Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță

Grupa I, Publicitate, 21.05.2013

Mesaje subliminale în publicitate

Termenul „subliminal” provine din limba latină, fiind compus din cuvintele sub, care înseamnă „la început de”, și cuvântul limen, care semnifică „pragul”. Drept urmare, prin definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cuvântul „subliminal” se identifică prin percepția unui lucru – fie că e imagine, mesaj sau publicitate – la limita cunoașterii de către subiect, din cauza distanței, a luminozității etc., mizând pe ideea că pe măsură ce ești mai departe de ceva, cu atât îi poți percepe un număr mai mic de detalii.

Cum funcționează mesajele subliminale?
Așadar, cum reacționează creierul uman în fața impulsurilor și a stimulilor pe care le primește? Înainte de toate trebuie știut că publicitatea subliminală se poate realiza în trei moduri, făcând apel la trei dintre simțurile de bază ale ființei umane: văzul, mirosul și auzul. Cei mai utilizați stimuli sunt cei vizuali și sonori. Deci, cum funcționează? Un stimul provoacă o reacție de natură musculară sau nervoasă, acționând asupra unei părți din organism prin intermediul coordonării de către creier. Un stimul poate fi de intensitate redusă sau nul și să crească treptat ajungând la o intensitate considerabilă. Cu cât intensitatea stimulului este mai ridicată, cu atât impactul asupra organismului va fi unul mai mare, provocând un răspuns cu o reprezentare conștientă. Astfel, stimulii se separă pe trei niveluri de percepție. Primul prag, cel conștient, este, prin definiție, cel în care individul este conștient de stimul și reacționează ca atare – exemplu: O persoană țipă atunci când durerea este prea puternică. Cel de-al doilea prag, cel inconșient, dar care poate deveni conștient, definește individul care știe de prezența unui stimpul, neacordându-i totuși o atenție sporită. Al treilea prag, cel mai relevant pentru mesajele subliminale în publicitate, este cel în care individul nu este conștient de stimul, însă acționează în prezența acestuia fără a își da seama. Stimulii de mică intensitate lovesc mecanismele senzoriale și provoacă un răspuns care va rămâne ascuns într-o parte mică a creierului. Funcționează? În prezent anumite comunități interzic publicitatea subliminală, însă ținând extrem de mult de detalii greu de observat în mod conștient, fenomenul este destul de greu de controlat. Spre exemplu, atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa, aceste tipuri de reclame cu mesaj subliminal, sau folosirea tehnicilor subliminale în radio și televiziune, sunt pedepsite prin acte normative conform Legii Audiovizualului.

Spre . dar si datorita calitatii reclamei. y". anumite cuvinte ca „saricik. el le-a aratat participantilor aceste idiograme de 25 de ori. Zajonc a repetat experimentul 2 ani mai tarziu. In urma acestui experiment. in special vocalele. Un alt studiu legat de efectul simplei expuneri a fost facut de Mata. De asemenea conform cercetarilor. Acest tip de stimuli pot fi reprezentati prin produse. literele frecvent utilizate in vorbirea de zi cu zi. fara macar sa il fi incercat.05. Studiul a constat in fotografierea unor studente de la o universitate din America. cum ar fi o melodie pe care o aud frecvent. cu atat mai mult inclinau sa acorde o semnificatie pozitiva. Acesta este si motivul principal pentru care reclamele pentru acelasi produs sunt schimbate dupa un timp. fizicianul si psihologul german Gustav Theodor Fechner in „Manual de Estetica". Aceste fotografii le-au fost apoi aratate. cu cat o persoana va fi expusa unor anumiti stimuli de mai multe ori. ca de exemplu literele „w. ikitaf" presupuse a fi cuvinte turcesti. de la bust in sus. Zajonc a facut un experiment in care a prezentat unor studenti de la Universitatea din Michigan. oamenii din publicitate au inceput sa foloseasca aceasta metoda a simplei expuneri in clipurile publicitare. Zajonc a observat ca pentru acele cuvinte care fusesera afisate mai des. Colman – A Dictionary of Psychology). Este posibil de asemenea ca expunerea repetata pe o perioada mai indelungata de timp sa duca la saturare. sunt mai preferate decat literele ce sunt utilizate mai rar in vorbire. Astfel. decat pentru cele pe care le folosim mai rar. 21. O alta teorie a lui Zajonc sustine ca inclinam sa avem o preferinta pentru cuvintele familiare. In 1968. oamenii care sunt expusi la acestea ajung sa aiba o preferinta pentru produsul respectiv. Publicitate.Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță Grupa I. pentru simplul motiv ca suntem mai expusi la ele. fiind mai apoi urmat de psihologul american William James. la intrebarile celor care au condus studiul au preferat imaginea din fotografie. Intrebate de catre experimentatori care imagine o prefera. cu atat mai mai mari sunt sansele sa aiba o preferinta pentru acei stimuli. Psihologie sociala). locuri si cel mai important. Astfel. Cu cat vedeau o idiograma de mai multe ori. Cel care a facut referire pentru prima oara la efectul simplei expuneri a fost filosoful. In urma acestui lucru. nansoma. cerandu-le sa ghiceasca semnificatia lor. majoritatea a ales imaginea din oglinda in locul fotografiei. Inca de prin anii ’50.2013 Efectul simplei expuneri Prin experianta cotidiana observam faptul ca oamenii au anumite preferinte cu privire la diferite lucruri simple. pentru un anumit serial urmarit. prin reclame. singura exceptie fiind inlocuirea cuvintelor cu idiograme chinezesti. Prin repetare. Acest lucru demonstreaza tocmai obisnuinta fiecarei studente de a-si vedea chipul in oglinda si nu in fotografii. studentii au avut o inclinatie spre a le prefera. fiecarei studente propria fotografie impreuna cu propria lor imagine reflectata in oglinda. Cel care a facut insa investigatii si studii referitoare la simpla expunere a fost psihologul Robert Zajonc. De asemenea prietenii studentelor. oameni. care a discutat despre acest efect in „Principiile Psihologiei" (apud Andrew M. Zajonc spunea ca „expunerea repetata a unui individ la un stimul ii va spori atitudinea pozitiva fata de aceasta" (Zajonc 1968 apud Adrian Opre). Dermer si Knight (apud Stefan Boncu. La fel se intampla si cu acele cuvinte pe care le folosim foarte des. o masina pe care o conduc des sau o haina pe care ajung sa o poarte zilnic. avand rezultate mari.

de exemplu cuvinte precum sex.05. Profesorul i-a îndemnat pe participanți să se familiarizeze cu numele și imaginile unor băuturi răcoritoare. perceptie si memorie implicita: aplicatii in psihoterapie si publicitate Pratkins. Ciuc.2013 exemplu. persoana acționând în consecință. Pepsi. Pe fundalul cântecului „Better by You. Anthony. Care au fost rezultatele de-a lungul timpului? La începutul anilor 2000. good. taste. fără ca aceștie să acorde o mare atenție.16. doctorul Johan Karrenmans a realizat un studiu pentru a stabili dacă primingul subliminal al unui brand de băuturi răcoritoare va influența alegerea unei persoane pentru acea băutură și dacă această alegere nu este cumva o urmare a faptului de a fi însetat. ascultat invers s-ar fi auzit mesajul „do it”.) cuvintele Lipton Ice. A. Budlight. de la coadă la cap. Publicitate. Orange. În anul 1990 trupa bitanica Judas Priest a fost acuzată de moartea a doi tineri care s-ar fi sinucis în urma mesajului subliminal de pe înregistrările audio ale trupei. 21. (2004). better than me”. reclamele de la Coca Cola. (2002). Does Subliminal Perception occur and how can it be measured? University of Manitoba Opre. The Cargo – Cult of Subliminal Persuasion . Sunt melodii care ascultate invers.Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță Grupa I. cuvintele și obiectele ascunse în materialele pentru promovarea produselor. Bibliografie • • • Berkes. Skepdical Inquirer Magazine. (1992). Mesajele subliminale se regăsesc și în foarte melodii. Subliminal Perception. etc. Rezultatele acestui studiu arată faptul că cei ce au văzut denumirea brandului Lipton și au fost însetați au ales să consume Lipton.și potoli setea. din moment ce scopul acestora nu era de a. regăsindu-se în special prin diverse anagrame care ajung involuntar în subconștientul uman. transmit anumite mesaje. Volkswagen. Un alt exemplu ar fi brandul Mc Donald’s care utilizează mesajele subliminale generate de culorile. do it. Inconstientul cognitiv. Primei jumătăți i s-au arătat pe un ecran timp de 24 de milisecunde (De ce 24? Pentru că ochiul uman percepe PÂNĂ la 24 de imagini întro secundă. De asemenea participanții au fost împărțiți în două jumătăți. Vodafone. R. Jem E. vol. dar involuntar. Acesta este exemplul perfect pentru situația în care mesajele subliminale funcționează doar dacă sunt puse într-un context potrivit. însă cei care nu au fost înseta ți nu au fost nici influențați de mesajul subliminal. Imaginile derulate la o frecvență mai mare vor fi percepute ca stimuli de scurtă intensitate de către subconștient. în timp ce celeilalte jumătăți i s-a arătat denumirea unui produs care nu era foarte cunoscut. eat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful