r\i cu versuri, — ei =i?... ce-mi pas[ mie, C[ eu doar nu sunt membru de la Academie, S[ st[rui ca s[-i deie vreun premiu, la-mp[care, +i-apoi c`\i fac oferte =i care mai de care!” Nu, scump[ domni=oar[, nu chir Sotir, b[ietul De care este vorba nu face pe poetul, +i chiar de umple-adesea caiete-ntregi cu rime, V[ jur c[ p`n[ ast[zi nu le-a citit la nime. E drept c[ trece strada cu pa=ii cam nesiguri. +i ochii c`teodat[ ]i ard aprin=i de friguri, +i e cam tras la fa\[, =i pare cam anemic, +i nici nu cred s[ aib[ vreun titlu academic (C[ci titlurile ast[zi la to\i le-astup[ gura),
132

E drept c[ se ocup[ chiar cu literatura, Dar... n-are m`ndre plete =i nu-i croit la mod[, +i dac[-n hain[ poart[ vreun c`ntec sau vreo od[, Nu-s ]nchinate totu=i puternicilor zilei, Cum a f[cut deun[zi poetul Mercantili, Nici nu discut[ art[ ]n col\ de cafenele +i are-o sf`nt[ fric[ de pro=ti =i versuri rele. El este, cum s-ar zice, un t`n[r oarecare, Copil preacumsecade, cu mult[ aplecare La-nv[\[tur[: poate ar fi ajuns departe, Dar p`n-acum, s[rmanul, nu-avu, pesemne, parte... Crescut la umbra unei biserici vechi, la \ar[, A\i ]n\eles c[ nu e m[car nepot de var[ Al vreunui st`lp al \[rii, =i, prin urmare, nu e }mpins de spete scara m[ririlor s-o suie... P`rin\ii lui murir[ departe, ]n bordeiul Deasupra c[rui, singur, mai st[ de straj[ teiul Ce i-a umbrit str[bunii ]n zile mai senine... La umbra-i primitoare era a=a de bine! Dar, din copil[rie r[mas orfan, b[iatul A fost silit din vreme s[-=i p[r[seasc[ satul +i la ora= el ]nsu=i pe sine s[ se creasc[, Cum cresc mai to\i orfanii ]n \ara rom`neasc[. Azi d[ ]n familii lec\ii =i scrie la gazet[, Duc`ndu-=i via\a-n studiu =i lini=te discret[. Mai greu e ]ns[ iarna: doar la-nceput de lun[ O muzic[ de fl[c[ri ]n sob[-i dac[ sun[ +i-arunc[ prin odaie un z`mbet cald ce-mbrac[ }ntr-o lumin[ dulce fiin\a lui s[rac[, }nc`t chiar =i surtucu-i, ie=it de ploi =i soare, }=i ia atunci un aer voios, de s[rb[toare...
133

}ncolo, totdeauna atotst[p`n e gerul. Zadarnic soba veche mai str[juie ungherul, +i-adesea ]i ]nghea\[ cerneala-n c[limar[... Dar via\a asta totu=i nu i-ar p[rea amar[, De n-ar cunoa=te lumea cum este prea de-aproape, +i-n ea n-ar fi nici oameni mi=ei, nici versuri =chioape... Deci, cum venea spre cas[, ]ntr-un amurg de toamn[, }l ia cu frig din spate... El, ne=tiind ce-nseamn[, Nu vrea s[ bage-n seam[ c[ nu-s chiar semne bune... Dar nop\ile =i lipsa ]ncep s[ se r[zbune: O boal[ nemiloas[, ]ncet, pe-ascuns, ]l sap[, +i iat[-l, stins =i palid, p[=ind t[cut spre groap[. E obicei acuma s[ faci s-apar[-o z`n[ Ce vine-nduio=at[... iar diafana-i m`n[ S[-i netezeasc[ fruntea cu dragoste de sor[, La via\[ rechem`ndu-l ]n cea din urm[ or[.... Ci z`na nu s-arat[ ]n chilioara trist[... De unde s[ s-arate, m[ rog, c`nd nu exist[? A=a, o vreme d`nsul bole=te din picioare +i nimenea pe lume nu l-a-ntrebat ce-l doare, P`n’ ce-ntr-o diminea\[ vecinii mi-l aflar[ Mort ]n chilia scund[ din strada solitar[... O, Doamne, c`te visuri =i-av`nturi mari ]nfr`nte Pe veci sunt os`ndite cu el s[ se-nmorm`nte! Se spulber[-n risipa \[r`nii o comoar[, +i nu-i ]nt`ia=i dat[, nici cea din urm[ oar[. C`\i tineri ca =i d`nsul nu cad a=a, victime,
134

C[ nime nu-i cunoa=te, =i nu-i iube=te nime, Ca florile pl[p`nde ce n-au dec`t o vin[: S-anun\e prim[vara c[ trebuie s[ vin[... Dar eu n-acuz pe nimeni de-aceast[ nedreptate! Nu os`ndesc pe nimeni. +tiu c[-n societate, Ca =i-n ]ntreaga fire, este-o economie De for\e ce se leag[, c[ unul dintr-o mie, C`nd nu-=i g[se=te locul, de aur fie-i versul, De dragul lui o lume tot n-o s[-=i schimbe mersul. Nu os`ndesc pe nimeni, pe nimeni, o repet. Ce-am vrut s[ spun atuncea ]n versurile-aceste? V-am spus adev[rata =i jalnica poveste Cum se ]ncheie-adesea o via\[ de poet!

135

UNUI T~N{R
Departe, p`n’ la mine, bl`nd, }n`iul vers al t[u p[trunde; Uimit plec fruntea, =i-ascult`nd, Triste\ea nu mi-o pot ascunde. Te v[d la masa ta de scris +i simt credin\a ta ce leag[ De orice g`nd un m`ndru vis, De orice vis o lume-ntreag[! A=a ca tine-am fost noi to\i, La v`rsta c`nd, robit de=artei Iluzii, socote=ti c[ po\i S-atingi vreodat[ culmea artei. Dar prea e dulce, prea-i duios +i-at`ta-ncredere respir[ }n pl`nsetu-i melodios }nt`iul t[u acord de lir[... O, nu m[-ndur s[ te dezmint, +i trist, cu fruntea ]nclinat[, Ascult str[vechiul c`ntec sf`nt Ce l-am c`ntat =i eu odat[...

CUPRINS

136

T{L{NGI
S-aud pretutindeni t[l[ngile sun`nd, Pl`ng unele cu larm[ =i altele-n surdin[, R[spund =i dau de =tire c[ turmele-n cur`nd Vor cobor] la =esuri...

CUPRINS

}n galbena lumin[ De-abia le-auzi cum sun[, mai jos, tot mai departe... Le-adun[ v`ntul parc[ ]n negre v[g[uni +i-apoi le-alung[ iar pe v[i, =i iar le-mparte Ca glasuri de alarm[ ce prevestesc furtuni... Trezite din pr[p[stii de pl`nsetele lor, Cresc negurile sure, alunec`nd t[cute, Ies dup[ st`nci ]n prip[ =i pier ca un decor Retras de m`na unei fiin\e nev[zute... Apar din alt[ parte, sporind acum treptat, +i-n falduri, ca o mant[, se las[ peste munte, Iar piscul singuratic, sub cerul ]ntristat, Posomor`t ]=i trage c[ciula peste frunte...

137

PRIM{VERII
O, tu, cea mai frumoas[ dintre z`ne, Cu tot alaiul t[u de bucurii, To\i te-a=tept[m cu-at`ta dor s[ vii: Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine! +i ce-mi aduci tu, care pe c`mpii Pui flori, =i cerului dai z[ri senine, +i c`ntec lucitor, =i unde line Izvorului, ce daruri tu-mi ]mbii? Ce vis cerca-va de isnov s-alinte Un suflet am[git de-at`tea ori? O, dac-a= =ti c[ visul iar[=i minte!... Atuncea poate-a= ram`nea cuminte +i m-a= uita cu ochi nep[s[tori La iarba care cre=te pe morminte...

CUPRINS

138

LINI+TE
Fantastic joac[ r`ndunici zglobii }n cerul plin de umbr[ =i lumin[, +i-i lini=te ad`nc[ ]n gr[din[, Sub piersicii cu flori trandafirii... Cu bra\ele sub cap, ce bine mi-i Cum stau a=a, ]n lini=tea divin[: P[m`ntu-i cald =i cheam[ la hodin[, }ntocmai ca o mam[ pe copii... P[m`nt, b[tr`n[ gazd[ primitoare A tuturor trudi\ilor din lume, Ce bun e=ti tu ]n zilele cu soare! Tu-i hodine=ti, i-adormi, ]i legeni lin La s`nul t[u, =i nu-i ]ntrebi de nume, Nici unde merg, =i nici de unde vin...

CUPRINS

139

POMUL FERMECAT
Sunt nop\i c`nd m[ asemui Cu fiul de-mp[rat, Ce str[juia sub pomul Cu merele de aur; Ca el veghez (c`nd noaptea Ce-n juru-mi s-a l[sat T[cut[ =i t`rzie-i) Sub pomul fermecat, Ce poart[-al fanteziei Nepre\uit tezaur... Sunt visurile mele Ce noaptea ]mi r[sar Mai vii dec`t atuncea C`nd ]n odaie-i soare; +i eu m[ lupt cu somnul, Gonindu-l ]n zadar, }ntind spre ele m`na, Cu r`vn[-ad`nc[, dar M[-nvinge-n veci st[p`na Putere-adormitoare... A doua zi, c`nd caut La c`ntecul meu scris, Nu-l recunosc, =i-at`t e De =tears[ =i pierdut[ }ntreag[ str[lucirea Comorilor din vis, De pare c[-ntr-o clip[,

CUPRINS

140

C`nd ochii i-am deschis, Ar fi furat-o-n prip[ O m`n[ nev[zut[... De-s trist de-aceea ziua Ca fiul de-mp[rat Ce str[juie sub pomul Cu merele de aur, M[-ntorc voios (c`nd noaptea Ce-n juru-mi s-a l[sat T[cut[ =i t`rzie-i) Sub pomul fermecat, Ce poart[-al fanteziei Nepre\uit tezaur...

141

NOAPTEA DE MAI
Pl[smuiri din basme M-au ]mpresurat? Aripi de fantasme Poate-au scuturat Aur peste ele? Cine dete, oare, Strai de s[rb[toare G`ndurilor mele? Stau ]ncremenit — Parc[ niciodat[ N-am mai pomenit Noapte-a=a-nstelat[, Floare de cire= Mai str[lucitoare, Tril mai f[r[ gre=, De privighetoare! Luna iese-acum +i-n albastra noapte Ninge-argint pe drum, Umple tot de =oapte; Ad`ncite-n vis Florile gr[dinii, Ginga=ul narcis, Iasomia, crinii,
CUPRINS

142

Trandafirii-nvol\i, Sub catapeteasma Uria=ei bol\i, }=i unesc mireasma; Taine din pove=ti Murmur[-n f`nt`n[... Unde z[bove=ti, Dulcea mea st[p`n[? Tremur[ de dor G`ndurile mele: Nu te-nduri de ele Tu, st[p`na lor, Care-n orice floare Pui un curcubeu — Tu, sur`z[toare Raz[-n pl`nsul meu?

143

TE DUCI
Te duci =i, cum z`mbe=ti nep[s[toare, M-abat din cale =i m[ simt murind... Pierdut spre tine bra\ele-mi ]ntind Ca-n urma unei viziuni fugare, — Dar nu mai pot ]n ele s[ te prind. Te duci — =i ca o umbr[ r[t[cit[ Te voi dori ]n zilele pustii, Te voi striga ]n nop\ile t`rzii, +i-n veci voi pl`nge v`rsta fericit[ C`nd nu =tiam ce-nseamn[ a iubi! O, dulce fericire risipit[! De ce-ai venit =i pentru ce-a fost scris S[-mi schimbi tu via\a-n iad =i-n paradis? Te duci =i simt pe fiece clipit[ C[ pierd ]n tine cel din urm[ vis...

CUPRINS

144

CLOPOTELE DIN NÜRNBERG
La Nürnberg, ]n vechiul castel, St[team rezemat de-o fereastr[, Privind cum se-mbrac[ sub el Ora=ul ]n negur[-albastr[. +i purpur plutea ]n f`=ii Prin negura v`n[t[-a serii, Pe uli\i str[vechi =i pustii Robite de vraja t[cerii. +i cum r[m[sesem vis`nd, Un clopot ]ncepe s[ sune A=a de duios =i de bl`nd De parc[ o rug[ ar spune... El sun[, =i alte-i r[spund C`nt`nd ca argintul de clare, +i-odat[ s-aude, din fund, +i clopotul domului mare! +i valuri de-ad`nci armonii Plutesc ]n fantastice zboruri, P[r`nd c[ sunt sute =i mii De ]ngeri ce murmur[-n coruri... Dar eu, ca furat de un val, Pierdut ]n concertul haotic, M[ v[d ]ntr-o sal[ de bal, O sal[-n m[re\ul stil gotic.
145
CUPRINS

+i alb[ ca albul din crin, Ca umbra din umbr[ u=oar[, De mine s-apropie lin O falnic[, blond[ fecioar[. Eu stau =i de-abia mai respir, Cuprins de-o sfial[ st`ngace, Dar ochii ei mari de safir }mi spun c[ dore=te s[ joace. +i-ajunge doar bra\ul s[-ntind, Ea bra\u-i pe um[r mi-a=az[, +i st[m s[ pornim d[n\uind... C`nd muzica brusc ]nceteaz[; Cu pasul greoi, un str[jer }mi tulbur[ singur[tatea, Iar glasul lui aspru: “Mein Herr1, }mi strig[ — se-nchide cetatea!”

