Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR DIN BUCURETI FACULTATEA DE MBUNTIRI FUNCIARE I INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA: INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N SPAIUL RURAL

Disciplina: Tehnologii integrate de amenajare a ecosistemelor horticole

TITLUL REFERATULUI: CARTOFUL in zona Moldovei

ELABORAT DE: ROTARU ELENA-DANIELA

2012

IMPORTANA I SCOPUL STUDIERII SPECIEI

Cartoful are o deosebit importan alimentar, furajer, industrial, agronomic,economic i ecologic. Tuberculii de cartof se utilizeaz direct in alimentaie in peste 400 de reete culinare, reprezentand un aliment valoros, gustos i uor digestibil. Este considerat, pe bun dreptate, cea de-a doua paine a omului. Se utilizeaz i ca adaos la fabricarea painii i in calitate de furaj. In unele raii, mai ales ale porcinelor i bovinelor puse la ingrat, inlocuiete astfel de concentrate ca orzul i porumbul. Este o valoroas materie prim i in industria alcoolului, amidonului, dextrinei, glucozei etc. La prelucrarea industrial a 1 t de tuberculi se poate obine unul din produsele: 95 l de alcool, 140 kg de amidon, 100 kg de dextrin, iar prin prelucrarea alcoolului extras din cartofi se pot obine 15-17 kg de cauciuc sintetic. Din punct de vedere agronomic, cartoful, in primul rand soiurile lui timpurii i semitimpurii, este o foarte bun premergtoare pentru majoritatea plantelor cultivate in zona de nord a Republicii Moldova. Dup recoltarea cartofului timpuriu i semitimpuriu, solurile se incadreaz in epoca optim de semnat a cerealelor de toamn, permiand pregtirea de calitate a patului germinativ. In cinstea cartofului sunt inlate 3 monumente. Dou dintre acestea cinstesc memoria lui Augustian Parmanter (1737-1813), medic militar francez, care a popularizat calitile i a recomandat insistent utilizarea cartofului pe teritoriul Franei: unul in preajma Parisului, in locul unde pentru prima dat a fost cultivat cartoful; al doilea la batina lui Parmantier, in oraul Mondidie, pe frontispiciul cruia stau i azi gravate cuvintele Binefctorul omenirii i aprecierile lui Ludovic XVI: Iat, a venit timpul ca Frana s V mulumeasc pentru c ai oferit paine unor oameni chinuii de foame. Al treilea monument este amplasat in Germania, in oraul Offenburg, i are gravat inscripia: In anul 1748, aici s-a realizat prima experien de inmulire a cartofului. Fiind comercializat in stare proaspt, cartoful asigur un venit stabil. Produsele industriale fabricate pe baz de cartof devin din ce in ce mai economice graie folosirii unor soiuri de mare randament, cu un coninut sporit de amidon. Cultivarea cartofului comport i un aspect ecologic: planta este rezistent la boli i duntori. In condiiile zonei de nord a Republicii Moldova, se poate incadra in sistemele moderne de agricultur ecologic prin pretabilitatea la structuri optime de asolament cu durate

diferite, iar graie particularitilor biologice este considerat premergtoare, aproape ideal, pentru cerealele de primvar.

ORIGINEA I ARIA DE RSPNDIRE A SPECIEI

originar din America de Sud (regiunile nalte i umede din Peru, Columbia); a fost adus n Europa n secolul al XVI-lea (prima oar n Spania, apoi n Anglia); s-a rspndit n zonele cu condiii favorabile; producii mari se obin n Germania, Olanda, Frana, Polonia etc.; a fost luat n cultur n Romnia n secolul XIX.

Cartoful este una dintre principalele plante de cultur mare: ocup o suprafa de 18,8 mil. ha, volumul produciei constituind 315,1 mil. tone. Este rspandit pe toate continentele, cultivat in peste 140 de ri i asigur, dup porumb, cea mai mare plasticitate ecologic. Cele mai mari producii se obin in zonele cu clima moderat i in ri economic dezvoltate precum Olanda, Marea Britanie, Frana, Germania, Suedia, Danemarca, Belgia etc., unde, la producii medii de peste 30-40 de tone la hectar, aduce profituri importante. In condiiile rii noastre, cele mai mari producii se obinin zona de nord. Zone de favorabilitate - foarte favorabile depresiunile intramontane i extramontane (temperaturi de 16-18C, precipitaii anuale mai mari de 600 mm/an); - favorabile dealuri subcarpatice (temperaturi de 19-20C, precipitaii anuale mai mici); favorabile pentru cultura timpurie n Sud, n Sud-Est, n Arad,n Sudul Moldovei, n Dobrogea. Sistematica Cartoful face parte din familia Solonaceae, genul Solanum, care cuprinde un numr foarte mare de specii. Cea mai important specie este Solanum tuberosum, cultivat in intreaga Europ i pe cea mai mare intindere a celorlalte continente. Specia Solanum tuberosum cuprinde o mare varietate de forme, deosebite din punct de vedere morfologic i biologic.Cartoful este originar din America de Sud. Arealul lui iniial cuprindea actualul teritoriu al statelor Chile, Peru, Bolivia, Columbia. A fost introdus in Europa prin Spania, in prima jumtate a sec. XVI, gsindu-i aici o nou patrie i fiind cultivat pe suprafee mari. Soiuri. In Republica Moldova se cultiv soiuri de provenien autohton sau aduse din rile cu bogate tradiii in ameliorarea cartofului (Olanda, Germania,Romania, Rusia etc.). In cultur, se menin soiurile cele mai productive i rezistente la boli (man, viroze, raie neagr), dar i cele cu alese insuiri calitative. In funcie de utilizare, soiurile de cartof se impart in 4 categorii: a) de mas, care au un coninut redus de amidon (14-17%), coaja fin i neted, ochi superficiali, gust plcut; b) industriale, care au un coninut sporit de amidon (20-25%), productivitate inalt; c) furajere, care au un coninut sporit de amidon i conin mult protein; d) universale (mixte), cu utilizare in scopuri culinare, industriale, furajere.

CERINELE SPECIEI FA DE FACTORII DE MEDIU I TEHNOLOGIA DE CULTUR Cerinele fa de factorii de mediu

Relaiile cu factorii de mediu cldura creterea plantelor i formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15-18gC; la temperaturi de 2 sau -3C cartoful este complet distrus; lumina este pretenios fa de lumin mai ales n faza formrii tuberculilor; la umbr nu formeaz tuberculi; umiditatea are cerine mari fa de umiditate; seceta determin stagnarea creterii tuberculilor, reducerea produciei i capacitatea de pstrare; solul are cerine ridicate fap de sol; prefer soluri nisipo-lutoase, luto - nisipoase, aluvionare, afnate, bine aerisite, fertile.

Cerine fa de lumin Este foarte important, atat sub aspect teoretic, cat i sub aspect practic, s cunoatem reacia fotoperiodic a cartofului. Lumina de zi lung influeneaz formarea tuberculilor i fructificarea cartofului, considerat plant de zi lung (ca productoare de semine) i plant de zi scurt (ca productoare de tuberculi). Transformarea intens a stolonilor in tuberculi se produce in condiii de zi scurt. Ziua scurt i lumina redus stimuleaz formarea unei substane care contribuie la tuberizarea in frunze, care, ulterior, transform stolonii in tuberculi. Intensitatea luminii influeneaz nu doar producia, ci i distribuia asimilatelor i evoluia aparatului foliar. La o intensitate sczut a luminii (2 500 de luci), alungirea tulpinii este mai pronunat decat la intensitatea sporit (8 000-10 000 de luci) a acesteia. Intensitatea mare a luminii stimuleaz i foreaz inflorirea plantelor. Reacia fotoperiodic a plantelor de cartof este modificat i determinat in funcie de temperatur. Temperaturile sczute diminueaz condiiile de zi scurt i, evident, contribuie la imbuntirea formrii tuberculilor. Lungimea de 10-12 ore a zilei se consider pregnant optim pentru formarea tuberculilor. Dac duratazilei depete 14 ore, o parte din stoloni se transform in lstari. Cerine fa de cldur Cartoful, originar din regiunile muntoase din America de Sud, este o plant de clim temperat, umed i rcoroas. Temperatura minim de incolire constituie 5-6C, iar optim pentru rsrire 12-15C. La temperaturi sub zero grade, sufer toate organele plantei, tuberculii se indulcesc, iar prile aeriene se vetejesc. Vrejii cresc la 7C, iar rdcinile la 4-5C. La plantri timpurii se formeaz un sistem radicular puternic. Temperatura optim

pentru creterea vrejilor este 19-21C, iar cea maxim 42C. La temperaturi mai mari decat cea optim se formeaz vrejuri lungi i o suprafa foliar redus, fapt ce conduce la diminuarea produciei. Temperatura optim de cretere a tuberculilor este de 16-18C, cea minim circa 2C, iar maxima 29C. La temperaturi de peste 29C tuberculii nu mai cresc.

