SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

Somajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de munc) pentru forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este caracterizat prin faptul c o parte din populaie este n cutare a unui loc de munc. Cnd aceast situaie ia proporii, apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca. Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii. Trebuie sa avem in vedere si efectul distructiv pe care dobanzile il pot avea asupra ocuparii si a investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor, situate mult timp peste rata inflatiei, secatuieste economia atat de posibilitatile viitoare de dezvoltare, cat si de posibilitatile de ocupare. Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze cu regularitate o dobanda ridicata, fara un efort deosebit, comparativ cu efectuarea unei investitii pentru care trebuie sa munceasca mult si sa-si asume un risc. In conditiile actuale, ale unui ritm atent in domeniul innoirilor tehnice si tehnologice, mentinerea unor rate inalte ale dobanzilor echivaleaza practic cu compromiterea capitalui fizic existent prin blocarea procesului investitional, care accentueaza somajul. Un alt aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si manifestarii somajului priveste problema salariilor. Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul salarial continua sa fie analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se indeparteze de evolutia salariilor. Salariile au urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra ocuparii si diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata ca salariile nominale cresc impreuna cu somajul. Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce cererea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord cu exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic. Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel: -crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la economia cu piata concurenta;

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

-existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori, indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive; -somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care genereaza somajul in care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a angaja persoane cu experienta in activitate, disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc.Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principala cauza persistenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare cat si la disponibilizarea personalui. -tendinta de crestere a somajului de lunga durata; -alimentarea somajului prin procese de natura economica si social-culturala. Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan teritorial din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea tendintelor de specializare a unor grupuri socioprofesionale etc. Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul structural, somajul tehnologic. Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice in conditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata concurentiala.Are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii agregate, implicit a cererii de munca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite isi diminueaza activitatea si incep sa disponibilizeze personalul. Somajul structural formeaza pe baza modificarilor ce se petrec in structura activitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu interactiunea dintre schimbarea consumului si noile tehnologii. Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si de reorganizarea intreprinderilor. Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari, nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau stiintifice. El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice, datorita solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua. Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi sunt: Somajul de conversiune afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata. Somajul repetativ ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba.

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

Somajul de excluziune reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj.

Cauzele somajului: omajul determinat de conjunctura economic n perioadele de recesiune (depresiune economic) care dureaz de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioad de avnt economic cu reducerea omajului. omajul sezonier de obicei care crete n lunile cnd munca sezonier nu e solicitat (de exemplu n gastronomie, sau personalul de deservire a turitilor). omajul cronic este o form grav a omajului cnd nici n perioadele de avnt economic relativ nu se reduce marcant numrul omerilor.Aceasta poate s fie structurat pe cauze i anume: datorit unei calificri necorespuztoare cerinelor, vrstei, sntii sau lipsa dorinei de a lucra cauzat de aplasarea n alte regiuni a locurilor de munc, sau o retribuie (salar) mic. O alt cauz a omajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forei de munc sau cea existent nefiind calificat corespunztor.Aici se poate aminti automatizarea, n istorie sunt cunoscute aciunile estorilor care distrugeau mainile din manufacturi. Literatura economic prezint dou categorii de omaj: omajul voluntar este acel tip de omaj care descrie situaia n care oameni api de munc nu doresc s lucreze, in majoritatea covritoare a situaiilor, deoarece dein suficiente resurse materiale. omajul involuntar (forat) descrie situaia n care oameni api de munc doresc s se angajeze, dar nu gasesc locuri de munc disponibile. Aceast tip de omaj este cel care ridic probleme sociale, fiind singura form acceptat pentru plata indemnizaiei de omaj n conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc. omajul involuntar reprezint un efect secundar negativ al legislaiei muncii, care creeaz bariere la intrarea pe piaa muncii a cererii de for de munc (a locurilor de munc), ce are drept consecin apariia unui excedent de oferta de for de munc (omajul involuntar). Bariere care mpiedic ntlnirea dintre cererea i oferta de pe piata muncii: Salariul minim impus reprezint o limit inferioar a salariului impus prin legislaie. mpiedic intrarea pe pia a locurilor de munc pentru oamenii care sunt dispui s lucreze sub aceasta limit, obligndu-i s rmn omeri. Creterea salariului real minim impus peste cel mai mic pre al ofertei, are ca efect creterea omajului. Limitarea numarului de angajatori.Cu cteva excepii, legislaia muncii nu permite persoanelor fizice s devin angajatori ,fiind o barier pe piaa muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de munc, ce ar fi intrat n competiie direct cu cele oferite de societile comerciale, cu efecte pozitive asupra omerilor i salariailor. Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital.In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt. Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca.Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului.Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o partein emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. Masuri de combatere a somajului: 1.omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, se poate printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducea vnzrilor. In SUA aceast politic este mai flexibil n comparaie cu Europa, dac aceast politic este aplicat raional va exclude posibilitatea repetrii zilei de vinerea neagr pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, cnd a izbucnit o criz economic mondial ce a dus la falimentarea bncilor, devalorizarea valutei. Acest fenomen

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

bineneles nu aa de intens a fost observat ncepnd din anul 1970 i n Germania cnd impozitele mari, omajul care crete i salariile mari, ce determin ca preurile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin n alte ri. 2.O msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul ratei de inflaie. Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit pe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere a omajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai. 3.Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt: - la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup conjunctura economic; - instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc; - integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin; - ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor. Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii i condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui. Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei activa disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. Nu orice persoana care nu lucreaza poate fi considerata somer (de exemplu militarii in termen sau persoanele casnice). Somer este conform Biroului International al Muncii , organizatie din sistemul Natiunilor Unite oricine are 15 ani, este apt de munca si nu munceste, cauta un loc de munca si poate fi angajat partial sau in intregime pentru o munca salariata sau nesalariata. Anuarul Statistic al Romaniei publica date cu privire la somerii inregistrati (persoane in varsta de 18 ani si peste). Problema masurarii somajului Masurarea somajului este o problema de estimare a proportiilor, structurii, interasitatii si duratei lui. In toate tarile cu economie cu piata concurentiala functioneaza institutii specializate si sunt aplicate modalitati specifice de intregistrare a somajului, despre care se culeg informatii sistematici sunt: nivelul, marirea sau proportia la un moment dat; intensitatea sau taria de manifestare; durata medie; structura sau componenta.

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

I. Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze. Astfel, masurarea are loc: - in expresie absoluta (masa somajului) numarul persoanelor care la un moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata); - in expresie relativa (rata somajului) calculata ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca (populatie ocupata+somaj), populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati. Subevaluarea somajului inregistrarea doar a persoanelor care primesc indemnizatie de somaj, excluzand alte categorii ca: tinerii care incheie un ciclu de invatamant si nu au loc de munca, persoane care nu au temporar un loc de munca, s.a. Supraevaluarea somajului inregistrarea ca someri si a altor categorii(neindreptatite) ca: persoanele care incaseaza indemnizatia de somaj dar nu au intentia de a se angaja; persoanele care au deja un loc de munca dar pretind ca sunt someri, pentru ca lucreazala negru; persoane care nu doresc sa munceasca din motive strict personale, s.a. II.Intensitatea somajului se calculeaza prin determinarea corecta a momentrului incetarii totale sau partiale a activitatii. III. Durata sau perioada de somaj timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii. IV. Structura clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii, domeniul de activitate, sex, varsta sau rasa. Pentru o evaluare corecta a marimii somjului la un moment dat trebuie sa se calculeze: - intrarile persoanele concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja; - iesirile persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca. Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt: - somajul conjunctural - somajul structural - somajul tehnologic Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in: - masuri ce privesc direct pe someri - masuri ce privesc populatia ocupata - alte masuri.