1

Domnul meu (germ.) 146

ELEGIE
De ce a=a de trist r[m`i +i trist ]n[bu=i un suspin, C`nd r`ndunici ]n \ar[ vin Din \[ri cu rodii =i l[m`i +i vezi cocorii cei dint`i Rotindu-se sub cer senin? De ce a=a de trist revii +i trist r[m`i, suspini stingher, C`nd negurile iernii pier +i roua sc`nteie-n c`mpii +i mii de cioc`rlii zglobii S-av`nt[ ciripind la cer? De ce a=a de trist suspini +i trist r[m`i =i-atuncea c`nd Vezi florile-nflorind pe r`nd (+i chiar m[ce=ii plini de spini) +i vezi pe-alee, prin gr[dini, Perechi de-ndr[gosti\i trec`nd? — Cum n-ai fi trist, cum n-ai ofta C`nd numai dragoste respiri }n tot cuprinsul m`ndrei firi, C`nd toate r`d ]n preajma ta +i pl`nge-n tine inima }ns`ngerat[ de-amintiri?...

CUPRINS

147

ELEGIE
}n amintirea poetului I. P[un-Pincio

CUPRINS

O, scump prieten, m[ g`ndesc la tine +i-s ani de c`nd ai fost uit[rii dat; Nu =tiu de ce mereu ]n minte-mi vine Sur`su-\i bun =i-at`ta de ciudat. +i r[sfoind azi r[v[=ita-\i carte, M[ n[p[desc, f[c`ndu-m[ s[ pl`ng, Miresme dulci de flori =i frunze moarte, Parc-a= str[bate ]ntr-un ve=ted cr`ng. Parc-a= vedea iar toamna ce-nt`rzie Pe lunca fermecatului Siret, +i-aud cea de pe urm[ poezie Ce mi-o spuneai a=a duios =i-ncet. Prieten mort, \i-aduci aminte oare De zilele seninei prim[veri, C`nd ]ndr[geam un fluture, o floare, Ca doi =[galnici =i naivi truveri? Ori, r[t[cind pe lun[ prin alee, Visam la vreo domni\[-ntr-un castel, Balconu-mpodobit cu azalee +i scara de m[tase c[tre el? |i-aduci aminte-acele sfinte zile C`nd dibuiam ]nt`iul ritm din vers?...
148

Tu te-ai oprit la col\ul unei file... Dar eu de-atunci, vai, c`t[ cale-am mers! Ci de tr[iai =i tu, era mai bine? Nu e=ti mai fericit acolo, mort? N-ai fi urcat Calvarul ca =i mine, Purt`nd pe um[r crucea care-o port? N-ai fi v[zut c[ cinstea-i vorb[ goal[, C[ totu-i fals =i sterp, n-ai fi v[zut Cum cel mai bun prieten te ]n=al[ Cu c`t mai mult ]n el te-ai ]ncrezut? +i n-ai fi pl`ns, ca sub lumina stelei La Getsemani, marele Isus, N-ai fi strigat ]n spasmele-ndoielii: “O, Eli, Eli!...” c[tre Cel-de-sus? O, mi-amintesc de ziua-ngrop[ciunii, De drumul spre morm`nt de la spital, De steagul ro=u ce-l purtau nebunii, Cari tot aveau pe-atunci un ideal! C[ci inima ta nobil[ =i mare +i sufletu-\i profetic de artist Crezuse-n noua lumii ]ndrumare +i-n ]nfr[\irea ce-a visat-o Christ!... Dar c`nd cu to\ii-n cimitir intrar[, Nici chiar morm`ntul nu-\i era s[pat, +i s-au trudit groparii p`n[-n sear[ Ca s[-\i a=tearn[ cel din urm[ pat...
149

V[d o \[ranc[ — e b[tr`na-\i mam[ — Cu fruntea rezemat[ de sicriu, Nemaiput`nd dec`t abia s[ geam[ De mult ce-a pl`ns pe singurul ei fiu... Iar c`nd plecar[m, cobor] o cea\[ Ca un z[branic mohor`t =i greu, }ntocmai ca posomor`ta via\[ Pe care-ai dus-o tu, =i-o duc azi eu... Te-am pl`ns atunci... nu te mai pl`ng acuma. Din tot ce-am fost visat, m-a= mul\umi S[ m[-nveleasc[ =i pe mine huma, S[ pot uita, s[ pot m[car dormi...

150

C~NT{RE|UL
CUPRINS

El n-ar dori s[-l recunoasc[ Pe lume nimeni niciodat[, S[ poarte pururea o masc[ Pe fa\a lui de chin br[zdat[, S[ treac[ neb[gat ]n seam[, Ca =i o umbr[ prin mul\ime, Ce nici s[ =tie cum ]l cheam[ Pe tristul f[urar de rime... Doar seara c`nd, trudit de cale, Se-ntoarce-n casa lui sihastr[, S-aud[ c`ntecele sale C`ntate de la vreo fereastr[, S-asculte dus =i nici s[-i vin[ }n minte c`nturile-acele, S[-i par-o inim[ strein[ C[ sufer[ =i pl`nge-n ele...

151

NOP|I DE VEGHE
CUPRINS

Nop\i de veghe, nop\i cu cerul Limpede cum e cle=tarul... Umbl[ ziua alb ca varul Cine v-a-n\eles misterul! Albe nop\i de insomnie, Nop\i de vis =i doruri pline, Mi-a\i vr[jit, o, nop\i senine, Trista mea copil[rie! +i de-atuncea, nop\i albastre, Baldachinuri prinse-n stele, Toate g`ndurile mele Sunt la voi, sunt ale voastre... Cu pleoapele deschise Stau =i ast[zi l`ng[ stoluri, Chinuit de-acelea=i doruri, Fermecat de-acelea=i vise, P`n[ ro=ii prin perdele Intr[ zorile =i-anin[ Fluturi palizi de lumin[ De pere\ii casei mele...

152

TOAMN{
Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli De v`nt pe la fere=ti, Tu, suflet plin de griji =i de-ndoieli, Te-nfiorezi de tristele-i pove=ti...

CUPRINS

El poveste=te despre moarte foi Pe care le gone=te ca pe-un roi, Ca pe-un convoi De fluturi mor\i, =i \i le-arunc[-n geamuri, El stinge crini, =i roze, =i zambile, El fr`nge ramuri, +i pl`nge, =i se t`nguie=te zile }ntregi =i nop\i ]ntregi, necontenit. Acuma stins =i parc[ ostenit Abia suspin[, Ca pl`nsul violinei ]n surdin[, Apoi ]=i schimb[ f[r[ veste tonul +i-uimit l-auzi cum suie Din nou diapazonul +i =uier[, =i fluier[, =i vuie, +i v`j`ie, =i hohot[, =i geme }ntr-un amestec ]nfior[tor De bocet, =i de vaiet, =i blesteme! Ah, ce frumos, ce potolit[ vreme, Ce veac senin fusese p`n[ ieri! Ai fi crezut c[ firea am[git[ De visul cald al somnoroasei veri,
153

A=a bogat[-n fermecate vise, Dormea, dar s-a trezit..., V[z`nd fugit[ Vicleana var[ care-o am[gise, Acum, c`nd ]n\elege adev[rul, Se zbate ca o mam[ p[r[sit[ +i-n dezn[dejdea ei ]=i smulge p[rul!...

154

MI-E DOR DE-UN VIS...
CUPRINS

Mi-e dor de-un vis a=a curat +i alb ca albul de hermin[, S[ r`d ca florile-n lumin[, S[ uit c[ ros e de vermin[ Copacul vie\ii scuturat... Mi-e dor de tine, cea de ieri, +i iar visez c[ sunt cu tine... +i-at`t de bine =i senin e C`nd visul vine s[ m-aline Cu dulci =i line m`ng`ieri!... Visez c[ z`mbetu-\i divin }n cale iar[=i lumineaz[-mi, C[ iar la pieptu-mi vii s[-\i raz[mi C[p=orul scump, =i-adormi ]n paz[-mi Ca-n vremile ce nu mai vin... Visez... dar visurile pier Cur`nd, ca flori de brum[-atinse, Iar visul meu din urm[ stins e... Cu bra\e-ntinse-n gol =i-nvinse, Drag vis de ieri, ]n van te cer! +i f[r[ tine, via\a mi-i De=art[ ca un \[rm de mare, Pe care eu te chem din zare +i caut dus de se n[zare Vreun semn pe apele pustii...
155

Te chem =i zi, =i noapte, dar Tu nu-mi auzi ]n veci chemarea... +i nu-i mai fioroas[ marea }n zbuciumarea ei ca marea Mea jale, chinul meu amar!

156

}NSERARE
S-a ]nserat. U=or se-nal\[ fumul De prin ogeaguri c[tre bolta vast[, Domol coboar[ turma de pe coast[, Umpl`nd cu larma de talange drumul. Bl`nd, florile, ]n lini=tea lor cast[, }=i d[ruiesc v[zduhului parfumul, +i noaptea-=i cerne peste toate scrumul... Ici-colo numai lic[re-o fereast[... Un clopot pl`nge-o clip[, =i-apoi tace... Luceaf[rul ]n alba-i str[lucire R[sare sus... +i-at`ta sf`nt[ pace Domne=te-acuma peste-ntreaga fire, C[ sufletul aripile-=i desface Ca s[ se piard[ ]n nem[rginire...

CUPRINS

157

SE-NTORC IAR ZILELE NOROASE...
CUPRINS

Se-ntorc iar zilele noroase, Cu negurile somnoroase, +i-amurgurile timpurii — Vin dimine\ile ur`te +i nop\ile posomor`te +i lungi, =i negre, =i pustii... Copacii, despuia\i =i jilavi +i tri=ti ca cer=etorii schilavi, Gem biciui\i de v`nt =i ploi — Podoaba lor de-odinioar[ O zdrean\[ putred[-i ce zboar[ +i-i t[v[lit[ ]n noroi... Veni-vor zilele senine, Vor r`de florile-n gr[dine Sub arcul cerului senin... Veni-vor toate iar, =tiu bine... Ci eu, cu toamna care vine, M-a= duce, ca s[ nu mai vin...

158

C~NTEC SF~NT
Corinei
CUPRINS

C`ntecul ce-ades \i-l c`nt C`nd te-adorm ]n fapt de sear[, Puiule, e-un c`ntec sf`nt, Vechi =i simplu de la \ar[. Mama mi-l c`nta =i ea, +i, la versul lui cel dulce, Puiul ei se potolea +i-o l[sa frumos s[-l culce. Azi te-adorm cu d`nsul eu, Ieri — el m-adormea pe mine, +i-adormi pe tat[l meu C`nd era copil ca tine... M`ine, c`nd voi fi p[m`nt, Nu uita nici tu — =i zi-le, Zi-le doina, c`ntec sf`nt, La copiii t[i, copile!

159

OD{ BACHIC{
Poate ai vreun dor s[-\i vindeci, Ori te pa=te vreun blestem? Dragul meu prieten, vin’, deci, Toarn[ ]n pahare vin, deci, +i s[ bem! C[ be\ia-i rost de glume, E uitare de necaz... Crezi c[ Dumnezeu anume C`nd cre[ aceast[ lume }n be\ia lui divin[ Lumea el c`nd o n[scu, “Fiat lux!” cu gura plin[ Zise, =i pe loc lumin[

CUPRINS

Era treaz?

Se f[cu...

+i de-aceea are vinul Darul de la Dumnezeu S[ coboare-n ochi seninul +i s-adoarm[-n inimi chinul Cel mai greu! +tie-apoi =i din Scriptur[ Cel din urm[ bun cre=tin S[ se ia de Pa=ti, ]n gur[, Sf`nta cuminec[tur[

Tot cu vin!

160

+i-orice-ar zice fariseii, N-a schimbat c-un gest divin }nsu=i regele Iudeii, Christ, la Canna Galileii Apa-n vin?! Chiar poetul c`nd se-mbat[ Nu-i mai inspirat la scris? }n lumin[-adev[rat[ Toate-atunci lui i s-arat[,

Ca un vis...

P`n[ c`nd, deci, urc[-n vie Vreji de vi\[ pe haraci, Sus paharele, fr[\ie!... +i pe urm[... pot s[ vie Mii de draci!

161

Din

periodice

EPIGRAME
I
AMICILOR
CUPRINS

V[-ntreb, amici, ]nc[ o dat[: La ce-mi tot da\i t`rcoale? Oh! da, am inim[ bogat[, Dar buzunare — goale. II
UNUI PESIMIST

Vorbe=te, r`de cu m[sur[! Arat[-\i ochii pl`n=i =i tri=ti! C[ci nu uita:-n literatur[ Te numeri printre pesimi=ti.

VISUL UNUI SLUJBA+
Visam de=tept pe jum[tate... Era o lini=te ]n cas[, +i ziua ]n amiaza mare P[rea c[-i noapte luminoas[... ... +i se f[cea c[ am o mie Monede-n aur... o comoar[! Tr`ntit pe canapea alene, Sorbeam cafea, fumam \igar[...
162

Copiii mei, ]n loc de zdren\e, Purtau ve=minte noi, alese, Nevasta mea era mai m`ndr[ Ca cea dint`i dintre prin\ese. Chiar eu schimbasem redingota Cea roas[-n coate =i cu pete; Perdele scumpe-aveam la geamuri, +i ce covoare, ce tapete! Ba-i dasem unui biet prieten, Acuma chiar, un pumn de lire, +i cum ]mi mul\umea, s[racul, Pl`ng`nd d-at`ta fericire... Tresar... Cine-a b[tut ]n u=[? M[ pip[i... Unde-s banii mei? — B[rbate, scoal’, uita=i de slujb[? Hai, uite, c[-i trecut de trei!

163

COPIL
(Fragment)

CUPRINS

... Ieri, mam[, trist trecea pe strad[, At`t de palid =i-aiurit Se cl[tina =i sta s[ cad[, +i zdren\ele-at`rnau pe d`nsul... Eu, mam[ drag[, l-am z[rit +i m-a-necat deodat[ pl`nsul. Da, l-am v[zut =i ast[zi, mam[, Tot da din m`ini, vorbea mereu, +i nici nu m-a luat ]n seam[. Era pe strad[ mult[ lume, +i ]mi venea a=a de greu C[ nu puteam s[-l strig pe nume... S-au str`ns ]n jurul lui gr[mad[, To\i ]l f[ceau be\iv, mi=el, El s-a luat atunci la sfad[, Eu m-am apropiat cu team[... L-am ]ntrebat: “Ce-ave\i cu el?” +i ei au r`s de mine, mam[!... De-a= fi avut atunci putere S[-i bat pe to\i, i-a= fi b[tut! C[ci de ru=ine =i durere

164

Tot s`ngele-mi fierbea ]n vine... Dar am r[mas pe loc pierdut +i nu =tiam ce e cu mine... Mi-e tat[ doar[, =i m[ doare S[-l v[d batjocorit de to\i... O, mam[, fii ]ndur[toare, De \i-a gre=it, nu \ine seam[, +i iart[-l, iart[-l, dac[ po\i, C[ n-a fost el de vin[, mam[... Ori poate nu-\i aduci aminte, Pl`ng`nd amar, cum ]\i cerea S[ ui\i ce-a fost mai ]nainte +i s[ tr[im iar ]mpreun[? De ce cu el ai fost mai rea, C`nd e=ti cu mine-a=a de bun[? De ce l-ai izgonit cu sila, O, pentru ce l-ai izgonit? Cum nu te-nduio=ase mila, +i \i-ai ]ntors cu ur[ fa\a, C`nd a strigat: “Nenorocit Voi fi de-acuma toat[ via\a!” +tiai c[ o s[-=i piard[ firea, De n-o s[-i ier\i, cum te-a rugat. +i tu i-ai dat nenorocirea,
165

C`nd numai cu o vorb[ bun[ Puteai s[-ndrep\i ce s-a-nt`mplat, +i s[ tr[im iar ]mpreun[... Dar ce ur`t te ui\i la mine! Te-am sup[rat cu vreun cuv`nt? Nu \i-am vorbit cum se cuvine? Nu sta cu fruntea ]ncre\it[... Mai bine intru ]n p[m`nt, Dec`t s[ mi te =tiu m`hnit[! C[ci de te sup[r, mam[, oare, Atunci, al cui o s[ r[m`i? S[ plec =i eu ]n lumea mare? S[ r[t[cesc =i eu ca d`nsul Pierdut =i f[r[ c[p[t`i? Nu vezi c[ m[ ]neac[ pl`nsul?... +i-l v[d ]n vis adese, mam[, Tr[g`nd s[ moar[, p[r[sit!... L-aud pl`ng`nd ]ncet... te cheam[... Pl`ng`nd, te roag[ de iertare... Eu, l`ng[ el, pl`ng aiurit, Tu, numai, stai f[r[-ndurare... . . . . . . . . . . . . . . . O, fie-\i mil[, mam[ drag[, +i iart[-l, cheam[-l ]napoi! De vrei, ]l fac eu s[-n\eleag[ C[-l ier\i... =i o s[ fie bine... O, mam[,-ndur[-te de noi, +i nu te m`nia pe mine...
166

BASM NEISPR{VIT
A fost o fat[ de-mp[rat Frumoas[ ca o z`n[... A fost o fat[ de-mp[rat Cu ochi vicleni, cu p[r buclat, Cu inima p[g`n[. Sta vis[toare-odat[-n prag +i-un paj trecea pe scar[, Sta vis[toare-odat[-n prag, +i-n treac[t ]i =opti: “Mi-e=ti drag, Mi-e=ti drag din cale-afar[!” A doua zi ]i iese-n drum: “Mi-e=ti drag c`t nu pot spune!” A doua zi ]i iese-n drum, +i fuge, izbucnind acum }n hohote nebune... Iubite, s[-\i mai spun ai vrea, Cum s-a-ncheiat povestea? Iubite, s[-\i mai spun ai vrea?... Dar dac-ar fi povestea mea }n r`ndurile-acestea?

CUPRINS

167

UNUI LUPT{TOR

CUPRINS

E mult de-atunci... =i, totu=i, ai crede c-adineauri Visai c[ lup\i de-a valma cu zmei =i cu balauri, S[ dezrobe=ti pe m`ndra copil[ de-mp[rat... E mult de-atunci... =i, totu=i, ai crede c-adineauri Visai pe-nving[torul, ]ncununat cu lauri, }n lupta pentru bine, de-o lume admirat... Azi, obosit =i sceptic, ai devenit cuminte, De visul de m[rire r`zi c`nd \i-aduci aminte, Cum r`zi =i de himera minunii din pove=ti; Dar te cuprinde jalea c[ te-ai jertfit durerii, +i-ai pr[p[dit o via\[, lupt`nd cu mici mizerii, +i n-ai avut o clip[ norocul s-o tr[ie=ti!

168

IMITA|IE
To\i laud[ pe-Alecsandri. C`\i au citit ceva din el? Prefer s[ fiu mai mult citit +i l[udat mai pu\intel.

CUPRINS

169

AMINTIRE
E sear[, frig de toamn[... O, palid[ icoan[, De ce-mi tot vii ]n minte mereu =i ]n tot locul? Tu-mi r[scole=ti ]n suflet o dureroas[ ran[, +i, ]ntristat =i singur, m[ uit cum arde focul... C`nd mi-ap[ru ]n cale s[lbateca fecioar[, Era a=a de trist[, =i bun[, =i cuminte, }nc`t f[r[ de veste sim\ii c[ m[-nfioar[ Evlavia durerii ca-n preajma unei sfinte.

CUPRINS

+i martor mi-este cerul de dragostea curat[ Ce i-am purtat ]n suflet amar de ani de-a r`ndul, Dar parc[ o sfial[ m[ cuprindea deodat[ +i nu i-am dat prilejul s[-mi b[nuiasc[ g`ndul. C`nd am plecat pe urm[ departe-n lumi str[ine, Abia-mi ]ntinse m`na, o vorb[ nu-mi r[spunse; C[-n ochii ei cei negri putea citi oricine M`ndria chinuit[ a dragostei ascunse... Eu singur n-am v[zut-o, eu singur n-am citit-o, Eram cu mintea dus[ c`nd mi-a z`mbit norocul. Mi-a d[ruit o clip[, dar am nesocotit-o, +i ast[zi trist =i singur m[ uit cum arde focul...

170

ICOANE VECHI
A. Pann
CUPRINS

Psalt ]n\elept, comoar[ nesecat[ De basme b[tr`ne=ti =i vechi zicale, Rapsod glume\, iubit de mahalale, Cari r[sunau de c`ntece odat[, Ce-mi pas[ dac[ criticii de-azi cat[ }n versul t[u gre=eli gramaticale! Eu te sl[vesc de dragul muzei tale, Apus[ azi cu lumea ei uitat[. Te v[d blajin, muncind din greu, iar seara Stai ]n cerdac, ]\i acordai ghitara, C`ntai vreun psalm, vreo doin[, mici balade... De prin vecini, p`ndeau pe la ferestre, Oft`nd ]n tain[, tinere neveste +i pe furi= ]\i aruncau ocheade...

171

C~NTEC DE PRIM{VAR{
Vii s[-mi ba\i iar ]n fereastr[, T`n[r soare auriu, +i z[pada de pe coast[ Fuge ca argintul viu. Salt[ gure=e =uvoaie. Spumegate =i zglobii. C`nt[ cinteze-n z[voaie +i-n v[zduhuri cioc`rlii! Ca z[pada care piere Dup[ veacul iernii greu, Piei =i tu de-acum, durere, Iarna sufletului meu! Albe la fereastr[, dou[ Crengi de m[r mi-au ]nflorit: Vino, prim[var[ nou[, Vreau s[ uit c-am suferit...

CUPRINS

172

MANDOLINATE
I C`nd l-a z[rit, Venea ]n sus Din r[s[rit Ea — din apus. De nu m[-n=el, Era-n april Copil =i el, +i ea copil! Cum s-au v[zut, Dragi =i-au c[zut Cum =i-au z`mbit, +i s-au iubit. +i-au hoin[rit }n jos =i-n sus, Spre r[s[rit +i spre apus... Dar ceasul cel Fatal veni — Ea r`se, el }ng[lbeni: S-au desp[r\it; +i ea s-a dus Spre r[s[rit El — spre apus...
173
CUPRINS

II Te prind Fiori Privind La flori Vai, c`nd Mai treci Pe vechi Poteci +i vezi Trec`nd Perechi La bra\, +i cum Te-aba\i Din drum Oftezi +i-\i chemi }n g`nd Un bl`nd Profil, +i gemi Pl`ng`nd Nebun, Ca un Copil! III Eu =tiu c`t s`nt De efemer — Un fulg ]n v`nt —
174

Dar p`n[ pier, Vreau s[ te c`nt! Un c`ntec sf`nt Cum n-a sunat Mai minunat Nici pe p[m`nt +i nici ]n cer... +i-at`ta-\i cer }n schimb, ca pre\: Doar s[ z`mbe=ti C`nd trist, pe drum, }l ]nt`lne=ti Pe c`nt[re\ — Tu numai cum +tii s[ z`mbe=ti!

175

CUPRINS

C~NTEC
Dun[re, Dun[re! Drum f[r[ pulbere...

Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[... Stau =i-ascult cum apa-n luntre-mi bate, Stau culcat, cu m`inile la piept +i ochii-nchi=i pe jum[tate... Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[... Leag[n[-m[ lin, s[ uit de toate, S[ dorm, s[ nu m[ mai de=tept... Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[... Du-m[, dus de dorul ce m[ m`n[, P`n[ unde valul t[u se bate, Du-m[-ncet, cu m`inile la piept, Adormit, oriunde vei socoate... Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[, Leag[n[-m[ lin, s[ uit de toate, S[ tot dorm, s[ nu m[ mai de=tept... Leag[n[-m[, Dun[re, b[tr`n[... +i de afl[ dulcea mea st[p`n[ C[ plutesc spre \[rmuri dep[rtate, Adormit, cu m`inile la piept, De va r`de, de va pl`nge, poate, Leag[n[-m[, Dun[re b[tr`n[, Leag[n[-m[ lin, s[ uit de toate, Lin de tot, s[ nu m[ mai de=tept...

176

VETERANUL
Culcat pe-o banc[-ntr-o gr[din[ Pustie, doarme =i suspin[ }n vis, =i cre=tetu-i n[lbit Str[luce nins de lun[ plin[. Arar vreun trec[tor gr[bit }n treac[t d[ din cap =i cat[ La el, — ]=i vede-apoi de cale Merg`nd la treburile sale... El n-are drumuri, n-are rost, El n-are nici un ad[post Sub larga bolt[ ]nstelat[: O traist[ c[p[t`i, o zdrean\[ De mant[ veche, un toiag — Tovar[= vie\ii de pribeag — +i nici un dor, nici o speran\[! +i cum pe banc[ st[ culcat, E parc-un naufragiat Pe-o sc`ndur[ de vas sf[rmat. Zv`rlit, la voia ]nt`mpl[rii, De jocul apei ]nspumat Pe-un \[rm pustiu, din largul m[rii...

CUPRINS

177

VIERI|A
Ce dulce mustul murmur[ pe vran[! Lungi chiote r[sun[ prin podgorii, Cu doni\i pline, fetele, feciorii Glumesc, s-alung[, c`nt[, se h`rjoan[. — Aduce\i must, s[-nchin =i eu o can[! S-ascult o clip[ c`ntecul viorii, C[-s mort de sete =i str[in ca norii... Vreau s[ petrec =i eu cu voi o toan[! Mul\i ani =i toate bune, vieri\[! Ce bine-i sta ]n p[r cu foi de vi\[... Dar soarele-i de mult ascuns sub creste... M-am dus... de-atunci plute=te o =uvi\[ }n ochii mei — =i-s ani... +i totul este — Ori mie-mi pare numai? — o poveste...

