Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță

Grupa I, Publicitate, 21.05.2013

Mesaje subliminale în publicitate

Termenul „subliminal” provine din limba latină, fiind compus din cuvintele sub, care înseamnă „la început de”, și cuvântul limen, care semnifică „pragul”. Drept urmare, prin definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cuvântul „subliminal” se identifică prin percepția unui lucru – fie că e imagine, mesaj sau publicitate – la limita cunoașterii de către subiect, din cauza distanței, a luminozității etc., mizând pe ideea că pe măsură ce ești mai departe de ceva, cu atât îi poți percepe un număr mai mic de detalii.

Cum funcționează mesajele subliminale?
Așadar, cum reacționează creierul uman în fața impulsurilor și a stimulilor pe care le primește? Înainte de toate trebuie știut că publicitatea subliminală se poate realiza în trei moduri, făcând apel la trei dintre simțurile de bază ale ființei umane: văzul, mirosul și auzul. Cei mai utilizați stimuli sunt cei vizuali și sonori. Deci, cum funcționează? Un stimul provoacă o reacție de natură musculară sau nervoasă, acționând asupra unei părți din organism prin intermediul coordonării de către creier. Un stimul poate fi de intensitate redusă sau nul și să crească treptat ajungând la o intensitate considerabilă. Cu cât intensitatea stimulului este mai ridicată, cu atât impactul asupra organismului va fi unul mai mare, provocând un răspuns cu o reprezentare conștientă. Astfel, stimulii se separă pe trei niveluri de percepție. Primul prag, cel conștient, este, prin definiție, cel în care individul este conștient de stimul și reacționează ca atare – exemplu: O persoană țipă atunci când durerea este prea puternică. Cel de-al doilea prag, cel inconșient, dar care poate deveni conștient, definește individul care știe de prezența unui stimpul, neacordându-i totuși o atenție sporită. Al treilea prag, cel mai relevant pentru mesajele subliminale în publicitate, este cel în care individul nu este conștient de stimul, însă acționează în prezența acestuia fără a își da seama. Stimulii de mică intensitate lovesc mecanismele senzoriale și provoacă un răspuns care va rămâne ascuns într-o parte mică a creierului. Funcționează? În prezent anumite comunități interzic publicitatea subliminală, însă ținând extrem de mult de detalii greu de observat în mod conștient, fenomenul este destul de greu de controlat. Spre exemplu, atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa, aceste tipuri de reclame cu mesaj subliminal, sau folosirea tehnicilor subliminale în radio și televiziune, sunt pedepsite prin acte normative conform Legii Audiovizualului.

oamenii din publicitate au inceput sa foloseasca aceasta metoda a simplei expuneri in clipurile publicitare. el le-a aratat participantilor aceste idiograme de 25 de ori. Prin repetare. Zajonc a repetat experimentul 2 ani mai tarziu. fiecarei studente propria fotografie impreuna cu propria lor imagine reflectata in oglinda. Cel care a facut insa investigatii si studii referitoare la simpla expunere a fost psihologul Robert Zajonc. prin reclame. singura exceptie fiind inlocuirea cuvintelor cu idiograme chinezesti.2013 Efectul simplei expuneri Prin experianta cotidiana observam faptul ca oamenii au anumite preferinte cu privire la diferite lucruri simple. cerandu-le sa ghiceasca semnificatia lor. oameni. Spre . Zajonc spunea ca „expunerea repetata a unui individ la un stimul ii va spori atitudinea pozitiva fata de aceasta" (Zajonc 1968 apud Adrian Opre). fara macar sa il fi incercat. Este posibil de asemenea ca expunerea repetata pe o perioada mai indelungata de timp sa duca la saturare. Acesta este si motivul principal pentru care reclamele pentru acelasi produs sunt schimbate dupa un timp. oamenii care sunt expusi la acestea ajung sa aiba o preferinta pentru produsul respectiv. Intrebate de catre experimentatori care imagine o prefera. Zajonc a observat ca pentru acele cuvinte care fusesera afisate mai des. de la bust in sus. Astfel. la intrebarile celor care au condus studiul au preferat imaginea din fotografie.05. literele frecvent utilizate in vorbirea de zi cu zi. Aceste fotografii le-au fost apoi aratate. In urma acestui lucru. Dermer si Knight (apud Stefan Boncu. Astfel. In 1968. Cel care a facut referire pentru prima oara la efectul simplei expuneri a fost filosoful. anumite cuvinte ca „saricik. majoritatea a ales imaginea din oglinda in locul fotografiei. locuri si cel mai important. decat pentru cele pe care le folosim mai rar. cu atat mai mult inclinau sa acorde o semnificatie pozitiva. nansoma. Publicitate. y". cum ar fi o melodie pe care o aud frecvent. Studiul a constat in fotografierea unor studente de la o universitate din America. avand rezultate mari. dar si datorita calitatii reclamei. cu atat mai mai mari sunt sansele sa aiba o preferinta pentru acei stimuli. in special vocalele. Acest tip de stimuli pot fi reprezentati prin produse. Inca de prin anii ’50. De asemenea prietenii studentelor. o masina pe care o conduc des sau o haina pe care ajung sa o poarte zilnic. 21. Un alt studiu legat de efectul simplei expuneri a fost facut de Mata. ikitaf" presupuse a fi cuvinte turcesti. La fel se intampla si cu acele cuvinte pe care le folosim foarte des. cu cat o persoana va fi expusa unor anumiti stimuli de mai multe ori. fiind mai apoi urmat de psihologul american William James.Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță Grupa I. pentru un anumit serial urmarit. Psihologie sociala). Zajonc a facut un experiment in care a prezentat unor studenti de la Universitatea din Michigan. studentii au avut o inclinatie spre a le prefera. sunt mai preferate decat literele ce sunt utilizate mai rar in vorbire. Colman – A Dictionary of Psychology). care a discutat despre acest efect in „Principiile Psihologiei" (apud Andrew M. O alta teorie a lui Zajonc sustine ca inclinam sa avem o preferinta pentru cuvintele familiare. ca de exemplu literele „w. Cu cat vedeau o idiograma de mai multe ori. pentru simplul motiv ca suntem mai expusi la ele. De asemenea conform cercetarilor. Acest lucru demonstreaza tocmai obisnuinta fiecarei studente de a-si vedea chipul in oglinda si nu in fotografii. In urma acestui experiment. fizicianul si psihologul german Gustav Theodor Fechner in „Manual de Estetica".

vol. Subliminal Perception. Un alt exemplu ar fi brandul Mc Donald’s care utilizează mesajele subliminale generate de culorile. 21. A. good. taste. do it. persoana acționând în consecință. Budlight.2013 exemplu. Pe fundalul cântecului „Better by You. însă cei care nu au fost înseta ți nu au fost nici influențați de mesajul subliminal. Sunt melodii care ascultate invers. ascultat invers s-ar fi auzit mesajul „do it”. Rezultatele acestui studiu arată faptul că cei ce au văzut denumirea brandului Lipton și au fost însetați au ales să consume Lipton.16. Ciuc. Bibliografie • • • Berkes. Pepsi. Vodafone. cuvintele și obiectele ascunse în materialele pentru promovarea produselor. R. Jem E. doctorul Johan Karrenmans a realizat un studiu pentru a stabili dacă primingul subliminal al unui brand de băuturi răcoritoare va influența alegerea unei persoane pentru acea băutură și dacă această alegere nu este cumva o urmare a faptului de a fi însetat. Mesajele subliminale se regăsesc și în foarte melodii.) cuvintele Lipton Ice. De asemenea participanții au fost împărțiți în două jumătăți. de exemplu cuvinte precum sex. (2002). The Cargo – Cult of Subliminal Persuasion . Publicitate. etc. de la coadă la cap. Imaginile derulate la o frecvență mai mare vor fi percepute ca stimuli de scurtă intensitate de către subconștient. Profesorul i-a îndemnat pe participanți să se familiarizeze cu numele și imaginile unor băuturi răcoritoare. eat. dar involuntar. Does Subliminal Perception occur and how can it be measured? University of Manitoba Opre. fără ca aceștie să acorde o mare atenție. reclamele de la Coca Cola. din moment ce scopul acestora nu era de a. transmit anumite mesaje. perceptie si memorie implicita: aplicatii in psihoterapie si publicitate Pratkins. Anthony. Care au fost rezultatele de-a lungul timpului? La începutul anilor 2000. regăsindu-se în special prin diverse anagrame care ajung involuntar în subconștientul uman.Dragoș Asaftei și Liviu-Emanuel Bădiliță Grupa I. Inconstientul cognitiv. În anul 1990 trupa bitanica Judas Priest a fost acuzată de moartea a doi tineri care s-ar fi sinucis în urma mesajului subliminal de pe înregistrările audio ale trupei.05. în timp ce celeilalte jumătăți i s-a arătat denumirea unui produs care nu era foarte cunoscut. Volkswagen. Skepdical Inquirer Magazine. (2004). better than me”.și potoli setea. Primei jumătăți i s-au arătat pe un ecran timp de 24 de milisecunde (De ce 24? Pentru că ochiul uman percepe PÂNĂ la 24 de imagini întro secundă. Orange. Acesta este exemplul perfect pentru situația în care mesajele subliminale funcționează doar dacă sunt puse într-un context potrivit. (1992).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful