Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță

Grupa I, Publicitate, 21.05.2013

Mesaje subliminale în publicitate

Termenul „subliminal” provine din limba latină, fiind compus din cuvintele sub, care înseamnă „la început de”, și cuvântul limen, care semnifică „pragul”. Drept urmare, prin definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cuvântul „subliminal” se identifică prin percepția unui lucru – fie că e imagine, mesaj sau publicitate – la limita cunoașterii de către subiect, din cauza distanței, a luminozității etc., mizând pe ideea că pe măsură ce ești mai departe de ceva, cu atât îi poți percepe un număr mai mic de detalii.

Cum funcționează mesajele subliminale?
Așadar, cum reacționează creierul uman în fața impulsurilor și a stimulilor pe care le primește? Înainte de toate trebuie știut că publicitatea subliminală se poate realiza în trei moduri, făcând apel la trei dintre simțurile de bază ale ființei umane: văzul, mirosul și auzul. Cei mai utilizați stimuli sunt cei vizuali și sonori. Deci, cum funcționează? Un stimul provoacă o reacție de natură musculară sau nervoasă, acționând asupra unei părți din organism prin intermediul coordonării de către creier. Un stimul poate fi de intensitate redusă sau nul și să crească treptat ajungând la o intensitate considerabilă. Cu cât intensitatea stimulului este mai ridicată, cu atât impactul asupra organismului va fi unul mai mare, provocând un răspuns cu o reprezentare conștientă. Astfel, stimulii se separă pe trei niveluri de percepție. Primul prag, cel conștient, este, prin definiție, cel în care individul este conștient de stimul și reacționează ca atare – exemplu: O persoană țipă atunci când durerea este prea puternică. Cel de-al doilea prag, cel inconșient, dar care poate deveni conștient, definește individul care știe de prezența unui stimpul, neacordându-i totuși o atenție sporită. Al treilea prag, cel mai relevant pentru mesajele subliminale în publicitate, este cel în care individul nu este conștient de stimul, însă acționează în prezența acestuia fără a își da seama. Stimulii de mică intensitate lovesc mecanismele senzoriale și provoacă un răspuns care va rămâne ascuns într-o parte mică a creierului. Funcționează? În prezent anumite comunități interzic publicitatea subliminală, însă ținând extrem de mult de detalii greu de observat în mod conștient, fenomenul este destul de greu de controlat. Spre exemplu, atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa, aceste tipuri de reclame cu mesaj subliminal, sau folosirea tehnicilor subliminale în radio și televiziune, sunt pedepsite prin acte normative conform Legii Audiovizualului.

cerandu-le sa ghiceasca semnificatia lor. o masina pe care o conduc des sau o haina pe care ajung sa o poarte zilnic. avand rezultate mari. Este posibil de asemenea ca expunerea repetata pe o perioada mai indelungata de timp sa duca la saturare. pentru un anumit serial urmarit. Acest lucru demonstreaza tocmai obisnuinta fiecarei studente de a-si vedea chipul in oglinda si nu in fotografii. prin reclame. Aceste fotografii le-au fost apoi aratate. Acest tip de stimuli pot fi reprezentati prin produse. fara macar sa il fi incercat. De asemenea prietenii studentelor. Zajonc a facut un experiment in care a prezentat unor studenti de la Universitatea din Michigan.Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță Grupa I. oameni. ca de exemplu literele „w. in special vocalele. fiind mai apoi urmat de psihologul american William James. sunt mai preferate decat literele ce sunt utilizate mai rar in vorbire. fizicianul si psihologul german Gustav Theodor Fechner in „Manual de Estetica". Cel care a facut insa investigatii si studii referitoare la simpla expunere a fost psihologul Robert Zajonc. La fel se intampla si cu acele cuvinte pe care le folosim foarte des. nansoma. la intrebarile celor care au condus studiul au preferat imaginea din fotografie. cum ar fi o melodie pe care o aud frecvent. Un alt studiu legat de efectul simplei expuneri a fost facut de Mata. Acesta este si motivul principal pentru care reclamele pentru acelasi produs sunt schimbate dupa un timp. Studiul a constat in fotografierea unor studente de la o universitate din America. y". Dermer si Knight (apud Stefan Boncu. cu cat o persoana va fi expusa unor anumiti stimuli de mai multe ori. de la bust in sus. pentru simplul motiv ca suntem mai expusi la ele.05. majoritatea a ales imaginea din oglinda in locul fotografiei. In urma acestui experiment. cu atat mai mai mari sunt sansele sa aiba o preferinta pentru acei stimuli. De asemenea conform cercetarilor. Spre . Astfel. In urma acestui lucru. anumite cuvinte ca „saricik. singura exceptie fiind inlocuirea cuvintelor cu idiograme chinezesti. fiecarei studente propria fotografie impreuna cu propria lor imagine reflectata in oglinda. Publicitate. O alta teorie a lui Zajonc sustine ca inclinam sa avem o preferinta pentru cuvintele familiare. Cel care a facut referire pentru prima oara la efectul simplei expuneri a fost filosoful. Astfel. care a discutat despre acest efect in „Principiile Psihologiei" (apud Andrew M. studentii au avut o inclinatie spre a le prefera.2013 Efectul simplei expuneri Prin experianta cotidiana observam faptul ca oamenii au anumite preferinte cu privire la diferite lucruri simple. literele frecvent utilizate in vorbirea de zi cu zi. dar si datorita calitatii reclamei. oamenii care sunt expusi la acestea ajung sa aiba o preferinta pentru produsul respectiv. Inca de prin anii ’50. Intrebate de catre experimentatori care imagine o prefera. In 1968. Prin repetare. Cu cat vedeau o idiograma de mai multe ori. cu atat mai mult inclinau sa acorde o semnificatie pozitiva. Colman – A Dictionary of Psychology). Psihologie sociala). decat pentru cele pe care le folosim mai rar. 21. locuri si cel mai important. oamenii din publicitate au inceput sa foloseasca aceasta metoda a simplei expuneri in clipurile publicitare. Zajonc spunea ca „expunerea repetata a unui individ la un stimul ii va spori atitudinea pozitiva fata de aceasta" (Zajonc 1968 apud Adrian Opre). Zajonc a observat ca pentru acele cuvinte care fusesera afisate mai des. ikitaf" presupuse a fi cuvinte turcesti. el le-a aratat participantilor aceste idiograme de 25 de ori. Zajonc a repetat experimentul 2 ani mai tarziu.

