Sunteți pe pagina 1din 4

Basm popular Generalitati INTRODUCERE Productiile populare si culte (basme, povesti, povestiri, doine, cantece

de leagan,

proverbe, ghicitori, etc) au fost dintotdeauna fondul de aur al literaturii pentru copii. Literatura pentru copii este considerata ca parte integranta a literaturii nationale si universale ce cuprinde creatiile literare, care prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate si nivelul realizarii artistice intra intr-o relatie afectiva cu copiii. Creatiile adresate copiilor abordeaza universul vietii, dar se respecta principiul accesibilitatii. Literatura pentru copii are valoare educativa DEFINIIE: Basmul este specia eticii populare si culte , in proza sau mai rar in versuri , de mare intindere, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice . La actiune participa personaje imaginare cu puteri supranaturale ce reprezinta binele si raul; din confruntarea lor ies invingatoare fortele binelui pentru ca ele reprezinta idealurile omului si ale comunitatii in care traieste. Basmul este situat intr-un univers care cuprinde doua lumi : cea reala a oamenilor si cea imaginara creata de fantezia poporului. TRSTURILE BASMULUI: Tema: triumful binelui asupra rului. aciunea are la baz conflictul dintre forele binelui i ale rului, dintre adevr i minciun, iar deznodmntul const totdeauna n triumful valorilor pozitive asupra celor negative; Motive narative specifice: superioritatea mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, demascarea rufctorului, pedeapsa, cstoria. Timpul si spatiul: basmul se caracterizeaza prin atemporalitate i aspaialitatea actiunii faptele povestite se petrec ntr-un inut ndeprtat, peste mri i ri, la captul lumii sau pe trmul cellalt;

reperele spaiale sugereaz dificultatea aventurii eroului, care trebuie s ajung de la un capt la cellalt al lumii, ceea ce n plan simbolic inseamna drumul de la imaturitatea la maturitate.

Fuziunea dintre real i fabulos mpletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaz fantasticul specific basmelor; personajele sunt reale i fabuloase, cu puteri supranaturale i care se pot metamorfoza n animale, plante, insecte sau obiecte ori pot renvia prin leacuri miraculoase, dac sunt omorte; personajul principal trebuie s depeasc probele i s nving obstacolele pentru a demonstra virtui morale excepionale i a deveni apt pentru a-i ntemeia i conduce propria gospodrie; Actiuni tipice: 1. absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa) 2. interdictia (eroului ii este specificata o interdictie ), 3. incalcarea (interdictia este calcata), 4. iscodirea si divulgarea (raufacatorul incearca sa afle cum stau lucrurile si obtine informatii despre victima sa), 5. viclesugul (reufacatorul incearca sa-si insele victima pentru a pune stapanire pe ea sau pe averea ei), 6. prejudicierea (raufacatorul face un rau unuia dintre membrii familiei), 7. momentul de legatura (eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca, el este trimis undeva), 8. plecarea (eroul pleaca de acasa) 9. prima proba (eroul este pus la incercare, iscodit, atacat, etc. de un personaj care vrea sa-l ajute, pregatindu-se astfel inarmarea lui cu unealta nazdravana sau cu ajutorul nazdravan), 10. reactia eroului si obtinera uneltei nazdravane, 11. deplasarea spatiala intre doua imparatii (eroul este dus in zbor, calare, pe jos, la locul unde se afla obiectul cautarii lui), 12. lupta (eroul si raufacatorul intra in lupta directa), 13. victoria (raufacatorul este invins), 14. remedierea (nenorocire sau lipsa initiala este remediata),

15. intoacerea (eroul se intoarce), 16. urmarirea (eroul plecat este urmarit), 17. salvarea (eroul scapa de urmarire), 18. sosirea incognito (eroul soseste acasa sau intr-o alta tara fara sa fie recunoscut), 19. recunoasterea (eroul este recunoscut), 20. demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat) 21. pedeapsa (raufacatorul este pedepsit), 22. casatoria (eroul se caratoreste si se inscauneaza imparat); Mijloace de compoziie prezenta clieelor compoziionale formula iniial si formula final care marcheaz inceputul si sfarsitul actiunii. formulele mediane - prin care se realizeaza trecerea de la o secven narativ la alta i ntrein suspansul. prezenta unui lan de aciuni convenionale : o situaie iniial de echilibru (expoziiunea) - o parte pregtitoare o un eveniment care deregleaz echilibrul iniial (intriga), o apariia donatorilor i a ajutoarelor, o aciunea reparatorie, o refacerea echilibrului i o rsplata eroului (deznodmntul). constructia personajelor :adesea impartite in pozitive si negative; protagonistul este adeseori ajutat de obiecte magice, de fiinte supranaturale, de animale fabuloase sau de formule magice; el se confrunta adesea cu un adversar; prezena numrului trei, ca cifr cu ncrctur magic i cu for pentru depirea probelor i nvingerea obstacolelor la care este supus personajul principal din basm;

cultiv nalte principii morale esenial e ca adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive i condamn nedreptatea, rutatea, minciuna ntruchipate de zmei, balauri, Muma-Pdurilor, spni etc.; Basmul popular

Pe langa trasaturile specifice basmului ca specie are si trasaturi specifice creatiei populare 1. Caracterul oral: este cea mai importanta trasatura si consta n faptul cabasmul popular creatiile populare se transmit pe cale orala, prin grai de la o generatie la alta 2. Caracterul anonim: chiar daca la origine exista un individ talentat, creatia populara nu are autor cunoscut 3. Caracterul colectiv: creatia populara este un produs al talentului, al imaginatiei colective; trasmitndu-se de la un individ la altul, creatia s-a mbogatit mereu 4. Caracterul traditional: prin mijloace, imagini, metafore, grai popular 5. nu se refaseste si caracterul sincretic: la realizarea unei creatii folclorice, colaboreaza mai multe arte: n teatrul popular ntlnim text, dans, muzica, jocul mascilor, pantomima, gesturi, etc. Basmul cult pstreaz trsturile celui popular spre deosebire de basmul popular, unde predomin naraiunea, basmul cult: mbina naratiunea cu dialogul i cu descrierea; are naraiunea dramatizat prin dialoguri, prin care este redata actiunea si asigura caracterizarea personajelor.

S-ar putea să vă placă și