Sunteți pe pagina 1din 4

ROMANIA INTRE ORIENT SI OCCIDENT

Continuitatea din cultura romana,in epoca umanista,si-a pus amprenta asupra intregii miscari intelectuale din spatiul carpatodanubian.Si,de aceea ,de aceea miscarea nu poate fi divizata dupa surse.S-a afirmat,si se mai afirma inca in studii de amploare ,ca Unirea cu Roma a deschis transilvanenilor portile spre Europa,in timp ce influenta neogreaca a dat un impuls hotarator ganditorilor din principate..Dar nu numai sursele pe care iluministii din toate cele 3 provincii ,ci reactiile lor similare in fata modelului occidental pledeaza in favoarea unei reconstruiri a Iluminismului roman.Deosebiri intre problematica transilvanenilor si aceea a ganditorilor din principate exista;dar,laolalta ,ei vorbesc despre romanitatea poporului roman ,despre rolul lui in Sud-Estul european,despre necesotatea aflarii unor rezulate ale progresului occidental.Prezenta carturarilor greci pe de o parte,contractul cu Iluminismul german,mai puternic in Transilvania ,pe de alta parte,au introdus in circuitul culturii romane elemente care pun in lumina o sinteza de date provenite din lumea mediteraneana si din centrul Europei.Iar aceasta sinteza este originala tocmai pentru ca a pus in miscare forte care existau ,si pentru ca a ajuns sa se inchege intr-o noua forma culturala.(Alexandru Dutu,Cultura romana si civilizatia europeana moderna) Intr-un fel,punctul meu de plecare nu era foarte diferit de al lui Pompiliu Eliade:aveam sentimentul ca adancile prefaceri prin care trecuse tara noastra in veacul trecut prezentau caracteristici tipice ale fenomenului de aculturatie in ipostaza unei intalniri intre 2 civilizatii.[] Afirmatia ca pe 1800 tarile noastre nu apartineau civilizatiei occidentale- e perceputa de multi ca insemnand ca ele nu faceau parte din Europa!Atitudine antipatriotica!Se uita ca aproape de un mileniu si jumatate ,Europa e ra taiata in doua.Erau 2 Europe.Prima ruptura se produsese odata cu Impartirea Imperiului Roman in doua,in 395.De o parte si de alta a acestei linii de despartire ,cu totul arbitrara la inceput (taia de-a curmezisul Iugoslavia de ieri!),aveau sa se dezvolte cu incetul 2 lumi care,cu toate ca puntile nu vor fi rupte cu totul niciodata ,vor evolua totusi pe cai din ce in ce mai deosebite []De atunci se poate vorbi de un adevarat clivaj intre culturi,intarit statornic de nesfarsite dispute religioase.Stapanirea otomana se va intinde o vreme si asupra unei parti a lumii catolice,in Croatia si Ungaria,dar,in ansamblu ,ea va coincide cu fosta sfera de influenta bizantina,pe care,in tot sud-estul european,o inchide cu o adevarata cortina de fier avant la lettre.O inchide si o ingheata in forme invechite ,in vreme ce Occidentul catolic,apoi si protestant ,trece,de la inceputul Renasterii,prin uriase prefaceri pe toate planurile culturii-in intelesul larg al cuvantului:religie,filosozofie,stiinta,arte,institurii,moravuri,Din toata aceasta transformare,prea putin patrunde in lumea noastra[]Asa se face ca,dintre toate poparele ortodoxe din Europa Rasariteana ,romanii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapida si,mai cu seama,cea mai spontana ,favorizata fiind de apartenenta la familia popoarelor neolatine si de afinitatile sentimentale si temperamentale cu italienii si francezii ,in sfarsit de afirmarea aproape obsesiva a latinitatii,devenita o idee-forta in lupta de emancipare.(Neagu Djuvara ,Intre Orient si Occident.Tarile romane la inceputul epocii moderne) A fi si a ramane roman este marea teama a unei culturi care a trebuit intotdeauna sa se gandeasca pe sine in termenii ,uneori constrangatori ,ai supravietuirii.Acest mit al identitatii a ramas in mod constant proritar fata de oricare alta problema culturala sau ideologica.Singurul loc ravnit de integrare era unul imposibil :latinitatea occidentala.Dorinta de a reveni aici a dus la o cautare sau intoarcere la vatra mitica,ale carei rezultate au fost adesea dezamagitoare ,permisiunea de a patrunde in acest teritoriu nefiind totuna cu cea de a se stabili acolo.In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea,Italia ii fascineaza pe umanistii munteni sau moldoveni,iar in secolul al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea,pe latinistii transilvaneni ;Franta seduce inteligenta secolului al XIX-lea .Dar nepasarea sau aproape nepasarea Vestului asemanator,dar departat,ca si deosebirea de vecinii apropiati ,dar uneori agresivi ,creeaza sentimentul unei singuratati dureroase,al unui dor sfasietor dupa un altund eva care nu este nicaieri,si sporesc forta propriilor traditii,unicul loc accesibil ,in care Identitatea si Diferenta se accepta si se imbogatesc reciproc.(Sorin Alexandrescu ,Paradoxul roman) Apusul a fost corupator ,nu doar stimulator ,dupa cum Rasaritul a reprezentat nu pur si simplu un model de imobilism,ci si un focar insemnat al unora din noile idei.Fapt este ca elita intelectuala de la Bucuresti sau Iasi,in pragul secolului XIX si in primele lui decenii,poate fi inteleasa prin ceea ce are in ea hibrid si indisociabil,mai profund decat prin infatisarea teatrului ei de contraste .Ea insasi nu pare constienta de vreo polaritate.N-are sentimentul ca e sfasiata .In ochii accidentalilor a parut cu totul altfel decat se simtea ea pe sine.Este in fond o lume organica ,desi aflata la o rascruce istorica.(Nicolae Manolescu ,Istoria critica a literaturii romane) Cultura si civilizatia romaneasca se dezvolta ca efect al intalnirii in acelasi spatiu geografic a doua tipuri de civilizatie-orientala si occidentala. Apartenenta Romaniei la Orient poate fi discutata din mai multe puncte de vedere:geografic,istoric.politic,religios si cultural. Din punct de vedere geografic,cuvintele occidentsi orient desemneaza spatial situate la apus si,respective,la rasarit fata de un punct de referinta.Din punct de vedere cultural,cei doi termini denumesc spatiile europene caracaterizate prin mai multe cupluri de opozitii.Cea mai impotanat opozitie este cea de natura religioasa:Occidentul este catolic,:Orientul este ortodox.De aici porneste o suma de polaritati associate ,de obicei, spiritualitatii religioase:Occidentul este pragmatic,rational si profound individualist,iar Orientul este contemplative,orientat spre sacaralitate si cu un climat care promoveaza grupul in

defavoarea individului.Insa,in legatura cu fenomenul cultural romanesc,influentele si interferentele sunt complexe,iar cliseele dihotomice sunt adesea privite simplist Situate geografic intr-o zona da frontiera,intre Europa Rasariteana,Balcani si Europa Centrala,Romania a cunoscut,de-a lungul istoriei,influente venite din toate cele 3 arii de civilizatie.Daca dupa scindarea Imeriului Roman,in 395,in Europa au continuat sa se dezvolte 2 lumi ,cu un adevarat clivaj intre culturi,intarit statornic da nesfarsite dispute religioase,ia r realitatea istorica a plasat evolutia poporului roman in aria Imperiului Roman de Rasarit , in sfera de influenta bizantina , procesul de occidentalizare s-a produs mai rapid si spontan aici , ca urmare a intensificarii constiintei originii latine, incepand cu umanismul , continuat de iluminism si pasoptism. 1.Cultura si civilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite,insa comunicarea cu civilizatia occidentala este permanenta,chiar daca influentele curentelor culturale din Europa apuseana se mainfesta la noi mai tarziu.

Umainsmul si cultura occidentala.Afirmarea latinitatii

Lectura textelor cronicarilor,cda si biografia lor spirituala dovedesc faptul ca influentele culturii apusene sunt vizibile inca din secolul al XVII-lea,cand apare o elita intelectuala formata atat in Occident,la scolile din Polonia,Ungaria,Italia,cat si din Orient,la Constantinopol.Carturarii umanisti apartin in cea mai mare parte unor familii boieresti,ceea ce le faciliteaza accesul la o formare intelectuala de nivel European:Nicolae Milescu,Grigore Ureche,Miron Costin,fratii Greceanu,Dimitrie Cantemir. Desi umanismul romanesc apare mai tarziu decat umanismul European,se poate vorbi despre o comuniune de idei,ca si despre trasaturile distincte.In studiul Asupra caracterelor specifice ale literaturii romane,Tudor Vianu afirma ca printer trasaturile cele mai importante ale umanismului romanesc se numara folosirea scrierilor vechi ca principal izvor de cultura si intensificarea cunostintei romantice,adica accentual pus pe latinitate. Marturie a preocuparilor constante legate de originea romanilor si de consemnarea istoriei lor stau scrierile umanistilor:

*Letopisetul Tarii Moldoveide cand s-au descalecat tara de Grigore Ureche, *Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-voda incoace si De neamul moldovenilor,din ce tara au iesit stramosii lor de Miron Costin, *Letopisetul Tarii Moldovei de Ion Neculce,Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor de Dimitrie Cantemir. Ele se inscriu in paradigma umanista prin afirmarea orgolioasa a apartenentei la cultura si civilizatie Imperiul roman,prin afirmarea continuitatii romanilor in Dacia si mai ales prin conceptia despre rolul educativ si moralizator al istoriei in dezvoltatea unei natiuni.Pentru ca lucararile cu caracter istoric trebuie sa slujeasca adevarul,carturarii umanisti se preocupa de cercetarea critica a izvoarelor si a documentelor provenite atat din surse autohtone(scrieri,dovezi de ordin ligvistic,istoric,folcloric),cat si a textelor istorice occidentale(autori antici si umanisti,in special cronicile poloneze). In Letopisetul Tarii Moldovei,cronicarii moldoveni reconstituie istoria neamului de la origini,continuand scrierea de unde a parasit-o predecesorul.intr-un act de responsabilitate.Grigore Ureche isi incepe cronica din anul 1359,adica de la descalecatullui Dragos-voda.Miron Costin va continua cronica lui Aron-voda,adica de unde a lasat.o Grigore Ureche,iar Ion Neculce se va duce istoria scrisa pana in anul 1743.Pentru cronicari,istoria este nu numai un sir de evenimente,dramatice de cele mai multe ori,ci si un model pentru urmasi,astfel incat sa urmeze exemplele bune sis a nu se repete erorile inaintasilor:sa ramai feciorilor si nepotilor,sa le fie de invatatura,despre cele rele sis a se fereasca sis a se socoteasca,iar de pre cele bune sa urmeze sa sa invete si sa sa indirapteze(Grigore Ureche-Predoslovie). Iluminismul romanesc.Reafirmarea latinitatii In aceeasi paradigam a comunicarii culturale si spirituale cu Occidentul se inscrie si miscarea iluminista din Transilvania(17801830).Invatatii ardeleni descopera spiritualitatea apuseana prin intermediul studiilor facute in Occident(la Viena sau la Roma)gratie apartenentei la Biserica Unita(Greco-catolica,aparuta in 1697).In scrierile reprezentantilor Scolii Ardelene-Samuil Micu-Klein(1745-1806),Gheorghe Sincai(1754-1816),Petru Maior(1761-1821),Ion Budau-Deleanu(1760-1820)-latinitatea este instrumentata ideologic,iar apartenenta la romanitate este modalitatea de afirmarenationala.Fata de manifestarile Iluminismului din alte tari,Iluminismul Scolii ardelene are ca trasaura specifica imbinarea luptei antifeudale cu lupta pentru emancipare nationala a romanilor din Translivania. Pe plan cultural,s-au constituit doua directii de activitate:emanciparea poporului prin cultura,conccretizeaza in sprijinirea accesului la educatie si popularizarea stiintelor vremii(Gheorghe Sincai initiaza infiintarea a 300 de scoli in limba romana,se scriu abecedare,aritmetici,catehisme,carti de popularizare stiintifica s.a)si directia erudita,care

cuprinde tratatele de istorie,filologie,teologie,filozofie.Majoriatea fiin clerici,au si scrieri religioase. Carturarii iluministi urmareau,in primul rand, sa dovedeasca cu argumente stiintifice latinitatea limbii romane,continuitatea elementului roman in Dacia si unitatea poporului roman.Au continuat astfel ideile cronicarilor,dar le-au fundamentat stiintific,in lucrari de factura istorica si filozofica precum: *Istoria si lucurile si intamplarile romanilor de Samuil Micu-Kklein *Hronica romanilor si a mai multor neamuri Gheorghe Sincai *Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia si Istoria beserecei romanilor de Petru Maior. In domniul lingvistic,aduc contributii importante la cercetarea stiintifica a limbii romane:in anul 1780 ,Samuil Micu-Klein si Gheorghe Sincai scriu in limbva Latina prima gramatica a limbii romane Elementa linguae daco-romanae sive valachicae,iar in1825,Samuil Micu-Klein si Petru Maior publica primul dictionary etimologoc in limba romana,Lexiconul de la Buda.Exagerarile (puritatea etnica si puritatea lingvistica)sunt explicabile in contextual social-polotic. Literature este reprezentata de prima noastra epopee,Tiganiada de Ion Budai-Deleanu,subintitulata Poemation eroi-comoco-satiric,ce reperezinta o sinteza a ideilor iluministe. Popularizarea literaturii si a stiintelor Desi cu mai slabe ecouri in Tara Romaneasca si Moldova,ideile iluministe patrund in varianta franceza prin lecturi prin intermediar grecesc sau ori rusesc,punand mai mult accent pe aspectul filozofic,pe conditia umana.Primul mare iluminist din Tara Romaneasca,episcopul Chesarie de Ramnic,este si primul filozof roman al istoriei. Spiritul iluminist se prelungeste pana in primele decenii ale secolului al XIX-lea ,mai ales in ideologia literara a lui Ion Heliade-Radulescu si in activitatea sa de educare a publicului si de popularizare a literelor si a stiintelor.Circulatia cartilor,incurajarea traducerilor,a compilatiilor,aparitia unor scrieri originale sunt modalitatile prin care iluminismul se manifesta in cele 2 tari romane. In Moldova si Tara Romaneasca ,invatamantul se dezvolta subg influenta iluminismului.Gheorghe Asachi in Moldova si Gheorghe Lazar in Tara Romaneasca pun bazele invatamantului national,liceal si superior.Au loc primele reprezentatii teatrale in limba romana (in 1816 iasi ,in 1819 Bucuresti) si se intemeiaza scolile necesare pregatirii artistilor dramatici :Scoala de muzica vocala ,de declamatie si de literatura,la Bucuresti si Conservatorul filodramatic,la Iasi.Preocupari literare,culturale si didactice de pe pozitiile gandirii iluministe au fratii Iordache si Dinicu Golescu ,boieri munteni.Dinicu este primul roman autor al unui jurnal de calatorie in Apusul Europei :Insemnare a calatoriei mele ,Constantin Radovici din Golesti ,fcauta in anul 1824,1825,1826 ,ocazie de a compara realitatile sociale si culturale de la noi cu acelea apusene intr-o carte cu scopuri declarat pedagogice ,adica in spiritul iluminismului.Influenta culturii si a spiritualitatii apusene este prezenta in tarile romane inca din secolul al XVII-lea ,o data cu umanismul.Comunicarea cu Apusul se manifesta la nivelul elitelor intelectuale.Recuperate de Mihail Kogalniceanu in secolul al XIX-lea ,cand incepe sa editeze Letopisetele Tarii Moldovei(1843),scrierile umanistilor nu au avut ecou in epoca tocmai pt ca ele se adresau unei elite.Nici iluminismul nu aduce schimbari radicale in structurile sociale.Occidentalizarea este insa posibila datorita apartenentei la familia popoarelor neolatine.Factorul religios este covarsitor in secolul al XVII-lea ,dar nu este restrictiv la deschiderea spre spiritualitatea apuseana:Asa se face ca,dintre toate popoarele ortodoxe din Europa Rasariteana ,romanii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapida si,mai cu seama,cea mai spontana,,favorizata fiind de apartenenta la familia poparelor neolatine si de afinitatile sentimentale si temperamentale cu italienii si cu francezii ,in sfarsit de afirmare aproape obsesiva a latinitatii ,devenita o idee forta in lupta de amancipare. 2.Cultura romana moderna incepe prin receptarea modelelor culturale apusenesi,concomitent ,prin optiunea pentru construirea identitatii nationale. Etapele influentei oocidentale Infuzia de europenism si contemporaneizarea cu paradigma culturala europeana s-a produs prin contactul direct al oamenilor de cultura din epoca,care au facut studii in Occident (intai in Franta si apoi in Germania). Influenta culturii si a spiritualitatii occidentale cunoaste 3 etape.Primul moment,cel al pasoptismului ,sta sub semnul culturii franceze si germane (Herder) ,prin promovarea etnicului ca valoare de diferentiere si ca semn al identitatii culturale.A doua perioada cea clasica,a junismuluista sub semnul predominant al culturii germane(Hegel-estetica).A treia perioada,interbelica,sta sub semnul interferentei intre traditionalism si modernism ,dar trebuie notat faptul ca traditionalismul acestei perioade este preponderent spiritualizat si se manifesta ca o revigorare a ortodoxismului. Despre mentalitatile epocii si despre receptarea culturii si civilizatiei apusene scrie tot Vasile Alecsandri, in teatrul sau. Comedia Chirita in provintie, reprezentata pe scena in 1852, infatiseaza modul in care sunt receptate influentele Occidentului intro familie de boieri din provincie. Chirita, personajul principal al piesei, este sotia boierului Grigore Barzoi. Visul ei este sa introduca ideile progresiste in Barzoieni, sa-l casatoreasca pe Gulita, fiul ei cam prostanac, cu Luluta pentru avere si sa-l faca pe sotul ei ispravnic, pentru a parvenu. Conflictul piesei pune in evidenta diferite conceptii de viata: conceptia conservatoare a boierului de tara, reprezentat de Barzoi, falsul progres atitudinea femeii care imita moda timpului, reprezentata de Chirita si ideile noi, progresiste, ale tinerei generatii, reprezentate de Leonas, un tanar istet si cinstit, indragostit de orfana Luluta. Atitudinea autorului este ironica si critica la adresa unor moravuri din epoca: falsa cultura, imitarea cu orice prt a modei, snobismul, cosmopolitismul, negarea traditiei. Chirita reprezinta, in piesa, parvenitismul, ridicolul,

discrepanta majora intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para.Privita insa din perspectiva schimbarilor din societatea in care traieste, Chirita ofera imaginea adoptarii stangace, dar sincere a influentelor apusene, deschiderea catre noua moda, care contrasteaza cu conservatorismul retrograde al lui Barzoi. De altfel, receptivitatea femeilor la noutatile civilizatiei occidentale, atitudinea lor progresista in contextul epocii, reprezinta o constatare comuna in notele de calatorie ale unor straini, asa cum sunt reproduce de Neagu Djuvara in capitolul Boierii, din lucrarea Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne. Prima marturie ii apartine lui Saint-Marc Giradin ( literat si om politic francez ): Dupa inegalitate, lucrul cel mai izbitor pentru un strain, la Iasi si la Bucuresti, este amestecul si diversitatea hainelor. [] Femeile insa, de multa vreme, se imbraca toate europeneste Se stie bine ca femeile sunt intotdeauna primele care pasesc pe calea civilizatiei A doua constatare face parte din jurnalul de campanie al contelui de Langeron, emigrat francez, general in armata rusa, despre perioada 1806 1812: In 1806, am intalnit inca multe femei purtand imbracaminte orientala, traind in casa fara mobile si cu barbati gelosi nevoie mare. Insa revolutia care s-a petrecut atunci la Iasi, apoi la Bucuresti si in provincie, a fost pe cat de rapid ape tot atat de completa: dupa un an, toate femeile din Moldova si din Tara Romaneasca au luat portul European [] Casele s -au umplut de servitori straini, de bucatari francezi si, prin saloane si iatacuri, nu s-a mai vorbit decat frantuzeste. [] Moda apuseana accentueaza, la aceste doamne, gustul pentru lux mai mult decat la barbatii lor. [] La barbate, schimbarea este intr -adevar mai inceata. Si, mai ales, li se intampla sa se intoarca la ce fusese altadata.