B a d a - P e s t ' a Domineca, 3/15 Nov. 1874.

Redaetianea
se affla in

tfr. 1 0 - 8 8 1 .

Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV

Pretiulu de Prenumeratiune : Pre trei lune 3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 Pre annulu intregu . . . 10 Pentru Romani'a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 = 16 Pre 3 8 = 8 Pentru Insertion) : 10 cr. de linia, s*30 cr. tacs'a timbrale pentru fiesce-care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr.

Strat'a lui Leupoldu Nr. 44.

Scrissorile nefrancate nu se primescu dectu numai de la correspundintii re fulri ai Federatiunii." Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si nu mai la cerere espre sa se retorna.

FEDEBATIUNEA
Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu.
ppare Joi-a si Dominec'a.
ry infcimidatu de amenintiarile poterniciloru\teiocoi si temendu-si portofoliulu de aviditatea aprigului su rivalu c Vict. Zichy, notar, camerei boier, ar' fi dechiaratu c pentru alinarea agitatiuniloru ciocoiesci (si spre asseottrarea portufoliului seu) adere la nouele modifica tiuni. Noi nu credemu acesta insulta, c-ci insulta este, deca faim'a s'ar ade veri si peceatu de staruintiele salle de pana acum, deca nu are tari'a d'a per severa pana in fine, siguru fiindu de spriginulu majoritii camerei deputati loru, su c tota istori'a se reduce la unu jocu teatrale, ce ar' fi menifcu a salva apparenti'a. Domnii inscenatori s nu creda inse, c spectatorii sunt attu de simpli, ca s nu pricepa ceea ce se petrece in dosulu culisseloru. In fine speculatiuniie ciocoiloru Transilv. d'a-si assecur mandatulu de dep. inca si-au leaculu loru. Romanii Trans, de si nu voru alege dep. rom. pentru det'a d'in Pest'a, unde attu de frumosu se imparte direptatea, voru merge inse la urna spre a vot preste totu cu oppositiunea, numai ca s trantesca pre ciocoi d'allu de Chimenesci, Telechesc, et consortes, atunci dumnealoru s-si faca cogiocu d'in . 5. potemu s nu relevmu lips'a de cellu mai primitivu conceptu de constitutionalismu a collegiloru de la Tel. Rom." cari nu se sfiescu a numi fraciune" marea majoritate a unei corporatiuni. Ar fi de doritu ca omenii s pricepa, c attu vanitatea potentiata la Baalismu, ctu si urr'a, passiunile neinfrenate sunt nu numai daunose ci si ridiculose.

sa cea buna s'a intemplatu, c-ce pia' nurile salle tntiau intru umilirea Francii, ra nu intru a ajuta republicei Ispaniole, unde dupa cum aflmu totu mai pescuiesce dlu de Bismark, dar credemu c nu va prinde nemicu. Acumu e timpulu, c maresialulu Serrano s arrte lumei in ctu a cugetatu dinsulu onestu cu patri'a sa, candu a de^fienRed. tiatu Cortesii cu poterea baioneteloru. Vomu ved. V i e n n ' a 11/11 1874. Venindu la Franci'a, insemnmu B . - P e s i ' a , 2/14. Noemvre 1874. Ceea ce occupa cu deosebire opiniu aici resultatulu alegeriloru d'in dominea publica e asta-di scirea electrica nec'a trecuta : in departamentulu de Commissiunea financiaria esmissa despre trecerea pretendentului Don Car Drme f alessu republicanulu Madier e camer'a deputatiloru Ungariei, urlos pre territoriu francesu. Din Paris, si in departamentulu de Nord ra-si releza lucrrile salle eu diligentia. PuBayone si Madrid de-odata se lat scirea publicanulu Parcy, carele f recomanitiunea ce luara dep. Col. Tisza si bar. ast'a si pucinu dupa aceea vine Agen- datu de dlu Thiers prin una epistola Sennyei, facia de ministrulu Grhiczy, ti'a Havas* si demintiesce totulu, ma adressata la doi deputai. Ex-presiedenacesta commissiune, dede occasiune sustiene c banditulu si acumu e in tele republicei petrece in Nizza, dar ochii coniuncture de coalitiune intre aceti fruntea omeniloru si si combate cu sei de vulturu nu parasescu interessele ai corifei si partitele loru, spre a se tria pentru caus'a cea santa. Cestiunea Francii. Dorere inse c in departamen oduce crisa ministeriale de si nu t e multu mai interessanta de ctu s tre tulu Oise republicanii nu se impacara; le cellu pucinu partiale; de aici se si pacea annunciata in numerulu trecutu cemu superficialu preste d'ins'a. isc faim'a c Col. Grhiczy si-ar fi a fostu basata pre speranti'a, c va veni Onor. lectori si-adducu aminte din irutu demissiunea inca in aceea-si siecolonele acestui diuariu, despre decur- lucrulu la alegere mai strinsa si atunci ntia a commissiunei in care fusesse sulu bellului civile din Ispani'a, carele republicanulu cellu cu voturi mai puimbatutesiin care se alla de facia si acumu aprope de doi anni uccide frai cine se va retrage in favorea cellui linistr. pres. Bitto eu alti collegi ai sei. alaltu ; dar sretulu bonapartistu ducele de acellu-asi sauge. cesta faima se desmint numai dectu de Mouchy a manipulatu asi de bine, Ide'a" liberttii s'a incuibatu multu mane inse intrega greutatea situatiunei c a intrunitu la prim'a alegere maioriCestiunea, inca nedeslegata, a confir- mai tare in Europ'a, de ctu c unii ru Q tote nevoile salle financiarie, fra ca matiunii noualessului A-eppu si Metrop. ginii s mai pota redic susu flamur'a tatea absoluta si republicanii au remasu b e pota preved modulu deslegrii. rom. gr. or. proccupa, nu mai pucinu seclului de medilocu. Don Carlos a de- pre diosu. Triumfulu ducelui inse nu a Ominosulu $. 5. allu legii elect, este c alte cestiuni grave de statu, spiritele chiaratu, c restaurarea lui in Ispani'a resultatu d'in vointi'a poporului, ci diu etr'a cea de smintela a ciocoiloru ma in cercurile guverniali si insuffla grige v insemn totu-odata s restaurarea 500 mii franci, ce i-a spesatu pentru teri d'in camer'a boieresca. Vre o cti- si temeri Romaniloru preste totu fra poterii temporale a lui Piu I X ; in urm'a cumperarea voturiloru. Inca bine ! Pre i boieri, d'intre cei mai reactiunari ai osebire de confessiune. Procedur'a unoru acestei-a tota lumea catolica si-a de d ce merge se vede totu mai bine, c ransilvaniei, dedera unu pronuncia- ageni clandestini, stracorata si in press'a schisu pung'a si a implutu vistieri'a in Franci'a la urma voru essiste numai lentu d'in Clusiu, prin care reproba germano seau mai bine judano-ma- pretendentului. Totulu inse nu a aju- doue partide mari, adeca: republicanii Drtarea deputatiloru mag. ardeleni, giara de aici, nu pote fi causa destullu tatu nemicu. Ispani'a arespiusu cu br si bonapartistii; monarchistii nece can iri au votatu . 5. si voteza neincre- de plausibila a justifica irritatiunea gu bia atacurile hotiloru. Puycerd'a cea didai nu cutedia a-si mai pune la ale re attu loru ctu si ministrului, sub vernului in acesta delicata cestiune. In amenintiata cu perire f eliberata, La geri, priu urmare, mane poimane se va retestu, c aceti domni sacrifica inte- assemine cauri denunciatiunile si insi- Guardia cucerita ; Vitoria si Pampelona ivi alternativ'a republica* ori impe issele magiariloru d'in Tixnsilvani'a. nuafciunile, adese ori celle mai vile, sunt de nou providiunate ; la Villafranca del riu" ? Alegei monarchistiloru un'a ori deverulu inse este, c de se sacrifica la ordinea dllei, dara acelle se reducu Cid bandele a 10 comandani btute, ra alt'a. De septennatu nu e nece vorba, i-va, apoi numai interessulu personale pururea la adeverat'a loru valore, candu Lozano batutu si prinsu; aceste sunt dectu numai identificandu-lu cu bonafamiliare allu acelloru ciocoi de ba- numai personalitile urr'a si passiunile resultatele cele mai prospete ce le pote partismulu. De altu-mentrea totulu se mi si grafi se sacrifica dra inctu-va, sunt in jocu; alt'a este inse faci'a lu- omulu afla in istori'a bellului civile. va chiarific in sessiunea venitoria, ca ' ir neci dectu allu populatiunei ma- cruriloru indata ce cugetele reservate Vediuramu mai de un'a dlle cumu se rea cu Decembre se incepe. Noi din pariare, carea ntrebata ar' da de min- au prinsu radecine in regiunile guver resculara asupr'a-i bandele salle pro te-ne sustienemu, c adunarea natiuma pre nechiamatii si advocai de niali. S nu uitmu casulu prece- prie in Durango pentru depunerea lui nala seau va organisa republic'a sub ta-di, impilatori de alta data nu nu- dinte attu de prospetu allu metropoliei Dorrogaray. De atunci Carlistii nu au presidiulu lui Mac-Mahon, seau se va ai ai Rloru, ci si ai magiariloru. Cio- serbesci, care deca s'ar reduce numai la facutu nece unu sporiu, in urm'a ca desfiinti. La acest'a ne indereptatiesce imea s'au facutu luntre si punte pana cestiune personale, ar reman enigma" roru-a apoi Don Alfonso, cu renumit'a unu articlu din Journal des Dbats" successe a indupplec pre membrii pentru noi, dara indata ce vomu pe- sa socia L'ona Blanca, au luatu-o pre scrissu de dlu Laboulaye, in carele se mmissiunei jur. ai camerei boieresci trunde mai aduncu in cestiunea drep petioru si s'au lassatu s pauseze in ro- desfasiura pre lungu si pre latu pro i formula ra unu nou testu, care tului majestaticu marginitu prin statu- mantic'a cetate din vallea Murului, in gramm'a centrului stangu si ajunge apoi i si travestitu, in fondu inse, este tulu organicu, afflamu usioru splicatiu- Grratiu ; dar Don Carlos nu a desperatu, la alternativ'a: votarea constitutiunei , itu primitiv'a modificatiune ciocoiesca. nea, atunci tendinti'a potestatii d'a vediendu passulu fratelui su, ci adu- ori dissolverea." La aceste amintimu, Punctele nouei modificatiuni sunt: lovi dreptulu ce geneza, este nvederat. nandu si otirile a impresuratu cetatea c si diuariulu dlui Dcazes Presse" eptulu electorale in communitatile Statutulu este lege, dar ea geneza po Irun, propunendu-si s o cuceresca seau sustiene pre dlu Laboulaye si astufelu iri si mice all Transilvaniei, l'au testatea si acest'a este de ajunsu unde s mora sub murii ei. Bombardarea se in adeveru nu se scie ce voiesce si ce nu ei-a, a.) cari pre basea catastrului in se tinde d'in ce in ce la guvernamentu si incep si pre candu lumea ascept voiesce Mac-Mahon. Dar se mai ascefore platescu contributiune de pa- personale si specificu nationale. Noi cu incordare finitulu bellului, pre atunci ptmu. intu dupa unu venitu curatu de 84 fl. asia pricepemu, asia splicmu asi des- chiaru ne suprinse scirea de mai susu Specialu de aici din locu insem ia possiedu casa ce cade in clas. I. legamu enigm'a srbesca, applicata la despre ti'ecerea pretendentului pre ter nmu, c M. L L . au calletoritu in Boecon trib. dupa 79 fl. 80 cr. deca ca- Romani. Cu tote aceste ministeriulu se ritoriu francesu. De si Agenti'a Havas" mi'a la Pardubitz unde se va tien uu'a cade in cl. II. de contrib. su mai va cugeta bine pana a sari Rhodulu. desminte scirea ast'a, lucrulu in sine isu, dupa 72 fl. 80 cr. b.) Cei ce pla Consiliarii tronului vedia deca padie- totu e destullu de insemnatu si anume : venatoria. Se precepe de sine, c preste tt dupa venitulu curatu ('pamentu scu ei nu legile, ci numai convenientu- Armatele republicane la sfatulu bravu totu loculu fura primii cu nsufleire casa de I su III. clas.) cellu puci- lu constituionale. Noi credemu c vo- lui Moriones au addussu lucrulu intru mai alessu din partea nemtiloru. Cumu 105 fl. contributiune de statu. Va se tulu majoritii congressului d'in Sabiiu acolo, c bandiii sunt incungiurati de c acesta calletora va av si insemnetate politica, nu se scie; noi credemu cl. I. respunde la 18 fl. 48 cr. da va fi respectatu. tote partle, remanendu-le scparea nu c nu. ci. II. la 18 fl. 25 cr. si cl. II. la 17 mai in Franci'a. De la ataculu de la Publicaramu in nr. tr. si cestu pres. Senatulu imperialu s'a occupatu 60 cr. dare, adeca intre modif. boieIrun va atern totulu ; pierdu Carlistii a de 18 fl. 48 cr. si testulu camerei dupa Tel. R." actele sinodului per aici, atunci avemu se privimu bellulu pana acumu cu desbaterea unei legi lutatiloru, de 16 fl, 22. cr. difierin- apices. Cetitorii nostri voru ceti pintre de inchiaiatu, la din contra pote s se pentru aciuni. Dupa acest'a urmeza este de 2 fl. 26 cr. in defavorea sr ele Telegrafului" parialitatea es- mai continue, dar la nece unu casu, unu codice nou penalu asternutu de mi pressa ici si colo destullu de pregnante, nistrulu justiiei dlu Gria ser. Acestu co itribuentiloru. timpu mai indelungatu nu va dura, de dar in fine este singurulu organu care dice se deosebesce de cellu pana acumu Assemene la . 7. leg. notar, com adusse reporturi, pentru c celle publi ora-ce li-s'a taiatu mai de.totu comu- in vigore prin aceea, c e classificatu isa, jur. a boieriloru tiene la testulu cate in Alb." sunt de alta natura. Daca nicatiunea in afora si Catolicii nu mai mai strinsu si totulu e cuprinsu in pactivu, identicu cu cellu formulatu in nu potemu aproba fleacurile Albinei" potu tramitte arme, munitiuni si parale. ragrafi mai pucini , dectu er mai de commissiunea centrale a came- cu partit'a liberale" si alte calamiti Acest'a avemu s o multiumimu princi- nainte. deputatiloru Se dce, c min. Szap causate prin escessu de idololatrla, nu pelui de Bismark, de si nu cu vointi'a Invitmn la renoirea prennmeratiunei si rogmu toto d a t p r e o. d. r e s t a n t i a r i , s e a i b a b u n e t a t e a-si r a i ni s o c o t e l e l e , p e n t r a a p o t ei n o i .jjnpfeni m a i c u n l e s n i r e detorintiele nostre.
1 11 (

592 dintr'insele, subt punctulu de vedere]allu unei determinri politice. Ellu n' ar' lipsi de a se associa cu ideea solutiunei in cestiune, deca ea n'ar trece peste scopulu speciale, ce se pare c si-propune de a ajunge. Au declaratu in adeveru celle trei Poteri candu au facutu passulu loru, c nu voru atinge intruimica legaturele, ce unescu Principatele cu Curtea suzerana si priimimu acesta declarare cu satisfactiune. Inse totu suntemu silii a ve ntreba, deca nou'a lovitura ce are a se da tractatului din Paris, nu va av acellu-a si efeetu, ca si loviturele precedente si deca nu va veni o d, in care vointi'a omeniloru va fi nepotintiosa spre a opri currentulu ce va fi creatu printr'unu siru de in fraciuni. Acesta reflessiune nu ne este pro venita dintr'o rea intrerpretare asupr'a propunere; Principateloru. Cunoscemu ntinderea prerogativeloru de cari elle se buccura sub reportulu administrativu si commerciale. Admitemu inca ca Poterile all caroru supui ntreinu relatiuni cu Romani'a (Turculu persiste a nu recunosce ace sta numire si dice : Mold. si Valac." Red. Fed.) si Serbia, voiescu s tiena comtu de eonsideratiunile ce rsulta din conditiunile particulare all acestoru principate; inse ni-ar fi greu, a trage de aci o conclusiune, care ar pune cestiunea pre unuterrenucu totulu altulu de catu acellu allu tractateloru.
a

D r e p t u l u R o m n i e i d'a tractate si conventiuni tionale.

inchiai interna

Publicassemu mai multi articli relativi la acesta importante cestiune, amintissemu si despre not'a collectiva a celloru trei poteri nordice, cari stru iau a indupplec pre guvernulu turcescu a recunnosce* acestu dreptu Principateloru dunrene (Romani'a si Ser bia) ; acum publicamu si not'a cerculare de la 11/23. Oct. a. c. care ministrulu de esterne allu Turciei o tramise cel loru trei mari Poteri si care au communicatu-o in copia representantiloru Poteriloru garante.
Constantinopole, 2 3 Oct. 1874.

i se autentica cu unele modifie atiuni pr' curo se presume, numai o cestiune de forma, care ne impune atitudinea no 15 puse din partea deputatiloru, Cosm'a, stra in acesta impregiurare. Principele 8eanu si Z i g r e . cancellaru (Gorciacoff, Bismark si con Deputatulu si notariulu gen. R o t a r i i tele Andrassy,) pote s fie assecuratu propune alegerea comissiunei bugetarie, pen c nisce consideratiuni mai superiore tru oare se si alegu deputaii Hanni'a ne impunu detori'a de a nu ne abate Moldovanu. de la lini'a de conduita ce ni-am trasDep. R o t a r i u a v e n d u in vedere a o < su inca dintru inceputu. Ne magulimu tulu cellu insemnatu ce se apropia propun cu sperantia, c (Escel Sa) va priiml s se autentice celle trei liste recerute < aceste observatiuni cu aceea-si lealitate utatutulu o r g a n i c u ; a r t a ca din archidit cu care noi ne esprimemu ideile nostre. cesa suntu 57 deputai verificai, ira di Ve rogu , s dati cetire pre diecese 54. I n u r m ' a acestei propuneri senter depesie minisitrului de Ester autentica listele si presiedintele congresual ne al Maj. Salle, (cutare) si se-i lassati P r e a San ti'a Sea E p . P o p a s u aduce la copia dupa dins'a, dca (Esc. Sa) o noscintia, ca intielegendu c a intratu i va dori, combinatiune de alegere Ia scaunulu metro Priimiti etc. politanu si acestu-a a allesu in loculu seu Aarif. comisariu Ia actulu de alegere pre Ilustr tatea Sea D . M. R o m a n u , Eppu allu Ari dului. P r e a Santi'a Sa occupa loculu pu sidialu, adresandu-se ctra congressu cu cuventare, prin care se roga, c congressu! s pasie'sca in cea mai buna ordine ia aoa t u l u de alegere, fiindu ca astfeliu cere d e a l nitatea unei adunri ntrunite spre ut scopu a t t u de sublimu cum este alegeri celui mai inaltu prelatu bisericescu, si nu mai astfeliu i se va usiur sarcin'a grea 0 a luatu a s u p r a - s i c comisariu. Se constata n u m e r u l u membriloru. 1 archidiecesa suntu 57. ira in celle doi diecese sufrangane 54. Urmeza la propune rea deputatului Cosma sortitura, pentru stat ori paritatea receruta de tatutulu or De m e m b r i scruttori, s'aujalesn : A. Mocio ni, Ratiu si Cosma. D i n u r n a a esitu pri sorte deputaii : Davidu Almasianu, R. Patiti si P . Nemesiu, cari nu au votu la alegeri Absentandu deputaii P r o s t e a n u si Hodosii numerulu votantiloru e 106 Urmnd v o t a r e a a resultatu, dupa cum a m u impai tasitu, degia in n u m e r u l u t r e c u t u , pentr Ilust. Sea D.-Episcopu allu Caransebesiult I. Popasu 64, pentru P r c u v . S. P . Ai chim. si V i c . a r c h . N . Pope'a 40 votur 1 votu s'a d a t u epis. Romanu a fostu alba. si 0 siedul

In acestu momentu s'a facutu unu passu colectivu din partea celloru trei Poteri mari all Nordului. Primii dragomani ai ambassadeloru Austriei, Germaniei si Russiei, mi-a communicatu o instruciune identica din partea siefiloru d-loru in privinti'a dreptului Principateloru-Dunarene, de a inchiai con ventiuni commerciale cu poterile strine. Am onore a ve tramite, odata cu ac st'a copia dupa acesta instruciune. Dintr'ins'a resurta, precum veti ved c in vederea interesseloru loru materiali si a positiunei Principateloru, cabinetele din Vienn'a,Berlin si St. Petersburg declara c au dreptulu de a inchiai cu dinsele conventiuni direc te si speciale de vama, tarife si com merai. Aceste cabinete ne assecura in se in acellu-asi timpu c transactiunile ce au s intrevie, nu voru av caracteru politicu." Valorea ce are pentru guvernulu imperi. ori-ce communicare din partea celloru trei Poteri amice si aliate cu Port'a, i impune detori'a de a implini pre catu se pote dorintiele loru. Ne-am tnutu totu-de-aun'a de acestu principiu asi in ctu candu Cabinetulu Vienei a luatu initativ'a propunerei, de a accorda Principateloru dreptulu unoru conventiuni commercia le cu strainetatea, prim'a nostra cuge tare fu, de a cuta o combinare de natura a concilia drepturile Portei cu essigentiele situatiunei. li* Guvernulu imp. scie s aprecieze interessele mai multu seu mai putinu directe, mai multu seu mai putinu im portante, cuprinse in acesta cestiune; ellu nu necunosce nici aceste inte resse si nici necessitatea care decurge

D'in a c t e l e C o n g r e s s u l u i n a t . b e s e r . g r . or. d i n S a b i i u .
Siedinti'a de la 19 Octobre, 1874. Sambeta nainte de amedia s'a tienutu o siedintia secreta in caus'a deputatiloru cler. dificultatijdin din cerculu Sebesiului : Mich. L a z a r u si Alesandru T o r d as i a n u, in se fara nici unu resultatu. D u p a amdi deschidiendu-se siedinti'a publica se verificar mai intiu M. L a z a r u si Al. T o r dasianu, dupa ce a sositu telegram'a P . Prot. din Sebesiu Tipeiu, prin care c o m i sariulu asigura, ca actele electorali suntu autentice si in ordine buna. T o t a disputa cea lunga pentru a nulific actulu, a fostu unu certamen de l a n a caprina." Se veri ficar mai departe Ia propunerea comissiunei deputaii : N . Cristea, N. Popoviciu, Z , Boiu I. Gallu, S. Piso, Sim. Piso, I. Teconti'a, 1. Zacharie, toti din archidiecesa si N. P r o bteanu din dieces'a Caransebesiului. Mai multa vorba s'au facutu in siedin ti'a de adi pentru d e p u t a t u l u laicu din cer. II. P e t r u Rosc'a, contra c r u i s'au insinuatu 3 proteste. Aici e notoricu, ca nu numai s'a cerutu nullificarea alegerei dara din motivu, ca in protocolele de alegere V. R o m a n u intrunesce majoritatea voturiloru s'a propusu, s se dee a c e s t u i - a ereden tiunaluiu si acesta prin D e s s e a n u . I n fine se primesce p r o p u n e r e a comissiunei, si actulu avendu defecte de formalitate s'a nulificatu. Siedinti'a s'a redicatu la 7 re sr'a si s'a a n u n c i a t u alegerea de m e t r o p o litu p r e - d i u ' a de Dumineca la 1 1 ore a. m.

Findu ca se cuvine a se face abstraciune de punctulu de dreptu si a se evita ast-felu o discussiune care ne ar conduce Ia necessitatea de a face appellu la opiniunea individuala a fie crei din prile contractante tractatu lui din Paris, noi nu vedemu de ctu o parte numai a cestiunei : aceea de unu recursu prealabilu allu guverneloru princiare ctra Curtea suzerana." Evidentu, c propunerea nostra lassa drumulu deschisu pentru ori-ce transactiune legala avendu de scopu de a asecur resultatulu, la care voru s ajun g celle trei Cabinete de Nord in interes sulu supusiloru loru. Inconvenientele ce rsulta d'in lips'a de ingagiamente con tractate si basate pre desvoltarea pro gressiva a calliloru de comunicatiune, se potu inlatur dupa opiniunea S. Porti cu deseversire, fara ca s fie ne cessitate de a caut unu terrenu de ac iune afara din tractate. Nu este pre-

I l u s t r i t a t e a Sea D . Episcopu Popasl i n t r u n i n d u majoritatea voturiloru se d cbiara i n t r e strigri de s traisca" Archiepiscopu si Metropolitu allu romani de rel. g r . or. din U n g a r i ' a si Transilvani
1

Siedintia de la 20 Oct. v. 187d. Siedinti'a se deschide la I P / 2 re a. m Se cetesce protocolulu din s i e d i n t i a trecuta

Prsantia Sa se adereseza c t r a cou g r t s u cu o c u v e n t a r e bine semtta, in cal accentua missiunea cea grea de archipi storiu si apromite, ca se va nesui : penti prosperarea culturei clerului si poporuli p i n t r u curirea bisericei de spini si inaii tarea starei materiale a clerului si poporului

FOISIOB'A.
T r i u m f a l a C r e t i n i s m u l u i si D i r e c t i o n a r a l u s a l v a t o r i l o r a crestinitatii.
Supt acestu titlu a apparutu o scriere a printelui Gr. Musceleanu, despre care amu mentionatu nu de multu si noi. Ca se arretamu scopulu acestei scrieri, conformu promissmnei, i-reproducemu aici introducerea :

dogm'a lui erau putini, dra a v e credin tia ferma. Si cu tota putinetatea loru, au b i ruitu pre mulimea necredinciosa, in ctu crestinismulu a incongiuratu universulu ! Christu dera a triumfatu in secolii secoliloru. p e n t r u ca poporele lu-a recunoscutu de sal vatore pentru ca, prin tsnirea sngelui din prea c u r a t ' a lui costa a r u n c a t u cu abundantia de pre cruce, a luminatu omenirea. Si tirannii deveuira umili, c-ci, prin torturele a nuori de martiri, ei si doctrin'a loru despotica demascandu-se, nu mai p u t u r rsiste chrestinismului care lu p r o portiuni immense. F e m e i , fiintie slabe si copii i batiocoriau, primindu cu abnegatiune m a r t i r u l u : a stigmatisatu pre idoli pene si cellu mai micu copilu, primindua muri alturi cu prinii, precum miculu Chiriacu fiulu martirei J u l i t a strigandu t a r e : suntu crestinu si asia voiu se moru, ce mai asceptati ? Intemeiatorii cretinismului sunt de optu f luri seu numiri, adic : Profeti-Profetesse, Apostoli -Apo8tolesse, Martiri-Martire, Cuviosi Cuviose, etc. Gon'a seu martiriulu a inceputu de i n data de la nascerea lui Christu : Herodu a omoritu 14 mii de prunci in Betleemu, pre Archidiaconulu Stefanu antiulu m a r t i r u , si de aci s'a u r m a t u treptatu pene la annii 1045, intreruptu prin mai multi impertori c r e t i n i : mai cu sema de la Constantinii cellu mare, crestinismulu resufla din t i m p u in timpu.

Cretine !
V r e i c a se cunosci virtuile crestiniloru primitivi, cari, cu sroiele de sngele loru, au c i m e n t a t u edificiulu cretinismului? C i tesce cu ateniune acesta carte, si vei ve d, te vei convinge si vei a d m i r a b a r b a t i ' a acelloru individe sacrificate si m u n c i t e cu totu fflulu de munci neomense ! Ei nu e r a u nici de pietra, nici de bronzu, nici de otielu, ci erau omeni ca si noi, d e carne si d e sse, d r a mai m a r i si mai superiori ca noi, prin v i r t u t e si abnegatiune. D e si cretinii la inceputu erau prea putini si tiranii multi, forte multi, dra prin staruinti'a loru neinvinsa a u biruitu mulimea neoredinciosiloru, pentru ca credintia loru er pura si stindardulu loru e r crucea : cea ce probza ca t o t u - d e - u n a o minoritatea tare in oredinta face mai multu de ctu o m a i o r i t a t e slaba si fara principie. Cei ce se nchinau dieiloru versai si cioplii (dieiloru creai de densii) erau multi, candu cei ce u r m a u lui C h r i s t u si essercesau

De candu s'a inceputu crestinismulu la Romani ? Cari a u fostu cei a n t i pastori ai Roman iloru crestiniti ? E c c a care este scopulu crtii, la care tntesce acesta scriere. Noi voimu a alege la 0 p a r t e elementulu r o m a n u din elementele celle 1-alte ce au contribuitu spre propagarea crestinimului. Noi voimu a : reta fratiloru nostri si celoru l'alti cretini ctu de m a r e este capitalulu ce a u adusu Romanii in acesta associatiune ce se numesce Biseric'a cretina. Deoi citimu in archiv'a Albinei : Despre crestinismulu in Dacia, ierarchia si limba Daco-Romaniloru in acestu periodu, introducerea crestininmului aici si intre gintele emigrante de la 4001000 P e n t r u a pot j u d e c a despre limb'a si scriptur'a Daco-Romaniloru, in acestu periodu crestinu, t r e b u i e se s c i m u : 1-iu, de unde si candu au priimitu Daco - Romnii crestinismulu ; 2-lea, de juridictiunea carui patriarchu s'a tienutu biseric'a Daciei attu T r a i a n e ctu si Aureliane, si 3-lea care din gintele i n cursetorie au primitu crestinismulu in Dacia, si cine, in ce limba, si care altabeturi si l i t e r a t u r a s'a infiintiatu pentru dinsele in Daci'a. L a n t r e b a r e a antia se respunde ca cristianismulu a venitu in Daci'a ; a) Chiaru cu coloniei e aduse de T r a i a n u , c-ci dupa m r t u r i s i r e a istoriei eclesiastice, T r a i a n u a a aflatu in a r m i ' a sa, ostindu-se la resaritu, u n u - spre-diece mii ostai m a r turisiau pre Cristu : intre cari er si santulu Romulu prefectulu pretoriei; in ctu antii

nostri strbuni Daco-Romani, a u ascultat invetiatur'a Evangeliei lui Isus Cristu in Ko ma, din rostulu apostoliloru corifei Peti Pavelu, si a fostu priimitu botezulu pri manile parintiloru apostolici Ierarchi Romei : L i u (annii 5 sub Nerone) Clitu (an 80 sub T i t ) , si mai cu sema Clementa, (ano 82 sub F l a v i u Domitianu) si aicea mul din prinii si fiii stramosiloru cretini niti in Daci'a , suferindu m a r t y r u l u su Nerone si urmtorii sei, s'au fostu invrei nicitu de cununa m r r t i r i c a . b) Santulu Clemenii Papa Romei, fiul Patriciului F a u s t u si Matiidei, mpreuna 1 mai multi cretini fu destierratu (espatri&tal in Chersona (Crim), de ctre consululu 1 mei Mamertiu, dupa mandatele imperatorell T r a i a n u , tramitendu-i ca se muncesca in mi] nele (ocnele) de acolo- D e aci essilatul I e r a r c h u ntinse lucrrile apostolii preste Daci'a si,immultindu t u r m ' a lui Chriai ajunse a forma 70 biserici si comunitl cretine, in catu santulu Clementu este ce antiu archipastoru allu Daco-Romniei, ca pastorindu biserica lui Christu, s'a nuj tatu din vitia si s'a immormentatu in Chei sona, unde s'a pastratu santulu corpu pad in veculu allu 13-lea. c) Adrian urmatorulu lui Traianu ! tramissu ca distierrati (proscrii) in Daci'i unu mare numeru de cretini pentru a lucrl minele de auru si de sare. d) Intr'insele b giono Romane, ce 1 p u r t a t a resbie in Daci'a, asupr'a osebitiloi b a r b a r i , s'au aflatu cretine: asi a u fosta legii
1

593
ntrea fu primita cu strigri de se iea." Se alege in u r m a o comissiune, care ainteze actulu de alegere la Majestate gimu pentru prea inalt'a aprobare, in mele D . : I. Metianu vie. in O r a d e a ', Iacobu Bolog'a, I . Branu de Lemenyi, a si D r . P . Vasiciu. Siedinti'a se redica la 2 ore d. a. m e m b r u Urechia ; 4 vol. date de d. mem b r u Odobescu, si 1 vol. datu de d. P . B r a n u cari tote acestea s'au adaussu la biblioteca in cursulu sessiunii de estimpu. Crtile cumperate in cursulu acestui annu din fondulu de 4,000 lei. n., alocatu in bugetu pentru cumperare si legare de crti se urca la nr. de 333 bucti (volumeni si fasciculi); relative a t t u la filologia ctu si la sciintiele istorice si la sciintiele naturali. Din s u m m ' a b u g e t a r i a a a n n u l u i s'au legatu cate-va puine volumeni. T o t u - d ' u a data propuneam ca tote volumenile complete, s se lege fra i n t a r d i a r e . Astu-felu n u m a i elle voru pot fi puse in usu fra periclu pentru conservarea loru. In privintia specieloru de crti ce s'au c u m p e r a t u a n n u l u t r e c . n'avemu altu c e - v a de ctu a dori ca si in annii u r m . s se faca acisitiuni analoge, intrebuintiandu-se. totu-de-un'a fra cru tiare summele b u g e t a rie spre inavutirea bibliotecei. Credemu to tui ca pre d'ua p a r t e a r u t r e b u i s se aiba in vedere, la aoisitiunile de crti ce face bibliotec' i , c s ne procurmu mai alessu publicatiuni mari, importanti si rare, d'acellea cari nu sunt accessibili particulariloru cu mediloce restrinse, r a p r e d'alta p a r t e se c a u t m u a ne tn ctu se pota de multu in currintele sciintiei prin abonamente la publicatiuni periodice, cari tratza speciale despre materia de filologia, de istoria si de sciintie fisice. Crtile bibliotecei au fostu p e n t r u prim'a ora trecute i n t r ' u n u catalogu alfabeticu, in care titlulu si indicatiunile accessorie sunt curatu "specificate. A r u trebui pre langa acest'a s se adaug u n u altu catalogu, in care crtile s fia dispuse dupa materia, si d ' u a c a m d a t a credemu c s'aru pot adopta una classificatiune in reportu cu divisiunea s o ciettii in seciuni, remanondu ca suptimpartirile s se multiesca a t u n c i , candu bibliotec'a se v a m u l t i in punctulu d'a le r e c l a m a . (Semnai : A. Odobescu, I. Caragiu, Aies Romanu. Conclusiunile reportului comissiunii se aproba in unanimitate. L a ordinea discussiunii este alegerea comissiunii de revisuirea dictionariului. D . Odobescu face u r m a t o r i ' a propunere : 1. Comissiunea de revisiune s fia com pusa de cinci m e m b r i , din cari cellu p u tinu trei siedietori in capitale. 2. Societatea va r e t r i b u i pre n embri conformu r e g u l a m e n t u l u i p e n t r u dictionaru, inlesnindu si medie de calletoria membriloru neresiedinti. 3. Comissiunea se v a i n t r u n i u n a - d a t a pre s e p t e m a n a spre a l u c r a in looalulu s o ciettii ; l a acelle siedintie voru pot assiste si discute toti membrii societtii, cari nu voru fi in comissiunea de revisiune. 4. Regulamentulu speciale si-lu v face comissiunea. P r o p u n e r e a se primesce in urmatori'a coprindere : 1. Comissiunea de revisiune se fia com pusa din cinci membrii, din cari cellu p u tinu trei siedietori in capitale." L a ordinea discussiunii remuneratiunea comissiunii. D u p a mai multe discussiuni pro si con tr'a se procde la votu, si punctulu 2 p r o pusu de d. Odobescu se primesce in u r m a tori'a coprindere : 2. Societatea va r e t r i b u i p r e membrii comissiunii cu cte 40 lei fia-care pentru una colla de m a t e r i a l u revediuta ; ea va nlesni si mediloce de caletoria in p r o p o r tiune cu d e p r t a r e a locuintiei loru (massimulu 100 lei pentru venire si intorcere unadata) p e n t r u trei calletorie cellu m u l t u in cursu de 10 lune, si atunci numai candu voru sta cellu putinu 21 dlle i n Buccuresci la fia-care calletoria. Pentru siedintiele ebdmadarie aile comissiunii, membrii ei voru primi d i u r n a de 2 0 lei pre di, si 10 lei pre dllele cte voru fi in capitala, fra a se tn siedintie ebdomadarie. Comis siunea este obligata pentru acesta s u m m ' a s a d d u c a la sessiunea annului viitoriu douedeci colle din dictionaru revisuite. Presiedinte, D r . A F t u , S e c r e t a m a d hoc, G. Sionu. 4. Regulamentulu seu speciale si-lu V face comissiunea." D. presiedinte invita societatea a p r o cede la alegerea comissionii de r e v i s i u n e ; se purcede Ia alegere ; membrii comiss. de revis, s u n t : D D . O d o b e s c u , Baritiu' I o n e s c u , S t u r d i ' a si U r e c h i a . D. presiedinte invita societatea a p r o cede la alegerea delegatiunii pentru annulu viitoriu. S e procde la votare, si se alegnj: D . L a u r i a n u , presiedinte. D . F t u , vice-presiedinte. D. Massimu, secretaru generale. D . Sionu, D. A u r e l i a n u , membrii ai delegatiuni. L a u r i a n u multiamesce societtii de nou'a ncredere. Discussiunea a s u p r ' a propuneriloru dlui Odobescu, se amna. D. D r , F t u espune fasele motenirii repausatului printe c a l u g . R a d i a n u : numitulu r e m a n e n d u f r a mote nitori, mic'a sa avere se reclama de statu ; deci fiindu c s i n g u r a societatea a r e u n u actu de donatiune, urmeza a se porta p r o cessu in tota regl'a cu statulu. E necessaru dara a se da u n a procura in regula unui advocatu. P r o p u n e c acesta sarcina se se dee dlui N. Ionescu, care declara c'o primesce. Societatea, multiamindu dlui Ionescu, decide ca delegatiunea se-i dee procura in regula. Siedinti'a se redica la 6 o r e , ra mem brii societtii trecu in seciuni spre a - s i constitui offioiele. Presiedinte, D r . A . F t u . Secretaru a d - h o c , G. Sionu. Siedinti'a de la 28. Augustu, 1814. Se comunica procesele-verbali aile s e o tiuniloru societtii, prin care se arrta c u m s'au constituita, dupa care se iea actu ca s'au alessu. a. L a sect, filologica, presiedinte : d J L a u r i a n u ; vice-presiedinte d. Massimu si se cretarii! d. Sionu. b . L a sect, d e sciintie fisico-naturali, pres. d. N. Cretiulescu ; vice pres. D r . A. F t u ; secr. P . S. Aurelianu. c. L a sect, istorica, d. G. Baritiu ; v i c e pres. d. Odobescu ; secr. d. Ionescu. D . presiedinte comunica u n a adressa in limb'a francesa d'in partea d-lui d ' A v r i l , m e m b r u correspondite allu societtii; prin care a r r t a c in p r i m a - v r ' a annului viitoru 1875 este s se con voce la P a r i s ] congres sulu internationale de sciintie geografice si emite dorintia d'a ved c v r ' u n u Romanu i n vetiatu vine s iee parte la acestu congressu. Soeietatea decide ca comunicatiunea

S o c i e t a t e a CA D E J U C A ROIIWA.
Siedinti'a de la 26 Aug. 1874, Presiedinte: D r . A . F t u . Se communic adress'a commembrului ittii d. Al. R o m a n u , prin care doneza ru bibliotec'a societtii doue crti vechie )lonna t r a i a n a , de Piotro Santi Bartoli i) T h e History of the G r o w t h an D e of the Ottoman E m p i r e , de principele , C a n t e m i r u . Se primescu cu viue iamiri. D. B a r i t i u cere a se pune la ordinea pi alegerea commissiunii de revisiune a lonarului. D. M a s s i m u observa ca e de m a l e urgintia liugetulu. D. H o d o s i u observa c bugetul u a se treca m a i antaiu prin filier'a c o m iunii bugetarie, si c se unesce a se da erintia numirii commissiunii. D. O d o b e s c u cere a se asculta u r irulu r e p o r t u allu commissiunii p e n t r u siunea bibliotecei : Domniloru collegi ! Suptsemnatii, nsrcinai a reved stabibliotecei societtii, amu constatatu c ecursulu annului 1 8 7 3 7 4 bibliotec'a ittii, s'a adaussu cu 445 bucti. Din tea u n a parte provine din donatiune, si i 112 bucti p e n t r u cari soeietatea a r e ultiami : D-lui m e m b r u M . Cogalniceanu pentru buccti; D - l u i m. D r . A . F e t u p . 1 eata; D - l u i m . A l . Odobescu 11 b u c ui m . coresp Dr. Obedenaru p. 2 b . ai Dr. C a b u d i a n u p . 2 b. D - l u i Socecu b . Onor. Ministeriu allu culteloru p. 1 re SSalle Episcopului Melchisedecu p . i. O n o r . Direct, telegrafo-postala p. 1 b . ciului centr. de statistica p . 7 b. D - l u i nor. W . F r o e h n e r p . 3 b . D-lui m. s. Babesiu p . 1 b . dlui m . correp. G a b r . u p . 1 b . D - l u i D r Brandia si redactiwru mai multoru d i u a r i e . P r e langa acestea se a d a u g u 18 p o r i vechie aile domniloru R o m a n i , druite . membru D . S t u r d i a ; unu vol. datu de lembru L a u r i a n u ; trei voi. d a t de d.e

Siedinti'a

din 27. Augustu,

1874.

D. presiedinte comunica una adressa din partea d-lui profes. Caianu, care i n a i n tza societtii p a r t e d i n manuscriptulu t r a ductiunii d i n J . Cesare de bello civili r e vediuta, conformu cu observrile ce i-s'a facutu a n n u l u trec. candu s'a premiatu. Se decide a se t r a m i t e manuscriptulu la reportorulu comissiunii essaminatorie, r a cestiunea t i p a r i r e i s se a m n e pana la fa cerea bugetului. L a ordinea dllei discussiunea a s u p r ' a punctului I I I . din propunerile d-lui Odobescu. D . Ionescu cere suprimerea alineatului d'in urma, Dnii Baritiu, R o m a n u , Sionu sustnu acesta propunere si majoritatea p r i mesce suprimerea alineatului din u r m a . Se p u n e la votu punctulu I I I . din p r o punerea d - l u i Odobescu si se primesce cu redactiunea u r m a t o r i a : 3. Comissiunea se va intruni u n a - d t a pre septemana spre a l u c r a in localulu. so ciettii." Assemenea se admite mai fra d i s c u s si une punctulu 4. in urmtor-'a coprindre :

Miletina, p r e c u m ne a r e t a istoricii c o n orani, T e r t u l i a n u , E u s e b i u si Dionu iu, ca b a t e n d u - e Imperatorulu M a r c u eliu A n t o n i n u cu M a r c o m a n i i , candu se Romanii incongiurati de dumani si ti p a n a si de a p a , prin rugciunea c r e s oru numitei legiuni a r e v e r s a t u cerulu recoritore preste R o m a n i , fulgere si nete peste inamici, de cari spaimentanle b a r b a r i i s'au intorsu la fuga, si R o ii au p u r t a t u a s u p r ' a loru o victoria Incita d r e p t u care legiunea Miletinu s'a mitu F u l m i n a t r i x ffulgeratoria). e). Ca in D a c i a p r i n sut'a a dou'a e r iinismulu latitu, venitu precum s'a disu a ca colonii a d u s u de T r a i a n , se d o ice : a). G r a i u r i l e dasclului bisericescu T e r nu ce a v i e t u i t u pre la capetulu sutei i, care le dicea ca lui Christu D - d e u i supuse gintele Daciloru si aile S c i i prin locurile c r o r a numele lui Christu venittu in lume, imperatiesce. b). Marele Constantinu la 3 2 2 , batendu tterea crucii, ce o p u r t a pre stgurile ! pre G o t i , in Dacia traiana, si s u p u b acesta provincia r a sub sceptrulu naiei Romane, a aflatu cristianismulu i n liatu, in ctu Romanii l'au introdusu si Goii pagani. f) Attu la sinodulu a n t a i u precum si tte celleal'alte ecumenice ca si tonice, eare m u l t e s'au tinutu si in Dacia, s'au episcopi Daco-Roxnani, si din D a Aureliana si din Dacia cea T r a i a n a .

Personalul clerului purttori de n u m e Ro man esci, numele politieloru si lucrrile b i s e ricesci Daco-Romane scrise in limba Latina, ai c a r o r u Episcopi a u figuratu prin tote s i nodele ca L a t i n i , dovedesce : ca limb'a ace storu episcopi si A bisericeloru respective, si prin u r m a r e a comunittiloru pstorite, a fostu cea L a t i n a su R o m a n a . " *) Si mai departe, Daco-Romanu : asupr'a Martiriului

sive Scythi, u t servi D e i et sclavi Christi facti in perpetuum Bunt s a l v i " (cei ce a u fostu sclavi satanei, seu Greci, seu Romani Galii seu Scii, ca servi ai lui Dumnedieu si ai lui Christu facuti de a porurea, s u n t u salvi ( m n t u i i ) . I l - l e I m n u l u ce i l'au compusu la 240 santulu Paulinu E p i s c o pulu Nolei din Dacia Aureliana care este in viersuri saphice. Vrednice de insemnatu suntu si 'urma torele nume santite, cari mai nainte de st. Nichita a m a r t u r i s i t u pre Christu, si a predicatu moral'a Evangeliei naintea idoliloru paganittii. L a 228, sub Augustulu Aiessandru S e v e r u / p r e t o r i u l u Moesiei de josu, Massimin, gonindu pre chrestini, a patimitu in cetatea Dorostorulu (Silistra) santii P a s i c r a t n , V a entin, Iulie si Esocie. L a 2 8 6 , sub persecutiunea lui Dioclitianu, fiindu proconsuli in Dacia, Gaviuiu si T a r quiniu, a patimitu in Dorostoru santii m a r tiri : Massimu, D a d a si Centilianu. Totu aicea, in dllele imperatului Dio clitianu, sub pretorulu Beaiu, a primitu si Episcopulu cotaii Dasiu, pentru ca dupa mandatulu (porunca) pretorului p a g a n u n 'a permissu a se face serbarea inviersiunata a dieului S a t u r n u . L a 3 1 5 , sub A u g u s t u Liciniu D o m n i toriulu si preste Daci, a u patimitu santii E r m i l u si Stratonicu nscui in Singidun (Semendria) d i n Roma. . L a 3 6 2 sub I u l i a n u P a r a v a t u l u , fiindu proconsulu preste Dacia Capitolinu, a p a -

timitu santulu Emilianu, Episcopulu D o r o storului m p r e u n a cu siepte soci ai lui, pen tru ca au fostu surpatu idolii de acolo. L a 372, in persecutiunea ce a fostu r i d i cata asupr'a crestiniloru paganulu Atanarica, Domnulu Gotiloru, ce coprindea Dacia T r a iana si mai cu sma Moldova si tirra Romansca, pre langa mai multulu n u m e r u de m a r t i r i Romani, ce au suferitu mortea pentru Christu mpreuna cu i e r a r c h u l u Nichita, archipstorulu bisericei D a c o - R o m a n e p o menitu m a i susu, a patimi t u si nobilulu b a r b a t u S a v a su S a v a t i , care dupo m a i mul te schingiuiri (munci) a fostu aruncatu in apa Museu ( B u z e u ) ; de aci scosse, d e c r e tini dupe trecere de timpu, Pretorulu M o e siei, I u n i u , a t r a m e s u sntele reliquie (moste) in Capadocia. E c c a d a r a , ca nu.lipsescu lui C h r i s t u si Evangeliei ostai si dintre R o m a n i cu allu caroru snge s'a vapsitu p o r p h i r ' a bisericei in osebite epoce." *) Acum este trebuintia ca se scimu si de u n d e s'a inceputu crestinismulu, cine a pri mitu antiu, care dupe c a r e si cine au fostu cei mai nempcai inimic ai cestinismului. Acest'a urmeza s'o scie fie ce crestinu, noi o vomn spune aci si o vom dovedi in acesta carte. Crestinismulu s'a inceputu in Ierusalimu de Jidovi prin cei 12 apostoli, prin cei 70. I n Roma de poporulu R o m a n u , nu inse ofi ciale; dupa d'insii, A r a b i , Perii si A r m e n i *) Idem No 7, archiva Albinei Romane.

L a a n n u l u 372, intre Romnii cretini ce au p u r t a t u cununa m a r t i r i c a , a fostu santulu Nichita, carele a m a r t u r i s i t u pre Christu naintea pgnului domnitoru allu Gotiloru A t a n a r i c h u , persecutorulu chrestiniloru in Dacia, si dupa mai multe t o r t u r e , in urma a fostu a r u n c a t u in focu. Reliciele sntului s'au purtatu antau in Cilicia, in Cetatea Monsuestia, de ctre patriciulu Marianu, unde i s'a ridicatu s biserica, si apoi s'a adusu in Veneia, depunendu se in biserica st. N i c o l a u ; pomenirea lui se s e r beza i n 15 S e p t e m b r e si este soootitu de patronulu Daco-Romniei. I n p r i v i r e a limbei L a t i n o - R o m a n e , doue monumente aile acestei epoce a sntului Ni chita ni s'au pastratu p a n a a c u m : antaiu in museulu baronului Bruchental din T r a n s i l v a nia, o cruce spata pre o tabla de a r a m a cu inscriptiunea Zossimus ex voto posuit" si r a o cruce cu inscriptiunea : Quod fuerunt sclavi satani sive Greci, sive Romani, sive Galii, *) Archivnlu albinei Romanesci Iasi 1841. No. 6

594
d-lui d ' A v r i l s se recomende seciunilor u d e istoria si sciintie. L a ordinea dillei discusiunea asupr'a puncteloru 7 si 8 d i n propunerea d-lui O d o bescu. Se citesce testulu i n u r m a t o r i ' a cu prindere : 7. F o r m ' a cuvinteloru s fia acea-a pre care a consantit'o usulu (consetudinea) si natur'a (logic'a firesca) limbei, asi in catu s n u se produc intre scriere si graiu dificultti practice fara nici una" necessitate sciintfica." 8 Ortografi'a s se mai simplifie a m e liorandu-se modulu provisoriu de scriere, asi in ctu s se inlesnesca ' cunoscinti'a practica a scrierii limbei fra a se uit principiulu etimologicu. Alturi cu fia-care c u v e n t u din dictionaru s se p u n a si pronunciarea figurata dupa sistem'a scrierii cu semne (' \ " 'si cedilele.) D . presiedinte deschide discussiunea asu p r ' a p u n c t u l u i 7. D . L a u r i a n u : adducu aminte societtii c cestiunea ortografiei s'a mai desbatutu in sinulu su m a i m u l t i a n n i d'a r o n d u l u : c inca inainte d'a se ncepe lucra rea dictionariului, s'au admissu re-cari r gule de scriere. A c u m vine ntrebarea, pre ce terrenu ne punemu ? ncepemu d'a capo ? Nu m a i t i n e m u in s e m a celle ce s'a d e cisu mai ' n a i n t e ? T e r m i n u provocandu so cietatea a pass la facerea si discusiuuea bugetului. D . I o n e s c u respunde d-lui L a u rianu ca conclusiunile anteriori relatve la m o d u l u scrierii s'au d a t u cu titlu proviso riu. Acum candu esperiinti'a si efectele au probatu c'acellu modu de scriere a r e inconveniintie insemnate, creda c este t i m pulu a le indeget, si a cere ca comis siunea s n u fia limitata in regulele acelle provisorie. D . O d o b e s c u cere s se i n t r e r u m p a discussiunea si s se dee preferintia c e loru laite lucrri. D . presiedinte observa c lucrarea cea m a i insemnata : a bugetului, nu se pote tra ta i m m e d i a t u , fiindu c comissiunea n ' a t e r m i n a t u inca proiectulu. Provoca societatea la discussiune care se afla la ordinea dillei. D . Baritiu conjura pre d. L a u r i a n u s n u se opuna la discussiunea deschisa p e n t r u modulu scrierii. D - l u i adduce a m i n t e c regulele prescrisse de societate mai inainte a u fostu cu t i t l u provisoriu, si c'a fostu pote a t a t u de nesuficiinti i n ctu c h i a r u noi insi-ne n u ne a m u t i n u t u de elle, ci fia-care a m u scrissu dupa sistem'a in care a m u fostu deprini. Scrierea cu litere latine in tota naiunea a fostu si este provisoria ; tocmai acest'a a fostu care a provocatu constituirea societiii academice. T o t a romanimea ascepta de la autoritatea acestei societi u n a ortografia. . D . I. G h i c a face ntrebarea, care este scopulu si missiunea comissiunii ? Dca ea este c b i a m a t a a revisui proiectulu de dictionaru, crede c t r e b u i a s i - s e dee si latitudinea nelimitata d e - a ne presint chiaru unu nou proiectu. D e acea-a crede c e bine s nu se faca nici u n u regulamentu, pentru care si face acesta propunere : 1. Comissiunea pote fiss in lucrarea sa form'a cuvinteloru in m o d u a nu a d duce in practica dificulti fra necessitate sciintifica. 2. Se fisseze ortografi'a cuvinteloru i n t r ' u n u modu simplu si rationale." I. Ghica, Sionu, P . S. Aurelianu." D . L a u r i a n u cere a se consta ' c cei ce au cerutu revisiunea prin comissiune a u venitu c'ua propunere in 8 puncte, d i n cari siesse s'au d e s b a t u t u in cursu de m a i multe dlle. Acum nou'a propunere a dlui Ghica cere a se suspende discussiunea acelloru p u n c t e , prin u r m a r e res torna totu. Cere a se recunosce c totu ce s'a facutu pana acnm a s'au facutu fra de folosu. D. R o m a n u crede c pana a c u m n ' a m u p e r d u t u timpulu, c - c i din discussiu nea u r m a t a s'a castigatu multe si pretiose l u mine. Afla c este inutile s ne i m p u t a m u noi insi-ne de smintele cari nu le-amu comissu. Celle 6 puncte votate sunt resultatulu acelloru discussiuai, si dca n u s'au votatu inca, seu de n u se voru vot celle doue puncte din p r o punere, n u insemnza c n u s'a lueratu n i micu, p e n t r u c acesta imputare in casulu a c e s t u - a s'aru pot face chiaru si r e g u l a mentului facutu p e n t r u comissiunea lessicografica, acellu regulamentu inca a r u pot consta d i n mai multej puncte, d a r a societatea a crediutu c sunt de ajunsu ore-cari indicatiuni, ra de aci incolo a datu m u n a libera co missiunii lessicografice. T o t u asi a u r m a t u societatea si cu punctele cari inca sunt u n u felu de regulamentu, coprindiendu c a t e - v a indicatiuni generali in usulu comissiunii de revisiune, fra ca s-i lege manile, deci p r e cum atunci, asi si acum societatea a a v u t u totu dreptulu a u r m , precum a urmatu, fra ca s i-se pota face i m p u t a r e a c a facutu u n u lucru imperfect u, su cbiaru c n'a f a c u t u nimicu si c a r u fi p e r d u t u timpulu fra nici u n u folosu. D . L a u r i a n u cere a se esplic, dca propunerea acst'a coprinde c e - v a obligatoriu p e n t r u societate? Dca sistem'a ce aru adopta comissiunea pentru scriere a r e s se reflecte asupr'a societtii? dca in fine c o missiunea se autorisa a face una ortografia definitiva . D . Ghica respunde c tote comissiunile, in ori-ce missiuni, facu lucru provisoriu, facu proircte cari le suppunu autoritatiloru de unde emana. Prin u r m a r e si lucrrile comissiunii nu voru r o t capet sigilhilu de autoritate de ctu dupa ce voru trece p r i n discussiunea si aprobarea societtii ; pana atunci elle porta caracterulu de provisorie si numele membriloru comissiunii. Propunerea d-lui] Ghica, se^pune la votu si se primesce cu maioritate. D . Sionu comunica ca d. Storck, artistulu sculptoru care a fostu insarcinatu de delega tiune cu f,i cerea bustului in m a r m u r e allu venerabilelui patriotu d. generaru C. Nasturelu Herescu, a t e r m i n a t u lucrarea sa, si propune a se adduce naintea societtii spre a se ved si apreti de societate lucrulu artistului, (Bu8tulu se introduce in sal'a societtii.) D. L a u r i a n u refere societtii c acestu bustu s'a comandatu de delegatiune dupa votulu solemne allu societtii, summ'a inse scapandu-se din vedere a se prevede in b u getu, delegatiunea a crediutu bine a dispune pentru facerea bustului repausatului Domnitoru Alessandru Ioanne I, c a r e nu s'a p o tutu face annulu acestu-a. Cere aprobarea societtii petru acestu virimentu si incuviin tiarea de a se libera sculptorului restulu de 600, lei ce are a mai primi dupa contractu. D . B a r i t i u propune a se a m a n ace sta decisiune pana la facerea bugetului. Se aproba. D . I o n e s c u d lectura raportului comissiuni de cercetare a probeloru de t r a d u cere din autorii latini. Dupa acesta lectura, siedinti'a se redica l u a n d u - s e decisiune ca a doua di s l u creze societatea in comissiuni, ,spre a t e r m i n a reporturile asupr'a lucrriloru insem nate ce sunt la ordinea dllei. Presiedinte. D r . A. F t u . Secretaru ad-hoc, G. Sionu. D. H o d o s i u turiloru. citesce capitolulu vi

L a . fondului Odobescu, donatorulu clara c m a i d u n a summa spre a face fr'a r o t u n d a de 2000 lei. -Totu-una-i amintesce societtii c, inchiaiandu-se j minulu ce se fissasse pentru concurai oper'a pentru care d - l u i a fundatu aci premiu, si n e p r e s e n t a n d u - s e nici ua luci fondulu remane in dominiulu societtii. To si se crede in dreptu a propune ca cone sulu s se deschid pentru alti trei i pentru acella-asi subiectu, adaugandu-u fondu si interessele. D. I o n e s c u p r o p u n e fondatorului consimi s se alega alta tese pei concursu. D D . U r e c h i a, R o m a n u , H o doi sustionu propunerea primitiva a d - l u i 0 besen, a r r e t a n d u c, dca, in adeveru j acum nu s'a presentatn nici u n a luci caut inse a recunosce c cercetrile i p r ' a poporeloru cari a u locuitu tierrele mane inainte de cuceriera loru de o Traianu, cere u n u studiu indelungatu si d sciintiele particulare ce au, afirma, c i in adeveru brbai de litere, cari se occ de acest'a.

Propunerea d-lui Odobescu se prime La , fondului T e l e o r m a n u , d. Odo seu face propunerea u r m a t o r i a : Delegatiunea se intre in corespondii cu consiliulu j u d e c i a n u de Teleormanu, ellu se dee fondului ce possedemu de la i sulu una destinatiune mai realisabile si conforma cu lucrrile societii." P r o p u n e r e a susinuta de mai multi m brii, se primesce. T e r m i n a n d u - s e espun<rea veniturilo se constata in summ'a de 74,960. 1. 70, D. S t u r d i'a a t r a g e a t e n i u n e a soi : tatii asupr'a prtii mecanice a lucrrii 1 getului si propune a se adopta una s-ste ; mai simplificata, c a r e pote nltura con siunile. Societatea approba opiniunea Sturdi'a. Presiedinte Dr. A. F t u. Secretarii ad-hoc, Sioni

Siedinti'a

de la 30 Aug. 1874. Siedinti'a de la 31 Aug. 1874. Presiedinte D r . A. F t u . D. D r . F t u ofere pentru biblio! societtii doue essemplarie din discurs asupr'a sciintieloru naturali pronunciatn

Presiedinte D r . A. F t u . La ordinea dllei discussiunea bugetului societtii pre 187475. D. B a r i t i u , ca reportoru allu comis siunii, espune m a i antiu diferintiele ce sunt intre proiectele de bugetu aile delegatiunii si allu comissiunii, dupa care totu-si u r meza unu deficitu.

IBtf* C o n t i n n a r e p r e p a g . 595,

si in u r m a Helenii, esceptiune de Dionisiu A r e o p a g h i t u l u si de E r o t e u episcopulu. Persecutorii cei mai nfocai ai c r e t i nismului au fostu Jidovii si Helenii- Cei d'antiu, pentru ca doctrin'a cretinismului er contraria loru, si cei din u r m pentru oa erau in midiloculu uuoru m u l i m e de diei ale caroru temple e r a u nenumerate. Si astu-felu pentru ca si Helenii si Jidovii, erau sub dominatiunea Romaniloru, siliau pre R o m a n i se estermine pre cretini. Si cu tota resistinti'a loru, cu tota m u l i m e a templeloru, veni timpulu ca se cunosca singuri slbiciunea aceloru diei cari n u potura se mai rsista in faci'a martiriloru cretinismului, b r b a i , femei si copii! Si astu-feliu se vediura nevoii a i laped si a primi crestinismulu. A s t a - d i d r a , candu crestinismulu a i n congiuratu universulu, candu cretinii suntu ocupai cu studie sciintifice, industriali si comerciali, negresitu nu se potu occupa s e riosu de istori'a bisericei si a cretinismului, ca s afle in fondu crestinismulu si pre lupttorii lui, pre biruitorii ntunericului. D e acea ne a m u crediutu datori ale nlesni acestu mantuitoru midiiocu. Si care midiiocu mai eficace c a a c e s t n - a ? Candu u n u crestinu pote avo o carte asi de preciosa si totu o data necostisitore ? O carte care conine totu ce trebue s scie unu crestinu, crui, ca s seza i - a r u t r e b u i , pre langa timpu, si tote crile din bise rica pre care n u le pote nimeni avo ! Motivulu acestei labore m a i m u l t u de

diece a n n i este si acestu-a : pentru ca amu observatu lumea ia care traescu si amu v e diutu ca serbeza cu religiositate diu'a a m u l toru santi dar' candu amu intrebatu ce a facutu acellu santu de ce naionalitate este si pentru ce-Uu serbeza? da din umeri d i cendu, ilu serbezu, ca asi amu apuoatu de la prini," adic d i n traditiune, era nu din conviciune ! Rosindu de asemenea respunsu, candu vedu ca Romanii nu cunoscu istoriculu intemeitoriloru cretinismului, virtuile si originea santilorn, din cari multi suntu R o m a n i , a m u crediutu de cuviintia si de mare necesitate a da acesta carte martirologica" lesne a av fie cine, pana si c h i a r u in sacculu de voiagiu. E c c a inca o data in estractu coprinsulu acestei crti. Imperatorii gonaci cretini smului, annii in care a fostu lupt'a intre dei si intre Cbristu, salvatorele lumei, cum si cetile in cari s'au martirisatu norii de martiri, cari suntu colonele crestinismulu. Deca Romanii de tote strile Societii aceia n u m a i cari sciu ceti, voru a v cte o asemenea carte si voru cunosce faptele santiloru pre care ii serbatorimu, a acelloru-a cari au intemeiatu crestinismulu, originea fie curui m a r t i r u lupttoru, loculu, timpulu, virtuile si caus'a pentru care s'a martirisatu si a varsatu sngele, si va spune celoru cari nu sciu citi si copiiloru loru, ideea se va transmite din geneneratiune in generatiune, si voru sent mai multu gustulu cititului,

candu voru ved fapte asi de mari fcute de omeni ca noi, candu voru ved ca intre acei martiri suntu si Romani, si inca distini in Sinode, si in propagande victoriose ! Can du voru ved pre unii omoriti chiaru pre p a mentulu nostru innecati in D u n r e , in Buzeu si arsi in biseric'a Dafneloru, ii alii in deobite locuri. C a n d u voru ved c avemu si noi R o m n i i se ne falimu cu santulu Nicbita, Episcopu Romanu martirisatu de Atanaricu regele Gotiloru, pre santulu Teophilu, E p i s copulu Romaniloru, care a fostu si m e m b r u la Sinodulu l - i u din Niceea la 3 2 5 , si apoi martirisatu de J u g u r i g regele Gotiloru, si alii ujisi in diferite locuri si t i m p u r i . Prin Orientu fiindu dusi cu afaceri de vietia, mWturisindu pre Christu, a peritu, precum se vede la rondulu seu, la d si luna, la allu caroru nume se dice curatu : din Mun tenia, Valachia si Moldavia seu Mavro- Valahia." Ceea ce dovedesce o Romanii au avutu si ei lupttori pentru ntrirea cre tinismului. Acesta carte este necessaria fia-carui, pentru ca intr'ins'a profanulu va gasi religiunea va cunosce ceea ce pana adi n'a cunoscutu dectu n u m a i din t r a d i t i u n e ; invetiatu, i s toricii voru gasi o chronologia ntinsa, i s t o ria mai universala, sua geographia ntinsa v e c h i a , locurile de sub dominatiunea R o maniloru, cetati ce n u mai esistu, si altele cari esistu dra cari acum | or ta alte n u m e , etc.

In totu timpulu acest<i lucrri a: avutu in vedem, Martyrologiulu, Hisk Bisericesca, Chronologi'a Imperatoriloru l mani, Essagogic'a, Hiatoria civila si Geograf sacra seu vechia. Acestea, fiindu-mi povati torie, n'amu potutu essager nimicu, Btai celoru scrise de dasclii Bisericei Tertuli Cusebiu, Dion Casiu si alii cari au ser suferintiele mai multoru martiri, preci cuviosulu Simeon Metafrastu, celu ce fut maro demnitaru alu Imperiului sub Li inteleptulu si alii. Astu-felu dra scopulunostru, spre la lumina acesta carte, n'a fostu si nu e nu rialu, ci cu totulu moralu, p e n t r u ca cu scimu cu ce anevointia si cu ce m a r i cheltui se tiparescu crile si cu ce anevointia sfacu, ma adesea se perde chiaru foni Credemu inse ca o r i - c u m o p a r t e de o: va av plcerea seu necessitatea acestei ci si^astufelu cellu putinu vomu fi satii Deca vomu av fericirea ca se COM gemu cellu putinu p a r t e a inteliginte, intielege greutatea acestei munce de multi anni si voru consimi la apelul facemu spre a veni in adjutoru prin ofei si abonamente, se nu se creda ca puncta de plecare este interessulu materiale, nu pentru a o put da cu u n u pretiu ou tulu mieu, ca se o pota a v fie-cine. Preotulu Grigoriu Musceleam.

595
populari este a instru esi educ pre elevii si nu numai in cetitu, scrissu si computu, ci si in sciintiele naturali, flsice, geografice si istorice d e sine intiellegandu-se gramatic'a limbei r o m a n e . L a noi cu deosebire a fostu neglessu studiulu istoriei, si ore p e n t r u c e ? pentru c lipsiau manualele respundietorie scopului, apoi invetietorii, cari i aveamu fiindu, cea m a i mare p a r t e , educai prin scole strine, acolo n'au audtu n e m i c a d e s pre istor.'a nationale romana. ntreprinderile folositorie aile barbatilorn interessati de caus'a culturei nationale. Teodoru I. Petrisioru, prof. de p r e p . s n u atepte nimenea polmia cu omeni, cari nu-si facu scrupuli si candu spunu c e v a m a i pre susu su mai pre josu de c u m este. (Telegr. B.)

Supplement!! la nr. 73 allu Federat."

cursulu an. 1874.

ccasiunea receptiunii salle ca m e m b r u allu pociefttii. Se p r i m e s c u cu multiamire. L a ordinea dllei discussiunea bugetului iapitlulu speseloru. L a . tiparirei proiectului de dictionariu, in vederea eventualittii de deficitu, se facu propuneri de r e d u c e r e a numernlui de eolle proiectate si de a m n a r e pana dupa votarea celloru laite spese. D u p a mai multe discussiuni, se v o t e z a eifr'a din bugetu, ou rserva de a r e v e n i asupr'a iei, in casu de deficitu. L a . speseloru comissiunii de revisiune se p r o p u n e a se a d a u g e u n a s u m m a p e n t r u impressiunea l u c r a r i l o r u revisiunii suptu form'a d e specimene in n u m e r u de 200. issemplarie. U n i i din m e m b r u c e r e n d u ca ipecimele s se faca n u m a i de 5 cole, era alii d e 20 colle, dupa mai multe discus liuni, se a d o p t a s u m ' a de 2,200 lei, eu car B se tiparesca specimele de 20 colle in 200 essemplarie.

D e v ' a , in B r u m a r e l l u 1874. S a b i i u , 2 3 . Oct. 1874 (Notitie de la Congressu,) D e la celle doue conferintie incoce au fostu numai siedintie congr. publice si conferintie par ti cu larie seu de p a r t i d a . Cu tote ca au trecute actulu alegerei, p e n t r u istoria va fi d e lipsa sa pastrmu unele date, cari si posterittii potu s-i fia forte instructive. Partidele erau pana in ajunulu alegerei n u m a i i n t r ' a t a t ' a chiarificate, inctu se sciea ca v r e - o 48 deputai din archidiecesa suntu pre partea Vicariului archiepiscopescu, si cei-alalti neconditiunatu contra lui : dupa cum se esprimau si sustieneau : ei n u aveau c a n d i d a t u ; se vorbi inse si de Popasu si de Metianu si in a t r e i - a combinatiuno vorbi fraciunea acest'a mica si de eventualitatea mai d e p r t a t a de a allege pre ep. aradanu Mironu R a m a n u . Banatienii, nu toti, d a r a adictii dlui Babesiu, produceau u n u testimoniu putienu magulitoriu de tari'a loru in convingeri, ei diceau ca voru s scape de episcopulu loru. Scrietoriulu istoriei v a avo m a r e greutate a alege intre aseriunile banatieniloru si intre faptele episcopului loru din lupt'a de u n u dieceniu. Impressiunea ce trebuie s o faca purtarea loru a c u m n u pote d a l t u r e s u l tatu, dectu ca ei in tote g r a v a m i n e l e loru au fostu nisce omeni, p r e l e s n e lucru, usiori de g u r a ; dca nu st acest'a, a t u n c i ei suntu usiori de caracteru. C-ci dupa celle ce au scrisu Albin'a" in 9 anni de dile asupr'a episcopului, dca e r a u numai pre jumetate adeverate, ei trebuia cellu putienu s si p u n a mai m u l t a padia gurei. Ungurenii, la inceputu se pronunciau in cea mare p a r t e in favorea majoritii a r chiecesaniloru si asi majoritatea absoluta er pentru c a n d i d a t u l u archidiecesaniloru mai multu c asigurata. Dca pote j u d e c a cine-va dupa majori ti parlamentarie, apoi verificarea lui F a u r u ni s'a parutu ca este o pipaire a situatiunei si atnnci s'a si vediutu o majoritate de v r ' o cteva voturi pre p a r t e a archidiecesaniloru. P a r t i d ' a acestor'a d e a l t m i n t r e a att'a er de disciplinata inctu in tote cestiunile, u n d e se a r e . a u diferintie mai mari de preri, ea a r a p o r t a t u victorie. C h i a r u si in cestiunea verificrei deputatiloru clericali de la Sebesiu, in care t r a n s p i r a u suspciui.ile cele mai g r a v e asupr'a partidei, fura nfrnte asi de bine si de frumosu inctu ins'asi partid'a c e a - l a l t a a facutu o propunere prin care si u m b r ' a de suspiciune se terse. Intr'aceea due sere inainte de alegere se deschidu conferintie de partida s u b condu cerea lui Antonu Mocioni unde se propune din nou progamulu cunoscutu, cu anecsulu cunoscutu. Cum si ce a fostu caus'a de, c p r i n t r ' u n u farmecu a u trecutu mai toti banatienii si ungurenii (afara de un'a pana in due esceptiunil si v r ' o sise din partid'a archiecesana ? nu voimu s i n t r e b m n mai departe. D e s t u l u att'a, ca u n u deputatu din castrele contrarie spunea altoru deputai din tre archidiecesani, in diu'a candu se fcea alegerea, ca de a sera pna adi au trecutu de la d-vostra sise archidiece sani la noi." Preste vr'o c t e - v a momente resultatulu i-a datu dreptu. A s i trecendu sise de la archiediecesani si scotiendu-se doi prin sorte de la votu, doi lipsindu cu totulu si unulu nefiindu verificaii, a m u remasu cu resultatulu cunoscutu. Acest'a e pre scurtu icon'a congressului intru ctu cuprinde si lucruri, cari n u a p a r tienu de siedintiele officiali. Noi l e - a m u pusu aceste pre h a r t h i a , fra de a ne demite la alte detaiuri, cari pote le voru p s t r a alii numai pentru posteritate. D e r a si pentru aceea le scriemu pentru ca de siguru, m a rele moralistu" allu secuiului, dlu Babesiu, va scrie cte essageratiuni dupa obiceiulu seu si d u p a cum audimu ca aru fi scrisu si in numerii cei din u r m a ai foiei salle. Noi 3re acellea din capulu locului spunemu ca nici nu le cetimu, nici n u le vomu face de obiectu allu ocupatiunei nostre si asi nici Dlu M. din R e g i n u l u sas. recense in Nr. 54. allu Orient. L a t . " din a. c. r e p o r tulu secretariului I I . allu Assoc. T r n e , d e spre starea subcomitoteloru, care reportu s'a cetitu in a d u n a r e a gen. tienuta e s t u tempu in locu. I n starea nostra prsenta nu a v e m u u n u institutu mai salutariu si mai binefacutoriu, dectu Assoc. nostra t r n a , t r e b u e d a r ' ca toti din tote prile s ne i n t e r e s samu de ea, de i n n a i n t a r e a si prosperarea ei, prin u r m a r e d e i o r i m u multiamita dlui M. c'au sulevatu u n a cestiune a t t u de i n tressante. N u ne potemu inse ascunde m i rarea nostra, cum m e n t i u n a n d u t o t e . d e s partiemintele infiintiate si neinfiintiate, r e tace cu totulu cea din Sabiiu, u n d e fiindu si comitetulu centrale, aceea a b u n a sma va fi infiintiata, si in deplina activitate seu pote insu-si D l . secretariu in reportulu seu n'a mentiunatu nimicu despre Sabiiu. E u din p a r t e - m i , care nefiindu atunci acas, prin u r m a r e n e l u a n d u p a r t e la A d u n . gen. d u p a - c e reportulu respectivu n u l'am cetitu in nece u n a foia per extensum," n ' a m scire positiva despre a s t ' a . Cunoscundu inse z e lulu si activitatea dlui secretariu, sum convinsu, c va suppleni in publicu , deca cum-va aeve n'a m e n t i u n a t u in r e p o r tulu seu. S u b comitetele, dupa buna speranti'a proiectatoriului loru, prea meritatului b a r batu B o I o g a, au u n a chiamare frumosa si unu campu l a r g u spre naintarea si l a t r e a culturei preste totu si in deosebi a cellei romane. S u m convinsu c D . proiectatoriu in Adun. gen. din Siomcut'a-M. a fostu de parre, c s i n g u r u Assoc. ast'a scap n a i u nea nostra din intunereculu infernale, tti binesentietorii eramu de aceordu cu Ds'a. Resultatulu inse, oe l u - a m castigatu in d e cnrsu de trei anni n u este nece d e c t u satisfacutoriu. C-ci d. es. aici in Dev 'a, constituindu-se acum doi anni subeomitetulu, s'a proiectatu din partea unoru barbati, cari asta-di nu se affla in mediu-loculu nostru infiintiarea unui f o n d u ' p e n t r u ajutorarea t e neriloru meseriai, nscui in s u b despartiementulu a c e s t u - a ; s'au compusu si s t a t u tele cari fura approbate din partea c o m i t e tului centrale, s'au c o n t r i b u i t u si ore-cari s u m m e , cu tote aceste lu<;rulu p a n ' a c u m stagneza cu totulu. C r e d e m u inse, c c o n ductorii din subcomitetu n u voru lass ca cu prim'a occasiune s se tiena a d u n a r e gen. fia aceea in Hunedor'a, seu o r i - u n d e , n u m a i ca se vedemu u n a d a t a cumca fondulu nostru inainteza si adduce fructe reali spre a salva tenerii notri espusi in prile aceste attu de tare desnatiunalisarei, P,

Istori'a este acellu studiu, care n e in vetia a cunosce trecutulu si in acellu-a pre brbaii cari s'au l u p t a t u pentru interessele nostre. Naiunea care nu-si cunosce trecu tulu, n u pote conta la venitoriu. E s t e l u c r u greu a scrie istoria pentru scolele populari, intru att'a c elevii se pricepa si s intiellega fie care cuventu, precum si firulu evineminteloru. I n respectulu acestu-a mi-ieu voia a a a t r a g e ateniunea fratiloru invetiatori si a autoritatiloru colare asupr'a unei car ticelle i s t o r i c e , carea a p p a r u in dllele acestea in Blasiu, p r e 94 pagine, edata de cunoscutulu, espertulu si zelosulu nostru prof. D. Ioane M. M o 1 d o v a n u sub titlulu u r m a t . : Istori'a P a t r i e i pentru scolele po Presied. A. Treb. Laurianu. pulari romane, editiunea a I l - a cu pretiulu Secr. a d - h o c . Sionu. de 32 cr." ( n u m a i 32 c r . ) si se pote t r a g e de la autoriulu in Blasiu, si inca cu conditiuni forte favorabile, de la 10 essemplarie se d a u 2 rabatu, de la 20 essemp. 4 rabatu, B e i i i s i u , 8. N o e m v r e 1874. Tenerimea rom. de la gimnasiulu de etc. Acesta iatoriora se occupa cu poporulu romanu do la desclecarea lui in acsta Beiusiu, p e t r u n s a de dorulu d e - a sacra m u p a t r i a , pana in dllele nostre. Autoriulu im aeloru s i - a c u l t i v a sciintiele, se adun in p a r t e totu m a t e r i a l u l u in 3 priode, dupa diu'a de 1. N o e m v r e in localitatea g i m n a siului spre a constitui societatea sa de lec- deosebitele evineminte prin cari a trecutu tura, a c a r e i - a activitate d'in a n n i espirati poporulu romanu. Asia in periodulu I. t r a c teza despre luptele lui T r a i a n u cu Dacii, pana a fostu publicata in diuariele romane, si in la an. 105, candu estirpandu pre Daci, t i e r r ' a genere a u respunsu asceptriloru. o colonisa cu omeni addussi din i n t r e g u i m M e m b r i i societtii alessera din sinu-le periulu romanu. Periodulu I I . so estinde una comissiune, care a v u a rog p r Ediss. p a n a la 374 d. Ch. c a n d u Aurelianu cu o D. T e o d . K v r y , Canon. Dir. si t o t u o d a t a p a r t e ne insemnata de romani trecu. D u presiedintele societtii in intielessulu s t a t u t e n r e a infiintiandu Daci'a A u r e l i a n a ; in ace loru, ca s binevoiesca a deschide s i e d i n stu periodu cade fericirea Daciei. tiele. D. presied. se ivi in mediuloculu t e nerimei i m p r e u n a cu D . conducatoriu, u n d e P e r i o d u l u I I I . se estinde pana la 797 d, ch. candu romanii scapandu de j u g u l u po fura primii i n t r e u r r i u n a n i m e . T e n e r u l u poreloru m i g r a n t e , incepu a-si a v domnii avrilu Bocosiu. stud. cl. V I I I , s a l u t prin loru. P e r i o d u l u I V . se estinde pana la 1 0 0 2 , . una c u v e n t a r e potrivita a t t u p r e D. presied. candu regele Stefanu i m p r e u n A i d e a l u l u itu si p r e D . Conducatoriu si m e m b r i i , la c a r e D . presied. s i - e s p r i m e b u c u r i ' a ce o cu t i e r r ' a u n g u r e s c a . I n periodulu a c e s t u - a : lemtiesce si p r i n u n a cuventare parentisca cadu luptele romaniloru cu ducele u n g u r i loru T u h u t u m u si pacea de la Ascileu. recomenda m e m b r i l o r u se fie activi, n i s u ! indu-se a satisface toturoru asceptriloru, Periodulu V . pana la 1 5 4 1 , candu Ardealu lu ra incepe a-si a v domnii sei proprii. P e ferindu-so t o t u - d e u n ' a de ceea ce e v a t e riodulu V I . d u r e d i a pana la 1699 candu , matoriu, avendu i n a i n t e c u l t u r ' a nationale si ae-dandu sciintieloru alta direciune dectu A r d e a i u l u vine sub cas'a Austriei. P e r i o d u l u V I I . tracteza evinemintele de la 1699 pana sare o a u elle. la annulu p u r u r e a memorabile 1848, candu I n fine se adressa c t r a D l . C o n d u c a ' a redicatu iobagi'a ; si Periodulu V I I I . toriu si dorindu a t t u D S a l l e ctu si m e m spune intemplarile de la 1848 p a n ' a s t a - d i . briloru potere de la Ddieu spre a p u t i m Din acestu cuprinsu respective i m p a r t r e se [ plini tote acestea, dechiara siedintiele a n vede c autoriulu cuprinde in carticic'a sa nului deschise. D u p a aceea la i n v i t a r e a tote evinemintele romaniloru celle m a i nsem Dlui presied. m e m b r i i t r e c u r la alegerea n a t e de la descalcerea loru p a n a asta-di. offioialiloru societtii, ceea ce se indeplini cu u n a lenisce r a r a ; si anume, se alessera : Acesta crticica e l u c r a t a in forma c a de not. corresp. Audreiu Cighi, Btud. cl. techetica, inse ntrebrile s u n t asi a c c o 7 I I L , not. siedintieloru Gravrilu Bocosiu, modate, c t u acellu-a carui-a n u - i convine itud. cl. V I I I , cassariu G e o r g i u I e r e m i - a p r e d a istori'a in a c e s t a forma ; le pote escu, stud. cl. V I L , bibliotecariu Filipu lass afara, fra de a p a t i m i intiellessulu si * e u c ' a , stud. cl. V I I . , d u p a t e r m i n a r e a a c - nessulu. Materialulu e i m p a r t t u forte r e ltului de alegere se inchiaia siedinti'a. D . spundietoru, c ci pre langa aceea c e i n Presied. si D. Conducatoriu paresira sal'a t r ' u n u stilu de celle mai plcute si usioru, e scrissu in p u n c t e scurte c h i a r u dupa ca ntre a c c l a m a t i u n i viue si urrile n e - i n t r e pacitatea baiatiloru. L u a n d u c i n e - v a a mana rupte alie t e n e r i m e i . acesta istoria, n u o v a depune, pana nu o Vasiliu Lesianu Andreiu Cighi. v a percurge ; si dupa ce a percursu-o va irofes. si cond. societ. not. corresp. semt satisfactiune spirituala, vediendu in ea a t t u t e m p u l u de g l o r i a c t u si de gele allu natiunei r o m a n e . D e v ' a , in 8. Nov. 1874. N u credu s fie invetiatoriu, a r e d o -

B l a s i u , 30. Sept. 1874. (Continuare.) Contractele deci s'a inchiatu cu R. M. si Daniel in acestu intiellesu p e n t r u a m bele mori, ddto 2 1 . J u n i u si substernute spre aprobare : in siedinti'a consistoriala din J u n i u 24. sub N r . 9 4 2 . 1 8 7 1 . a u d e v e n i t u aprobate, si compani'a noua a i n t r a t u i n possessiunea arendatitia a ambeloru mori. De aci este evidentu, ca io nici un'a fapta propria in tota affacerea n ' a m a v u t u ; tote faptele complinite cu respunsabilitate cu totu a u fostu all v e n e r a t u l u i consistoriu ; si in aceea ce a u r m a t u apoi inantea l e gii mai t a r d u , io n'am a v u t u a a p e r a mele fapte, ci faptele V-lui Consistoriu. L a rondulu seu a r u veni a c u m u a face cunoscutu procesulu u r m a t u ; despre c a r e pre pcurtu numai urmatorele Ie a m e n t e s c u : Bretter et comp. p r i n u n u a d v o c a t u din D . - S z t . - m a r t o n in 12. Iuniu a u s u b s t e r n u t u aciune de repositiune s u m m a r i a . Si p u n e n d u in micare tota poterea evresca s'au geluitu la Corniele supremu la Br. Apor, care din u r m a i n t r ' a t a t ' a s i - a f a cut'o de a sa acesta causa, inctu m a i i n tote dllele tramite ursorie judectoriei d e p r i m ' a instantia, si Ddieu m a i sci p r e u n d e .

(De interesau scolariu.) Scolele nostre om. pre langa alte multe piedece, s u n t : n ipoiate intru progressarea loru si prin acea mpregiurare, c nu possiedu manuale r e s undibtorie, n u attu p e n t r u invetietori ctu lai vertosu p e n t r u elevi. C e se tne de lartea de p r i m ' a necessitate a d e c a : Abecekriu, p r e langa alte multe, avemu cea mai respundietoria cea edata de D l u prof. B a iliu P e t r i , acesta c a r t e de prima n e c e s itate precumu si i n d r e p t a r i u l u la p r o p u n e isa ei, emuleza cu acelloru m a i r e n u m i i agogi g e r m a n i . A r u fi forte de doritu' ta acestu manual u s se introduc in tote lOolele nostre populari. Missiunea seole*

r i n d u perfecionarea sa si a scolei salle, s n u - s i procure acesta cart ) dupa ce acest'a impie o lacuna mare in vieti'a scolei popu lare. D a r a mai cu sema a r u trebui s se interesseze auctoritatile colare, in a caroru mani mai c u r r e n d u vine cte u n u d u a r i u romanescu unde se amentesen operele literarie scrisse in interessulu culturei poporului, acestea facand u - l e c u n n o s c u t e invetiatoriloru de la sate cari nu prea cetescu diuarie ; s le recomende cu totu adinsulu, s-si procure atari crti a t t u p e n t r u sine, c t u si c manuale pentru elevi. Fratiloru invetiatori si Dloru pusi in fruntea scoleloru populare, s spriginimu

579
La pertractarea psa pre Juliu 4. au compariatu actorii eu vr'o 3 advocai, dar' fiinduca ne citasse numai pre Rss. D . E. Vla8s si pre mine, c reprsentant ai fon dului ; deci nece pre v.-consistoriu prin presiedintele seu, si nice chiaru pre com missiunea ce fusesse esmissa pentru pre luarea moriloru intrega; c-ci R. Graibel insp. silvanale c fostu assemenea membru, nu er citatu : in urm'a esceptiunei melle in acesta privintia in prim'alinea, apoi in Uim'a esceptiunei in secund'a linea contr'a accep tabili tatii titlului de aciune de repositiune summaria, si dovedirei ca actorii numai pre bas'a -lui 93. punct, f) din proc. civ. potu av aciune, adeca pentru a li-se recunosce dreptulu do a fi sustienuti in arinda, candu totu-si a r a pot dovedi, c au satisfacutu essactu toturoru conditiuniloru contractuali, a devenitu aciunea loru in prim'a instantia prin decisiune condescendata, si ei convincati in 14 fl spese; in contr'a ce apellandu, si de la tabla, din causa de nullitate aflata, substernendu-se actele din oficiu la forulu de cassatiune, decisiunea de prima instantia s'a nimicitu, si s'a ordenatu a se decide ntrebarea prin sententia, in care UTmare actorii au devenitu reindrumati si sententionalmente cu aciunea loru, si convincati in 16 fl 77 cr. spese, in contr'a ce ei ra apellandu, tabl'a a stramutatu sentinti'a de prim'a instantia intr'acolo, ca a c torii in 8 dlle s fia repusi si fondulu s li platsca 82 fl spese, in contr'a ce apoi io substernendu plansore de nullitate si a p pellatiune : plausorea de nullitate mi s'a r e i eptatu si appellatiunea instantiei a IlI-a mi-s'a provediutu prin aprobarea sententiei de instanti'a a I l - a cu scarirea speseloru urmarte trebuindu se amble acumu mor'a mai incetu: ii-voru avo d: una din acea causa; care oculatiune pre Fondulu proprietaru 54. fl. 21. cri, ra pretensiunea mea advocatiala specificata pentru intrevenire la aceasta ocu latiune au fostu 12. fl. de totulu deci 66. fl. 21. cri. Dar' au cadiutu cu aceasta nBuintia : c-ci oculatiunea a essitu intr'acolo cumca mor'a pentru acea nu ambla mai incetu. Bretter et comp. din 1-a Juliu 1872. au reintratu deci ra in arend'a morii. Negotiatiunile apoi au esitu intr'acolo, ca Bretter et comp. se platesca inapoi in fondu cei 71. fl. spese processuali, se mai rebonifice fondului si cei 66. fl. 21. cri t i tulo spese de oculatiune, casiunate fara cau sa, mor'a s'o tiena in areanda pena in 1878. Iuniu 30. pre langa conditiunile avute, Cantiunea s'o depun in 30. de dile; pre viitoriu in locu de a ingrasi cate 8. porci, se fia detori a macin pre sam'a studentiloru cte 400 de galete de bucate pre annu fara vama, la pretere s sloboda del totu cte 3. petrii pentru mcinare pre sam'a stu dentiloru, si se renuncie pentru totu deaun'a la ori ce pretonsiune ce si-aru pot for ma din ansa, ca au fostu impedecati in restempulu din 11. Iuniu 1871. pena in Iuniu 30. 1872. in folosirea de arenda; in care privintia Dechiaratiunea lui Bretter et comp. si clausul'a indusa in capetulu fostului loru contractu arendatitiu, ddto Nov. 6. 1872. in siedinti'a consistoriala din Novbr. 9. 1872. subu Nr 2843. acceptandu-se : s'a reaeiezatu totu lucrulu, si fondulu n'a remasu d a u natu cu mai multu, dectu cu timbrulu datu la processu, ce cu totulu nu suie pana la 1012 fl. in a crui aequivalentu a d e venitu scoboritu gatulu morii din Blasiu, apele de deasupr'a scurse, si fondulu s c a patu de pretensiunile de desdaunare a Blasieniloru si Vezeniloru. ter et comp. asedata la acell'a mai departe cu 4 y anni; de alta parte teurile de asupra gatului suntu scurse si cestiunea de desdaunare a Blasieniloru si Vezeniloru nu mai subverseaza, nice in gradin'a metropo litana nu mai este apa.
2

Acumu re este aci dauna, ori este do bnda: io unulu nu sumu in stare a escalcul, si ni e nu su detoriu a d pentru ace socoata nimenui ; c-ci nu e fapt'a mea. Acumu dara vine presentulu, despre oare a vorbitu D . Mih. Dniel dupa 11. J u niu, precumu am amentitu mai susu. (Se va continua). Dr. Brendusianu.

