E o vreme de pustiire a neamului

Prea cuvioase p?rinte, sfrsitul anului trecut ne-a ntors din nou n timp, "schimbarea schimb?rii" readucnd la putere pe cei ce au contribuit decisiv la degradarea societ?tii romnesti dup? 1989. Ce a intrigat pe multi a fost, cel putin n ce priveste alegerea presedintelui, implicarea naltilor ierarhi n campania electoral?. Considerati c? acest lucru era necesar? P?rintele Iustin Prvu: Arta asta de a conduce, politica, o are elita, crema unei natiuni. n acelasi timp trebuie s? aib? aceeasi coloratur?, aceeasi credint?, aceleasi obiceiuri, aceeasi traditie, aceeasi r?d?cin? cu neamul din care se trage. Ce este natiunea? Ce este un neam? Neamul este leg? tura celor din trecut, prezent si viitor. Fiecare natiune este asezat? de c?tre Dumnezeu si, cum spune legenda, fiecare neam si-a luat p?mntul care i-a fost dat. Ca de obicei, romnul a venit ceva mai la urm? s? se plng? la Sfntul Petru c? a r?mas f?r? loc de asezare, si atunci Dumnezeu i-a dat gr?dina Sa cea mare, si de aceea suntem o tar? rvnit? de toti. Putine t?ri au asemenea oameni si o asemenea structur? de relief. Muntii acestia frumosi, cu p?storitul nostru mioritic, dealurile, cmpiile Romnul nu este f?cut s? g?ureasc? surubul n fabric?, s? ndoaie metalele n ateliere. Vedeti dumneavoastr?, profilul s?u s-a deformat, acum romnul nici agricultor nu mai este, nici industrias, nici negustor, nici afacerist. E un om aruncat de soart?, ce a ajuns bratul cel mai ieftin de munc?, slug? la bogatii lumii, rob la str?ini.

Nu ne merit?m oare soarta? Nu ar fi cazul ca Biserica s? se implice mai mult pentru recl?direa sufletului romnesc si ntoarcerea sa la Dumnezeu? P?rintele Iustin: Numai asa se poate face o coeziune, o strns? convietuire ntre oamenii acestia care au aceeasi aspiratie, acelasi ideal, care pot avea un scop bine determinat, aceeasi continuitate pentru viata moral?, spiritual?, politic?, economic? si social?. Oare Biserica este pus? n aceast? situatie, chipurile de a nu face politic?? Da, nu face politic?, dar la degradarea aceasta politic? la care se g?seste societatea noastr?, nici nu se poate cobor la nivelul acesta, ca s? fac?.

Din p?cate la aceast? degradare si-a pus amprenta si un partid ce si-a legat tinicheaua de crestin-democrat n coad? P?rintele Iustin: T?r?nistii, bietii de ei, sunt niste naufragiati ai lui Maniu care au mai r?mas dup? Coposu. Chiar dac? au ncercat s? fac? ceva n conjunctura politic? actual?, nu au putut pentru c? ?stia i-au n?busit si au reusit s?-i compromit?. Toate partidele, toat? ciuperc?ria asta comunist?, mbr?cat? n PDSR, PNL si, n fapt, toat? structura asta care nu are nimic n comun cu viata si aspiratiile noastre si-au atins scopul, pentru c? cine aude acum de t?r?nisti, e ca si cum ar auzi de comunisti. Neocomunistii, liberalii, t?r?nistii E o confuzie total?. Si t?r?nistii, sigur, nici nu au fost preg?titi pentru asa ceva, venind cu toate tamtamurile acestea ale Occidentului, creznd c? fac aici mare lucru n Romnia. Dup? o educatie si o deformare comunist? de attia amar de ani sau creat mentalit?ti ce frneaz? procesul de schimbare. Atunci Biserica, n sfrsit, care este forta ntr-un stat, ntr-o tar?, nu s-a impus imediat, pentru c? nu face politic?. Dar si asta e o politic? interesant?, pentru c? i s-a pus pumnul n gur?. S? nu orienteze, s? nu spun? crestinilor ce au de f?cut, pe cine ar fi mai bine s? aleag?. Scoala, n mna lor. Biserica, n mna lor. Votul, n mna lor. Adic? nimeni nu are de spus nimic. Scoala nu are voie s? fac? politic?, Biserica nu, armata nu, magistratura nu, s?n?tatea nu. Atunci r?mne cel de pe cheiul grlei Bucurestiului s? fac? politic?, n haosul creat de oamenii de strad?. n atare situatie vin toti str?inii n tar?, si aseaz? cortul si ideile lor, la televiziune, calculatoare si internet, romnul c?scnd gura si b?tnd din palme la oricine apare. n fond, nu e dect o minciun? goal?, timp de 12 ani nef?cndu-se altceva dect s? se distrug? totul! Am r?mas n straiele acestea de s?r?cie si mizerie.

Dintotdeauna politica guvernantilor a fost s? dezbine, nu s? uneasc?. Nu au gresit totusi, slujitorii Bisericii, acceptnd aproape orbeste acest joc? P?rintele Iustin: La noi, preotul nu vrea s?-l supere pe st?pn si de aceea tace si, deci, s?racul este pierdut. Acolo unde Biserica a fost prezent?, cum s-a ntmplat cu ani n urm? n Polonia, lucrurile s-au schimbat mai repede.

Ce-i de f?cut, atunci? P?rintele Iustin: La noi n tar? nu se poate nc? vorbi de asa ceva, pentru c? si majoritatea acestor reprezentanti care ajung n politic? nu au constiinta crestinului. Ce este paradoxal e c? si n aceast? parte, a Moldovei, unde crestinii sunt mai buni, ei r?mn la vechea pozitie, nu se misc? n nici un

fel. Stau asa ntepeniti, nu-si dau seama ce se ntmpl? n jur. Se uit? la televizor si ce v?d si aud aceea este. Asa de mult le-a fost pustiit sufletul, nct nu mai judec?. Tot ce se ntmpl? acum este si din lipsa prezentei Bisericii. Politicienii stiu c? ntotdeauna Biserica a fost forta si r?mne forta unui stat, si de aceea s-au gr?bit s? o paralizeze. Nu i-au mai dat voie s? lucreze si ne g?sim n asemenea haos nct cu greu se va mai putea redresa ceva. Uitati-v? numai la ce se petrece acum: tineretul pleac?, se duce n lume, b?trnii mor, femeile nu mai nasc, hoardele asiatice vin peste noi, chinezii umplu Bucurestiul, sate ntregi plngi de mila lor, c? au r?mas casele goale, romnilor n general le plngi de mil?, ajungnd mai r?i dect cersetorii. n str?in?tate sunt cotati mai r?u dect tiganii. Aici, dac?-i pui s? fac? ceva nu fac nimic, dar pe unde ajung spal? rufele si mizeria din toate marile metropole a lumii! Cum mai poti vorbi n acest caz de politicieni, cnd ei trec cu atta usurint? peste aceste crime si urgii, cnd copiii nostri, neamul nostru este png? rit si asuprit, s?r?cit si silit s? devin? cersetor. Mai poti spune c? suntem un neam unit, o natiune nchegat?, cnd toti specialistii nostri emigreaz? spre Canada si alte z?ri, cnd acolo sunt foarte buni iar acas? nu fac nimic, ci doar alearg? dup? un dolar si o bucat? de pine? Cnd aici si pierd si copilul si casa si familia si viata lor? Unde sunt convingerile lor religioase, ca s?-i lege de acest p?mnt? S-a ajuns, din nefericire, la o descompunere nceat? a neamului nostru, care va avea o consecint? extrem de grav? peste 40-50 de ani, cnd s-ar putea ntmpla s? nu mai vorbim n limba romn?, s? nu mai avem unde s? ne nchin?m ntr-o biseric? ortodox? romn? n Moldova de ast?zi sau oriunde n tar?. E o vreme de pustiire a neamului, dar sper?m c? Dumnezeu nu ne va l?sa, asa cum nu ne-a l?sat n toate vremurile grele, cnd Biserica noastr? a fost prezent? n mijlocul poporului, cnd Stefan cel Mare, Daniil Sihastrul, Alexandru cel Bun, Mircea cel B? trn, uniti cu toti c?lug?rii si c?lug?ritele din m?n?stiri p?strau traditia si continuau istoria. Acestia erau ei politicieni? nainte de toate erau crestini, care stiau s? apere valorile ortodoxiei si implicit ale neamului.

Care credeti c? ar fi solutia ce ne poate salva de pe buza pr?pastiei? Ce ar trebui s? fac? Biserica n aceast? directie, chiar si n conditiile n care nu e l?sat? s? se implice n politic?? P?rintele Iustin: Politica ei, dac? se mai poate vorbi de o politic?, este s? reflecteze la ce s-a ntmplat cu poporul evreu la iesirea din Egipt. Acesta a r?t?cit 40 de ani n pustie si pn? ce nu a

r?mas nimeni din cei necurati, nu a intrat n p?mntul f?g?duintei, pe care si Moise abia l-a z? rit cu privirea. C?ci toti cei ce au crtit mpotriva lui Dumnezeu nu mai puteau s? intre n p?mntul Canaanului. Cam asa se va ntmpla si cu noi. Noi vom pieri, b?trnii care am r?mas ncremeniti n ideile acestea ale unui trecut asa de neguros si vor ap?rea generatiile acestea de tineri din ce n ce mai curati, mai s?n?tosi, mai ndr?zneti, ce vor avea o alt? minte, mai aproape de Dumnezeu. Ne trebuie ns? o familie s?n?toas?, pentru c? aici se va forma viitorul b?rbat de stat. Aici se formeaz? geniul, eroul, mucenicul, dar si omul desert. Familia, mpreun? cu scoala, Biserica mpreun? cu scoala, leg?tura mai strns? ntre religie si stiint?, ntre credint? si viat?, toate acestea, n sfrsit, vor putea, n timp, s? ne readuc? acolo unde merit?m. calea va fi lung?, poate ct a durat stric?ciunea, dar avem sansa restaur?rii n viitor. Trebuie ns? o scoal? bun?, de toate gradele, o scoal? de elit? pentru preoti, care s? fie oameni cu d?ruire, oameni permanent de straj?, mult mai aproape de necazurile enoriasilor, a s? devin? ntr-adev?r ziditori sufletesti. Orice viat? bun? a p?rintelui este nevoint? si abia atunci cnd va fi lng? oameni se va vorbi de ascultare, de apropierea unui fat? de cel?lalt, de progres. A consemnat Cornel Galben