CUPRINS

178

DUP{ BOAL{
At`tea nop\i de zbucium =i veghere Ce slab =i palid te-au f[cut la fa\[! Ca un drume\ din v[i pierdu-te-n cea\[ Te bucuri azi, c[ vezi c[ noaptea piere, +i cum ]nt`ia raz[ te r[sfa\[ Pe frunte, dulce, sf`nt[ m`ng`iere A celui ce d[ tuturor putere Din nesecatul lui izvor de via\[! Ascult[ cioc`rliile departe Cum tr`mbi\eaz[ imnul biruin\ei! Jos, ar[ omul ]n sudoarea fe\ii. Sus! Sus! }mbrac[ plato=a credin\ei +i-arunc[-te viteaz ]n toiul vie\ii: Iube=te, c`nt[, lupt[ — p`n’ la moarte!

CUPRINS

179

SPRE IDEAL
C`nd am pornit cu mult av`nt p-un drum Pe care ]l urmez, a\i r`s de mine. Dar eu urmez =i-acum acela=i drum, Cu ochii du=i ]n z[rile senine. }mi urm[resc =i-acuma drumul meu Pe care pas de om nu-i pomenit, +i de pr[p[stii m-am ferit mereu Oric`t de mult m-ar fi ademenit. De fiare m[ feresc ]n drumul meu, Nu c[ m-a= teme doar[ eu de ele, Dar \inta-nalt[ a vie\ii mele Era spre culmi, spre culmi s[ urc mereu. +i dac[ bat azi drumuri neb[tute +i s`nger[ genunchii mei pe st`nci, E numai ca s[ pot sc[pa mai iute Din mucegaiul v[ilor ad`nci.

CUPRINS

180

MEDUZA
CUPRINS

Poem dramatic

Persoanele: D a r i u s, M e d u z a, d o u [ s c l a v e

Meduza
(culcat[ pe o blan[ de tigru)

Aduce\i flori =i muzic[ s-adie... Vreau s[ m-adoarm[ dulcea melodie...
(Muzic[)

O sclav[

St[p`na nu coboar[ ]n odaie?
Meduza

S[-mi pune\i flori de busuioc ]n baie, C[ floare a iubirii-i busuiocul +i poate-a=a s[-mi mai ast`mp[r focul.
A doua sclav[

St[p`na nu coboar[ ]n gr[din[?
Meduza

Pe Darius ]l cer, el vreau s[ vin[...
(Intr[ Darius) 181

Darius

Umil ]n fa\[ robul \i se-nchin[!
Meduza

De ce nu vii aproape, l`ng[ mine?
Darius

St[p`n[, m[ ]ntorc din \[ri str[ine +i-s plin de praf...
Meduza

Ci vino s[ te scutur, Berbantul =i =[galnicul meu flutur! Ah, ce frumos e=ti tu! +i cum te plac... Ieri se pl`ngea un ram de liliac C[ tu ai fi mai alb ca d`nsul... Spune: Adev[rat s[ fie?... +i-un c[p=une Pl`ngea, zic`nd c[ \i-e mai ro=[ buza...
Darius

Dar cea mai alb[ floare e Meduza!
Meduza

S[ nu te ui\i cu ochii t[i de par[ A=a de trist la mine-n ast[-sear[, C[ poate mor...

182

Darius

Eu voi muri de dorul Meduzei mele... Po\i s[-ntrebi izvorul De ce =i zi =i noapte pl`nge-ntruna?
Meduza

Po\i spune pentru ce apune luna?
Darius

Dar luna-i cast[, luna nu cunoa=te Iubirea =i nici chinul care-l na=te.
Meduza

C`nd c`nt[ ]n umbrar privighetoarea, Po\i spune pentru ce-nflore=te floarea?
Darius

Sunt flori cari nu dau floare niciodat[...
Meduza

O! prim[vara fie l[udat[: Ea are flori destule, dar le \ine Ascunse-n umbr[ numai pentru tine...
Darius

|i-a= da o floare, dac[ ai primi-o.
183

Meduza

O, Darius, e floare de adio?
Darius

Meduza, nu: e floarea cea mai scump[ Pe care alte m`ini nu pot s-o rump[.
Meduza

Atunci s-o port ]n p[r ca o podoab[?
Darius

Acel ce-o d[ruie=te nu ]ntreab[.
Meduza

A= ]ntreba =i parc[ mi-este fric[: O floare moart[ nu se mai ridic[.
Darius

C`nd vine prim[vara, orice floare }=i redeschide foile la soare.
Meduza

Dar ce se face palida r[sur[ Ce-\i pune ve=nicul pojar pe gur[?

184

Darius

Pe gura ta a= vrea s[ mor, dar nime N-ar crede c[ se-mbin[ dou[ rime...
Meduza

S[rut[-m[... A=a... Ce bine mi-este! De unde vin s[ruturile-aceste?
Darius

Le-am cump[rat ]n t`rg, la Syracuza...
Meduza

S[rut[-m[... Ah, cum m[ arde buza... O, dulce e ... Ce sf`nt[-i s[rutarea! Auzi cum c`nt[-n cr`ng privighetoarea?
Darius

Mene=te-a moarte... C`nt[ ca nebun[... Vrei tu s[ mori cu mine dimpreun[?
Meduza

S[ mori a=a de t`n[r?... O comoar[! Vai, cine e a=a nebun s[ moar[?!
Darius

Dar ochii t[i cu nesf`r=ite visuri Ce m[ atrag cu negre guri de-abisuri...
185

Meduza

O, Darius, s[rut[-m[ =i las[ Apoi s[ vin[ noaptea-ntunecoas[...
Darius

Dar bra\ele \i-s albe cum sunt crinii De pun ]n umbr[ florile gr[dinii.
Meduza

O, Darius, s[rut[-m[ odat[! Vezi, gura mea e-a=a de ]nsetat[...
Darius

Dar gura ta e ro=[ ca r[sura...
Meduza

Ah, simt s[rutul t[u =i-i simt arsura, +i simt durerea, jalea desp[r\irii... De-aceea-s tri=ti =i palizi trandafirii, De-aceea doarme ve=nic tristul nuf[r, Fiindc[ eu m[ zbat amar =i suf[r; De-aceea crinii pl`ng =i viorica Tremur[toare-=i t[inuie=te frica; De-aceea =i frumoasele verbine Au cupele mereu de lacrimi pline...

186

Darius

O, te-am v[zut odat[, dinspre zori, Alunec`nd u=oar[ printre flori +i cum sorbeai din albele zorele Curata rou[ ce str[luce-n ele...
Meduza

Voiam s[ uit ce dulce \i-e s[rutul...
Darius

A=a de mult te farmec[ trecutul?
Meduza

Voiam s[ uit ]mbr[\i=area-\i dulce...
Darius

O, cine n-ar fi vesel s[ se culce Pe-aceste bra\e albe cum e crinul!...
Meduza

Vroiam s[ uit ce dulce \i-e suspinul...
Darius

Pe bra\ul t[u mai alb dec`t z[pada A= vrea s[ mor...

187

Meduza

Ar fi prea dulce prada... O, vino... gura-mi tremur[ de sete, +i flori de nuf[r ]mi lucesc pe plete... +i-n ochii t[i s-a r[t[cit o raz[...
Darius

Pe s`nul t[u z[pada sc`nteiaz[... +i leb[da ce-alunec[ pe ape Nu e mai alb[...
Meduza

Vino mai aproape...
Darius

Tu poate =tii, Meduza mea frumoas[, C[ leb[da-i o m`ndr[-mp[r[teas[ +i, c`nd ea se strecoar[ alb[ printre }nalte trestii, parc[ st[ s[ intre }n albul ei palat plin de fantasme +i trece-a=a ca un cr`mpei de basme }n clar de lun[.
Meduza

Vino mai aproape...
Darius

+i-at`t de dulce-alunec[ pe ape...
188

Meduza

A= vrea =i eu s-alunec l`ng[ tine...
Darius

Palatul ei e ast[zi ]n ruine; O vr[jitoare h`d[-a blestemat-o: Prive=te-o numai cum se duce... Iat-o... A disp[rut ]n trestii =i departe Suspin[ harfe trist din coarde sparte...
Meduza

O, Darius! Ce ai?... Tu tremuri?... Spune! Abia mai pot s[-ng`n o rug[ciune. }n ochii t[i se face ]ntuneric: Se risipe=te visul meu feeric, +i luna pl`nge ]nvelit[-n cea\[, Asupra-mi cade-o lini=te de ghea\[... E mort... e rece... Ochii-i de v[paie Privesc haotic... Trestia se-ndoaie Lovit[ de furtun[... O lumin[ Orbe=te ochii mei, =i prin gr[din[ Alearg[ despletit[ vijelia... S-a stins norocul meu =i veselia! S-a dus iubirea!... Darius, r[spunde! Fiorul mor\ii negre m[ p[trunde... O, unde s[ m[ duc?... De unde vine Acest val de-ntuneric =i pe cine L-acopere cu fioroasa-i mant[?... S-a stins Meduza, dulcea ta amant[!
189

IMNUL MUNCII

CUPRINS

Acum ]ncepe munca cea spornic[ =i salt[ C-o grab[ fericit[ dintr-o rotil[ ]ntr-alt[, E-o spornic[-nfr[\ire de mii =i mii de fire, Ca un acord armonic de ]ncordate lire. E-o goan[ de bobine, de ro\i =i transmisioane, Ce prind s[ se-nv`rteasc[ =i-ncep s[ se h`rjoane. +i vuie toat[ casa de-asurzitoarea larm[. Ici mun\i albi de z[pad[ se zdrumec[, se sfarm[, Pe ro\ile-nro=ite ies norii albi de aburi; Viu apa clocote=te =i colc[ie ]n jgheaburi; Urzeala str[vezie pe suluri se destram[; Ici f[r[ preget zboar[ suveica =i recheam[ Mereu tot alte fire ce se-ntre\es gr[bite }n unda ]nspumat[ a p`nzei ]n[lbite, +i fabrica r[sun[ de sf`ntul glas al muncii, Al muncii ce hr[ne=te =i mamele, =i pruncii.

190

C~NTEC

CUPRINS

Stau dus cu fruntea rezemat[-n m`n[ +i-ascult cum pl]nge doina cea b[tr]n[ +i cum se t`nguie=te =i se-ng`n[, Pe urm[-ncet s-alin[ ca p[storul C`nd pa=te turma, =i pe urm[ geme +i-arunc[ ]n m`nia ei blesteme +i chiuie, =i strig[, iar blesteam[ +i tr[snetele cerului le cheam[ Asupra celor ce-asupresc poporul; Apoi s-alin[ ]ntr-o melodie, O dulce melopee ce adie +i iar[ strig[-ntruna =i recheam[ }n ad`ncimea negrelor p[duri... Pe c`nd pe culmi vegheaz[ gravi conduri, +i glasul ei, pe v[i ]mpr[=tiat, Se pierde-ncet sub cerul ]nnoptat...

191

C{TRE LUN{
CUPRINS

Lun[, tu, care te duci peste zi, O, ce se-nt`mpl[ cu tine? Spune, cr[ias[ a nop\ilor =i Candel[ a nop\ilor line! Tor\[ de-argint ce sp`nzur[-n cer Trist[, =i palid[ lir[. Tain[ a nop\ii, vraj[, mister, C`ntec ]n somn ce suspin[! Tu, ce ningi floare de-argint pe alei +i argintoase prin ramuri, Faci ca s[ picure ploi pe sc`ntei, Pui poleial[ pe geamuri. Tu, ce-n frumoasele nop\i de florar +i-n dr[g[stoasa lui lun[, C`nd ]=i recap[t[ versul ei clar Privighetoarea nebun[, Tu, care sp`nzuri o candel[ sus, Alb[ ]n noaptea cea sumbr[, +i luminezi pe divinul Isus, Chipu-i ce luce din umbr[, Tu, ce pe v`rfuri de brazi ]\i strecori Horbota, alb[ podoab[, Duci ]n genune albastrele flori Care p[lesc prea degrab[.

192

Tu, care r[t[citoare n[luci Faci s[ umble-n portaluri, Negre fantome aduci la r[scruci, Farmec urze=ti peste valuri. Tu, care tremuri pe ape u=or Horbot[ albastr[ =i fin[, Faci un palat str[lucit dintr-un nor +i ]l inunzi ]n lumin[. Tu, ]ntristatul, t[cutul str[jer, Crai trist de veghe, c`nd \ie Stelele-\i spun pove=ti de mister, Tainice-n pacea t`rzie. }nger de paz[ cu bra\ de argint, Crainic al nop\ii senine, Scuturi ]n orice ascuns labirint Dulce parfum de verbine. Tu, ce ne por\i pe drumuri pustii P`n[ la grani\a z[rii +i str[luce=ti peste dealuri, c`mpii +i ape pustii ale m[rii... Tu, ce str[ba\i printr-un nour ]ncet Ca prin t[cute palate, Trist[ =i pal[, ca Lady Macbeth, Ganguri ]ntunecate. Tu, care tremuri pe trestii =i-arunci Firele lungi de beteal[
193

+i r[t[ce=ti prin v[i =i pe lunci Trist[ =i alb-ideal[. Tu, ce fecioarele mi le-ncununi Cu diademe de raz[ +i te-ad`nce=ti printre negre genuni Unde Satana vegheaz[. Sunet al nop\ii, duh protector! Raz[ etern[ =i vie, Duhul meu salt[ cuprins de fior +i pream[rire-\i c`nt |ie!

194

DUP{ O CITIRE DIN EMINESCU...
Citesc... De sub pleoap[ nu o dat[ }mi scap[r[ ]n jos, pe obrazul meu, O lacrim[... =i te citesc mereu +i parc[ te-a= citi ]nt`ia dat[! Ce orizonturi nou[-mi luminezi Cu raza genial[-a min\ii tale! O lume ideal[ tu-mi creezi +i peste toate-arunci un giulgi de jale Ce f`lf`ie ]ntunecat ]n aer... +i strunele pe care ning petale Suspin[-amar, ca-n vis, abia atinse De degetele-\i palide =i reci, De degetele-\i reci =i-at`t de pale... Sco\`nd sub m`na ta m[iastr[-un vaier... +i fruntea ta cu lauri o-ncununi, Cu crini, cu nuferi, ferigi din genuni, Cu trandafiri ce din gr[dini i-aduni... Plutind spre culmi cu aripile-ntinse, }nv[luit ]n nouri, tu petreci }n sf`nta-apoteoz[-a mor\ii reci... O, numele t[u sf`nt po\i s[ \i-l treci }n cartea nemuririi necuprinse... C`t va mai izvodi glas omenesc, Un viers ]n dulcea limb[-armonioas[ Din cea mai scund[ =i-umilit[ cas[ A pream[ritului grai rom`nesc!
CUPRINS

195

T{LM{CIRI

CUPRINS

Din

volume

UN IMN FRANCEZ LUI EMINESCU
Lucien Bazin

Cunosc povestea trist[ =i scurt-a vie\ii tale +i sc`rba ta n[scut[ din vanele pl[ceri, +i lumea ta de visuri, dorin\e =i dureri... N[luca urm[rit[ de tine-n veci pe cale. +i am citit o parte din opera-\i m[iastr[; Sub biciul suferin\ei umane te z[resc Trist, implor`nd ]n graiul t[u dulce rom`nesc Pe amor, pe tiranul divin din lumea noastr[. Dar mai presus citit-am poemul t[u romantic, Bogat ]n idealuri =i falnice av`nturi Ce-o s[-\i rodeasc[ neamul, vr[jit de-acele c`nturi, }n care se treze=te al Romei geniu antic. +i mi-am adus aminte atunci c[-n voi rena=te Acela=i s`nge nobil al rasei vechi latine, +i-n ciuda dep[rt[rii, m-apropie de tine, +i m-a cuprins m`ndria c[ te-am putut cunoa=te!
196

De-atunci =i munca-\i sf`nt[ cu dragoste-o aleg. Ci, de n-am fi vl[stare aceleia=i tulpine, Te-a= fi-n\eles eu totu=i, citindu-te pe tine: Poe\ii mari sunt domnii p[m`ntului ]ntreg! A=a to\i cei ce-odat[ sim\it-au cu putere Delirul dezn[dejdii, cel plin de-amar =i jale Vor pl`nge la accentul sublim al lirei tale, Imens r[sun[toare c`nd geme de durere... Durerea e ob=teasc[: acid e-al ei s[rut... Tu ]nsu\i, Eminescu, o cuno=teai din fa=e: }nl[n\uindu-\i g`tul cu bra\ele-uciga=e Te-a str`ns a=a de tare, c[ lira \i-a t[cut... S-a stins a ta g`ndire ]n noaptea blestemat[, P`n’ ce s[ treci ]n raiul etern sc[ldat ]n raz[... Dar opera-\i r[m`ne =i duhul t[u vegheaz[ Asupra \[rii tale ]n doliu-nve=m`ntat[. }n negrele amurguri, c`nd ne-nfioar[-un vaier Ca dintr-o alt[ lume, al pas[rei nocturne, C`nd strop cu strop, ]n tain[, din nev[zute urne Necunoscute lacrimi alunec[ prin aer, }n tristele amurguri ce-mbrac-a noastre frun\i Cu negur[ de visuri, c`nd singur ]\i ar[\i Al lunii disc de aur vr[jind singur[t[\i, C`nd raza ei coboar[ peste c`mpii =i mun\i, }n ceasurile-acele de team[ ne-n\eleas[, C`nd m[rile respir[ o dulce adiere,
197

Atunci plute=ti, poete, sc[pat de-orice durere, +i \ara ta \i-o legeni cu drag, ca pe mireas[... Poete, stai de straj[! Spre culmile m[ririi Insufl[-i, ca s[ lupte, a geniului sc`nteie, Copil al Rom`niei, o, bard menit s[ steie Al[turi de st[p`nii sl[vi\i ai Nemuririi!

198

LENORE
Balad[ de Bürger
CUPRINS

Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburat[: — O, Wilhelm, m-ai uitat? E=ti mort? Veni-vei tu odat[? Iubitul ei lupta sub steag }n v[ile boeme +i nu-i scrisese nici un =ir De-at`t amar de vreme. |arina =i viteazul crai, S[tui de jaf =i par[, Au pus r[zboiului sf`r=it +i pace ]ncheiar[. +i cling! =i clang! o=ti dup[ o=ti, Cu flori ]mpodobite, }n zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas =i-un forfot viu Din plaiuri p`n[-n vale: B[tr`ni =i tineri, cu alai, Le alergau ]n cale, +i bucuria str[lucea }n ochii tuturora; Pe Wilhelm ]ns[ ]n zadar }n c[uta Lenora... Ea alerga ]n sus =i-n jos Prin gloata de o=tire:
199

Nici unul, vai! din c`\i veneau N-aveau de Wilhelm =tire, Iar c`nd, pe r`nd, trecur[ to\i, Durerea o ]nfr`nse: |ip`nd se t[v[li pe jos, +i pl`nse, pl`nse, pl`nse... B[tr`na o g[se=te-n drum, O scutur[, o cheam[: — Ah! mam[, Wilhelm este mort! E mort de bun[ seam[! S[ piar[ lumea! piar[ tot! Ar fi cu mult mai bine. Nedrept =i crud e Dumnezeu, Amar, amar de mine! — Copil[, vino-\i ]n sim\iri! F[-\i cruce =i te roag[; Ce face bunul Dumnezeu E drept =i bine, drag[! — Ah, mam[, Dumnezeu e-n cer, +i cerul e departe... Ce bine, vai, mi-a dat ]n schimb Pe rugile-mi de=arte? — Copila mea, odorul meu! Ascult[, fii cuminte! Nu sup[ra pe Dumnezeu Cu astfel de cuvinte! — Ah, mam[, mam[, e-n zadar, +i toate sunt pierdute! Nici Dumnezeu, nici iadul chiar Nu poate s[-mi ajute!
200

— Dar, fat[, dac[ te-a uitat Necredinciosul mire, +i poate el cu alta azi Tr[ie=te-n fericire? La d`nsul nu te mai g`ndi, +i-l vei uita cu anii, C`nd el r[splata-=i va g[si }n ghearele Satanei! — Ah, mam[, ceea ce-am pierdut Pierdut r[m`ne, mam[! La ce, la ce m-am mai n[scut? O, moarte, vino, ia-m[! M`ini! }n zadar v[ fr[m`nta\i; Ochi! ]n zadar mai pl`nge\i. Ah, via\a mea! Lumina mea! Apune\i =i v[ str`nge\i! — O, Doamne, nu te ]ndura De vorbele-i nebune! }n dezn[dejdea-i f[r[ fr`u Nu =tie, vai, ce spune! Ascult[, fat[, sfatul meu! Te du la m`n[stire: Mireasa f[r[ de noroc }n cer g[se=te mire! — Ah, mam[, ce mi-e cer =i rai! Ah, mam[, ce mi-e raiul? Cu el, cu el e raiu-ntreg +i f[r[ Wilhelm, iadul! Nici nu mai vreau s[ cred nimic,
201

Nimic din c`te-mi spune\i! Ah, via\a mea! Lumina mea! Str`nge\i-v[ =i-apune\i!... A=a se zbucium[ mereu +i \ip[, =i blesteam[, R[bdarea Domnului cerc`nd Cu vorbe f[r[ team[. +i p`n[-n ceas t`rziu de-amurg Pl`ng negrii ochi ]ntruna, C`nd stelele pe cer lucesc +i-ncet s-arat[ luna... Auzi... deodat[, trap-trap-trap, Copite bat afar[, Un c[l[re\ s-opre=te-n drum +i urc[-ncet pe scar[... Lin sun[ micul clopo\el — Cling-cling-cling, f[r[ veste... +i de la u=[, lin de tot, Vin =oaptele aceste: — Vegheaz[ ]nc[, draga mea? Lumina nu e stins[? Ce face porumbi\a mea? E vesel[ sau pl`ns[? — Ah, Wilhelm, tu!... A=a t`rziu?... Vai, ce dureri cumplite! De pl`ns mi-e sufletul pustiu... De-unde vii, iubite?

202

— Noi noaptea doar plec[m la drum, C`nd z[rile-s senine. +i tocmai din Boemia vin, Ca s[ te iau cu mine! — Ah, Wilhelm, intr[-n cas[-nt`i, Vreau s[-\i aud cuv`ntul. Vreau s[ te str`ng la s`nul meu... Cum geme-afar[ v`ntul! — Hei, geam[ v`ntul, c`t o vrea, Iubita mea, nu-mi pas[! Fugarul sfor[ie gr[bit, Nu-i chip de stat ]n cas[! }ncinge-te de drum cur`nd: Te-oi duce-n goan[ crunt[ +i jur c[ noaptea asta chiar Dormim ]n pat de nunt[! — Ah, dar porni-vom chiar de-acum? Afar[-i noapte rece. Ascult[!... clopotul din turn Veste=te unsprezece! — E luna sus... Noi =i cei mor\i Ne ducem iute foarte! Ca v`ntul ori ca g`ndul vrei Fugarul s[ ne poarte?... — Dar unde-i locul cel faimos +i patul nun\ii cum e? — Departe... str`mt, ]ntunecos +i ne=tiut de lume!... — Vom ]nc[pea noi? — Negre=it!
203

Fii gata dar ]n grab[; Deschis e balul; dup[ noi Nunta=ii to\i ]ntreab[. Copila se g[ti; pe roib S-av`nt[ cu gr[bire, Cu bra\u-i ginga= ]ncing`nd Pe multdoritul mire. +i hop, hop, hop, fugind cu ei Fugarul salt[ sprinten, Copitele \`=nesc sc`ntei, +i ies v[p[i din pinten. La dreapta =i la st`nga lor, Pe drumul nins de lun[, Cum zboar[ dealuri, v[i, c`mpii! Greu podurile sun[! — Urra!... E luna sus... Urra! Ce repede merg mor\ii! Te temi, iubita mea, de mor\i? — Ah, nu... dar las[ mor\ii! Hei, unde merge-acel norod +i corbii, ce s-adun[? Ce-nseamn[ ciocli, popi, prohod +i clopotul ce sun[? C`nt[ri =i bocete-n convoi S-aseam[n laolalt[ Cu jalnicul or[c[it Al boului de balt[. — Pe mort l[sa\i-mi-l ]n drum Ne]ngropat s[ steie,
204

Veni\i la cununia mea Cu t`n[ra femeie! Aici, \`rcovnic =i gropar Cu cioclii dimpreun[! Tu, dasc[l, morm[ie un psalm, Tu, pop[, ne cunun[! Dispare carul mortuar... C`nt[rile-amu\ir[: Pe urma roibului fugar Convoiul lung se-n=ir[. +i hop, hop, hop, zbur`nd cu ei, Fugarul salt[ sprinten, Copitele \`=nesc sc`ntei +i ies v[p[i din pinten. La dreapta =i la st`nga lor C`mpii, ora=e, sate, +i \[ri =i mun\i dispar ]n zbor, De goan[ fulgerate. — Urra!... E luna sus!... Urra! Ce repede merg mor\ii? Iubita mea, te temi de mor\i? — Ah, las[-n pace mor\ii! — Te uit[! sus pe e=afod Stafii =i draci s-adun[, +i c`nt[, =i se ]nv`rtesc }n razele de lun[! Aici, strigoi! aici, scripcari! Veni\i s[-ntindem hora: Eu noaptea asta m[ cunun Cu m`ndra mea Lenora!
205

+i to\i strigoii — f`=, f`=, f`= — Alearg[ pe-apucate, Zbur`nd pe sus ca-ntr-un v`rtej Un roi de foi uscate. +i hop, hop, hop, fugind cu ei Fugarul salt[ sprinten, Copitele \`=nesc sc`ntei +i ies v[p[i din pinten. Cum zboar[ toate-n dep[rt[ri! Apar, dispar ]ntruna! Ora=e, sate, \[ri =i m[ri, +i stelele, =i luna! — Urra!... E luna sus... Urra!... Ce repede merg mor\ii! Te temi, iubita mea, de mor\i? — Vai... las’ s[ doarm[ mor\ii!... — Roib! roib! cuco=ii c`nt[-n sat... Miroase-a diminea\[... Roib! roib! z[resc la r[s[rit O gean[ de ro=a\[... Mireasa mea, cred c-am ajuns! Suntem ]n dreptul por\ii, +i patul nun\ii ni-e g[tit... Ce repede merg mor\ii! Convoi, =i roib, =i cavaler Str[fulger[ ]n treac[t; Lovit cu o vergea de fier, Se fr`nge vechiul lac[t; Aripile b[tr`nei por\i
206

S-arunc[ la o parte, +i printre cruci, ]n cimitir Ei zboar[ mai departe... Hu!... cavalerul s-a oprit! Minune blestemat[! Mantaua-i se destram[-n v`nt, Bucat[ cu bucat[; O h`rc[ goal[-n loc de cap R`nje=te fioroas[, +i trupul, ]n schelet schimbat, Pe um[r poart[ coas[... Tresare roibul viforos, Necheaz[ cu putere, Pe n[ri =i gur[ vars[ foc, +i sfor[ie, =i... piere! P[m`nt =i ceruri gem amar }n ceas de grea m`nie... Lenora se fr[m`nt[ greu, Cuprins[ de-agonie. Acum se str`ng ]n cimitir Stafiile la lun[ +i-o hor[ de=ucheat[-ntind +i c`nt[ ]mpreun[: — R[bdare! Chinul p[m`ntesc Se m`ntuie cu somnul; De bietul suflet r[t[cit }ndure-mi-se Domnul!

207

}N CIUD{
Dup[ Burns
CUPRINS

Se vede s[rman, ocolit cu dispre\ +i fruntea =i-o-nclin[ — ]n ciud[? Dar noi ne m`ndrim =i-o-n[l\[m mai m[re\, +i-aceasta doar numai ]n ciud[! }n ciud[ =i numai ]n ciud[, }n ciuda at`tor mizerii ce s`nt, Nimic nu e rangul dec`t un cuv`nt, +i omul e aur — ]n ciud[! Cu p`ine =i sare, cu coji de m[lai Tr[im anevoie — ]n ciud[! Nebuni =i mi=ei se r[sfa\[ ca-n rai, Dar om este omul — ]n ciud[! }n ciud[ =i numai ]n ciud[, }n ciuda averii =i-a tuturor chiar, Tot omul cel vrednic e m[rg[ritar, Oric`t de s[rac e — ]n ciud[! Vede\i voi pe-acela, el cic[-i boier, +i \an\os ce umbl[ — ]n ciud[! Asculte-l to\i pro=tii =i-nal\e-l la cer, El tot e-un netrebnic — ]n ciud[! }n ciud[ =i numai ]n ciud[, }n ciuda podoabei ce-o poart[ la piept, Un om f[r[ zgard[, un om ]n\elept Se uit[ =i r`de — ]n ciud[!

208

Un rege ]l poate-nc[rca din prisos Cu nume =i-onoruri — ]n ciud[! Dar vrednic s[ fac[ din om tic[los Nu poate nici d`nsul — ]n ciud[! }n ciud[ =i numai ]n ciud[! Oric`t e de sus =i oric`t de seme\, Nimic nu-i mai sf`nt, =i nimic mai de pre\ Ca mintea =i cinstea — ]n ciud[! De-aceea ruga\i-v[ Domnului sf`nt, S[ lupte tot omul — ]n ciud[! Ca mintea =i cinstea s[ aib[ cuv`nt Pe lumea aceasta — ]n ciud[! }n ciud[ =i numai ]n ciud[, Veni-va ea vremea ]nscris[ pe steag. C`nd om c[tre om s[-=i ]ntind[ cu drag O m`n[ de frate — ]n ciud[!

209

C{TRE COPACI
Giosué Carducci
CUPRINS

Umbre=ti culmi repezi, largi singur[t[\i, Dar nu-mi e=ti drag, ]ntunecat stejar: Cu ramuri verzi tu-mpodobeai barbari Pustietori de tronuri =i cet[\i. Tu, laur sterp, =i mai prejos ]mi pari: Tu min\i, oric`t de falnic verde-ar[\i Pe c`mpul ve=ted, sau c`nd, alte d[\i, Luceai pe frun\i ple=uve de chesari. Mi-e=ti drag[, vi\[, tu ce cre=ti bogat[ Din lut pietros, ca s[-mi ]mbii paharul Uit[rii ]n\elepte-n vremuri grele. Mai scump mi-e bradul: el va-nchide-odat[ }n patru sc`nduri, neted, tot amarul +i zbuciumul, =i visurile mele.

210

UCENICUL VR{JITOR
Dup[ Goethe
CUPRINS

Iar s-a dus ]n t`rg batr`nul Maistru vraci, =i-s eu stap`nul! Hai, c[ pun eu azi la cale Toate duhurile sale! +tiu pe dinafar[ Farmecele lui, +i minuni, ca d`nsul, Fac, f[r[ s[-i spui. Iute! iute Ad[ ap[, S[ ]nceap[ Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute S[ se verse-n sc[ld[toare! Vino dar, m[tur[ roas[! Ia-\i mantaua zdren\uroas[! Slug[-ai fost, fii iar[ slug[! F[-mi pe voie dintr-o fug[! Cap[t[-\i picioare, Sus r[sar[-\i cap. Du-te, poart[-mi, ad[-mi Doni\ele-n trap! Iute! iute Ad[ ap[, S[ ]nceap[
211

Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute S[ se verse-n sc[ld[toare! Iat[-mi-l fugind pe cale! Umple doni\ele-n vale, Ca un fulger mi se-ntoarn[, Un potop de valuri toarn[, Pleac[, vine iar[! Colc[ie-n bazin, Salt[, cre=te apa, A, dar este plin! Ho! str[ine! Scalda-i plin[: La hodin[, Ca-nainte! Ah, pricep... amar de mine! Vorba mi-a pierit din minte! Vorba, vai! ce cat[ spus[ Ca s[-l fac[ iar ce fus[! Fuge, vai, =i vine-n grab[! M[tur[, de-ai fi de treab[! Tot mai mult aduce, Toarn[ tot mereu, Vai, =i mii de r`uri Cad pe capul meu! +aga-i =ag[, Nu-mi mai place! Stai, tu, drace! }nc[ r`de?!
212

Inima-n r[cori mi-o bag[! Ce ochi crun\i! Ce schime h`de! O, dar ai ie=it din iaduri Ca s[ faci prin cas[ vaduri? Unde caut, pretutindeni, Parc[-i un puhoi cu grindeni! M[tur[ netoat[, Stai pe loc, ]\i spun! B[\, ce-ai fost odat[, Nu mai fi nebun! Nu ascult[?! Hai tu numa! C[ci acuma Cu toporul F[r[ de z[bav[ mult[ Am s[-\i potolesc eu zorul! Iat[-mi-l! T`r`= s-arat[! De m-arunc la tine-odat[, Nici nu m`ntui tot cuv`ntul, Una fi-vei cu p[m`ntul! L-am cr[pat ]n dou[! L-am lovit la mir! Pot s-a=tept acuma +i s[ mai respir! Iat[! Iat[! C[ ]nvie +i-mi ]mbie Doni\i pline
213

Doi acuma dintr-o dat[! Ajutor, puteri divine! +i alearg[! Curg p`raie, Pretutindeni prin odaie! Ce priveli=te avan[! Vraciul! — Maistre, f[-\i poman[! Duhurile tale, Doamne,-=i fac de cap: Le-am chemat, =i-acuma Nu mai pot s[ scap! — M[turice! Stai cuminte Ca-nainte... C[ci la vreme Doar b[tr`nul vraci aice, Duhuri, poate s[ v[ cheme!

214

STROPII DE NECTAR
Goethe
CUPRINS

C`nd Minerva, ca s-arate Pre\uirea pentru-alesu-i Prometeu, din cer i-aduse De nectar o cup[ plin[, Spre a-=i ferici pe oameni +i spre-a le s[di ]n suflet Sim\ul artelor frumoase; Sprinten[-=i zori ea pasul, Nu cumva s[ prind[ veste Jupiter; =i cupa de-aur +ov[i =i pe p[m`ntul Verde c`\iva stropi picar[... Iute-albinele-i luar[ Urma, =i sorbir[ harnic; Fluturul s-afl[ ]n treab[ Ca =i el un strop s[ fure; Chiar n[s`lnicul p[ianjen Lunec[ =i supse stra=nic. Norocoase-au fost acestea +i-alte ginga=e g`ng[nii, C[ci ]mpart cu muritorii Ast[zi deopotriv[ cea mai M`ndr[ desf[tare — arta.

215

LORELEY
Heine
CUPRINS

Eu nu =tiu ce poate s[ fie C[-mi sun[ mereu ]n urechi Cu ve=nica-i melancolie Un basmu din zilele vechi. Se-ntunec[ f[r[ de veste, Lin apele Rinului curg, +i cresc ale mun\ilor creste M[re\ str[lucind ]n amurg. Pe st`nc[ un chip de femeie S-arat[ din negur[ bl`nd, Br[\ara-i de aur sc`nteie, Ea-=i piapt[n[ p[rul c`nt`nd. Ea-=i piapt[n[ p[rul =i c`nt[ Un c`ntec de vraj[ al ei; Te farmec[ =i te-nsp[im`nt[ C`ntarea frumoasei femei! Pescarul, nebun, se repede Cu luntrea lui mic[ =i, dus, Nici valuri, nici st`nc[ nu vede, El caut[ numai ]n sus. V`ltoarea-l izbe=te de coasta St`ncoas[, =i moare-necat: Loreley a f[cut-o aceasta Cu viersul ei fermecat.
216

GRENADIRII
Heine
CUPRINS

Din Rusia doi grenadiri se pornesc Voio=i s[-=i revad[ iar Fran\a, Dar c`nd au intrat ]n hotarul nem\esc, Atunci ]=i pierdur[ speran\a. Atunci au aflat dureroasele =tiri C[ gloria Fran\ei s-a stins: }nfr`nte, zdrobite sunt marile-o=tiri +i cezarul, cezarul e prins! Atunci ]=i plecar[ tri=ti frun\ile lor +i pl`nser[ cei doi tovar[=i. Iar unul a zis: — Cumplit m[ mai dor, Cumplit m[ ard r[nile iar[=i! A zis cel[lalt: — Un vis fuse tot, +i moartea mi-ar fi mult mai bine! Am ]ns[ nevast[, copii, =i nu pot S[ mor, c[-s pierdu\i f[r[ mine! — N-am zor de nevast[, n-am zor de copii, Un dor mai frumos m-a cuprins; Cer=easc[ pe drumuri ori fac[ ce-or =ti: Cezarul, cezarul meu, prins! Cur`nd, o, prietene, mort voi z[cea: Ascult[-mi un singur cuv`nt! Cadavrul cu tine ]n Fran\a mi-l ia, M[-ngroap[-n al Fran\ei p[m`nt!
217

Dar crucea onoarei mi-o prinde la piept, Aproape de inima-mi stins[; A=az[-mi =i flinta la um[rul drept +i spada la mijloc ]ncins[. A=a voi veghea ]n morm`nt, ascult`nd, O straj[ ce pare c[ doarme... Ci-n vis auzi-voi iar tunul url`nd +i tropot, =i z`ng[t de arme! Cezarul meu trece-n al luptei av`nt Pe groap[-mi, =i-n spade ce scap[r, Atunci, ]narmat m[ ]nal\ din morm`nt, Cezarul, cezarul s[-mi ap[r!

218

A+ PUNE CRUCE S{R{CIEI...
Heine
CUPRINS

A= pune cruce s[r[ciei mele De-a= fi un pictor me=ter de icoane, S[ zugr[vesc tablouri dup[ toane, }mpodobind biserici =i castele. Potop de daruri, aur =i coroane, De-a= =ti clavir, vioar[ ca, prin ele, S[ desf[tez boierii-n cafenele Ori s[ culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va z`mbi norocul niciodat[: Pe lume tu mi-e=ti singurul tezaur, Tu, art[ f[r[ p`ine, poezie! +i, ah! c`nd al\i petrec =i se desfat[, C`nd vinul spumeg[-n pahare de-aur, Eu ]nsetez, ori beau — pe datorie...

219

ARBORII-NFLORI|I R{SUN{...
Heine
CUPRINS

Arborii-nflori\i r[sun[, C`nt[ cuiburile-n slav[... Cine-i oare capelmaistrul }n orchestra din dumbrav[? Pi\igoiul care-ntruna D[ din cap cu-at`ta fal[? Ori pedantul cuc ce-=i strig[ Numele f[r[ gre=eal[? Este oare cocost`rcul, Care, tacticos la pasuri, Calc[-nfipt pe lungi picioare, }n acest concert de glasuri? Nu! }n inim[-mi tr[ie=te Cela ce conduce corul... Tainic simt cum bate tactul, +i socot c[ e amorul.

220

CAVALERUL
Heine

CUPRINS

Lui D. Anghel

A fost odinioar[ un cavaler t[cut, Cu ochii melancolici, obrajii de z[pad[. T[r[g[nat =i =ubred, pustiu =i ab[tut, El hoin[rea pe uli\i, dat visurilor prad[. Era a=a de \eap[n, st`ngaci, dus ]n extaz! La geamuri flori =i fete r`deau de el cu haz, C`nd, =ov[ind ]n umblet, se poticnea, s[rmanul! Ades, pierdut ]n umbr[, st[tea-ntr-un col\i=or, Fugind de ochii lumii, ]n casa-i solitar[. +i bra\ele-am`ndou[ el le-ntindea cu dor, Ci nu scotea o =oapt[ ]n lini=tea de sear[. La miezul nop\ii ]ns[ cre=tea un fream[t lin +i-un c`ntec sau desc`ntec bizar, ca din senin, +i cineva la u=[ u=or de tot ]i bate... Iubita-i intr[, — iat-o alunec`nd u=or }ntr-un ve=m`nt de spum[ de valuri zgomotoase, Aprins[ =i-nflorit[ ca un aprins bujor; Str[lucitor e v[lu-i u=or ca de m[tase. Blond chipul ei r[sare din buclele-aurii, Sur`d alba=tri ochii sc`nteietori de vii — }n bra\e unul altui se las[ ei s[ cad[... }n bra\e unul pe-altul ei dornic se cuprind; St`ngaciul de-adineauri nici nu se mai cunoa=te; Re-nvie vis[torul; obrajii reci s-aprind;
221

Din ce ]n ce mai teaf[r el simte c[ rena=te. Ea ]ns[, ea-l r[sfa\[ z`mbind alint[tor, Cu vicle=ug se-ntoarce ]ncet =i-nceti=or L-acopere cu v[lul cel alb, de diamante... }ntr-un palat feeric, cu ziduri de cle=tar, Se vede cavalerul, orbit de-a=a splendoare: Uimit se uit[ d`nsul =i se mai uit[ iar, Tot arunc`nd ]n preajm[-i priviri ne-ncrez[toare. Dar nimfa-l \ine totu=i ]mbr[\i=at cu drag El — mire, ea — mireas[, =i-n jurul lor, =irag Din \iter[ \in hangul =i c`nt[ m`ndre z`ne... Din \iter[ \in hangul =i c`nt[ r[pitor, +i, st`nd s[-nceap[ dan\ul, ridic[-n tact piciorul... Tresare cavalerul, ]nnebunit de-amor. Mai p[tima= ]=i str`nge la piept acum odorul. Atunci, f[r[ de veste, luminile dispar, +i iar[=i cavalerul t[cut =i solitar, Se pomene=te-n trista poetului chilie...

222

SURUGIUL
Lenau
CUPRINS

Vraja dulcei nop\i de mai St[p`nea afar[, Sus, de-argint pluteau b[lai Nori de prim[var[. N-auzeai pe lunci =i v[i Nici un glas s[ sune, Singur[ umbla pe c[i Raza blondei lune. Molcom frem[ta abia Numai v`ntul serii, Spre a nu trezi cumva Pruncii prim[verii. Chiar =i tainicul izvor Parc[ amu\ise, Ca s[ cru\e-a florilor Parfumate vise. Cornul s[u la gur[-atunci Surugiul pune +i-l f[cu prin v[i =i lunci Vesel s[ r[sune. +i sunau cei patru cai Sprinteni din copite, Ce prin ]nfloritul rai Ropoteau gr[bite.
223

+i p[rea c[ trec ]n zbor +i alearg[ toate, Speriind ]n goana lor Lini=tea din sate. C`nd, prin raiul ce-l z[rim Cum str[batem, iat[ F[r[ veste-un \intirim Ochilor s-arat[. Zidul mohor`t st[tea Sprijinit de st`nc[, Crucifixul sf`nt veghea Sus, ]n jale-ad`nc[. Surugiul domolind Dintr-o dat[ trapul, Sus, la crucifix, privind, Trist ]ntoarce capul. — Ier\i, m[ria-ta, de-oprim, }ns[ n-am ce face: Colo, sus, ]n \intirim Un tovar[= zace. +i de c`te ori m[-ntorn, M[ ]neac[ pl`nsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca d`nsul! +i de c`te ori revin Pe-aste locuri iar[=i,
224

Trebuie s[-i c`nt pu\in Bunului tovar[=! C[tre \intirim deci el Cornul =i-l ]mbie, S[-l aud[-n somn acel A\ipit sub glie; +i-un at`t de dulce zvon Dintre st`nci p[trunde, Parc[ mortul postilion1 Din morm`nt r[spunde. Repede porni la drum Goana cea nebun[: T`nguiosul corn =i-acum }n auz ]mi sun[...

1

Surugiu.

225

EXCELSIOR!1
Longfellow
CUPRINS

Spre sear[, printr-un s[ti=or Din Alpi, un t`n[r c[l[tor Trecea purt`nd prin nea =i v`nt Un steag cu-acest str[in cuv`nt: Excelsior! Sub gean[-i, ochiu-ntunecos Sclipea ca palo=ul t[ios, +i, ca din corn de-argint, senin, Suna cuv`ntul cel str[in: Excelsior! Lumini de prin bordeie, rar, B[teau ]n fa\[-i, =i, bizar, Ghe\arii-n noapte str[luceau, +i straniu buzele-i =opteau: Excelsior! — E un pr[p[d ]n mun\i acum! — }l sf[tuie=te-un mo= pe drum — P`r[ul e =ivoi turbat... El murmur[ ne-nduplecat: Excelsior! — O, vin’, o fat[ i-a =optit, La pieptul meu, pribeag trudit!
1

Mai sus (lat.). 226

}n ochi-alba=tri-nl[crima\i Prive=te-oft`nd, ]nal\-un bra\: Excelsior! — O, nu intra-n br[detul des, Lavinele ]n drum ]\i ies! }i strig[-n vale un p[stor. El pas[ drept, nep[s[tor: Excelsior! +i-n zori, c`nd clopotul din schit, Vibr`nd sonor =i l[murit, Pe fra\i la rug[ i-a chemat, Din stele-un glas a r[sunat: Excelsior! +i c`inele-a descoperit Un pelerin ]ntroienit. Pe pieptul s[u un steag — drept scut — Cu-acel cuv`nt necunoscut: Excelsior! +i tainic mortul sur`dea Spre soarele ce r[s[rea, +i m`ndru, ca o stea c[z`nd, C[zu din cer un strig[t bl`nd: Excelsior!

227

MUGUR, MUGUR, MUGUREL...
Petöfi
CUPRINS

}n ora=ul [sta am deschis eu ochii; Salutare, locuri m`ndre, scumpe mie! Doina doicei mele din copil[rie Sun[-n tot ora=ul: doica-mi c`nt[ mie? Glasul ei e-acesta? ori poate m[-n=el: “Mugur, mugur, mugurel!...” A plecat, odat[, un copil voios, Azi, b[tr`n, se-ntoarce tot pe-aceea=i cale... Hei, de-atunci ce mult e... griji, necazuri, boale, Bucurii pu\ine, =i at`ta jale! Cum mai trece vremea...” trist ]ng`n[ el: “Mugur, mugur, mugurel!...” Oare unde sunte\i, tovar[=i de joc? D-a= vedea pe unul barem dintre voi! S[ mai st[m de vorb[, veseli am`ndoi, S[ ne re]ntoarcem anii ]napoi, Anii cei de basme, s[ c`nt iar cu el: “Mugur, mugur, mugurel!...” F[r[ de hodin[, pas[re pribeag[ Care-=i cat[ cuibul cald de-odinioar[ C`nd se-ntoarce iar[ m`ndra prim[var[, G`ndul meu colind[, pretutindeni zboar[, +i m[ mir eu singur c`te-mi spune el: “Mugur, mugur, mugurel!...”

228

Sunt copil acuma, iar[=i sunt copil! Pe-o nuia ]ncalec... lumea e a mea! Sare =i necheaz[ murgul meu-nuia, Merg la jgheab, devale, =i ]i dau s[ bea... Hii, murgu\, ]n lume, zboar[ r`ndunel... “Mugur, mugur, mugurel!...” Cl[tinat r[sun[ clopotul din turn, Calul, c[l[re\ul cad de oboseal[... E-n amurg... acas[ doica m[ ia-n poal[... A\ipesc, =i visuri m`ndre m[ ]n=al[; Doica m[ alint[, c`nt[-ncetinel: “Mugur, mugur, mugurel!...”

229

UN VIS
Petöfi
CUPRINS

Iubesc cum ]nc[ om pe lume N-a fost ]n stare s[ iubeasc[. Iubita mea e sf`nt[, mare, Dar nu-i fiin\[ p[m`nteasc[. Iubesc o zeie exilat[ Din cer, =i-n veci o voi iubi: E libertatea. Dar, durere! }n vis numai o pot z[ri. }n versurile mele ]ns[ Mi-apare falnica iubit[. Chiar ast[-noapte-a fost cu mine }ntr-o gr[din[ ]nflorit[. }ngenunchind i-am spus iubirea-mi +i m-am plecat s[ rup o floare Ca s[ i-o dau — o mic[ jertf[... Atunci — cu spada sclipitoare — La spate-mi ap[ru c[l[ul, +i capul meu c[zu trunchiat... }n m`ini chiar ]mi c[zu, =i d`nsei }n loc de floare i l-am dat.

230

M{NU+A
Schiller
CUPRINS

}n fa\a gr[dinii sale cu lei, C`nd gata-i s[-nceap[ lupta de fiare, St[ regele Francisc pe tron. }n preajm[-i st`lpii coroanei, +i de jur ]mprejur, pe ]naltul balcon, Cunun[ de m`ndre femei. +i la un semn s-a deschis colivia, +i grav, ]n aren[, un leu }=i poart[ m`ndria +i caut[ mut, de jur ]mprejur, C[sc`nd fioros. }=i scutur[ coama-ncurcat[ +i se ]ncovoaie o dat[, Apoi se culc[ jos. +i regele d[ un semn iar[, +i prin poarta cealalt[ Un tigru s[lbatic salt[. Cum vede pe leu, r[cne=te +i ]n cerc, fricos, ]l ]nconjoar[ Cu limba-ncordat[-n afar[, Cu coada v`lvoi +i sfor[ie turbat, furios +i m`r[ie d`rz, apoi Se culc[ al[turea, jos.

231

+i craiul mai d[ un semnal, +i pe dou[ guri colivia Stupe=te doi leoparzi deodat[. Ei cad furtunatici, cu l[comia De lupt[-ndr[znea\[, Pe tigru n[val, Acesta turbat ]i ]nha\[ Cu laba-ncruntat[, Dar leul ]n sus Se-nal\[ url`nd, =i to\i s-au supus. +i tac ]mbufnate, }n cerc ]ntinse, De setea s`ngelui aprinse Felinele ]nfrico=ate. Atunci, din balcon Cade-o m[nu=e din m`ini delicate }ntre tigru =i leu, la mijloc. Iar Cunigunda-n b[taie de joc Se-ntoarce spre cavalerul Delorges: — De-\i este amorul a=a de aprins +i vrei s[ mi-o dovede=ti dinadins, Ei, ad[-mi atunci m[nu=a de jos! +i cavalerul porne=te ]n prip[, Coboar[-n arena ]ngrozitoare Cu pas ap[sat, ]ndr[zne\, +i dintre fiare Sm`nce=te m[nu=a c-un gest de dispre\.

232

+i cu uimire, cu groaz[, Cavaleri =i nobile dame Se gr[m[desc s[-l vaz[. +i el, lini=tit, aduce m[nu=a-napoi. Curtenii prind s[-l aclame. Iar Cunigunda jubileaz[, Norocu-i r`de ]n ochii vioi: Ce ginga= z`mbe=te, primind pe viteaz!... El, m`ndru, i-arunc[ m[nu=a-n obraz: — R[splata, doamn[, n-o mai vroi! +i pleac[, f[r[ s[ cate-napoi.

233

Din

periodice

GRAIUL IELELOR
Goethe
CUPRINS

Cin’ zboar[ prin viscol a=a de t`rziu }n noapte? E tat[l cu scumpul lui fiu. El \ine copilul lipit de-al s[u piept, Vegheaz[ asupr[-i cu ochiul de=tept. — Copile, tu tremuri; \i-e fric[; ce ai? — Nu vezi, tat[ drag[, pe-al ielelor crai, Cu lunga lui coad[, coroan[ purt`nd? — Copile, e cea\[ purtat[ de v`nt. “O, drag[ copile, o, vin ca s[-\i fac La jocuri frumoase, s[-\i fie pe plac. Flori m`ndre, pestri\e, din plai str`nge-vei, +i maica te-mbrac[ ]n aur de vrei!” — Ah, tat[, ei, tat[, auzi ce mi-a zis, Ce craiul ]n umbr[ =optind mi-a promis? — Taci molcom, copile, =i fii lini=tit: E v`ntul ce-n ve=tedul cr`ng a vuit. “O, vrei tu, copile, cu mine s[ vii? Surorile mele cu drag te-or p[zi. Din ap[ ies ele c`nd este senin +i-n c`nturi =i-n jocuri te leag[n[ lin!”