VARIETI.
f ( N e c r o l o g u ) Crud'a morte rupse firulu vietiei unui mndru si scumpu crinisioru. V e t u r i ' a scump'a si neuitaver'a, fliica a parentelui M i h a i u S t u r z a, preutu in Sierpreesiu, care in ori ce n e casu er nepretiuibila consolatiune pen tru sufletulu intristatiloru si parenti, a incetatu din vietia in 10 Nov. 1874. c. n. F i a - i tierrin'a usiora, ra pre prea ntristaii parenti D-dieu si mngie.

proce8suali l a 71 fl.

Dissertatiune juridica asupr'a lucrului aredicatu in potere de lege io acumu n'o se tienu; macaru s'aru pot dovedi cu argu mentele cellea mai sanetose nu numai unu Soctele suntu la Rss. D . Prepositu Ciimpossibile teoreticu allu aplicabilitii -lui pariu; me rogu se-me demintisca dca fon 339, din Cond. civ. 'austr. pre care si-au dulu a suferitu mai multa dauna su per basatu actorii aciunea, in acesta cestiune, dere escalculabila din acestu incidinte. dar' si un'a inconsecuentia practica, cu s e n Ca cu ctu s'aru fi potutu eloc mor'a tintie contrarie adusse ia altu casu analogu ' cu capetulu annului 1873? aceast'a nu se numai aci nu de parte. pote sci nice acumu, si nu s'a potutu sci si Omenii inse privai intere ssati pentru prevede nice atunci; pentruc de futuris causele loru, mai si ambla, pana candu din contingentibus nulla erat cercitudo. partea administratiunLoru fonduriloru nostre Cu Compani'a R. M. si M. Daniel apoi se respunde, c pentru astfeliu de amblari s'a asiedatu lucrulu prin negotiare intr' "nu este rubrica de spese, precumu e acolo, c dupa esirea mri d? la Bretter dreptu ca nice n u - e . et comp. se fia detoriu fondulu proprietariu Destullu, ca contrarii cu un'a luna si a-o eloc pre calea licitatiunei publice, c mai bine sci eau dj ortea plansrei de se pta concurge la luarea in arenda si nullitate si a apellatiunei mele, inante de acea compania si respective ori care dintre ce aru fi sositu acellea la judecatori'a de I. membrii ei si numai singuru in person'a sa propria. Unu oblegamentu in togm'a de instantia ; si intr'unu satu vecinu si publica mare, precumu a fostu si detorinti'a, fa hotaritu acea sorte ; pentruc contrarii mei cia de acesta compania; care, precumu am litigiosi bagusma au avutu rubrica. Dupa-ce mi-s'a insinuatu sentinti'a de amentitu mai susu, a fostu oblegata contraa III. instantia: am facutu lucrulu de locu ctualmente a nu pot prtende nice un'a cunoscutu Veneratului Consistoriu, am pro- desdaunare, candu aru deveni fondulu in pusetiune de a n'o mai pot sustiene in f o pusu assignarea speseloru de 71 fl. pentru losinti'a aTendatitia ; si fiindu lucru pr s i m partea castigatre, esmiterea unei Complu, c fondulu dupa eBsirea morii de la missiuni, care se incunoscintize pre aren datorii actuali, ca V. Consistoriu a devenitu Bretter et comp. candu aru av via se-se in pusetiune de a nu-i mai pot acumu tie apuce de administrarea domesteca a morii, n in arend'a morii din Blasiu, B darea de se escria licitatiunea pre unu tempu numai nvoire pre sam'a mea, c, dupace nu m i - forte scurtu, ori se liciteze si singuru si se d mai multu, prin cutare incrediutu allu aru mai pot obiiei Bretter et comp. neobservarea -ului 6. din contractulu loru aren- seu. Cu care compania dara s'a intratu in negotiatiune fara tta detorinti'a deci n u datitiu, se incepu in contra loru pasii mai din bunavecinetate ; si nice nu d'in de lipsa pentru a fi scosi acumu dara pre v r e o iniciativa su propunere inca, care oalea judeeatoresca din arenda. nice candu nu m'amu tienutu de ai fi obleCelea doue parti prime le-a primitu gatu cu rece mai multu de un'a multiav. consistoriu, ra a trei-a deocomdata n u ; mire pentru unu lucru consinuatu: ci din ci pre comissiunea esmisa in personele n o ndrumarea, ce a avut'o Commissiunea de stre, carii am fostu la preluarea morii, a la V. Consistoriu. insarcinat'o a intra in pertractri si cu aren datorii presoluti si cu Bretter et comp. La aceasta negotiare si io am luatu parte. Io cu Bretter et comp. carii cu men Ca re aru fi esitu altcumu, mai bene delocu n'au voitu se pertractze in care u r mare io am si devenitu dispensatu de a - e - ori mai reu si negotiarea cu Bretter et stu lucru, n'am pertractatu defeliu ; c-ci comp. candu asiu fi luatu si io parte in ea : stamu pre ace, c se-i scotu era din aren- despre aceast'a n'am se vorbescu; destulu, ca io n'am luatu in ea parte de locu, d e da acumu pre calea legii, de ce loru li er frica c de morte ; fiinduca denique ctu apoi numai am formulat'o fcuta. cauiunea n'o aveau depusa la tempulu seu. ca dara in cestiunea morii din B l a siu unu lucru finitu ; si finit u, cu acea Intr'acea au scosu oculatiune judeea toresca la gatu pentru staverire, c acumu dauna a fondului proprietariu, ca de un'a este mai giosu din cumu au fostu ii detori parte mor'a remane cu arenda annuale si allu tien in p iterea contractului loru: prin cellelalte detorintie aile arendatorelui B r e t

(Incunoscintiare si rogare.) Junimea rom. stdisa la scolele innalte din Gr r a t i u, la invitarea commissiunei supraveghiatrie" a societtii S e n t i n e 1 l'a r o m a n a " se ntruni in 17. Octobre, a. c. la o adunare gener. a crei scopu a fostu ; recon stituirea susnumitei societti, pre an. scolast. 1874/5, care si decurse in cea mai buna o r Sciri mai none. dine, alegandu-se de presiedinte: Julianu F i Vienn'a, 13 Novb. Imperatulu au sosi i i p e s c u technicu absolutu, de vpresied. tu aici la 4 ore. Nou'a Pressa lib." Ioanne N. C j i u c i a n u stud, de medicina, dechiara c publicatiunea notei lui Andrssy de secretariu : Ioanne P a n e a stud, de in privinti'a conferintieloru vamale cu Pemedicina, si de cassariu : G-eorgiu A . truburgulu au urmatu in acellu diuarh O r e s c u technicu. Cu acesta oceasiune f u - prin mediulocirea unui correspundinte alh ramu totodat si nsrcinai subscrissii, a seu d'in Pest'a, care au primitu not'a prin esprime in numele societtii, cea mai indiscretiunea unui officialu de la ministe ferbinte multiamita, la tote acelle on. Redact, riulu de commerciu allu Ungariei, fra ci si on. Autori, cari binevoira in decursuiu Bartal s fi avutu cunoscintia despre aceti annului trecutu, a sprigini societatea la indiscretiune a subalternului su. Dupj realisarea scopului ei, cu spedarea gratuita sciri de la Berlin, contele Arnim , cu toti a cte unui essemplariu din pretiuitele d u a - cauiunea cea mare, se affla captivu intr'o rie ce redegu respective din opurile ce au chilia ncuiata a palatiului seu sub preveedatu ; si a-i rog ca, luandu in gratiooa ghiarca unui paditoriu. Pertratarea proconsideratiune lipsele numerose, cu cari are ' cessului su nu se v a ncepe mai nainte de a se lupta, ca o societate inca juna, se de 3 D e c . a. c. Repunerea n captivitate binevoiesca a o sprigini si in venitoriu. Tote a lui Arnim au urmatu nu c s'ar fi ivita ce privescu societatea sunt a se adressa : Soc. noue impregiurri ingreunator ie, ci pentru Sentinell'a romana" Grratz. Cafe am Botani- c procuratur'a de statu au cerutu acest'a schen Garten. Iulianu F i 1 i p p e s c u, pre Intrandu consiliarii de politia in chili'a siedinte. Ioanne P a n e a , secretariu. lui Arnim, acestu-a avii unu accessu da ( S o c o t e l a p u b l i c a . ) Din occasiunea friguri nervose, ceea ce impedec transportarea lui in pinsore. balului tienutu la scaldele de la Stoiceni in 2. A u g . a. c. in folosulu scolei principale rom. din Lapusiulu-Ungur. au mai contribuitu, preste summ'a de 91 fl. 53 cr. publicai, inca urmtorii D . Ioanne Andercu, Prepositu C a pitul. Michaelu Sierbanu, Can. Demetriu C o roianu, Can. Vasiliu Popu, Can. I. Huza', not. cons. Dr. Victoru Mihali, secretariu metrop. si I. Pasc'a, spiritualu si prefect, semin. cte unu fl. in aB 7 fl. v. a. care summa allaturata ctra cea mai de susu, venitulu curatu din Baiu face : 98 fl. 53 cr. v. a Lapusiu-Ung 6. Nov. 1874. Petru C o d e u Profes. dir. si Catechetu.

Visarionu Romanu in Sabiiu. Pretiulu 5 0 H cr. cu tramitterea francat prin postja 56 cr. Cellelalte conditiuni se potuvedfl d'in annunciulu ce se allatura la n r l pres. allu Fed." Cuprinsulu estl prectu de variatu preattu si instru-l ctivu, dupa cum scie attu de bine s-lufl compun D l . autoru, care i n cursu d e l mai multi anni si-a doveditu desterital tea in asta privintia, inctu publicului nu mai are trebuintia de recumendarel avendu cunoscintia d'in esperienti'al propria. I ConcordantVa biblica reala su l o i curi scripturale in ordine alfabetica a l materieloru diverse cuprindiendu lai 500 de obiecte puse in ord. alfab, d. e.l sub liter'a A) abdcere, abnegare, adel veru, adorare, adulteriu, angeru, (bunii si reu) antichristu, etc. adeca tote m a l teriele morale si dogmatice privitorii ctra Ddieu, deapropele si noi insi-nl etc. langa fia care versu e indicatu M loculu unde se affla in st. scriptura. - Oper'a acest'a are se inlesnesca preuti* loru compunerea prediceloru, ne a v e n u s a resfoi pentru cte unu versu tota scriptur'a. Va cuprinde 4 0 4 5 colle tipar. Pretiulu 3 fl. v. a. cu terminu de prenumeratiune pana la finea l u i Ianuariu, 1875. a se respunde dupa pri mirea opului, de la autorulu D l . Tih Budu, assessoru consistoriale in Grhierl'a (Szamos-Ujvr) in Transilv.
11

C o n c u r a u .
Pentru occuparea postului de invetiato> e. ssa la scol'a de f e t i t i e arrangiata cu I, si a I I . Classa in oppidulu Siomcut'a-mare, districtulu Cetatei-de-Ptra se publica concursu cu terminu pana c. calend. nou. Plata fixa este 400 fl. v. a. in bani gafa, 40 fl. bani de quartiru, risticu si lemne de focaritu. Doritriele sunt instruite ctra de a 15 fl. scriptula 15. Decembre a,

Bibliografia.

occupa acestu posts scolariu din oppi-

Elementariu seu Abecebariu" pentru scolele romanesci compusu dupa principiele scriptolegiei pure de Basiliu Petri profess, prepar. Cu unu indreptariu pentru invetiatori. Sabiiu, Editur'a Iuliu Speer. Pretiulu crtii in legtura 3 5 cruceri. Numele dlui B. Petri este destulla recumendatiune pentru Abecedariulu dsalle. Ctu pentru editiune avemu s observmu, c dl. editoru Speer n'au crutiatu spesele si cartea este intru adeveru superiore celloru ce se tiparescu in usulu coleloru popor. Literele celle mari sunt si tiate de nou, si cu tote aceste pretiulu ctu se pote de moderatu. Amiculu Poporului" Calindariu pre an. 1875. au esstu de sub tipariu si se affla de vendiare la editorulu su Dl.

invitate a tramite recursele loru bine senatulu

dulu susu numitu nzestrate in sensulu ordinatiuniloru reg. De la concurrente se poftesce: 1) Ca s fia absolvitu cursulu de preparandia la vre unu institutu de invetiatoresse. 2) Sciinti'a limbei romane, magiare si de crescers

germane. Siomcut'a-Mare, 25. Octobre, 1874. Georgiu Miculu, primar iu Oppidanu.

ALESSANDRU

ROMANII

Propriei, edit, si red. reBpundiet.

S'a tiparitu in Pest'a 1874,. prin Aless*ndru Koosy, callea tierrei (Orszg-ut 39. sz.)