Cerine fa de ap Cartoful este una dintre plantele cu cele mai mari pretenii fa de aprovizionarea continu cu ap. Secetele, chiar de scurt durat, ca i excesul de ap, influeneaz negativ producia. Coeficientul de transpiraie constituie 323-614. Cea mai mare cantitate de ap o consum in perioada cuprins intre imbobocire i maturitate, cu apogeul in perioada infloririi. La aceast etap are loc creterea concomitent a tufei i a tuberculilor, secetele din aceast perioad cauzand pierderi mari de producie. Asociat cu temperaturi ridicate, variaia de umiditate provoac pieirea succesiv a stolonilor, a tuberculilor tineri, a frunzelor inferioare i superioare. Cea mai favorabil umiditate relativ a aerului este 70-75%. Cartoful pretinde o umiditate moderat i permanent in sol, fr a i se reduce accesul aerului. Excesul de umiditate este foarte duntor, deoarece lipsa oxigenului din sol stopeaz formarea tuberculilor i conduce la moartea acestora. In zonele secetoase, cartoful reacioneaz pozitiv la irigare, mai ales la cea realizat prin metoda de picturi.

Cerine fa de sol i expoziia terenului Cartoful este o plant foarte pretenioas fa de sol. Sistemul radicular relativ slab ii permite s asigure producii mari pe soluri fertile, bine aprovizionate cu humus i cu macroi microelemente solubile. Ca textur, cele mai favorabile sunt solurile nisipo-lutoase, lutonisipoase, lutoase. Solurile nisipoase asigur rezultate foarte bune la cultivarea soiurilor extratimpurii i timpurii, cu condiia c irigarea se face paralel cu fertilizarea. Solurile cu textur grea (argiloase) sunt nepotrivite pentru cartof: reduc i deformeaz creterea tuberculilor; reduc tuberificarea, iar bulgrii de pmant mresc riscul i procentajul de vtmare in timpul recoltrii. Cartoful valorific solurile relativ acide (pH 5-6,5); condiiile de sol fiind mai limitative la zonarea cartofului. Astfel, pe solurile favorabile, cartoful suport uor chiar i condiiile climatice nefavorabile, iar pe solurile necorespunztoare chiar i clima favorabil nu poate fi pe deplin valorificat. In condiiile Republicii Moldova, cele mai favorabile condiii de cultivare a cartofului sunt atestate, in primul rand, in zona de nord, unde se obin frecvent producii mari

Tehnologia de cultur In condiiile Republicii Moldova, cartoful se cultiv in baza unor tehnologii specifice: tehnologii utilizate primvara devreme cu scopul de a obine material de plantare; tehnologii utilizate primvara cu scopul de a obine marf pentru consum; tehnologii utilizate primvara cu scopul de a utiliza materialul de plantare pe teren irigat; tehnologii utilizate vara (luna iulie) asupra tuberculilor din anul anterior, cu scopul de a obine material de plantare; tehnologii utilizate vara (luna iulie) asupra tuberculilor din anul anterior, cu scopul de a obine marf pentru consum; tehnologii utilizate vara (luna iulie) asupra tuberculilor abia recoltai, cu scopul de a obine material de plantare; tehnologii utilizate vara (luna iulie) asupra tuberculilor abia recoltai cu scopul de a obine marf pentru consum. Tehnologia culturii cartofului trebuie adaptat n fiecare an n funcie de condiiile climatice ale celor doi ani care concur pentru obinerea unei producii: toamna i iarna anului anterior i primvara, vara i toamna anului de referin. Iarna care abia a trecut, caracterizat prin temperaturi ridicate i precipitaii sczute, a determinat mai multe neajunsuri pentru agricultur, iar pentru cartof, acestea s-ar putea rezuma la urmtoarele: pstrarea cartofului pentru smn n spaii convenionale, fr instalaii frigorifice, a favorizat ncolirea i deshidratarea cartofului; aceasta a cauzat epuizarea parial sau total a tuberculilor; arturile de toamn, obligatorii pentru cultura cartofului, sunt nestructurate, ceea ce va necesita un efort n plus pentru pregtirea terenului; n acelai timp ns, prin lucrri suplimentare, se pierde apa din sol, care ar fi ajutat la rehidratarea seminei i grbirea ncolirii; duntorii din sol, n special gndacul de Colorado, au rezistat bine n aceast iarn i vor avea un potenial sporit de dunare. Amplasarea culturii. In general, cartoful nu manifest pretenii fa de planta premergtoare. La amplasarea lui i la stabilirea locului de rotaie, trebuie luate in calcul particularitile lui biologice. Cele mai bune premergtoare pentru cartof sunt culturile care prsesc devreme terenul, las solul liber de buruieni i resturi vegetale, au sistem radicular bogat, pivotant i profund, care contribuie la afanarea solului. Din aceast categorie fac parte cerealele pioase (de toamn i de primvar), porumbul pentru boabe, rapia, unele legume

(varz, castravei, morcov etc.). Nu se recomand cultivarea cartofului dup plante din familia Solanaceae (tutun, tomate, vinete, ardei etc.), deoarece au boli i duntori comuni. Soiurile timpurii de cartof sunt foarte bune premergtoare pentru majoritatea plantelor de cultur, indeosebi pentru cerealele de toamn. Dup cartof, solul rmane fr resturi vegetale, lipsit de buruieni, intr-o stare de afanare corespunztoare, condiii ce permit realizarea unor lucrri superficiale ale solului i pregtirea lui pentru cerealele de toamn. Rotaia culturilor de cartof se face o dat la 2 sau 3 ani, dac nu s-a manifestat atac de Globodera rostochiensis (nematodul auriu), iar dac nu exist suficient teren din punct de vedere textural sau a unor indicatori de fertilitate, rotaia este de patru ani. La stabilirea rotaiei, trebuie s se in seama de particularitile biologice ale cartofului, de structura culturior i tipul de asolament. Alctuirea asolamentului i la alegerea tipurilor de rotaii se face n funcie de urmatoarele criterii: - alternarea speciilor de plante mari consumatoare de ap i a elementelor nutritive cu cele care prezint consumuri mai reduse; - includerea n rotaie a plantelor care contribuie la creterea coninutului n azot; - culturile pritoare s alterneze cu cele nepritoare; - speciile de plante atacate de boli i duntori comuni s nu revin pe aceeai parcel mai repede de 3 ani. Cele mai bune rezultate, n ceea ce privete planta premergatoare, se obtin dup graminee i leguminoase perene furajere (lucerna n zona de cmpie, trifoiul rosu, n zonele umede), leguminoase anuale, cereale pioase (gru, secar, orzoaic, orz), porumb siloz, bostnoase, in pentru ulei (dac nu a fost atacat de putregaiul cenuiu i boli care pot fi transmise cartofului), floarea-soarelui (dac nu a fostatacat de putregaiul cenuiu i boli care pot fi transmise cartofului). Mai puin indicate ca plante premergtoare sunt sfecla pentru zahr i porumbul deoarece se recolteaz trziu. Cartoful nu se recomand a se cultiva dup plante din familia Solanaceae i nici n monocultur. De asemenea, nu se cultiva nici dup culturile de rosii, ardeii, vinete, deoarece prezint boli i duntori comuni. Lucrarile solului. Acestea au menirea de a asigura un substrat cat mai afanat cu un regim aerohidric corespunzator biologiei cartofului,prin acumularea apei si elementelor nutritive in sol si distrugerea buruienilor .Lucrarile solului trebuie executate diferentiat,in functie de zona climatica ,timpul si textura solului,planta premergatoare , gradul de imburuienare mare si eroziunea solului .

Tasarea solului reduce considerabil productia la cartofi ,indeosebi solurile grele .In conditii de mecanizare tasarea solului este practic imposibil de evitat .Simpla trecere a rotilor de tractor pe langa randurile de plante provoaca micsorarea productiei de turbeculi. Influenta negativa a gradului de tasare a terenului se manifesta direct proportional cu continutul de argila si de apa a solului (Berindei,1972). Pe solurile podzolice la care, de regula stratul de argila, practic impermeabil incepe la 18-20 cm, mecanizarea culturii reduce mult productia de tuberculi. Cea mai mare importanta in cultura mecanizata a cartofului, pentru recoltarea cu combina, o are evitarea formarii bulgarilor mai ales cei de marimea tuberculilor. Solul se mobilizeaza la adancimea de 28 -30 cm pe majoritatea tipurilor de sol, dovedindu-se superioara aratura cu subsolaj suplimentar de 10-15 cm, facand posibila o buna dezvoltare a plantei, mai ales a tuberculilor in cuib facilitandu-se executarea unui bilon mare la plantare, cu posibilitati mai bune de executarea lucrarilor de ingrijire in timpul perioadei de vegetatie si pentru recoltarea mecanizata (Bredt, 1981). Pe solurile mai grele, sacrificarea terenurilor (afanarea adanca) a dat rezultate bune .Importanta deosebita prezinta momentul optim de executare a araturii, pentru a preintampina formarea bulgarilor, indiferent de marimea acestora . Formarea bulgarilor se datoreaza modului de executare a lucrarilor solului si eficacitatea mai buna a erbicidelor, usureaza recoltarea mecanizata, reduce ranirea tuberculilor, costurilor de curatire, transport si pastrare. Nivelarea solului (inainte sau dupa arat) este extrem de importanta in cultura mecanizata a cartofului, influentand pozitiv uniformitatea adancimii de plantare, forma bilonului, erbicidarea si recoltarea . Aratura se efectueaza imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, administrarea ingrasamintelor organice si celor chimice cu fosfat si potasiu, tocarea eventualelor resturi vegetale .Pana la venirea iernii aratura se mentine curata de buruieni, nivelata, fara crusta, permitand plantatul mai devreme in primavara prin zvantarea mai timpurie si uniforma a terenului. In primavara, patul germinativ se pregateste numai dupa ce solul s-a zvantat , evitand formarea viitorilor bulgari. Daca solul se lucreaza in primavara pe teren insuficient zvantat si fara maruntire corespunzatoare, bulgarii se formeaza in mijlocul cuibului de cartof printre stoloni si tuberculi daca solul a fost lucrat pe o adancime mica, bulgarii se formeaza tot in cuibul de cartofi, dar sub tuberculi, tasarea solului de catre rotile tractorului duce la formarea bulgarilor la marginea cuibului de cartof , cu repercusiuni negative la recoltare, bulgarii formati cu ocazia lucrarilor de ingrijire se gasesc pe bilon sau intre biloane. Cele mai bune rezultate se obtin cand terenul se pregateste cu ajutorul cultivatorului echipat cu piese active tip sageata , pentru adancimi de 14-18 cm (Bria , 1982 ) .Pentru suprafete mari de teren cultivatorul purtat pentru cartof C.P.C-3,2 in agregat cu tractorul U650 , echipat cu cutite tip dalta sau sageata, iar pe parcele mici cultivatorul C.P.C-2 in agregat cu tractorul L-445 realizeaza conditii foarte bune pentru plantarea cartofului. Se realizeaza o adancime de lucru pana la 18 cm si un grad de maruntire de 92-95 % in conditiile in care capacitatea de lucru 12-14 ha pe schimb este egala cu cea a grapei cu discuri. De asemenea folosirea combinatoarelor si a grapelor vibratoare (oscilante )

realizeaza conditii foarte bune pentru plantarea cartofului .Folosirea combinatorului s-a dovedit mai avantajoasa pentru pregatirea patului germinativ corespunzator , acesta fiind alcatuit din piese in functie de starea terenului: -numai cu vibrocultor , grapa cu colti si grapa rotativa elicoidala, daca se urmareste o mai buna nivelare si combatere a buruienilor, -din vibrocultor si grapa rotativa elicoidala in cazul terenului cu denivelari si tasat dar fara buruieni. La lucrarile de pregatire a solului in primavara se aplica si ingrasaminte cu azot sau complexe . Pentru reducerea gradului de tasare se practica si bilonarea de toamna plantatul efectuandu-se mai devreme. Epoca si densitatea la plantare. Pentru plantarea tuberculilor neincoltiti , epoca optima de plantare este determinata de zvantarea solului pana la adancimea de plantare , plus inca 34 cm, in asa fel incat sa se poata efectua lucrarile de pregatire a solului fara tasari puternice. Nu trebuie sa se astepte realizarea in sol a unei temperaturi de 7 C la care incepe pornirea coltilor , deoarece pot interveni ploi care sa intarzie lucrarea de plantare. Tuberculii neincoltiti nu sunt afectati in sol de eventuale scaderi ale temperaturii; ei nu pornesc in vegetatie nu emit colti pana nu se realizeaza temperatura specifica de 6-7 C. Plantarea timpurie determina sporuri de productie datorita tuberizarii timpurii in conditii de temperatura si durata a zilei mai favorabile si a unui ritm de acumulare a biomasei mai accentuat, folosindu-se mai eficient si ploile dinaintea secetelor din vara. Plantarile timpurii determina formarea unor stoloni, scurti usurandu-se recoltarea mecanizata a culturii de cartof . Cartoful preincoltit si incoltit se planteaza in functie de data probabila a ultimelor ingheturi ce survin in primavara din fiecare zona de cultura care nu trebuie sa afecteze plantele dupa rasarire , de la plantat la rasarire trec 18-25 zile. Calendaristic cartoful extratimpuriu si timpuriu se planteaza intre 5 si 15 martie in zona nisipurilor din Oltenia si intre 5-25 martie in restul zonelor de cultura. Tuberculii neincoltiti trebuie plantati pana la 20 martie in zona de campie , pana la 10-15 aprilie in zona favorabila si pana la sfarsitul lunii aprilie in zonele cu clima favorabila in functie de zvantarea terenului. In fiecare zona durata plantarii trebuie sa fie cat mai scazuta , in special in anii cu desprimavarari tarzii . Scaderile semnificative de productie se inregistreaza in zonele de campie , atunci cand intarzierea plantatului este mai mare de 6-8 zile , iar zonele favorabile si foarte favorabile climatic la 10-12 zile si respectiv la 15-18 zile.

Pregatirea cartofului pentru plantare

Pregatirea cartofului pentru plantare (stimularea germinarii) necesita o tehnologie speciala. Pentru inceput tuberculii trebuie sa fie calibrati. Pentru plantat se recomanda tuberculi sanatosi cu marimea de 30-50 g; 51-80g; 81-120 g (28-35; 35-45; 45-55 mm).Cartofii deformati, inghetati, traumati de daunatori si infectati de boli bacteriene si ciuperci se inlatura. Iarovizarea cartofului se face in incaperi incalzite si semiintunecate, pe stelaje sau in lazi timp de 4-5 saptamani inainte de plantare, la temperaturi variabile intre 4-12 0C, cu umiditatea de 85% (umiditatea se mentine prin umezirea podelii). Cand afara este destul de cald, iarovizarea e continuata in aer, aparand tuberculii de vanturi reci. Iarovizarea se considera finisata cand coltii ating lungimea de 1-1,5 cm. O alta metoda consta in expunerea semintelor la o temperatura de 18-20 0C intr-o incapere timp de o saptamana inainte de plantare. In acelasi timp langa cartofi se tine un vas cu apa pentru a mentine umiditatea in aer. In tara noastra , ca in intreaga Europa se cultiva soiuri din specia Solanum tuberosum care cuprinde numeroase convarietati ce se deosebesc intre ele dupa culoarea peridermei (cojii) si varietati care se deosebesc dupa culoarea florilor , a miezului si culoarea peridermului. Cultivam soiuri de cartof autohtone si soiuri de import , grupate in functie de lungimea perioadei de vegetatie , de intrebuintare , de rezistenta la degenerare. Importanta soiului in productia de cartof se materializeaza prin participarea lui cu 4060% din nivelul recoltei de tuberculi . ( Berindei , 1985) . Din punctul de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartof se impart in : -timpurii , cu perioada de vegetatie sub 85 zile ; -semitimpurii , cu perioada de vegetatie intre 95 si 110 zile; -semitarzii cu perioada de vegetatie intre 110 si 130 zile; -tarzii cu perioada de vegetatie mai mare de 130 zile. Din punctul de vedere al calitatii , soiurile se grupeaza in 4 clase : -clasa A cu tuberculii putin fainosi , cu consistenta tare nu se sfarama la fierbere si se preteaza pentru salate; -clasa B - cu tuberculii putin fainosi nu se sfarama la fierbere , sunt consistenti cu amidon fin si se utilizeaza pentru diferite preparate culinare; -clasa C cu tuberculi fainosi -clasa D-cu tuberculi foarte fainosi ce se sfarama complet la fiert,cu amidon grosier si se folosesc pentru industria amidonului

Soiurile de cartof omologate si autorizate in Romania cuprinse in lista oficiala a soiurilor pentru anul 2000 se grupeaza astfel : -Soiuri timpurii :Catellyna ,Fresco,Claustar,Lattona,Nikita,Roclas,Runina,Agata,Ostara -Soiuri semitimpurii : Rustic ,Teo ,Bran, Cibin,Rene, Semenic,Sucevita.Barsa, Bartina Escort, Kondor ,Romano,Rozana; -Soiuri semitarzii:Ago,Casin, Sante N ,Super ,Muresan, Desiree,Carmine ,Proventa Siculus,Super-star; -Soiuri tarzii:Titus. In anul 1999 s-au mai introdus in lista soiurilor :Amelia- Romania 03; Atlas-Franta 03; Christian Romania 03; Cosmo Olanda 03; Nana- Romania 03; Nemere- Romania 03; Nicoleta Romania 03; Coval - Romania 02; Karlena Germania 02; Harghita - Romania 03; Impala-Olanda 02;Pamina- Romania 03; Rasant Germania 02; Rezdec - Romania 03. In anul 2000 s-au introdus in lista soiurile: Luiza- Romania 03;Milenium- Romania 03; Moldovita- Romania 02; Nativ - Romania 02 ; Dragomirna - Romania 03; Tampa - Romania 03. Precocitate : 01-timpurii; 02-semitimpurii ; 03-semitarzii; 04-tarzii. * rezistent la gandacul din Colorado. inand seama de modul de utilizare,soiurile de cartofi se grupeaza in: -soiuri de masa cu un continut mai redus in amidon (14-17%),periderma fina,neteda, ochi superficiali si gust placut ; -soiuri industriale ,foarte productive cu un continut ridicat in amidon (20-25%) -soiurile furajere ,bogate in amidon si proteine ; -soiuri mixte,care pot fi folosite in scop culinar ,furajer si pentru prelucrari industriale Pentru a fi valoros ,un soi de cartofi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale : -sa aiba poductivitate ridicata ; -stolonii sa fie scurti (tuberculi apropiati in cuib) cu tuberculi rezistenti la actiuni mecanice in vederea recoltarii mecanizate ; -tuberculi rotunzi ovali plini cu ochi superficiali care se curata usor cu mijloace mecanizate si cu pierderi minime ; -sa fie rezistente la boli (raie ,mana ,viroze) si in masura posibilului la gandacul din Colorado ; -repausul germinativ sa fie lung pentru o pastrare indelungata si fara pierderi ; -soiul destinat consumului sa aiba continut ridicat in amidon ,proteine si vitamine in tuberculi ,sa nu se sfarame la fierbere si sa fie gustos. Specificul nfiinrii i ntreinerii plantaiilor

Lucrarile de intretinere aplicate la cultura de cartof Ingrijirea culturilor de cartof fara folosirea erbicidelor De la plantare la rasarire, intervalul este de peste 30 zile (la cartoful preincoltit de 18-20 zile) in acest interval trebuie distrunse buruienile si crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele si cu vreme ploioasa. Combaterea buruienilor Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lucrarile se fac imediat ce apar buruienile. Prima lucrare se executa la 10-14 zile dupa plantare.Cand plantarea s-a facut cu biloane,se lucreaza terenul cu grapa plasa, in agregat de 3 campuri , cu latimea de lucru de 8,4m si o viteza de inaintare de 5-7km/ora. Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor , dar si pe intervalul dintre biloane. Dupa 1-4 zile se lucreaza din nou de data aceasta cu cultivatorul echipat cu piese tip rarita. Se distrug buruienile si crusta din spatiul dintre biloane si prin refacerea acestora se acopera si se inabusa buruienile ce au tendinta de a rasari. Lucrarea succesiva cu grapa plasa si cultivatorul cu piese tip rarita,de refacere a bilonului,se repeta inca o data (cand s-au plantat tuberculi incoltiti) sau de 2 ori la celelalte culturi dupa intervale de 8-12 zile. Astfel se realizeaza o buna ingrijire a culturii pana la rasarire, daca terenul nu este imburuienat cu specii perene de buruieni .Daca dupa plantare terenul ramane "plan" ingrijirea culturii se face prin 2 -3 treceri cu grapa cu colturi reglabili care distruge atat crusta cat si buruienile anual . Alte lucrari Dupa rasarire , ingrijirea culturilor de cartof se face de asemenea diferentiat dupa cum s-au realizat sau nu biloanele. La plantatul plan se executa o prasila mecanica intre randuri de plante vizibile la adancime de 8-10 cm in zona de protectie de 12-15 cm si viteza de inaintare 4-5km/h. Urmatoarele lucrari sunt de pilonare , de obicei in numar de 2.3. ; la cartoful extratimpuriu poate fi suficienta o lucrare de prasit si o bilonare .Pentru a se dezvolta normal, turbeculi trebuie sa fie acoperiti de un strat de sol afanat si maruntit de 8-9 cm grosime, bilonul nu se face prea inalt (sa nu acopere planta),inaltimea lui devenind din ce in ce mai mare la lucrarile urmatoare .In final trebuie sa rezulte un bilon de 13-15 cm inaltime deasupra tuberculului plantat. Bilonul trebuie sa fie bine incheiat pe coama asigurand o buna dezvoltare tuberculilor, inabusirea buruienilor si scurgerea apei din talazurile biloanelor ,prevenind excesul de apa in zona cuiburilor si infenstarea cu mana a tubercurilor de la frunzele bolnave cazute pe bilon .Daca solul este tasat inaintea pieselor tip rarita se vor monta cutite sageata care se lucreze la adancimea care nu formeaza bulgari (Berindei1982).In cazul infestarii cu buruieni perene se va executa o prasila manuala completa pe rand sau una-doua lucrari de plivit.

Daca plantatul s-a facut in biloane , se executa numai lucrari de ingrijire a bilonului (de refacere) si in acest caz, poate fi necesara intrventia manuala de distrugere a unor buruieni perene. La bilonarile tarzii sunt folosite ridicatoarele de vrejuri (tulpini) pentu a preveni calcarea si distrugerea lor. La culturile irigate,lucrarile de ingrijire se coreleaza cu udarile ; mai intai se face udarea si apoi se efectueaza prasitul sau bilonatul,afanand solul si refacand biloanele.In anii secetosi cand se fac mai multe udari,numarul lucrarilor de afanare a solului si de refacere a biloanelor poate fi mai mare. Ingrijirea culturilor de cartof folosind erbicide pentru combaterea buruienilor Buruienile din lanurile de cartof se combat cu multa greutate,deoarece primele faze de vegetatie a plantei corespund cu perioade ploioase din lunile mai si iunie,cand nu se poate intra cu mijloace mecanizate pentru distrugerea lor. Buruienile produc pagube mari,determinand diminuarea recoltei cu 20-35% chiar in cazul unor lucrari de ingrijire efectuate corespunzator cu mijloace mecanice. Buruienile consuma cantitati mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor impotriva bolilor (mai ales la mana) si daunatorilor (mai ales la gandacul din Colorado),iar recoltarea mecanizata devine dificila sau imposibila. In prezent toate tarile europene si americane cu agricultura avansata practica combaterea integrata a buruienilor,bazata pe metode preventive agrotehnice, chimice si biologice. Metodele chimice se bazeaza pe folosirea unui sortiment diversificat de erbicide,in functie de infestarea cu buruieni anuale si perene. In cultura cartofului buruienile de combatut trebuie sa fie anticipate cunoscand terenul, compozitia floristica din anii precedenti,precum si selectivitatea si modul de actiune a erbicidelor. Acest mod de abordare constitue un dezavantaj care poate fi suplinit numai prin profesionalismul producatorului de cartof (Morar, 1999). Combaterea buruienilor anuale mono- si dicotilledonate (Simopis sp., Sitaria sp., Echinoclea crus-galii, Digitaria sp., Chenopodium sp., Atriplex sp., Amaranthus sp., Polygonum sp., Hibiscus trianum, Solanum nigrum, Gallium aparine , Galiusaga sp. Galiapsis sp., Stochys annua, Spergula sp., Gypsophiala sp., Thalpsi sp., Partuloca sp., Xanthium sp., etc) se face folosind erbicidele din tabelul nr 3 Erbicidele simple ca : Gesagard, Seucar, Igrad, Apalan, Aresin, Cosatrin, Mekozin, Leone, se aplica imediat dupa rebilonare, concomitent cu aceasta lucrare si pana aproape de rasarirea plantelor de cartof (3-4 zile inainte de rasarire). In zonele unde cartoful nu se planteaza cu bilon erbicidele respective se aplica in perioada de dupa plantare si pana in preziua rasaririi plantelor de cartof. Erbicidele asociate ca : Codal sau Lasso+Gesagard sau Seucar(Lexone, Afalon, Aresin, Igran) se aplica in mod obligatoriu, in primele 10 zile dupa rebilonare sau plantarea tuberculilor, de preferat inainte de rasarirea buruienilor monocotiledonate anuale. ntreinerea solului

Ingrijirea culturilor de cartof fara folosirea erbicidelor De la plantare la rasarire, intervalul este de peste 30 zile (la cartoful preincoltit de 18-20 zile) in acest interval trebuie distrunse buruienile si crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele si cu vreme ploioasa. Combaterea buruienilor Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lucrarile se fac imediat ce apar buruienile. Prima lucrare se executa la 10-14 zile dupa plantare.Cand plantarea s-a facut cu biloane,se lucreaza terenul cu grapa plasa, in agregat de 3 campuri , cu latimea de lucru de 8,4m si o viteza de inaintare de 5-7km/ora. Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor , dar si pe intervalul dintre biloane. Dupa 1-4 zile se lucreaza din nou de data aceasta cu cultivatorul echipat cu piese tip rarita. Se distrug buruienile si crusta din spatiul dintre biloane si prin refacerea acestora se acopera si se inabusa buruienile ce au tendinta de a rasari. Lucrarea succesiva cu grapa plasa si cultivatorul cu piese tip rarita,de refacere a bilonului,se repeta inca o data (cand s-au plantat tuberculi incoltiti) sau de 2 ori la celelalte culturi dupa intervale de 8-12 zile. Astfel se realizeaza o buna ingrijire a culturii pana la rasarire, daca terenul nu este imburuienat cu specii perene de buruieni .Daca dupa plantare terenul ramane "plan" ingrijirea culturii se face prin 2 -3 treceri cu grapa cu colturi reglabili care distruge atat crusta cat si buruienile anual . Alte lucrari Dupa rasarire , ingrijirea culturilor de cartof se face de asemenea diferentiat dupa cum s-au realizat sau nu biloanele. La plantatul plan se executa o prasila mecanica intre randuri de plante vizibile la adancime de 8-10 cm in zona de protectie de 12-15 cm si viteza de inaintare 4-5km/h. Urmatoarele lucrari sunt de pilonare , de obicei in numar de 2.3. ; la cartoful extratimpuriu poate fi suficienta o lucrare de prasit si o bilonare .Pentru a se dezvolta normal, turbeculi trebuie sa fie acoperiti de un strat de sol afanat si maruntit de 8-9 cm grosime, bilonul nu se face prea inalt (sa nu acopere planta),inaltimea lui devenind din ce in ce mai mare la lucrarile urmatoare .In final trebuie sa rezulte un bilon de 13-15 cm inaltime deasupra tuberculului plantat. Bilonul trebuie sa fie bine incheiat pe coama asigurand o buna dezvoltare tuberculilor, inabusirea buruienilor si scurgerea apei din talazurile biloanelor ,prevenind excesul de apa in zona cuiburilor si infenstarea cu mana a tubercurilor de la frunzele bolnave cazute pe bilon .Daca solul este tasat inaintea pieselor tip rarita se vor monta cutite sageata care se lucreze la adancimea care nu formeaza bulgari (Berindei1982).In cazul infestarii cu buruieni perene se va executa o prasila manuala completa pe rand sau una-doua lucrari de plivit. Daca plantatul s-a facut in biloane , se executa numai lucrari de ingrijire a bilonului (de refacere) si in acest caz, poate fi necesara intrventia manuala de distrugere a unor

buruieni perene. La bilonarile tarzii sunt folosite ridicatoarele de vrejuri (tulpini) pentu a preveni calcarea si distrugerea lor. La culturile irigate,lucrarile de ingrijire se coreleaza cu udarile ; mai intai se face udarea si apoi se efectueaza prasitul sau bilonatul,afanand solul si refacand biloanele.In anii secetosi cand se fac mai multe udari,numarul lucrarilor de afanare a solului si de refacere a biloanelor poate fi mai mare. Ingrijirea culturilor de cartof folosind erbicide pentru combaterea buruienilor Buruienile din lanurile de cartof se combat cu multa greutate,deoarece primele faze de vegetatie a plantei corespund cu perioade ploioase din lunile mai si iunie,cand nu se poate intra cu mijloace mecanizate pentru distrugerea lor. Buruienile produc pagube mari,determinand diminuarea recoltei cu 20-35% chiar in cazul unor lucrari de ingrijire efectuate corespunzator cu mijloace mecanice. Buruienile consuma cantitati mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor impotriva bolilor (mai ales la mana) si daunatorilor (mai ales la gandacul din Colorado),iar recoltarea mecanizata devine dificila sau imposibila. In prezent toate tarile europene si americane cu agricultura avansata practica combaterea integrata a buruienilor,bazata pe metode preventive agrotehnice, chimice si biologice. Metodele chimice se bazeaza pe folosirea unui sortiment diversificat de erbicide,in functie de infestarea cu buruieni anuale si perene. In cultura cartofului buruienile de combatut trebuie sa fie anticipate cunoscand terenul, compozitia floristica din anii precedenti,precum si selectivitatea si modul de actiune a erbicidelor. Acest mod de abordare constitue un dezavantaj care poate fi suplinit numai prin profesionalismul producatorului de cartof (Morar, 1999). Combaterea buruienilor anuale mono- si dicotilledonate (Simopis sp., Sitaria sp., Echinoclea crus-galii, Digitaria sp., Chenopodium sp., Atriplex sp., Amaranthus sp., Polygonum sp., Hibiscus trianum, Solanum nigrum, Gallium aparine , Galiusaga sp. Galiapsis sp., Stochys annua, Spergula sp., Gypsophiala sp., Thalpsi sp., Partuloca sp., Xanthium sp., etc) se face folosind erbicidele din tabelul nr 3 Erbicidele simple ca : Gesagard, Seucar, Igrad, Apalan, Aresin, Cosatrin, Mekozin, Leone, se aplica imediat dupa rebilonare, concomitent cu aceasta lucrare si pana aproape de rasarirea plantelor de cartof (3-4 zile inainte de rasarire). In zonele unde cartoful nu se planteaza cu bilon erbicidele respective se aplica in perioada de dupa plantare si pana in preziua rasaririi plantelor de cartof. Erbicidele asociate ca : Codal sau Lasso+Gesagard sau Seucar(Lexone, Afalon, Aresin, Igran) se aplica in mod obligatoriu, in primele 10 zile dupa rebilonare sau plantarea tuberculilor, de preferat inainte de rasarirea buruienilor monocotiledonate anuale.

Fertilizarea

La culturile de cartof nu pot fi obinute producii ridicate fr fertilizarea organic i chimic, deoarece consumul de substane nutritive (tabelul 2), este mai mare dect la alte plante de cultur. Azotul este foarte important n prima perioad de vegetaie, pentru formarea unei suprafee foliare optime, dar i pe tot parcursul perioadei de vegetaie. Insuficiena de azot duce la nglbenirea plantelor, reduce treptat suprafaa de asimilaie i prezint consecine negative asupra formrii stolonilor i tuberculilor. Excesul de azot duce la o cretere luxuriant a plantelor, ceea ce frneaz tuberizarea i creterea tuberculilor, mai ales atunci cnd i umiditatea solului este ridicat; mascheaz virozele n cazul producerii materialului de plantat; scade rezistena plantelor la bolile produse de ciuperci (mana) i tuberculii se stric mai uor n timpul pstrrii. Aplicarea azotului n dou etape, o parte nainte de plantare i o parte dup formarea tuberculilor, duce la formarea unei plante mici, dar producia de tuberculi este aceai ca i atunci cnd ntreaga cantitate de azot se aplic la pregtirea patului germinativ sau la plantare. La un kg de azot se obin n ara noastr ntre 40 i 110 kg tuberculi.

Fosforul are rol pozitiv n dezvoltarea sistemului radicular, n formarea tuberculilor, n maturarea i acumularea amidonului, mrete rezistena cojii la vtamrile mecanice, scade atacul de rie comun la tuberculi, stimuleaz mrirea rezistenei la pstrare. Insuficiena se manifest prin arsuri i reducerea formrii tuberculilor. Excesul de fosfor determin o maturizare mai rapid a plantelor i a tuberculilor. Derermin sporuri de producie mai mici dect azotul, pn la 40-50 kg tuberculi la 1 kg substan activ (oxid de fosfor).

Potasiul este consumat de cartof n cantiti mari, avnd efect redus la nceputul perioadei de vegetaie, dar mrete suprafaa foliar n a doua parte, ntrziind mbtrnirea foliajului. Are rol pozitiv n: valoarea seminal a tuberculilor, rezistena la secet, man i la procentul de tuberculi buni pentru smn. Excesul poate s duc la scderea produciei i a calitii tuberculilor. Potasiul este utilizat la solurile semitardive i tardive, deoarece menine foliajul n stare de funcionare n intervalele de secet, putndu-se obine sporuri de producie. Determin sporuri de producie cuprinse ntre 10-15 kg tuberculi pentru 1 kg substan activ (oxid de potasiu). Gunoiul de grajd se utilizeaz la soiurile tardive i la cele timpurii. Gunoiul de grajd conduce pe lng aportul de elemente nutritive care amelioreaz nsuirile fizice i hidrofizice ale solului, la mrirea capacitii de absorbie a acestuia, mbuntirea pH-ului i a activitii microorganismelor. Constituie o important surs de azot, iar efectul lui asupra produciei depinde de calitatea, cantitatea, gradul de fermentare, momentul de aplicare i modul de ncorporare n sol (tabelul 2).

Gunoiul nefermentat este favorabil mai ales pe solurile grele i reci. Pe solurile mai grele (argiloase) se folosesc cantiti de 25-35 t/ha, iar pe solurile uoare doze de 20-30 t/ha. Se aplic toamna ct mai devreme, nainte de efectuarea arturii de baz cu condiia ca acesta s fie fermentat.

Epoca de aplicare a ngrmintelor Tipurile de ngrminte recomandate n cultura cartofului sunt nitrocalcarul i ureea pe solurile acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu, ureea i sulfatul de amoniu. Gunoiul de grajd , fosforul i potasiul se aplic sub artura de baz. ngramintele cu azot se administreaz numai primvara la pregtirea patului germinativ sau n dou etape: la pregtirea patului germinativ i n vegetaie, odat cu lucrrile de ngrijire (prit mecanic) sau dup tuberizare (10-35 zile dup rsrire). ngrmintele complexe (compui minerali ce conin azot, fosfor i potasiu n diferite rapoarte) se aplic primvara nainte de pregtirea patului germinativ, lucrare cu care se efectueaz ncorporarea lor n sol, fie n toamn. Carbonatul de calciu se aplic pe solurile care au pH-ul sub 5, sporind astfel producia cartofului i a celorlalte plante din rotaie. Se recomand aplicarea lor plantei premergtoare n doze de 5 t/ha, dup ce s-a efectuat n prealabil determinarea aciditii solului, deoarece neutralizarea acestuia direct la cultura cartofului provocat rspndirea riei comune. ngrmintele foliare se aplic complementar, fie culturilor de cartof afectate de: grindin, vnturi foarte puternice, furtuni sau a celor amplasate pe soluri nisipoase la care se manifest dezechilibre de nutriie sau carene n microelemente. Completare se face cu ngrminte foliare de diferite tipuri (n raporturi de 4:1:1; 2:3:1; 1:1:1) i se aplic odat cu tratamentele fitosanitare, n general cnd lanul s-a ncheiat i pn la sfritul nfloritului. Cele mai frecvente ngrminte foliare folosite la cartof i concentraiile soluiilor sunt : Folplant (F 231, F 411, F 011: 0.5 1 %), Folifag (0.5 1 %), Nutrileaf i Cal Max (1%), Bionat, etc.

Irigarea plantaiilor

Cartoful este o plant foarte pretenioas la regimul de ap din sol i are nevoie de o umiditate moderat i permanent pe tot timpul vegetaiei. Cartoful nu suport excesul de ap, dar nici seceta. Prin irigare, se optimizeaz temperature solului care, pentru a preveni degenerarea tuberculilor, nu trebuie s depeasc 20-25C. Regimul de irigare trebuie reglat astfel incat s previn insuficiena, dar i excesul de ap. In general, normele de irigare pentru cartof sunt mai mici i plafoanele minime ale udrilor mai mari decat la alte culturi. Elementele regimului de irigare al cartofului prezint unele particulariti: cartoful extratimpuriu i timpuriu, plantat pe soluri uoare, trebuie udat permanent, de la rsrire la recoltare, cu plafon minim 70% din IUA, la 50 cm adancime, cu norme de udare de 250-300 m3/ha, la intervale de 4-5 zile, cate 3-4 udri in cazul cartofului extratimpuriu i 5-8 udri in cazul cartofului timpuriu; cartoful de var pentru consum se irig in perioada cuprins intre tuberizare i incetarea creterii tufelor (iunie-iulie), cu plafon minim de 60-70% din IUA, la 50-60 cm, se aplic 68 udri in step i 5-6 udri in silvostep (zona de nord), cunorme de udare de 300-350 m2/ha, la interval de 6-10 zile; la soiurile semitardive (pentru consum de toamn-iarn), pan la tuberizare plafonul minim constituie 50% din IUA, la 40-50 cm adancime, intervalul intre udri 10-12 zile, norma de udare 300-350 m3/ha. Astfel, in total, trebuie aplicate 10-12 udri in zona de step, 8-10 udri in silvostep. Se poate utiliza atat metoda de irigare prin aspersiune, cat i metoda prin brazde. Cea mai eficient este metoda irigrii prin picturi, care reduce brusc consumul de ap.

Combaterea bolilor i duntorilor

Bolile si daunatorii culturii de cartof sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Molia cartofului (Phthorimaea operculella Zell); Mana (fitoftora infestans) Raia neagra a cartofului (Synchytrium endobioticum). Patarea bruna a frunzelor de cartofi (Alternaria porri (Ell)). Putregaiul uscat al tuberculilor sau fuzarioza cartofului (Fusarium oxysporium Schl. f. solani Bilai, F. culmorum Sacc.). Raia fainoasa a cartofului (Spongospora subterranea (Wallr) John). Rizoctonioza cartofului (Hypohnus solani Pr. et Del f. c. Rhizoctonia solani Kuhn). Raia comuna a cartofului (Streptomyces scabies Waks. et Henr). Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul moale al tuberculilor de cartof (Erwinia phytophthora Berg. et al). Rasucirea frunzelor la cartof (Solanum virus 14 Smith). In conditiile climaterice ale Moldovei "Gandacul de Colorado" se dezvolta in doua generatii. Pentru nimicirea acestei insecte este necesar de a folosi insecticide de tipul Decis2,5% in doza de 0,15 l/ha sau Karate-5% 0,1 l/ha. Prima stropire se efectueaza cand se atesta 1-2 gandaci pe planta. Este necesar de a tine cont ca stropirea trebuie sa fie efectuata nu mai tarziu de la momentul aparitiei larvelor in prima etapa de dezvoltare. Pentru a reduce rezistenta daunatorilor este necesar de a schimba tipul de chimicale. Cele mai multe boli ale cartofului sunt cauzate de micoze; acestea sunt larg rspandite i cauzeaz pierderi mari culturii. Majoritatea micozelor se dezvolt rapid in sol i aer umed. Principalele focare de infecie sunt plantele bolnave, resturile vegetale, solul, tuberculi pentru semine; se rspandesc prin materialul semincer, insecte, maini agricole etc. Cele mai rspandite sunt mana, macrosporioza, raia argintie, gangrena etc. Mana este cea mai rspandit i periculoas boal a cartofului. Ciuperca atac frunzele, tulpinile, tuberculii. Primele simptome se atest pe frunzele inferioare ise manifest sub form de pete de culoare brun. Tulpinile, petalele i frunzeleatacate capt aceeai culoare (brun) i pier. Infecia ptrunde in tuberculi prin ochi, lenticele sau leziuni mecanice in camp. Principalul focar de infecie sunt tuberculii mnai, in care ierneaz ciuperca productoare de man. Mana se manifest mai frecvent in condiii de irigare. Msurile fitosanitare aplicabile in cazul manei presupun distrugerea tuberculilor infectai, care trebuie selectai la sortare; dezinfectarea depozitelor, ambalajului, transportului.

Controlul eficient al culturilor de cartof privind agentii patogeni si bolile , cat si prezenta daunatorilor , constituie adesea cauza unor productii mici si neeconomice. Dintre numerosii agenti patogeni care produc boli ale cartofului amintim : Ervinia carotovora var. otraseptica inegrirea bazei tulpinii.; : Ervinia carotovora var. carotovora putregaiul umed ; Rizoctoma solani- rizoctonioza ; Phytophora infestans-mana; Fusarium sp. putregaiul uscat; Alternaria solani alternarioza ; Corynebacterium sepedonicum putregaiul inelar ; Sinehytrium endobioticum raia neagra; , iar dintre daunatori : gandacul din Colorado Leptinotarsa decemlineata. Momentul aplicarii tratamentelor este indicat prin buletine de avertizare . Intarzierea cu 4-5 zile a tratamentului fata de momentul avertizat , diminueaza cu 70-80% eficacitatea protejarii foliajului la mana prin faptul ca aceasta interventie nu mai este preventiva. Doza de fungicid este de : 5 kg /ha la Turdacupral 50 ; 2 kg /ha la Dithane M-45 , Vandozeb 80PU, Sandofan C-5 PU, temoal 52PU ; 2,5 kg /ha la Ridomil plus , Curzate plus T 85 PU ; 0,5 kg /ha la Brestan 60 WP. Respectarea dozei de fungicid si a celei de lichid (200 l/ha la neirigat si 400 l in conditii de irigare ) se face prin calibrarea corecta a echipamente de stropit. Impotriva gandacului din Colorado se vor folosi urmatoarele produse : Decis 2,5 EC 0,3 Kg/ha ; Victenon 50 WP 0,3 Kg/ha; Ekalux S 0,6 Kg/ha; Marshall 25 EC 1,5 Kg/ha; Ordatox 25 EC 2,8 Kg/ha; Padan 50 1,0-1,2 Kg/ha; Dipterex 0,80-1,2 Kg/ha cand se folosesc mijloace terestre de aplicare; Dimevur 3 l/ha; Corbavur 3 l/ha, cand se folosesc mijloace aero. Cantitatile specifice sunt pentru un singur tratament . Se fac 48 tratamente pentru combaterea bolilor si 2-4 tratamente pentru combaterea gandacilor din Colorado . Numarul de tratamente oscileaza de la an la an , in functie de soi si zona de cultura Rezultate bune se obtin cand alterneaza produsele de la un tratament la altul. Contra adultilor hibernanti, tratamentul se recomanda in cazul cand numarul este mai mare de 10 exemplare la 100 plante. Cand avertizarile pentru mana si gandacul din Colorado coincid , tratamentele se pot face combinat , produsele recomandate fiind compatibile Msurile agrotehnice implic utilizarea soiurilor rezistente, incolirea cartofului inainte de plantare. Msurile chimice presupun aplicarea unor fungicide de prevenire la faza cand plantele ating inlimea de 25-30 cm. De exemplu: Ridomil Gold MZ 68 WG 2,5 l/ha, Acrobat MZ 69 WP 2,0 l/ha, Bravo 500 SC 1,5 l/ha etc. Bolile cauzate de viroze sunt rspandite in toate zonele de cultivare i, dup gradul de afectare a culturii, in multe cazuri depesc micozele i bacteriozele.

Virozele sunt principala cauz a degenerrii cartofului. Exist peste 20 de virui care posed o mare capacitate de infecie i se rspandesc foarte rapid. Viruii sunt strict legai de celulele plantelor i se intalnesc numai in plantele vii. Cele mai tipice manifestri ale virozelor sunt mozaicul, deformaiile, inglbenirea frunzelor i diverse necroze, cauzate de urmtorii virui: X, S, M, Y. Msurile de protecie recomandabile implic utilizarea unui material de plantare sntos, evitarea contactului intre plantele bolnave i cele sntoase, eliminarea plantelor bolnave din camp, dezinfectarea utilajului de munc, respectarea distanei de izolare dintre campurile semincere i cele de consum, crearea condiiilor optime pentru creterea i dezvoltarea plantelor, folosirea soiurilor rezistente: Deziree, Kondor, Gloria. Duntorii. Cei mai rspandii duntori ai cartofului sunt gandacul-de-Colorado, viermii-sarm, viermii-albi, coropinia, afidele cartofului etc. Gindacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata L Oligofag. Ataca diferite specii de solanacee cultivate si spontane ca cartof, tomate, vinete, ciumafai, tutun etc., producand pagube mai mari cartofului cultivat si vinetelor Dauneaza adultii si larvele, care rod frunzele de la exterior spre interior lasand intacte nervurile si lujerii. La atacuri puternice nu ramane decat resturi de tulpini, culturile putand fi compromise. In lipsa plantelor verzi pentru hrana, gandacii pot ataca tuberculii, aflati la suprafata solului. Ierneaza ca adult in sol, la adancimi cuprinse intre 20-60 cm. Msurile de protecie. O foarte important msur de protecie o reprezint asolamentul i amplasarea culturii la o distan cat mai mare de campul precedent. Utilizarea insecticidelor reprezint cea mai eficient metod de combatere. Primul tratament se aplic contra adulilor hibernai, dac numrul lor este de 1-2 indivizi pe o plant. Urmtorul la apariia larvelor de varsta I i II. La combaterea gandaculuide-Colorado se utilizeaz insecticide precum Confidor SL 200 0,2 l/ha, Regent 25 EC 0,5 l/ha, Zolone 35 EC 2,0 l/ha. Msurile de protecie contra gandacului-de-Colorado sunt valabile i pentru ceilali duntori. Coropinia este un duntor care atac rdcinile, tulpinile subterane i tuberculii, cauzandu-le rozturi mari. Afecteaz mai mult plantaiile din locuri umede, bogate in substane organice i mai ales cele pe care s-a introdus mult blegar. Msurile de protecie. Artura adanc i lucrarea sistematic a solului scade brusc numrul duntorilor; la fel i sparea gropilor, umplerea lor cu blegar primvara devreme i toamna; distrugerea insectelor care se acumuleaz in aceste gropi la cald. Se pot utiliza i momeli din grau, orz, buci de cartof, care sunt tratate cu insecticid in proporie de 30-50 g la un kg, cu un adaos de 30 g de ulei nerafinat de floarea-soarelui. Momelile se incorporeaz in sol la adancimea de 23 cm. La un numr mare de vtmtori, se aplic, pe suprafee mici, 30-50 g de Zolone 35 EC sau Regent 25 EC 50 ml la 10 litri de ap. Cu aceast soluie se

stropete 1 m2 de sol.

RECOLTAREA Momentul recoltrii cartofului se stabilete in funcie de scopul cultivrii. Pentru consum extratimpuriu, recoltarea incepe in luna mai, atunci cand greutatea tuberculilor noi depete 30 g. Recoltarea se efectueaz ealonat, pe msura livrrilor, se realizeaz manual (sectoare mici), tuberculii sortandu-se i adunanduse concomitent. Pentru consumul de var, cartoful timpuriu se recolteaz manual, in funcie de necesiti, sau semimecanizat, sau cu ajutorul mainii de scos cartofi MSC-2 sau E-684, atunci cand peridermul este bine format. Deoarece la aceast faz peridermul tuberculului nu este intrit, vtmrile i exfolierile sunt frecvente, impunandu-se o livrare rapid.

Recoltarea cartofului pentru semine se face inainte de maturizarea fiziologic a plantelor. Intreruperea vegetaiei cartofului pentru semine constituie o msur tehnologic clasic i se utilizeaz cu scopul de a impiedica migrarea viruilor din posibilele infecii primare pe frunze spre tuberculi. Intreruperea pe cale mecanic a vegetaiei se realizeaz cu ajutorul mainii MTV-4.

Recoltele pentru consum de toamn-iarn, care urmeaz a fi pstrate timp indelungat, se culeg la maturitate, cand peridermul este format (nu se exfoliaz cand e fricionat cu degetul prin apsare i impingere) cu ajutorul combinelor pentru cules cartofi (E-684, CRC-2 etc.). Durata optim a perioadei de recoltare este de circa 25-30 de zile i se incadreaz frecvent in limitele 20 august20 septembrie, in funcie de condiiile anului, soi, zon. O condiie important pentru recoltarea cartofului este temperatura din sol, umiditatea optim care permite separarea uoar a pmantului de tuberculi in procesul de recoltare. Temperatura optim a solului este de 12-15C. La valori mai mici de temperatur, crete gradul de vtmare; la temperaturi prea ridicate, tuberculii ii pierd din turgescen. Producii. Deoarece se recolteaz inainte de maturitate, soiurile extratimpurii i timpurii au producii de circa 10 t/ha. In baza tehnologiilor moderne, prin respectarea cerinelor, se pot obine producii la nivelul potenialului mediu al soiurilor omologate 40-50 t/ha. Potenialul biologic al cartofului depete 100 t/ha.

MODURI DE COMERCIALIZARE

Pstrarea cartofului. Pentru a pstra bine tuberculii de cartofi, trebuie create condiii speciale de temperatur, umiditate, aerisire, lumin, care s favorizeze meninerea proprietilor lui culinare, seminale sau industriale. Durata lung de pstrare (5-7 luni), luand in calcul coninutul ridicat de ap, creeaz mari dificulti. Prin pstrare bine organizat, pierderile pot fi reduse esenial, de la 30-40% la mai puin de 10%. In timpul pstrrii, masa de tuberculi trebuie s traverseze urmtoarele procese: transpiraia, respiraia, activitatea microbiologic i repausul germinal. Cu cat este mai mic transpiraia, respiraia i activitatea microbiologic, cu atat sunt mai mici pierderile. Respiraia este condiionat de temperatur, umiditate i aerare, de maturitatea i sntatea tuberculilor. In timpul pstrrii, respiraia trebuie redus, ins nu sistat, deoarece procedura poate cauza pierderi mari, provocand respiraie anaerob.

Temperatura optim de pstrare constituie 2,5oC; la aceast temperatur, cartoful sufer cele mai mici pierderi naturale. La temperaturi mai ridicate, se intensific transpiraia

i respiraia, iar la 5-6oC incepe creterea colilor. La temperaturi mai mici de 2,5oC, din amidonul cartofului se formeaz zaharuri mai simple, fapt ce conduce la indulcirea tuberculilor (gust neplcut) i la intensificarea respiraiei. La faza de zvantare a tuberculilor, umiditatea relativ a aerului din depozite trebuie s fie in limitele a 65-80% sau mai ridicat (85-90%); in perioada de rcire i pstrare propriu-zis i atunci cand tuberculii se pregtesc pentru comercializare, umiditatea trebuie coborat la 75-85%. Aerul din depozite asigur respiraia aerob. Aerisirea intens amplific respiraia (respectiv, consumul de substan uscat); excesul de bioxid de carbon sau lipsa de aer (respiraia anaerob) cauzeaz daune. Proporia de oxigen din aerul depozitului trebuie s constituie 5-12%. Doza de oxigen trebuie redus treptat: in primele sptmani, respiraia este mai intens, apoi procentul de oxigen se reduce, iar cel de bioxid de carbon crete treptat pan la 5-12%. Meninerea oxigenului i a bioxidului de carbon in aceste limite asigur o respiraie aerob lent. O inverzire uoar a tuberculilor majoreaz rezistena la pstrare i, in primul rand, rezistena materialului de plantare. Metodele de pstrare includ pstrarea in stare proaspt, pstrarea in stare uscat pstrarea in form murat (silozarea). Cartofii pot fi inui in spaii permanente (depozite frigorifice cu ventilaie mecanic, pivnie, beciuri) sau temporare (silozuri de pmant, macrosilozuri) de depozitare.