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de lunga durata. In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri, persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor. Romnii plecai peste grani, cauza" omajului sczut Panta descendent pe care se afl omajul din ara noastr nu mulumete ns pe toi juctorii implicai n procesul de ocupare a forei de munc. n timp ce cifrele statistice arat o descretere constant a numrului de persoane inactive, sindicalitii susin c valorile pozitive sunt nregistrate pe baza numrului mare de romni plecai s munceasc n afara rii. Potrivit vicepreedintelui Cartel Alfa, Petru Dandea, scderea omajului care s-a nregistrat n ultimii ani, n Romnia, este un fenomen negativ. "Fenomenul care genereaz scderea omajului este pozitiv atta vreme ct ofer un loc de munc celor care nu au unul. La noi, ns, portia gsit de salariai a fost de a-i cuta un loc de munc n afar", a spus Dandea. De aceeai prere este i liderul Asociaiei Confederaiilor Patronale din Romnia (ACPR), Adrian Izvoranu, care a explicat c diminuarea ratei omajului nu a fost o consecin a apariiei de noi locuri de munc, n condiiile n care au fost create 100.000 de noi slujbe n ultimii trei ani, iar numrul de omeri a sczut de la peste 550.000 de persoane la aproximativ 300.000, n prezent. n opinia reprezentantului patronilor, la nivelul dezvoltri economice i a necesitilor de pe pia, Romnia ar avea nevoie de nc 500.000 de noi locuri de munc, slujbe care nu vor putea fi acoperite cu muncitori autohtoni. Potrivit INS, cea mai mare rat a omajului, n Romnia, s-a nregistrat n 2002, cnd a ajuns la 13,4%, iar n primele luni ale anului n curs, rata omajului s-a meninut la valoarea de 4,3%. Din ultimele date publicate de ANOFM, n februarie, cea mai ridicat rat a omajului a fost atins n judeul Vaslui (9,3%), urmat de Mehedini (9,2%), Teleorman (7,8%) i Ialomia (7,7%), n timp ce nivelul minim a fost atins n judeul Timi (1,3%) . Evolutii financiare in 2008 Anul 2007 va rmne n istorie ca anul aderrii Romniei la Uniunea European. Ne-am obinuit s facem eforturi pentru integrarea n Uniunea European, acum ns trebuie s ne redescoperim potenialul i s-l folosim pentru bunstarea noastr, pentru a ne dovedi - nu doar declarativ, ca lozincard - meritul de a fi membrii. Anul 2008 va fi ns un an n care trebuie s micorm decalajele i s ndeplinim obiectivele asumate. Contextul economic Previziunile macroeconomice anun o cretere a produsului intern brut cu 6,5% i atingerea unui nivel al inflaiei de 4,3%, iar deficitul extern va continua s se menin n jurul valorii de 15%. Totodat se anticipeaz scderea omajului la 4,3% i un salariu minim de 500 de ron la nceputul anului, probabil mai mare ulterior. Dar de la a vrea i pn la a putea e cale lung, mai ales ntr-un an electoral.

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

Conform previziunilor economice de toamn ale Consiliului Europei, la nivelul Uniunii se ateapt un trend descendend al creterii economice de la 2,9% n 2007 la 2,4% pentru 2008 i 2009. De remarcat c n zona euro creterile sunt uor inferioare, respectiv 2,6% n 2007, 2,2% n 2008 i 2,1% n 2009. n ceea ce privete inflaia, pe termen scurt se anticipeaz creterea preurilor la bunurile de consum, urmnd ca inflaia s revin la mijlocul anului viitor la 2%. omajul va continua s scad prin crearea a 8 milioane noi locuri de munc n anii 2007-2009, acestea adugndu-se celor 3,5 milioane create deja n 2006. Dac aceste previziuni se vor adeveri, omajul va scdea pn la 6,6% n 2009, respectiv 7,1% n zona euro, obiective care nu au mai fost atinse de 15 ani! Avnd n vedere contextul economic, trebuie avute n vedere - pe lng indicatorii macroeconomici de mai sus - i alte aspecte de importan primordial: piaa bancar, asigurrile, bursa, piaa muncii, etc. Piata bancara spre maturizare La nceput de 2007, Banca Naional anuna c peste 20 de bnci importante i-au exprimat interesul de a ncepe s deruleze operaiuni directe pe piaa romneasc. Dintre acestea, au intrat pe pia doar portughezii de la Millenium - marele nvins al licitaiei pentru B.C.R. Prin urmare, ne ateptm la intrarea unor competitori puternici n 2008. n urma crizei financiare pornite n var din Statele Unite, se pare c exist tot mai multe tatonri cu scop de regrupare, vorbindu-se de fuziuni i achiziii importante. Preluarea ABN AMRO pentru 71 miliarde euro de ctre un consoriu condus de Royal Bank of Scotland este un fapt mplinit n octombrie, dei tatonrile durau de peste 6 luni. Acum se discut despre fuziunea dintre dou mari bnci austriece: Erste i Raiffeisen - un zvon lansat de presa maghiar, dar care a cptat consisten prin faptul c tirea a fost preluat i de Forbes. Dac aceast fuziune va avea loc, impactul va fi semnificativ la nivel european. Pentru Romnia, aceasta ar reprezenta o reaezare puternic n pia, noua banc urmnd s dein circa o treime din pia. Concurena pe piaa bancar autohton este acerb, ceea ce creaz senzaia c sunt puini care sunt interesai de gsirea unei oportuniti. Pe de alt parte, nivelul la care se situeaz piaa i trendul de cretere reprezint o tentaie. Recent, George Svuic preedintele Camerei de Comer i Industrie Romnia - Malaiezia - a anunat c o banc asiatic va intra n curnd pe piaa bancar romneasc. nc un argument privind reaezarea pieei: numrul mare de bnci mici ce abia fac fa competiiei, conduce la noi fuziuni i preluri n vederea creterii cotei de pia dup modelul Unicredit iriac. Cu att mai mult cu ct profitabilitatea bncilor din Romnia a sczut n primele trei trimestre fa de aceeai perioad a anului trecut, conform viceguvernatorului Florin Georgescu aceast evoluie avnd loc pe fondul investiiilor i reducerii marjelor de dobnd. La 1 ianuarie 2008 expir termenul acordat pentru implementarea Basel II, iar bncile vor funciona dup un sistem de regulamente interne foarte atent structurate pe tip de credit i tip de clientel. Pentru noii venii, aceasta nu ar treui s prezinte o problem, mai ales c strategia marilor grupuri bancare este de a importa procedurile aa cum sunt, ceea ce nseamn costuri mai mici. Se nate o ntrebare: s fi fost Basel II unul dintre argumentele amnrii intrrii n Romnia a multor bnci care i-au anunat interesul? n condiiile n care mari bnci

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

europene au afirmat c, avnd n vedere dificultatea implementrii reglementrilor Basel II, aceasta reprezint cea mai mare provocare din istoria lor, rspunsul este afirmativ. Asigurarile incotro? i pe piaa asigurrilor va fi una activ n 2008 din punct de vedere al regruprilor pe pia. Asiban, societatea de asigurri cu a patra cot de pia la finele anului 2006, dup Allianz iriac, Asirom i Omniasig, a fost evaluat i acum se afl n faza de exprimare a interesului din partea potenialilor investitori, urmnd ca n primul semestru al anului viitor s fie tranzacionat. Nici unul dintre cei patru acionari ai Asiban nu este interesat de preluare, Banca Transilvania i BCR dein propriile societi de asigurare, BRD a declarat public c vrea s-i vnd cota pe care o deine, iar CEC, dei ar vrea, nu poate s plaseze mai mult de 20% din propriile aciuni ntr-o societate la care are aciuni. Se pare c sunt multe societi interesate de aceast preluare i nu va fi de mirare dac i aici vor fi investi tot austriecii. Apropo de austrieci, societatea Vienna Insurance, cea care a preluat n acest an 50,18% din Asirom, va lansa n curnd o ofert public de preluare a aciunilor pe care nu le deine, oferind 0,75 lei/aciune, cu 14% mai mult dect valoarea de pia. Aceast ofert arat c societatea este pus pe fapte mari, aa cum s-a ntmplat i n cazul celorlalte companii preluate de austrieci. Exist informaii despre o reorganizare a companiilor din Romnia (Omniasig, Omniasig Life, Unita i Agras) pe care le deine Vienna Insurance, un prim pas fiind transferarea la Omniasig a portofoliului Agras i desfiinarea acestuia din urm; totodat Unita nu a solicitat deocamdat prelungirea autorizaiei pentru RCA. Deasmenea nu au mai solicitat autorizare pentru RCA nici Carpatica Asigurri, ABC Asigurri, Interamerican i OTP garancia Asigurri. n condiiile n care au fost autorizate pentru RCA doar 10 companii de asigurare, este clar c lucrurile ncep s se aeze. Au disprut o mulime de companii de care nu auzeai dect de la un nene dubios care drdia de frig ntr-o rabl plasat strategic n pia n preambulul srbtorilor de iarn. Nici nu se putea altfel, limita de despgubire pentru RCA n 2008 urc la 750 mii euro, iar tarifele vor fi pe msur. Mai mult, n 2009 limita se va dubla, probabil i tarifele. BVB 2008 n condiiile n care Bursa de Valori Bucureti are o concuren tot mai puternic n celelalte burse regionale, vestea bun a venit de la ministrului Vosganian care a anunat noi intrri pe burs: mai nti Transgaz, apoi Romgaz, Nuclearelectrica i Societatea Naional a Lignitului Oltenia. Unii analiti deja le-au numit promisiuni electorale, dar indiferent de mobilul listrii, dac se trece la fapte va fi un suflu nou pe pia, mai ales n condiiile trendului negativ pe care se afl indicii BVB. Dac discutm de bomboane electorale, atunci subiectul trebuie s fie Fondul Proprietatea, care se amn de civa ani, dei legislaia, metodologia, instituiile, practic tot, se afl n minile guvernanilor. Listarea acestui fond de miliarde de euro va aduce un boom n pia. Preedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea a firmat c garanteaz cu funcia listarea FP n 2008. Curajos om O apariie interesant la BVB n 2008 va fi Romtelecom. Interesant este c principalul competitor al su pe piaa telefoniei fixe, am numit aici RCS & RDS, are deasemenea intenii serioase pentru anul ce vine: i-a amnat listarea la burs pentru

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

2008, totodat discutndu-se ca alternativ de finanare contractarea unui credit sindicalizat. Un grup de cinci firme, alctuit din Dafora Media, Armax Gaz Media, Imotrust Arad, Romcarbon Buzu i Prospeciuni Bucureti, i-au fcut public intenia de a migra de pe Rasdaq pe Burs. n condiiile n care cei cinci au mpreun o capitalizare de circa 750 milioane de euro, fiind printre cele mai tranzacionate aciuni pe Rasdaq, capitalizarea BVB are numai de ctigat. Exist numeroase oportuiti pentru BVB, dar lucrurile se mic mult prea ncet la noi, dei vorbim de unul dintre cele mai dinamice domenii. Ofertele publice iniiale (pe scurt - IPO) sunt atractive de fiecare dat, majoritatea au dovedit c investitorii au motive s le cear, noutile fiind mereu o atracie a pieii. Cte IPO-uri vom avea n 2008? Rmne de vzut.. n concluzie, anul 2008 va aduce multe schimbri pe cele trei piee. Implusionarea acestora va contribui la o pia mai competitiv, mai dinamic, mai eficient. Dar numai dac efectul de an electoral va fi sczut.

EVOLUTIA SOMAJULUI DE LA APARITIA LEGII NR. 1/1991 media anuala 11.2 9.0 10.2 7.6 6.8 5.8 5.4 4.3

an/luna 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007* 2008

ian. 12 11 13 9 8 6 6 5 4

feb. 12.5 10.7 13.5 8.8 7.8 6.3 6.2 5.1 4.3

martie 12.2 10.3 13.4 8.6 7.8 6.1 6.1 4.8 4.2

aprilie 11.9 9.8 11.4 8.0 7.4 5.8 5.8 4.5 3.9

mai 11.5 9.2 10.5 7.6 6.9 5.6 5.4 4.1

iunie 11.2 8.7 9.9 7.3 6.6 5.6 5.2 4

iulie 10.8 8.3 9.2 7.2 6.3 5.6 5.0 3.8

august 10.5 8.0 8.7 6.8 6.2 5.7 5.0 3.9

sept. 10.2 7.8 8.4 6.7 6.1 5.6 4.9 3.9

oct. 10.2 7.7 8.2 7.0 6.1 5.7 5.1 4.1

nov. 10.3 8.0 8.1 7.2 6.2 5.7 5.1 4.2

dec. 10.5 8.8 8.4 7.4 6.3 5.9 5.2 4.1

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

CUPRINS

SOMAJUL GENEZA SOMAJULUI PRINCIPALELE FORME ALE SOMAJULUI CAUZELE SOMAJULUI MASURI DE COMBATERE A SOMAJULUI SOMERII PROBLEMA MASURARII SOMAJULUI ROMANII PLECATI PESTE GRANITA CAUZA SOMAJULUI SCAZUT EVOLUTII FINANCIARE IN 2008

SOMAJUL FORME, CAUZE, EVOLUTII

BIBLIOGRAFIE:

ECONOMIE POLITICA, DAN POPESCU ZIARUL FINANCIAR ZIARUL ADEVARUL WWW.WIKIPEDIA.RO ZIARUL ROMANIA LIBERA