234

— Dar, tat[, ah, tat[, nu vezi la un loc, Prin negur[, ielele prinse ]n joc? — V[d, drag[ copile, eu v[d l[murit Cum ramii ]=i mi=c[ un plop g`rbovit. “Frumos e=ti, copile, =i drag tu ]mi e=ti; Te smulg cu puterea, de=i te fere=ti!” — Ah, tat[, iat[-l, m[ prinde-acum, vai! Acum m[ strive=te al ielelor crai. B[tr`nul cu groaz[ fugaru-nte\e=te; Copilul ce geme de s`n =i-l lipe=te. Abia el ajunge acas[ cu chin... Copilul de spaim[-i murise la s`n.

235

TREI SONETE
Dup[ Heine

I
(Traumbilder1, III)

CUPRINS

}n vis, p[rea la nunt[ c[ m[-nvit[; +i se f[cea c[ eu plecam de-acas[ }n frac de gal[, vest[ de m[tase; }n fa\a mea sta dulcea mea iubit[. M-am ]nchinat =i-am zis: “Sunte\i mireas[? Eh, v[ doresc via\[ fericit[!” Dar vorba mea era a=a silit[, Pe c`t de rece =i politicoas[. Atunci iubita izbucni ]n pl`ns, +i-n lacrimile ce-i curgeau ]ntruna, }nc`nt[torul chip al ei s-a st`ns. O, dulcii ochi, evlavioase stele, De m[ min\esc aievea-ntotdeauna M[car ]n vis m[-ncred cu drag ]n ele.

1

Imagini din vis (germ.). 236

II
(Mamei sale B. Heine, n[scut[ von Gelden)

Sunt ]nv[\at s[ port sus a mea frunte, C[ci firea mea e d`rz[ =i-ndr[znea\[; Chiar regele de m-ar privi ]n fa\[, Privirea mea ar =ti cum s[-l ]nfrunte. Dar, scump[ mam[, oric`t de semea\[ Figura mea ar sta s[ se ]ncrunte, Eu =ov[iesc, cu pletele c[runte C`nd mi te-apropii, sf`nt[ =i m[rea\[. Spiritul t[u poate m[ umile=te, Spirit ]nalt, ce nu cunoa=te fric[ +i fulgerul spre ceruri se ridic[. O amintire m[ nelini=te=te, Purtarea mea cea rea posomor`t-a Inima care m-a iubit at`ta? III Ca un nebun te-am p[r[sit odat[, }n lumea larg[ dorul m[ gonise S[ cat iubirea-ntrev[zut[-n vise, Ca s-o cuprind ]n inima mea toat[. +i am cer=it pomana ne-nsemnat[ R[t[citor, cu bra\ele deschise, +i am b[tut la por\ile ]nchise, Dar numai ur[-mi dar[ ca r[splat[.
237

Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea, +i asta n-am g[sit-o nic[irea. Bolnav =i trist m-am re]ntors acas[. Tu mi-ai ie=it atunci ]n prag duioas[, +i, ah, ]n ochii t[i sta zugr[vit[ Iubirea sf`nt[, dulce, mult dorit[.

238

CUPRINS

REFERIN|E CRITICE
“Poetul nu caut[ singur[t[\ile, ci st[ ]n comunitate asist`nd la evenimentele semnificative, nunt[, ]nmorm`ntare, festivit[\i. Sunt cu totul comune gravurile ce reprezint[ ca ]ntr-o scar[ a vie\ii toat[ familia, de la bunici p`n[ la copilul ]n bra\e, ]n drum spre locurile de petrecere. Deci la Iosif, care nu este un sumbru r[pus de triste\i uciga=e, nici un s[lbatic ca eroii lui Br[tescu-Voine=ti, nostalgia e de ]ntoarcere la bunurile societ[\ii naive, patriarhale, gessnerianism...” G. C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent. Edi\ia a II-a, rev[zut[ =i ad[ugit[, Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 602. “Poet al satului, dar =i al provinciei natale, cu aspira\iile ei fire=ti c[tre libertate, “pastelizat” ]n sensul plastic al cuv`ntului, cu penel discret, muiat ]n albastru, ]n pulbere de aur =i ]n cenu=iu de colb, dar cu desenul precis conturat, St. O. Iosif =i-a g[sit instrumentul ]ntrun vers limpede, echilibrat, ferit de sonorit[\i g[unoase, ca ale majorit[\ii contemporanilor. De=i este st[p`nit de melancolie, nu =i-o speculeaz[ ca pletora posteminescienilor, =i unul din principalele-i merite este de a nu li se fi ]ncadrat nici un moment, situ`ndu-se din capul locului ]n filiera lui Co=buc, at`t ca atmosfer[ moral[, c`t =i ca factur[ de vers =i strof[, cu o not[ personal[ net[g[duit[. El nu la a=teptat pe maestrul s[-=i defineasc[ ]ntr-un t`rziu atitudinea fa\[ de popor, ca s[ g[seasc[, ]n sonetul Cronicarii (1901), lapidarul vers: +i suf[r =i m[ bucur cu poporul.

239

Patriotismul, nu de firm[, nici de program, ci de structur[ moral[ autentic[, axat, de iubitorul de c`ntec ne=ovin, pe preferin\[ sim\it[ pentru doin[, =i-a g[sit expresia ]n interesantul poem De c`ntece Parisu-i plin...” +erban CIOCULECU, Variet[\i critice, Editura pentru Literatur[, Bucure=ti, 1966, p. 300—301. “Leag[nul copil[riei lui Iosif este Bra=ovul, unde tat[l s[u, deaproape ]nrudit cu scriitorul =i academicianul Gavril Munteanu, a fost timp ]ndelungat directorul liceului rom`n. O spun aici spre a ]mpr[=tia pentru totdeauna insinu[rile acelor nebulo=i detractori, care, f[r[ a-=i putea dovedi originea rom`neasc[ m[car p`n[ ]n prima genera\ie ce i-a precedat, prezint[ pe Iosif ca pe un venetic de cine =tie ce semin\ie semit[. Dar o mai amintesc =i pentru c[ originea lui, Bra=ovul, acest cuib vechi de cultur[ rom`neasc[, ora=ul cu disciplin[ social[, cu tradi\ii =i trecut =i cu credin\a nestr[mutat[ ]n puterea neamului, explic[ multe din calit[\ile poetului nostru. (...) }nt`ile lui poezii apar ]n Viea\a dlui Vlahu\[, ]ntr-un timp c`nd printr-o extraordinar[ reclam[ de ziare ie=eau r`nd pe r`nd volumele lui Radu Rosetti, poet acum naufragiat, =i c`nd dl Hasdeu introducea cu mult aparat poezia cea rece =i afectat[ a lui H.G. Lecca. Ace=ti doi se men\in ]n opinia public[ p`n[ ce Iosif urc[ tribuna Convorbirilor de sub direc\ia dlui Bogdan. Prin volumul s[u Patriarhale st`rne=te o bucurie general[, ]n pres[ =i la to\i c`\i, cu at`ta dreptate, se pl`ngeau de lipsa unei note originale ]n poezia contemporan[. +i cauza bucuriei recenzen\ilor n-a fost numai manifestarea ]ns[=i a talentului, ci faptul c[ s-a g[sit un public ca s[-l ]mbr[\i=eze, s[ se declare pentru o direc\ie at`t de simpl[ =i fireasc[, s[ se inspire din toate acele figuri bl`nde =i patriarhale, din toate acele pastele =i icoane frumoase de pe p[m`ntul \[rii rom`ne=ti, zugr[vite de poet ]ntr-o limb[ curat[ =i melodioas[.(...) Forma u=oar[ a poeziei populare, ]ntrebuin\at[ de Iosif, a contribuit mult la cucerirea opiniei. +i poezii ca Doina sau ... C`ntec vechi s-au r[sp`ndit foarte repede. (...)
240

+i e u=or de constatat c`t de mult se apropie Iosif de Eminescu ]n ]mbinarea poeziei culte cu cea popular[, c`t de mult se nizuiesc am`ndoi la readucerea poeziei la dreapta ei ob`r=ie...” Ilarie CHENDI, Pagini de critic[, Editura pentru Literatur[, Bucure=ti, 1969, p. 124, 125, 126. “Dup[ propria-i m[rturisire, +tefan Octavian Iosif s-a vrut continuator al lui Co=buc; ceea ce, ]n poeme precum Furtuna =i Cucoarele, a =i fost. Critica literar[ l-a plasat, prin consens, ca verig[ notabil[ ]ntre Co=buc =i Goga, f[r[ ca vreun interpret s[ se hazardeze a-l ridica la nivelul celor doi. Ingrata postur[ de poet de tranzi\ie a f[cut s[ i se uite meritele, versurile sale fiind eclipsate de talentul antecesorului =i de al urma=ului ]ntru literatur[. S[ nu uit[m ]ns[ c[ Goga va relua primele versuri din poemul lui Iosif Adio (“Da, mult mai bine ar fi fost/ S[ fi r[mas ]n sat la noi...”), a=a cum prin\ul Cantemir reluase stihurile lui Miron Costin. Tonul lui Goga este anticipat ]n Roman\a publicat[ ]n 1899 (“Era un c`ntec ce-l =tiam/ De-acas[, dintr-o sear[.../ Cum l-ascultam pierdut la geam,/ Mi se p[rea c[ m[ vedeam/ La noi, acas[, iar[...”) =i ]n poemul Veselie ce premerge C`ntecele bardului din R[=inari: “La or`nd[-i o be\ie/ Stra=nic[ ]n ast[-sear[!/ Nimeni nu mai vrea s[ =tie/ Ce viforni\[ e-afar[...// Glasuri vesele r[sun[, / Zic vioare, url[ v`ntul.../ Joac[ to\i cu voie bun[,/ D`rd`ie sub ei p[m`ntul!” St.O. Iosif accentueaz[ patriarhalitatea satului ardelean (volumu-i de debut se intitula Patriarhale) zugr[vit ]n nota doctrinei panteiste a s[m[n[tori=tilor. De=i a cultivat mai insistent dec`t Co=buc =i Goga confesiunea, nu s-a dovedit un poet liric de voca\ie; se mai pot re\ine din opera sa exclusiv poeme epice, domeniu ]n care a excelat =i ca traduc[tor (la numai 17 ani d[dea o foarte frumoas[ t[lm[cire din Graiul ielelor de Goethe). A cultivat cu talent baladescul, d`nd una din cele mai bune balade din literatura noastr[ cult[: Clopotele din Nürnberg... Eufonia metronomic[ a versurilor este, aici, de o mare expresivitate, contribuind 241

din plin la crearea atmosferei lirice. Poetul s-a dovedit ]ns[ la fel de inspirat =i ]n curajoasa violentare a structurii versului tradi\ional...” Mircea SCARLAT, Istoria poeziei rom`ne=ti, vol. II, Editura Minerva, Bucure=ti, 1984, p. 170, 171, 172. “Venind direct de la Co=buc, St. O. Iosif trimite tot at`t de direct la Octavian Goga, de care va fi dep[=it prin vigoarea profetismului melancolic al acestuia.” I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii rom`ne, vol. I, Editura Minerva, Bucure=ti, 1991, p. 141. “St. O. Iosif (1875—1913) =i-a ]nceput acitivtatea cu traduceri din Petöfi... A mai tradus. Cidul de Corneille =i Wilhelm Tell de Schiller, Lenore de Bürger, Loreley =i Grenadirii de Heine, Blestemul bardului de Uhland, Ucenicul vr[jitor de Goethe sunt traduceri perfecte, inegalabile. Poeziile originale (Versuri, 1897; Patriarhale, 1901; Poezii, 1902; A fost odat[, poem, 1903; Din zile mari, poem istoric, Credin\e, 1905; Poezii, 1908; C`ntece, 1912) au meritul de a fi ]ntradev[r originale, adic[ de a nu imita nici pe Eminescu, nici pe Co=buc, asimil`nd c`te ceva din am`ndoi, poate =i din Alecsandri, ]ntr-o compozi\ie proprie. Bucuria de a tr[i, melancolia u=oar[, reveria, nostalgia copil[riei, amintirea peisajului natal sunt temele sale de predilec\ie. Era ]ndr[gostit de muza popular[, de legende =i basme, de figurile vitejilor, voievozi sau haiduci (Nov[ce=tii, Pintea, Gruia, Corbea), despre care a scris balade lirice, neav`nd ]nzestrare epic[, dar posed`nd farmecul evoc[rii. Remarcabile sunt cele =apte pasteluri publicate ]n “Convorbiri literare” =i cele dou[sprezece Icoane din Carpa\i, printre care =i Doina...” Al. PIRU, Istoria literaturii rom`ne, Editura “Grai =i suflet — Cultura na\ional[“, Bucure=ti, 1994, p. 132.

242

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->