Sunteți pe pagina 1din 16

n societtile totalitare puterea era una: cea a Partidului, care nsuma puterea legislativ, judectoreasc si executiv.

Partidul Unic monopolizeaz conducerea societtii prin: eliminarea partidelor politice rivale, disparitia societii civile prin supunerea tuturor membrilor societTii unui proces de transformare ntr- un om nou, fuziunea puterilor (principiul separrii puterilor n stat nu funcTioneaz), controlul maselor prin intermediul poliTiei politice, centralizarea tuturor aspectelor vieTii social-economice si culturale Centralizarea a fost o form de organizare a serviciilor economice, politice, culturale, caracterizat prin concentrarea puterii ntr-un singur centru, n minile Partidului Muncitoresc Romn, devenit din 1965 Partidul Comunist Romn.

Dupa inlaturarea monarhiei in decembrie 1947 , PCR a trecut la construirea institutiilor specifice democratiei populare,preluand ca model sistemul politic al Uniunii Sovietice. Conform Constitutiei din 1948 Romania devenise republica populara (in 1965 numele s-a schimbat in Republica Socialista Romania ) , iar organul suprem al puterii de stat era Marea Adunare Nationala ( MAN ).

n realitate, MAN nu avea decat un rol formal , fiind convocat numai de cateva ori pe an , in sesiuni foarte scurte , pentru a adopta legile decise deja de catre partid. Alegerea Prezidiului M.A.N., modificarea Constituiei, componena structurilor interne ale parlamentului comunist i a membrilor acestuia erau exercitate de organele executive ale PMR. Alesi teoretic prin vot unversal, deputatii MAN erau , de fapt , selectionati de organele PMR / PCR , validarea lor de catre electorat fiind o formalitate . Influenta partidului asupra procesului legislativ era astfel desavarsita , conducand la aparitia Partidului-stat .

Candidatii trebuiau selectionati dintre cei mai buni activisti de partid, de stat si din economie, dintre cei mai buni muncitori fruntasi in lupta pentru realizarea sarcinilor planului de stat, tarani colectivisti[], intelectuali devotati cauzei constructiei socialiste Daca Prezidiul MAN nu merge bine, aici intr-adevar conducerea partidului va fi de vina, pentru ca nu este un organ independent, ci un organ, ca si Consiliul de Ministri si tot ce misca in tara asta, condus de partid. Daca merge prost, inseamna ca membrii de partid care lucreaza in Prezidiu lucreaza prost.

Nicoleta Ionescu Gura, Stalinizarea Romaniei, 2005

Sistemul organelor de stat 1977

MAN era condusa in anii 50 de un Prezidiu cu activitate permanenta, care ii inlocuia practit toate atributiile. In anul 1962, in locul Prezidiului MAN s-a infiintat Consiliul de Stat. Pana in 1974, presedintele Consiliului de Stat indeplinea rolul de sef al statului. In 1974, a fost creata functia de Presedinte al Republicii, pe care Ceausescu a ocupat-o pana in decembrie 1989. La nivel local, corespondentul Marii Adunari Nationale era Consiliul Popular.

Sesiunile MAN se finalizau intotdeauna cu un spectacol de aplauze , prin care se afirma adeziunea fata de legile propuse de partid . Imaginea alaturata il prezinta pe Constantin I. Parhon, Ioan Niculic, Mihail Sadoveanu, Stefan Voitec, Vasile Luca si Teohari Georgescu aplaudand pe banca ministeriala a MAN cu prilejul votarii Legii referitoare la nationalizarea intreprinderilor industriale Iunie 1948 .

Partidul-Stat a implicat controlul PCR asupra puterii executive, anume a Consilului de Ministrii ( guvernul comunist ) . Acesta conducea tara din punct de vedere admnistrativ si avea puterea de a emite acte normative. Incepand cu anii 70 au fost infiintate organe cu dubla subordonare de partid si de stat, scopul aparitiei lor fiind cresterea controlului direct al PCR asupra institutiilor executive ale statului .

Guvernul era organul suprem executiv si avea urmatoarele functii : conducea administrativ statutul coordona si dadea directive ministerelor de resort dirija si planifica economia nationala, realiza bugetul statului, asigura ordinea publica si securitatea statului conducea politica generala a statului in domeniul relatiilor internationale organiza si inzestra fortele armate.

Incepand cu anii 70, s-a accentuat tendinta lui Ceausescu


de a crea organisme de partid si de stat, de a crea functii care cumulau aceste atributii. La Congresul al IX-lea se hotarase separarea functiilor de partid si de stat. Aceste idei au fost abandonate odata cu setea de putere si de acaparare a tuturor parghiilor de conducere de catre Ceausescu: Secretar General, Presedintele Romaniei, Presedintele Consiliului de Stat, Presedintele Frontului Unitatii Socialiste.[] Si s-a continuat in jos : la judete si in orase, prim-secretarul era si presedinte al Consiliului Popular. La sate, secretarul de partid era si primar etc.

Rodica Chelaru, Culpe care nu se uita. Convorbiri cu Cornel Burtica, 2001

Organele cu dublu caracter de partid si de stat si modul lor de subordonare -1975

Partidul-stat a implicat si aservirea Justitiei intereselor Partidului Comunist . De-a lungul intregii perioade 1948-1989 , puterea juridica a avut o functie dubla . Pe de o parte , ca in orice regim politic, ea prevenea si pedepsea delictele de drept comun: furt , omor etc. De instrumentarea acestor cazuri se ocupau in general procuraturile si instantele civile . Pe de alta parte Justitia a devenit o arma impotriva celor care se opuneau comunismului . In aceste cazuri sarcina revenea in cea mai mare masura procuraturilor si instantelor militare . Totusi in anii 80 numeroase delicte de ordin politic au fost ascunse in spatele unor acuzatii de drept comun , printre care cele mai uzitate erau specula si detinerea ilegala de valuta.

Astfel numerosi opozanti politici au fost judecati ca simplii delincventi de catre instante civile . Organele judecatoresti erau subordonate Tribunalului Suprem si Procuraturii Generale ,sefii acestor 2 institutii fiind obligatoriu membrii in Comitetul Central al partidului. De-a lungul perioadei comuniste, procurorii au avut deseori o putere absoluta in cadrul proceselor, fiind rareori contrazisi de avocati sau de judecatori. In anii 50, pronuntarea sentintelor impotriva dusmanului de clasa incepea deseori cu formula : cu manie proletara, condamn!.

Prim-secretarul PMR, Gherghiu-Dej, vicepresedintele MAN, Mihail Sadoveanu si ministrul de Finante, Vasile Luca, discutand despre reforma fiscala in 1949.

Un cadru legal pentru actiunile Securitatii, ale Militiei si trupelor de securitate a fost oferit de un nou sistem al Justitiei, a carui principala caracteristica era subordonarea fata de partid si de stat. Potrivit articolului 65 al Constitutiei Republicii Populare Romane, adoptata in 1952, rolul Justitiei era acela de a apara regimul de democratie populara si cuceririle oamenilor muncii, de a asigura respectarea legalitatii populare, a proprietatii publice si drepturilor cetatenilor.Judecatorii erau asistati de asesori populari numiti de partid. Curtea, reprezentata de judecatori si asesori, avea puterea de a interveni in toate procesele si de a prezenta probele sale, de a desemna avocatii apararii, al caror rol se limita in mare parte la formularea de scuze pentru pretinsele delicte ale acuzatului. Nu era permisa practicarea avocaturii private. Dennis Deletant, Romania sub regimul comunist, 1997

Asesorii populari erau reprezentati ai poporului pe langa unele consilii de judecata. Ei nu jucau rolul juratilor din instantele americane, ci aveau, chipurile, menirea de a supraveghea corectitudinea actului de justitie. De fapt, partidul urmarea un scop dublu. Pe de o parte, institutia asesorilor populari demonstra poporului ca puterea chiar ii apartine. Pe de alta parte, asesorii aveau ca sarcina supravegherea instantelor de judecata, astfel incat acestea sa functioneze conform comenzilor de partid. Evident, pentru masinaria propagandistica a PMR, alegerea asesorilor populari era un prilej perfect de demonizare a scursurilor vechiului regim. Toma Nichita, Presa Epocii Staliniste, Evenimentul Zilei, 10 martie 2008