Imaginile derulate la o frecvență mai mare vor fi percepute ca stimuli de scurtă intensitate de către subconștient. better than me”. în timp ce celeilalte jumătăți i s-a arătat denumirea unui produs care nu era foarte cunoscut. etc. good. reclamele de la Coca Cola. The Cargo – Cult of Subliminal Persuasion . Pe fundalul cântecului „Better by You. cuvintele și obiectele ascunse în materialele pentru promovarea produselor. vol. însă cei care nu au fost înseta ți nu au fost nici influențați de mesajul subliminal. Subliminal Perception. Un alt exemplu ar fi brandul Mc Donald’s care utilizează mesajele subliminale generate de culorile. taste. Volkswagen. A.și potoli setea. Publicitate. din moment ce scopul acestora nu era de a. transmit anumite mesaje. Anthony.2013 exemplu. Mesajele subliminale se regăsesc și în foarte melodii. De asemenea participanții au fost împărțiți în două jumătăți. do it. regăsindu-se în special prin diverse anagrame care ajung involuntar în subconștientul uman. Jem E. doctorul Johan Karrenmans a realizat un studiu pentru a stabili dacă primingul subliminal al unui brand de băuturi răcoritoare va influența alegerea unei persoane pentru acea băutură și dacă această alegere nu este cumva o urmare a faptului de a fi însetat. Acesta este exemplul perfect pentru situația în care mesajele subliminale funcționează doar dacă sunt puse într-un context potrivit. Orange. eat. R. de exemplu cuvinte precum sex. dar involuntar. Vodafone. În anul 1990 trupa bitanica Judas Priest a fost acuzată de moartea a doi tineri care s-ar fi sinucis în urma mesajului subliminal de pe înregistrările audio ale trupei. Profesorul i-a îndemnat pe participanți să se familiarizeze cu numele și imaginile unor băuturi răcoritoare. ascultat invers s-ar fi auzit mesajul „do it”. Does Subliminal Perception occur and how can it be measured? University of Manitoba Opre. (2004). Inconstientul cognitiv. persoana acționând în consecință.Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță Grupa I.16. 21. Sunt melodii care ascultate invers. Ciuc. Budlight.05. Rezultatele acestui studiu arată faptul că cei ce au văzut denumirea brandului Lipton și au fost însetați au ales să consume Lipton. Care au fost rezultatele de-a lungul timpului? La începutul anilor 2000. Bibliografie • • • Berkes. perceptie si memorie implicita: aplicatii in psihoterapie si publicitate Pratkins. de la coadă la cap. fără ca aceștie să acorde o mare atenție. Primei jumătăți i s-au arătat pe un ecran timp de 24 de milisecunde (De ce 24? Pentru că ochiul uman percepe PÂNĂ la 24 de imagini întro secundă. Skepdical Inquirer Magazine. (1992).) cuvintele Lipton Ice. Pepsi. (2002).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful