2.

Transportul urban in Bucuresti In ceea ce priveste transportul de suprafata se poate spune ca in Bucuresti exista o traditie a transportului public urban inca de la sfarsitul sec.XIX,cand pe strazile capitalei apareau primele tramvaie trase de cai. Regia Autonom de Transport Bucureti este principala companie de transport public de persoane din Bucureti i judeul Ilfov. Transportul de suprafa n Bucureti este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport Bucureti (RATB), i include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie i o linie de metrou uor. Reeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent i transportnd 2,26 milioane de pasageri pe zi pe cele 80 linii de autobuz, 20 linii de troleibuz i 26 linii de tramvai (incluznd metroul uor menionat). Deoarece sistemul este des utilizat, mijloacele de transport sunt deseori foarte ncrcate. Ca i metroul, sistemul RATB trece printr-o faz de rennoire, caracterizat de convertirea liniilor de tramvai n linii de metrou uor i achiziionarea de vehicule noi, mai ales pentru autobuze. Una din principalele probleme cu care se confrunt regia este proporia mare de cltorii frauduloase. Peste 75% dintre bucureteni au cltorit fr bilet, conform unui sondaj realizat pe www.ratb.ro, i peste 98% dintre acetia foarte des. 2.1 SCURT ISTORIC nceputurile transportului public n Bucureti dateaz din 1871, cnd este nfiinat Societatea Romn de Tramvaiuri, cere exploata tramvaie trase de cai. Pe 9 decembrie 1894 apar i primele tramvaie electrice, ntre Obor i Cotroceni, pe o lungime de 6,5 km. n 1936, Societatea Comunal pentru construciunea i exploatarea tramvaielor n Bucureti obine exclusivitatea transportului n comun cu tramvaie i autobuze pentru Bucureti i 12 comune suburbane. Societatea avea la dispoziie 392 de autobuze construite la compania Leonida & Co, pe baza unor asiuri Renault, Chevrolet i Henchel. Dup rzboi, numele societii este schimbat n "ntreprinderea de Transport Bucureti" (I.T.B.) i se nfiineaz prima linie de troleibuz (1949), pe traseul Piaa Victoriei - Hipodrom. 1977 : Se realizeaza noul model de cale de rulare pentru tramvaie cu sina inglobata in dale de beton. 1980 : Se realizeaza troleibuzul dublu articulat. 1983 : Se realizeaza prima linie de tramvai peste Podul Grant si se introduce vagonul cu doua posturi de comanda si usi pe ambele parti.

1984 : Se da in functiune o linie cu 30 de autobuze, la care s-a aplicat sistemul automat de supraveghere si dirijare a traficului, asistat pe calculator. 1985 : Se construiesc primele tramvaie pentru alte orase. In 1990 Intreprinderea de Transport Bucuresti se transforma in Regia Autonoma de Transport Bucuresti ,prin decizia PMB.Serviciile de taxi si maxi-taxi sunt desprinse din R.A.T.B.

2.2. Infrastructura n martie 2009 exist un total de 80 linii urbane i preoreneti. Tramvaie n aprilie 2009, n Bucureti existau 26 de linii de tramvai n funciune. Parcul de tramvaie este alctuit din tramvaie Tatra T4R, (V2A), (V2A-2S), (V3A-H), V3A-93M, V3A93, V3A-93-CH-PPC, V3A-2S-93, V3A-93-PPC, Bucur 1, Bucur LF(in curs de productie), V3A-93-CA-PPC(in curs de productie), V3A-93-CA(#205), dar i diverse vagoane utilitare i istorice.n anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea reelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a aprut i termenul Metrou Uor, care se refer la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferat, complet separat de partea carosabil pentru a evita intrarea mainilor, permind astfel tramvaielor s prind viteze superioare i s fac opriri doar n staii. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficient doar modificarea cii de rulare, fiind necesar i introducerea unor vagoane de tramvai capabile s ating vitezele permise de infrastructur fr a pune n pericol sigurana i confortul cltorilor.La nceputul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitaie pentru achiziionarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertani nu a ndeplinit condiiile impuse de cumprtor.

Troleibuze Prima linie de troleibuz din Bucureti a fost inaugurat dup cel de-al doilea rzboi mondial, folosind troleibuze din URSS. Traseul pe care aceasta circula era Piaa Victoriei Hipodrom. n aprilie 2009 exist 20 linii de troleibuze deservite de patru depouri de troleibuze. RATB beneficiaz de aproximativ 300 de troleibuze, mprite n trei mrci Bilete i abonamente

ncepnd cu anul 2007, RATB a introdus cartele magnetice, cunoscute sub denumirea comercial Card Activ. Acestea folosesc tehnologia RFID i pot fi folosite att pentru abonamente RATB i Metrorex, ct i pentru bilete. Regia autonoma de transport Bucuresti functioneaza ca o gestiune delegata pe baza H.C.G.M.B. nr. 156/23.08.2001 (HOTARAREA CONSILIULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI NR.156/23.08.2001 MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN HOTARAREA CONSILIULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI NR.267/25.09.2003) Art. 01 Calatoria cu mijloacele de transport in comun (tramvaie, autobuze, troleibuze si vehiculele de pe liniile expres) apartinand Regiei Autonome de Transport Bucuresti R.A. se efectueaza in conditiile reglementate prin prezenta Hotarare. Pentru a beneficia de transportul in comun cu mijloacele R.A.T.B., calatorii trebuie sa plateasca tariful in vigoare la data efectuarii calatoriei ; dovada achitarii tarifului se face prin compostarea sau validarea biletelor, cartelelor magnetice, abonamentelor sau legitimatiilor de calatorie procurate de la centrele de distributie. Fata de SC.BRAICAR.SA, compania din Bucuresti a realizat multe proiecte europene , majoritatea centrate pe subiectul protectia mediului. Finantarea Regiei autonome de transport public din Bucuresti se realizeaza prin surse proprii( vanzarea de abonamente si bilete),prin alocatii de la bugetul local, dar si prin intermediul fondurilor europene 2.3.PROIECTE ALE R.AT.B. 01. COMMERCE Dat participare: Sambt, 01 Septembrie 2007 Septembrie 2010 Proiectul COMMERCE (Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) este finantat de Comisia Europeana in cadrul programului "Intelligent Energy - Europe" si are ca parteneri orasele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv si Bucuresti. Perioada de derulare a proiectului este de 36 luni.Obiectivul COMMERCE este acela de a colabora cu companii din UE pentru a reduce efectele daunatoare asupra mediului datorate utilizarii nerationale a automobilului in scopul deplasarii la/de la locul de munca. 3 Dat sfarsit proiect: Miercuri, 01

Emisiile ridicate de CO2 au un impact negativ asupra calitatii vietii celor care traiesc in orase, iar COMMERCE va urmari, prin intermediul Planurilor de Calatorie la/de la Locul de Munca, urmatoarele obiective: stabilirea standardelor UE pentru Planurile de Calatorie la/de la Locul de Munca si promovarea acestora prin crearea unei Platforme Europene a Planurilor de Calatorie si a unei competitii pan-europene privitoare la aceste Planuri de Calatorie; promovarea Planurilor de Calatorie in 6 orase din consortiul COMMERCE printr-un program sustinut de recrutare din randul angajatilor si prin training in cazul municipalitatilor; standardizarea Planurilor de Calatorie la/de la Locul de Munca deja existente in Londra si Paris si instituirea unui Forum al Planurilor de Calatorie pe durata a 3 ani, in 4 tari noi membre ale UE . 02. CIVITAS CATALIST Dat participare: Luni, 02 Iulie 2007 Proiectul CIVITAS CATALIST (CIVITAS Transfer Action Leading to Innovation & Sustainable Transport) este o continuare a activitatii desfasurate in cadrul Initiativei CIVITAS si vizeaza exploatarea la un nivel maxim a experientei acumulate. Consortiul este format din 23 de parteneri din Austria, Germania, Franta, Italia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Romania si Suedia, perioada de derulare a proiectului fiind de 50 luni. Printre obiectivele proiectului se numara: consolidarea, validarea si aprofundarea cunostintelor referitoare la impacturile principale ale CIVITAS printr-o evaluare integrata a masurilor; promovarea rezultatelor CIVITAS printr-un proces continuu de transfer de cunostinte; cresterea vizibilitatii politicilor CIVITAS fata de grupuri tinta din exterior, in primul rand cetateni, institutii, cercetatori stiintifici si industrie, utilizand moduri inovatoare de diseminare si un limbaj usor de inteles; mentinerea si extinderea retelei de schimb de informatii, recurgandu-se extensiv la reteaua vasta de colaborare din proiect, facilitand si construind noi aliante, cu dorinta de extindere a posibilitatilor de asimilare concreta a politicii proiectului. 03. YOUTH Dat participare: Luni, 01 Ianuarie 2007 Ca raspuns la recunoasterea nesatisfacatoare a opiniilor tinerei generatii in probleme ce privesc viitorul acesteia, YOUTH (Youngsters Overhauls today"s Urban Transport Habits) abordeaza o problema de actualitate pentru generatia tanara, si anume: problemele din transportul urban din perspectiva crizei energetice si a problemelor de mediu.YOUTH intentioneaza sa promoveze o cultura participativa in orasele europene. Tinerii au ceva de 4

spus despre refolosirea resurselor si eficienta energetica in transport. Ei vor participa cu idei concrete si recomandari pentru politicile locale de transport si de dezvoltare urbana in patru orase europene: Berlin, Bucuresti, Gdynia si Rotterdam. YOUTH intentioneaza sa schimbe atitudini si obiceiuri specifice tinerilor si sa-i implice ca promotori si mesageri ai reutilizarii resurselor si ai eficientei energetice, in cadrul comunitatii.YOUTH vizeaza, de asemenea, politicienii si pe cei care lucreaza in administratiile locale pentru implicarea tinerilor in procesul aferent dezvoltarii politicilor de transport si integrarii feedback-ului acestora in procesul decizional. Proiectul se va desfasura intre anii 2007- 2009 si este finantat in cadrul Programului Intelligent Energy- Europe (IEE). Statistici Generale Aria servita (kmp) din care zona urbana Parcul inventar de vehicule tramvaie troleibuze autobuze Numar linii de transport in comun tramvaie troleibuze autobuze Lungimea retelei (km c.d.) tramvaie troleibuze autobuze Lungimea traseelor (km c.d.) tramvaie troleibuze autobuze Numar statii de oprire Numarul de calatorii efectuate (milioane) Volumul investitiilor (milioane lei) 1811 228 2260 507 302 1451 161 25 20 116 740 143 76 689 1946 243 159 1544 2835 pe an 790 233

- se poate observa o crestere semnifiativa a profitului in ult.5 ani ,de asemenea o scadere a datoriilor ,cifrele demonstrand capacitatea manageriala a conducerii. 1. Analiza SWOT R.A.T.B

Puncte tari. Infrastructura dezvolata. Densitate mare a retelei de transport. Obtinerea de profit anual. Numar mare de calatori. Parc auto bogat si modern. Implicarea in numeroase proiecte internationale

Puncte slabe: - Liniile de tramvai deteriorate, ce limiteaza viteza transportului. - Negasirea unei solutii practice pentru eliminarea calatorilor fara bilet. - Coruptia controlorilor din mijloacele de transport, care genereaza pierderi insemnate. - Nereusita impunerii unor conditii de trafic civilizate: eliminarea calatorilor care deterioreaza conditiile de calatorie ale pasagerilor. Ameliorarea conditiilor de trafic pe timpul verii: dotarea mijloacelor de transport Frecventa sosirii utilajelor de transport este foarte reduse pe anumite linii . cu aparate de climatizare.

Oportunitati: - Extinderea continua a orasului, mareste cererea de transport in comun. 6

- Dezvoltarea infrastructurii rutiere, care implica fluidizarea traficului si implicit sporirea vitezei mijloacelor de transport in comun - Cresterea pretului carburantilor, determina oamenii sa renunte la automobilele personale si sa se reorienteze catre transportul in comun. Amenintari: - Cresterea numarului de locuitori si a densitatii populatiei corelata cu aglomerarea traficului determina aglomerarea mijloacelor de transport dorite. Extinderea retelei de metrou determina pieredea unor clienti in favoarea acestui Traficul aglomerat ce ingreuneaza transport eficient de persoane catre destinatiile mijloc de transport mai rapid.