PLSTIC1, -, plastici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1.

Cruia i se poate da, prin modelare, forma dorit, care poate fi uor deformat fr a crpa sau a se sfrma. Mas plastic sau material plastic = produs sintetic de natur organic, anorganic sau mixt care se poate prelucra uor n diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fr presiune.Deformaie plastic = deformaie a unui material sub aciunea unei solicitri peste limita lui de elasticitate, care crete chiar dac solicitarea rmne constant. Care este fcut, realizat sau reprodus dup un anumit model, prin modelarea tuturor materiale. 2. Care se refer la sculptur i la pictur; care se ocupa de aceste arte; care este asemntor cu o sculptur sau cu o pictur, care sugereaz o sculptur sau o pictur. Art plastic (i substantivat,f.) = (mai ales la pl.) art care are ca scop s reproduc formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice. (Despre realizri literare, muzicale) Evocator, sugestiv, viu. 3. (n sintagma) Chirurgie plastic = ramur a chirurgiei care se ocup cu ndreptarea unor deformri ale corpului omenesc (n special ale feei), provenite din natere sau dintr-un accident. II. S. f. Tehnica executrii unor obiecte de art prin modelarea unor substane maleabile; tehnica, art de a sculpta sau de a picta. Parte din studiul unei opere de art care se ocup cu raportul armonios al volumelor i al reliefului. Ansamblul calitilor de volum i de aspect exterior al unei lucrri de arhitectur, de urbanism sau de art decorativ. Din fr. plastique.

1. PLSTIC2 s. n. Mas de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic i un plastifiant. Bomb cu plastic. Dinfr., engl. plastic. 2. PLSTIC, - adj. 1. Care prezint plasticitate, care poate fi modelat, fasonat. Care formeaz sau are proprietatea de a lua diferite forme. Mas plastic (sau produs) plastic =

material sintetic de natur organic, anorganic sau mixt, care poate fi modelat n procesul fabricrii unor produse, pstrndu-i forma ce i-a fost dat; arte plastice = arte care au ca scop s reproduc formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. (Despre idei, imagini etc.) Expresiv, viu; evocator, care arat cu mult putere ceva. 2. Chirurgie plastic = chirurgie care se ocup cu ndreptarea unor malformaii ale corpului. // s.n. 1. Amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la repararea anvelopelor etc. 3. Varietate de exploziv. [Cf. fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos]. 3. PLSTIC1 s. n. 1. amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la prepararea anvelopelor. 2. varietate de exploziv. (< engl., fr. plastic) 4. PLSTIC2, - I. adj. 1. (despre materiale) care are proprietatea de a-i pstra deformaiile produse de forele exterioare dup ncetarea aciunii acestora; care poate fi modelat, fasonat. mas ~ (sau material) ~ = material sintetic de natur organic, anorganic sau mixt, care poate fi modelat n procesul fabricrii unor produse. 2. referitor la pictur sau sculptur. arte = arte care au ca scop s reproduc formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. 3. (despre idei, imagini etc.) cu mult putere de evocare, expresiv, viu; evocator. 4. (biol.) formativ, capabil de a se schimba, de a lua o form. chirurgie ~ = chirurgie care se ocup cu ndreptarea unor malformaii ale corpului. II. s. f. tehnica executrii obiectelor de art prin fasonarea, modelarea unei substane plastice; domeniul artelor plastice. parte din studiul unei opere de art care se ocup cu raportul armonios al volumelor i al reliefului. (< fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos)

Masele plastice (plasticul, plural plasticele) sunt produse sintetice de natur organic, anorganic sau mixt, care se pot prelucra uor n diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fr presiune.

Materialele plastice Primele materiale plastice Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870, pentru a inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca pentru prima oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta naturala. Patruzeci de ani mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos. Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revolutie. Materialele de baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse industriale. Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de radio, etc. Materialele plastice nu exista in natura. Ele sunt compusi creati artificial in laborator. Numele care li s-a dat aminteste de una dintre propietatile lor fundamentale, si anume plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a-si conserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing sun toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitatile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc, elasticitate, transparenta, greutate mica. O molecula de baza pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic In general, produsul de la care se porneste in fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obtinut in rafinariile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi inalte in prezenta vaporilor de apa, ceea ce provoaca ruperea moleculelor de hidrocarbura si obtinerea de molecule mai mici, molecule de etilena. Etilena este molecula pe care se bazeaza intreaga industrie a maselor plastice. Materialele plastice: molecul usoare Micile molecul de etilena sunt unitatile de baza (numite monomeri) ale materialelor plastice. Acestea se obtin asambland monomeri in numar de sute, mii, chiar zeci de mii, pentru a forma molecule uriase lungi catene numite polimeri. Aceasta operatie, polimerizarea, se efectueaza in instalatii industriale, reactoare chimice, la presiuni si temperaturi inalte si in prezenta unor produsi care declanseaza reactia. Tipul de plastic care se obtine depinde de tipul de molecula de baza care a fost polimerizata. Daca se utilizeaza monomeri de etilena, plasticul obtinut se numeste polietilena. Acesta este un material suplu si transparent, folosit la fabricarea

sticlelor, a sacilor de plastic si a jucariilor. Polimerizarea se poate face utilizand si molecule derivate din etilena, molecule in care atomii de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de clor sau de fluor. Polimerii obtinuti sunt policlorura de vinil (PVC) si teflonul. PVC-ul este dur, impermeabil si bun izolator electric. El se foloseste la fabricarea prizelor electrice, a tevilor si a materialelor pentru plansee. Teflonul este un material care rezista la caldura C) si la actiunea produselor chimice. De aceeaC), la frig (-80(350 este folosit la captusirea vaselor de bucatarie sau a formelor de patiserie, precum si in numeroase aparate de uz stiintific. Termoplastice si termorigide Exista doua mari familii de materiale plastice: materiale termoplastice si cele termorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se topesc C. AtunciC, altele inspre 120daca sunt incalzite, unele chiar de la 70 cand sunt fierbinti si lichide, aceste materiale pot fi turnate in forme sau extrudate, adica trase in fire sau foi. Racindu-se, materialele termoplastice se solidifica si isi pastreaza noua forma. Aceste materiale plastice sunt folosite in special pentru fabricarea obiectelor in serie, cum ar fi sticle, galeti,etc. In schimb cele termorigide se intaresc la caldura. Astfel, ele sunt mulate la rece pe formele dorite apoi sunt incalzite pentru a se intari. Sau pot fi lasate sa se intareasca dupa ce li se adauga un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate manual sau a celor care necesita o fabricatie ingrijita. Asa se fabrica ambarcatiunile, piesele de caroserie, barele de protectie etc. Tragerea in forma a unui obiect de plastic In industrie se utilizeaza doua procedee de tragere in forma a obiectelor din plastic. Suflarea este flosita pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile, flacoanele, sticlele, popicele.Materia plastica incalzita coboara in forma, in care se injecteaza apoi aer. Aceasta are ca efect intinderea materialului cald pe peretii interiori ai formei. Metoda cea mai utilizata este insa injectarea. Este flosita mai ales pentru fabricarea obiectelor cum sunt pieptenii, periutele de dinti, ustenssilele de bucatarie. Materia plasctica intra sub forma de granule intr-o masina de injectare. Prin incalzire, ea este transformata intr-o pasta mai mult sau mai putin groasa, care este apoi injectata in forma si racita printr-un circuit de apa.

n ceea ce priveste reciclarea deseurilor de plastic, amintim cele mai importante si uzuale tipuri de deseu pe care le achizitionam : ambalaje de plastic : sticla PET folie de polipropilena si polietilena rebuturi din productie purje injectie matreriale si stocuri fara miscare deseuri plastic utilizat plastic provenit de la centrele comerciale diverse repere din plastic deseuri de plastic din constructii di demolari autoschrot:bari auto, cablaje In cele ce urmeaza va prezentam in imagini cateva tipuri de deseuri de plastic pe care societatea noastra le-a achizitionat :

SISTEMUL DE IDENTIFICARE A MATERIALELOR PLASTICE PRIN APRINDERE (culoare flacara, miros, mod de curgere)
CULOARE MIROS FLACARA Miros slab de POLIETILENA DE JOASA DENSITATE FLACARA galbena cu albastru parafina LDPE engleza / PEJD romana (unele in mijloc (lumanare) tuburi textile, bidoane etc) FLACARA Miros slab, de POLIETILENA DE INALTA DENSITATE, HDPE engl. PEID romana. galbena cu albastru parafina Poate fi ptr. Injectie (navete, paleti etc) sau in mijloc Extrudere tevi (resturi tevi) Miros de PE LDPE - film (folie solarii, saci grosi, huse Este elastica si moale etc) HDPE - film (pungi congelator, sacose subtiri etc) Este mai putin Miros de PE elastica decat folia LDPE Miros specific de Miros de PP PP, aromat, flacara galben albastruie DENUMIRE POLIMER ASPECT Temp. topire

Aspect flexibil, curge cand se 190 ?C aprinde, mai usoara decat polietilena de inalta densitate Aspect dur, curge cand se 190 ?C aprinde, mai grea decat polietilena de joasa densitate Flexibila, transparenta buna (dar nu perfecta), moale, usor elastic Fosneste, este semitransparenta (putin opaca) Perfect transparenta, fosneste, aspect de celofan

PP ? BOPP - film Folie de polipropilena simpla sau biorientata(ambalaje dulciuri, ambalaje camasi etc) Poate fi metalizata /argintie o parte ? nu e solicitat acest sort FLACARA POLIPROPILENA - PP ptr. Injectie (unele conuri textile, unele navete, mobilier flacara galben albastruie, in gradina, unele vase de bucatarie etc) mijloc Arde cu Fum POLISTIREN - PS este polistiren de inalt impact HIPS NEGRU mult engl/PAS romana

Miros slab, specific, aromat

Aspect dur, curge /se 190-230 ?C prelinge cand arde. Etireaza f. usor (se trage usor in fire lungi) Miros slab de Aspect dur 190-230 ?C scortisoara, dulceag Nu picura la aprindere

si polistiren de uz general- PS (produse industriale diverse, role, mosoare etc) (termoformare cutii iaurt etc) POLISTIREN CRISTALIN GPPS (unele sertare frigider, cutii cosmetice etc) ACRILONITRILBUTADIENSTIR ENABS (tuburi, carcase calculatoare etc)

Fum NEGRU

Miros de scortisoara Aspect cristalin, sticlos

190-230 ?C

Fum NEGRU , puternic

FUM NEGRU MARO , NU ARDE FUM NEGRU , lasa fulgi de cenusa neagra in aer, arde cu bule de aer Arde cu putin fum Miros dulceag dar Dur POLIETILENTEREFTALAT negru, pocneste iritant PET (sticle PET, blistere etc) usorpicura la ardere, /curge Flacara usor Miros specific, Dur POLIAMIDA -PA albastruie , arde ca asemanator Etireaza foarte usor (scoate Este PA6 /PA6.6 si PA12 o prajeala si mirosului de unghie fire). Daca PA este cu fibra cu sau fara fibra de sticla GF de sticla, firele sunt mai (se poate cumpara cu fibra de sticla maxim pocneste usor arsa sau par ars. scurte . 30%) Flacara albastra - Miros puternic, Dur POLIOXIMETILEN-POM intepator de (piese auto etc) transparenta formaldehida POLICLORURA DE VINIL -PVC este soft (cabluri electrice) sau rigid - tuburi PVC POLICARBONAT -PC (vase menaj transparente, corpuri de iluminat, piese industriale dure, sertare frigider)

Miros de scortisoara Aspect dur, piesele de ABS se200-220 ?C combinat cu miros lipesc intre ele cand sunt tratate cu acetona ABS de cauciuc seamana ca miros cu PS. Se pot identifica cu solvent/ benzina: PS se inmoaie, ABS nu. Miros puternic de Aspect flexibil /se indoaie 160-190 soft PVC soft, aspect dur /fix PVC180-200 rigid acid clorhidric rigid Slab, de fenol Dur 300 ?C

170 ?C

215-270 ?C

180-200 ?C

POLIMETACRILAT DE METIL -PMMA Flacara albastruie , Miros de fructe (faruri auto, corpuri iluminat etc) picura, pocneste putrede (sau slab usor cand arde si de usturoi) face ?spuma? sau bule

Dur

200-230 ?C

ABREVIERI ALE UNOR MATERIALE PLASTICE UZUALE

POLIMER Acrilonitril-butadien-stiren copolimer Acetat de celuloza Acetobutirat de celuloza Poliacetal (Polioximetilen) Poliamida Polibutadientereftalat Policarbonat Policlorura de vinil clorurata Policlorura de vinil plastifiata Policlorura de vinil rigida Policlorura de vinilden Policlortrifluoretilena Polietilena de joasa densitate Polietilena de inalta densitate Polietersulfona Polietilen tereftalat Polifenilenoxid Poliflorura de vinil Poliflorura de vinilden Polifenilensulfura Polimer pe baza de cristale lichide Polimetacril de metil Polipropilena Polistiren de uz general Polistiren rezistent la soc Politetrafluoretilena ABREVIERI IN LIMBA ROMANA ENGLEZA ABS ABS CA CA CAB CAB POM POM PA PA PBT PBTP PC PC PVC-C PVC-C PVC-M PVC-M PVC-D PVC-D PVDC PVDC PCTFE PCTFE PEJD LDPE PEID HDPE PES PES PET PET PPO PPO PVF PVF PVDF PVDF PPS PPS LCP LCP PMMA PMMA PP PP PS PS PAS HIPS PFTE PFTE

Polisulfona Poliuretan termoplastic Polivinil butiral Polivinil formal Stiren acrilonitril copolimer

PSU T PU PVB PVFM SAN

PSU PUR PVB PVF SAN