Sunteți pe pagina 1din 23

PATOLOGIA CORNEEI Corneea este o membrane transparenta, avasculara si bine inervata fiind un mediu refringent de 45 dioptrii.

Este alcatuita din 5 straturi : epiteliul anterior membrana Bowman parenchimul corneean descemetul endoteliul Modificarile patologice ale corneei privesc marimea, forma, curbura, grosimea, luciul, transparenta, sensibilitatea. Modificarile de marime se refera la depasirea diametrelor normale, cuprinse intre 10 si 13mm. Ele pot fi congenitale sau dobandite. Corneea care depaseste 13mmm diametru se numeste megalocornee, iar diametrele mai mici de 10mmcaracterizeaza microcorneea. Modificarile de forma si curbura se inta lnesc de obicei simultan si se manifesta prin aparitia astigmatismului. Accentuarea curburii corneene poate lua diferite forme : forma conica (keratocon), forma globulara (keratoglob), sau dimpotriva putem vorbi de o aplatizare a corneei (corneea plana). Modificarile de grosime ale corneei pot fi stabilite prin examinarea biomicroscopica. De cele mai multe ori, ingrosarea corneei, este dobandita si este produsa de infiltratia edematoasa din glaucomul acut sau celulara din keratite. Subtierea corneei este intotdeauna dobandita si insoteste modificarile de forma si curbura (keratoglob, keratocon, stafilom corneean). Pierderea luciului corneean se datoreaza unor afectari diverse ale epiteliului corneei cum ar fi : edem epitelial, eroziuni epiteliale corneene, infiltratii corneene superficiale (keratite, degenerescente), xeroza corneeana. Transparenta corneei Transparenta corneei poate fi redusa prin procese ce intereseaza mai ales parenchimul corneean :edem, infiltratie, vascularizatie, cicatrici. Edemul corneean produce o opalescenta mai mult sau mai putin accentuata,
1

localizata sau difuza, cu margini sterse, pierzandu-se in tesuturile sanatoase. Pentru stabilirea cauzelor edemului trebuie cercetat aspectul ochiului congener (care poate avea leziuni degenerative ale endotelio-descemetului) si tensiunea intraoculara. Infiltratul reduce transparenta corneei. El produce o opacitate compacta, bine delimitata de dimensiuni variabile care, dupa sediu, poate fi superficiala sau profunda. Cicatricile corneene pot fi : neectatice (nefeliom, macula, leucom) sau ectatice (stafilom). Cicatricile corneene survin in faza de reparatie a proceselor corneene inflamatorii sau traumatice. Sunt alcatuite din elemente de neoformatie epiteliala si conjunctivala care tind sa inlocuiasca tesuturile distruse, dand astfel nastere la opacifieri care pot fi: nefeliom (o opalescenta localizata); macula (o opacifiere mica, circumscrisa, abia vizibila cu ochiul liber); leucomul (o opacitate densa, portelanie, care reduce complet transparenta corneei la nivelul sau). Poate prezenta la suprafata o vascularizatie mai mult sau mai putin abundenta (leucom vascularizat). Daca leucomul este urmare a unui proces ulcerativ perforant, in grosimea lui se gasesc elemente din irisul inclavat in perforatie. Acest leucom se numeste aderent pentru a se deosebi de leucomul simplu in care afectiunea corneeana nu a fost perforanta. Cand leucomul aderent are suprafata ectaziata si neregulata se numeste stafilom corneean (prin asemanarea cu un bob de strugure). Opacitatile corneene nu prezinta fenomene de iritatie, luciul corneean este pastrat si nu au caracter evolutiv. Tratamentul acestora poate consta in iridectomie optica, keratoplastie lamelara sau perforanta (transplant de cornee), keratoproteza in leucomul total sau in stafilomul total. AFECTIUNI INFLAMATORII KERATITE Sunt afectiuni inflamatorii ale corneei. Etiologia : bacteriana, micotica, virala sau cu chlamydii. Keratita poate fi produsa si de agenti patogeni care ajung la cornee pe cale hematogena, nervoasa sau umorala. Se manifesta prin modificarea transparentei corneei care survine dupa
2

infiltratie celulara leucocitara provenita din vasele limbice. Infiltratul cornean se poate resorbi si cornea devine transparenta sau se poate organiza si produce o opacitate definitiva. Daca se produce o supuratie se elimina tesutul necrozat dupa care pierderea de substanta se va cicatriza prin tesut fibros opac. Keratitele pot fi superficiale si profunde. KERATITE SUPERFICIALE Simptome subiective : - dureri oculare cu iradieri retro si perioculare - lacrimare - fotofobie, blefarospasm - scaderea acuitatii vizuale Simptome obiective : - congestie pericheratica - leziuni corneene (infiltrate, pierdere de substanta) - chemozis, edem palpebral - eventul reactii ale uveii anterioare Ulcerele corneene : pot fi periferice sau centrale. Sunt cauzate de bacterii gram pozitive sau gram negative. Cele cauzate de bacteriile gram pozitive, raman bine localizate si au o evolutie lenta. Cand etiologia este pneumococica, ulcerul cornean evolueaza pana la perforarea corneii. La nivelul camerei anterioare va exista proces de iridociclita fibrinoasa si hipopion. Ulcerele determinate de germenii gram negativi (ex. pseudomonas), sunt urmate de perforare rapida a corneii. Tratamentul este topic cu colir antibiotic si injectii pb cu antibiotic in functie de antibiograma. 1.Ulcere periferice : cele mai frecvente sunt cele stafilococice in prezenta unei blefaroconjunctivite cronice. Apar mici infiltrate galbene sau albe la limb in apropierea anselor vasculare. 2.Ulcere centrale: tipice cele cu Pseudomonas, apar dupa un traumatism cornean. La cateva ore dupa infectia zonei apare edem epitelial si microinfiltrate. Infiltratul devine dens si adanc si poate afecta intreaga cornee in 24-48 de ore. Frecvent si rapid la nivelul CA apare hipopionul cu distructia corneii (descemetocel si perforare). (Ulcerul cornean se pune in evidenta prin coloratia cu fluoresceina care coloreaza
3

leziunea in verde.!) Ulcerele corneene de etiologie fungica, au marginile mai putin definite, intinse catre stroma invecinata. CA este linistita. 3.Ulcerul cornean serpiginos (ulcerul seceratorilor) : frecvent intalnita la adulti si batrani care au obstructie de cai lacrimale sau o conjunctivita cronica. Este o inflamatiee corneana supurativa cu evolutie rapida si grava. Frecventa la persoane din mediul rural ce au suferit microtraumatisme corneene cu inoculare prin : pneumococ, streptococ, pioceanic, Koch-Weks. Subiectiv : dureri oculare si perioculare, lacrimare, fotofobie, congestie conjunctivala. Obiectiv :- ulceratie superficiala, rotunda, de dimensiuni variabile cu marginile regulate, cu fundul cenusiu, murdar, acoperit de exudat galben si tesuturi necrotice. Exista o zona de infiltratie in jurul uei parti a marginilor ulcerului formand spranceana de invazie. - congestie pericheratica, chemozis conjunctival - pupila miotica, prezenta de exudat purulent steril depus inferior in CA = hipopion.

Evolutia ulcerului este grava, ulcerul putand invada in suprafata si profunzime cea mai mare parte a corneei. Ulcerul poate progresa in profunzime atingand descemetul = descemetocel. Urmatoarea etapa este perforarea ulcerului care se insoteste de o durere brusca, eliminarea de umor apos, dupa care fenomenele inflamatorii se reduc, irisul se inclaveaza dand nastere unui leucom aderent. Cateodata dupa perforatie se poate
4

instala endo si panoftalmia. Complicatiile : leucom cornean, glaucom secundar, cataracta complicata. Prognosticul este grav, in functie de rapiditatea punerii diagnosticului si a instituirii tratamentului. Profilaxia : combaterea conjunctivitelor, dacriocistitelor. Tratamentul : administrarea de antibiotice cu spectrul larg pe cale generala si locala (instilatii, injectii subconjunctivale si parabulbare). In faza de cicatrizare, dupa epitelizare corneana se poate folosi cu atentie cortizonul topic sau injectii subconjunctivale. Leucoamele corneene nevascularizate pot beneficia de keratoplastie. KERATITA LAGOFTAMICA Este o ulceratie corneana determinata de uscarea corneii, data de imposibilitatea ocluziei palpebrale. Ulceratia apare in inferioara a corneii, poate lua aspect de ulcer serpiginos. Lagoftalmia poate fi produsa de paralizia nervului facial, exoftalmie, tumori si hematoame orbitale, ectropion. Tratamentul = tratamentul ulcerului serpiginos si blefarirafie. KERATITA NEUROPARALITICA Apare in paralizia ramurei oftalmice a trigemenului, care produce o anestezie totala sau partiala a corneei. Se caracterizeaza prin discrepanta dintre semnele obiective : opacitate corneana centrala care se intande rapid in suprafata si profunzime, cu evolutie spre hipopion si perforatie si simptomatologia subiectiva, minima sau absenta. Tratament : aplicarea de lentile de contact, blefarorafie. KERATOCONJUNCTIVITA USCATA Ochi uscat prin :-deficit de secretie lacrimala apoasa : keratoconjunctivita sicca, sindromul Sjogren -deficit de secretie lacrimala mucoasa : sindromul Stevens-Johnson, pemfigoidul cicatriceal si hipovitaminoza A. Sindromul Sjogren = boala autoimuna cu keratoconjunctivita uscata (sicca) si afectarea tesutului conjunctiv (artrita reumatoida). Apar eroziuni si leziuni epiteliale de care adera filamente mucoepiteliale. Poate apare si o neovascularizatie corneana.
5

Sindromul Stevens-Johnson = febra, oftalmie si stomatita. Pot apare si leziuni hemoragice la nivelul ochiului, gurii, genital si piele. Dupa aparitia unei conjunctivite hemoragice si veziculare se dezvolta keratita periferica, neovase invadeaza cornea epitelial si stromal. Cicatrizarea duce la formarea simblefaronului. Pemfigoidul cicatriceal = asemanator cu sindromul de mai sus, dar simptomele apar la varste mai mari fara episoade inflamatorii acute. Frecvent la femei. Boala este precedata de cicatrizari la nivelul gurii, faringelui, anusului si vaginului, ocazional apare o conjunctivita usoara si apoi apar mici simblefaroame la nivelul fundului de sac conjunctival inferior. Apare trichiazisul si cicatrizarea corneei. Hipovitaminoza A = in tarile lumii a III-a cu o dieta deficitara. Lezarea corneei, deoarece filmul lacrimal fara mucus nu protejeaza epiteliul.

KERATITELE VIRALE Keratita herpetica Este una dintre cele mai severe infectii ale ochiului. Este unilaterala, recidivanta, cu o evolutie imprevizibila. Se poate vindeca spontan, poate recidiva, se poate transforma intr-o segmentita anterioara, poate induce leziuni distrofice metaherpetice.
6

Poate da : 1.determinare epiteliala ulceratie dendridica, geografica - ulceratie trofica metaherpetica 2.boala stromala keratita disciforma - keratita necrozanta virala - keratita interstitiala 3. endotelite 4. keratouveita herpetica 5. uveita herpetica primara Ulceratia dendridica manifestarea cea mai frecventa si tipica care se manifesta ca o ulceratie liniara si arborizata, unica sau multipla. Ea se coloreaza cu fluoresceina sau roz bengal. Evolutia, 7-14 zile, cu vindecare spontana, epitelizarea ulceratiei dar cu mentinerea opalescentei dendridice. Variante : keratita liniara si keratita stelara.

Keratita geografica este o extensie a infectiei epiteliale. Ulceratia se extinde, are margini neregulate, aspect de harta geografica. Keratita trofica apare dupa faza activa a infectiei virale, agravata prin utilizarea antiviralelor, corticoizilor sau tratamentelor mecanice. Leziunile trofice sunt de regula in centrul corneii, reactie inflamatorie la nivelul stromei. Este insotita de anestezie corneana. Evolutia este lunga, uneori cu disparitia semnelor inflamatorii si dezvoltarea unor opacitati in stroma corneana.
7

Tratamentul Obiectivele tratamentului sunt : limitarea replicarii virusului, limitarea fenomenelor imunitare, prevenirea recidivelor, restituirea AV. Drogurile antivirale sunt : antimetabolice : idoxiuridim sau IDU, aciclovir (zovirax). Aciclovirul este singurul care poate fi administrat topic (unguent), oral, intravenos. El penetreaza cornea reducand durata bolii si riscul reactiei stromale. Tratamentul chimioterapic antiviral este util in toate formele de herpes, dar trebuie folosit cu discernamant pentru toxicitatea lui si pentru posibilele rezistente terapeutice. KERATITE PROFUNDE Sau parenchimatoase, se caracterizeaza prin infiltratia parenchimului cornean, frecvent prin mecanism endogen. Etiologia : TBC, sifilis, lepra, viroza. Keratita parenchimatoasa sifilitica (luetica) : se intalneste in sifilisul congenital si dobandit. Evolueaza stadial cu infiltrate corneene si neovascularizatie corneana cu fenomene subiective intense. In faza de resorbtie a infiltratelor se produce obstruarea vaselor de neoformatie care raman cordoane filiforme sau cicatrici. Tratamentul de electie : corticoterapia locala si generala; tratamentul antiluetic nu influenteaza keratita odata aparuta. Keratita tuberculoasa : apare la un singur ochi, are o evolutie lunga cu simptomatologie subiectiva redusa, cu tendinta la recidiva. Nodulii infiltrativi de culoare galbuie sunt mai numerosi si neovascularizatia mai abundenta. Keratita parenchimatoasa virala : forma cea mai frecventa este keratita disciforma (herpetica). Este o inflamatie a stromei corneene (opacitate corneana in forma de disc), nesupurativa, cu evolutie cronica. AV scade rapid, este putin dureroasa, se insoteste de discreta hiperemie perikeratica, edemul stromal central in forma de disc este separat de limb printr-o zona de cornee sanatoasa fara necroza sau vascularizatie. Tratament : corticoizi.
8

Degenerescente corneene Arcul senil gerontoxon este o degenerescenta periferica corneeana ce aparela persoane dupa 50 ani datorita depunerii progresive de lipide in stroma periferica ;nu afecteaza vederea. Distrofii corneene ectatice keratoconusul este o ectazie corneeana progresiva, neinflamatoare caracterizata prin protruzia centrala si paracentrala a corneei, cu astigmatism neregulat, subtierea stromei si miopie progresiva. Tratamentul consta in corectia cu lentile de contact dure, keratoplastie. Cicatricile corneene punctiforme (nefeliom) - macula - leucomul corneean care poate fi simplu, vascularizat, aderent. CHIRURGIA CORNEEI Chirurgia plagilor corneene Se face dupa identificarea mecanismului de producere, prezenta sau nu a corpilor straini intraoculari, probabilitatea riscului septic. Consta in suturarea plagii cu fir 10-0 , firele separate, perpendiculare pe plaga si apoi ingropate.Refacerea camerei anterioare cu ser . Antibioterapie topica si sistemica. Daca plaga este neperforanta si de dimensiuni mici se aplica o lentila de contact terapeutica. Daca plaga este cu pierdere de substanta se folosesc adezivi biologici aplicati local cianoacrilati. Daca pierderea de substanta este importanta dupa sutura si cicatrizarea plagii se recomanda cheratoplastie perforanta. Daca se asociaza cu ruperea capsulei anterioare a cristalinului si mase in CA acestea se for aspira in acelasi timp operator cu sutura plagii corneene iar ulterior se va face implantarea IOL. Daca odata cu plaga avem ruperea capsulei anterioare si posterioare a cristalinului si exista mase cristaliniene amestecate cu vitros se face sutura plagii corneene iar intr-un timp ulterior lensectomie si vitrectomie prin parsplana.
9

Cheratoplastia Este operatia prin care corneea pacientului este inlocuita cu o cornee de la un donator. Cheratoplastia poate fi : - perforanta - lamelara anterioara, partiala sau totala - posterioara - transplantul de endoteliu Cheratoplastia perforanta este indicata in : perforatii corneene; leucoame corneene postraumatice, postarsuri ; distrofii corneene ; degenerescente corneene. Cheratoplastia lamelara anterioara consta in inlocuirea stromei opacifiate cu o stroma transtarenta fara transplantarea si a endoteliului cornean acesta fiind responsabil de producerea majoritatii cazurilor de rejet la bolnavii cu cheratoplastie. Indicatiile sunt: keratoconus, distrofii stromale corneene. Cheratoplastia posterioara sau transplatul de endoteliu este o tehnica actuala si in plina evolutie. Se indica in cheratopatia edematoasa a ochiului pseudofac. Cheratoprotezarea Indicatiile sunt afectiuni sau traumatisme care duc la distrugerea corneei si al altor structuri oculare : arsuri sindrom Stevens Johnson, pemfigus ocular, traumatisme grave ale suprafetei oculare, globi oculari cu interventii oculare multiple.

10

PATOLOGIA SCLEREI Sclera si corneea formeaza stratul extern al globului ocular cu rol de protectie. Este formata din tesut conjunctiv dens si este avasculara. La nivelul sau se insera cei 6 muschi extrinseci oculari si prezinta la polul posterior orificiile prin care ies nervul optic si vasele retinei. Modificari de culoare - inrosirea sclerei. - sclera subtire albastra,datorita coroidei subiacente ;la nou-nascuti in boala Lobstein - galbena in icter - maronie in alkaptonurie Modificari de grosime ale sclerei stafilomul miopic determina subtierea sclerei mai mult posterior - stafiloame secundare dupa hipertomiile prelungite - subtierea sclerala dupa chirurgia dezlipirii de retina - scleromalacia perforanta care apare la pacienti cu artitra reumatoida cu evolutie indelungata AFECTIUNI INFLAMATORII Episclerita = inflamatia tesutului superficial episcleral (dintre conjunctiva si sclera). Poate fi idiopatica sau insoteste boli de colagen (spondilita anchilopoetica, artrita reumatoida, periarterita nodoasa), boli de tip guta, boli infectioase. Episclerita simpla = inflamatie neinfectioasa, spontana localizata intr-un sector al episclerei, care dureaza 7-10 zile, se remite partial dupa 2-3 saptamani, poate recidiva dupa 1-2 luni. Este mai frecventa primavara si toamna. Episclerita nodulara Clinic : nodul episcleral, mobil, usor proeminent inconjurat de o zona hiperemica. Nodulul poate creste, este dureros la palpare. Pot apare infiltrate corneene periferice.Nodulul este acoperit de conjunctiva care este mobila iar hiperemia ei cedeaza dupa ce se instileaza un colir vasoconstrictor.

11

Episclerita periodica fugace Apare la barbati tineri cu poliartrita reumatoida, guta, infectie de focar sau teren alergic. Are un caracter difuz, apare ca un focar violaceu in vecinatatea limbului, fugace si cu tendinta la recidiva.

Sclerita = boala inflamatorie, cronica, dureroasa care intereseaza sclera si toata grosimea ei. Scleritele sunt rare dar evolutia este grava. Frecvente la femei, 40-50 de ani. Etiologia : TBC, sifilis, guta, boli infectioase cu bacterii, fungi, virusuri. Primar poate apare asociata cu boli autoimune sistemice : lupus, poliarterita nodoasa, boala Behcet, granulomatoza Wegener. Subiectiv : durere, cefalee, lacrimare, fotofobie. Obiectiv : manifestarile sunt diferite la cele 2 forme clinice, anterioara si posterioara. Sclerita anterioara poate fi : difuza : congestia unui sector de sclera + fotofobie + durere intensa iradiata fata si cap. nodulara : noduli sclerali, rosu intens ficsi necrozanta cu inflamatie intr-un sector al sclerei necrozanta fara inflamatie cu necroza si perforarea sclerei Sclerita posterioara - este unilaterala mai frecvent si se poate extinde intraocular si orbitar cu : edem papilar, NRB, DR, diplopie, exoftalmie.
12

Poate fi : nodulara : inflamatie granulomatoasa, necrozanta insotita de durere severa cu iradiere craniana exacerbata noaptea sau la atingere. Lacrimarea si fotofobia sunt moderate. difuza: inflamatie granulomatoasa a tesuturilor sclerale cu ingrosarea lor. Tardiv, sclera devine subtire dezvoltand stafiloame sclerale. Complicatii: sclerokeratita, sclerouveita, nevrita optica retrobulbara, dezlipirea de retina exudativa, uveita, glaucomul secundar, cataracta complicate, stafilomul, atrofiile corioretiniene. Diagnosticul diferential se face cu conjunctivita flictenulara, injectia perikeratica, inflamatiile orbitei si glandei lacrimale.

13

Tratamentul este medical si chirurgical. Tratamentul medical este etiologic cand se cunoaste cauza ; antiinfectios ; antiinflamator( steroidian sau nesteroidian). Tratamentul chirurgical consta in plastie cand sclera este subtiata. PATOLOGIA UVEEI Uveea este tunica medie a ochiului formata din trei portiuni distincte: iris, corp ciliar si coroida. Irisul constituie partea anterioara a tunicii vasculare a ochiului ; are in centru un orificiu numit pupila. Orificiul pupilar mobil are menirea de a regla cantitatea de raze luminoase care patrund in ochi (deschidere variabila de la 1,5 la 9mm). Corpul ciliar are doua functii principale: formarea umorii apoase si acomodatia. Coroida reprezinta portiunea posterioara a uveei care se intinde de la papila la ora serrata. Coroida este un tesut vascular foarte pigmentat si are urmatoarele functii : transportul substantelor nutritive si eliminarea produsilor de metabolism prin venele vorticoase ; rol termic ; rol optic ; de camera obscura necesara formarii unei imagini clare pe retina. AFECTIUNI INFLAMATORII UVEITE Uveitele sunt afectiuni inflamatorii ale uveii. Etiologia = exogena: agentul cauzal este introdus direct in ochi pe cale corneana (keratouveite, traumatisme) si sclerala (sclerite, traumatisme). endogena: inflamatia locala poate fi legata de o patologie intraoculara (cataracta hipermatura, tumori intraoculare), afectarea tractului uveal prin reactie inflamatorie generala sau imunitara.

14

Clasificarea uveitelor in functie de natura etiologica - inflamatorie - infectioasa - imuna - asociata cu inflamatii sistemice : tbc, sarcoidoza in functie de punctul de plecare al inflamatiei - exogene : - dupa o plaga perforata (traumatica), chirurgicala - patologic: ulcer perforat cu patrunderea germenilor microbieni (pneumococ, stafilococ, streptococ, pioceanic), substante chimice, toxine animale, vegetale - endogene: pot fi declansate printr-un mecanism infectios, toxic, alergic anatomica - anterioare intereseaza irisul si partea anterioara a corpului ciliar (pars plicata); IRIDOCICLITA este forma cea mai frecventa - intermediara in portiunea posterioara a corpului ciliar (pars plana) si periferia coroidei; pot fi secundare
15

afectarii retinei si vitrosului; forma cea mai frecventa este PARS PLANITA - posterioare intereseaza coroida, retina si vitrosul si sunt : COROIDITE, CORIORETINITE, RETINOCOROIDITE - PANUVEITE in care toata structura uveei este inflamata ; sunt rare si se intalnesc in boli severe autoimune : Vogt-Koyanagi Harada, toxocara infantila dupa evolutie - acuta - subacuta - cronica - recidivanta Din punct de vedere etiopatogenic, uveitele sunt declansate de : Factori exogeni : plagi perforante, corpi straini intraoculari sau ulcere perforate, cand flora microbiana saprofita exacerbata sau flora de suprainfectie patrunde direct in globul ocular. Factori endogeni : - mecanism septic - mecanism alergic - mecanism toxic In etiopatogenia inflamatiilor uveei, un rol important il au focarele de infectie din organism, din sfera ORL, stomatologica, genitala, TBC, sifilis, care pot declansa, intretine sau croniciza o uveita. UVEITELE ANTERIOARE Irite,ciclite, iridociclite. Pot fi : acute sau cronice. Subiectiv: debut brutal cu lacrimare, fotofobie, blefarospasm, dureri oculare, scadere variabila a AV.
16

Obiectiv : - injectie perikeratica - modificari ale irisului : in iridociclita acuta, irisul apare tern, decolorat, in forma cronica pot apare noduli prin proliferarea epiteliului pigmentar - pupila este in mioza - exudat in camera anterioara = prin inflamatia irisului se rupe bariera hemato-apoasa si apare un exudat, formand fenomenul Tyndall si hipopion cand celulele exudative se depun decliv in CA. - sinechii iriene posterioare = aderente ale marginii pupilare a irisului la fata anterioara a cristalinului. Prin ruperea lor apar gramezi pigmentare. Daca nu se rup, se formeaza ocluzie pupilara, umoarea apoasa nu trece din CP in CA, realizandu-se iris in tomata cu hipertonie. - precipitate pe fata posterioara a corneii sau pe iris care sunt o exudatie provenind din corpul ciliar si iris.Ele pot fi albe , gri, rotunde, slaninoase sau pigmentate. - hipema in irite hemoragice - hipo sau hipertonie oculara

Forme clinice irite : Tyndall +, sinechii


17

- ciclite : precipitate, hipertonie oculara Forme legate de intensitatea catorva simptome : - iridociclita exudativa (cu exudatie importanta) - iridociclita plastica (sinechii si masa exudativa in CA) - iridociclita severa (predomina precipitatele) Forme legate de evolutia inflamatiei : - iridociclita acuta benigna - iridociclita subacuta recidivanta progresiva - iridociclita torpida bilaterala, insidioasa cu scadere mare de vedere, complicata cu cataracta, hipotonie, atrofia globului. Complicatiile uveitei anterioare apar in formele evolutive prelungite. - glaucom secundar prin blocaj pupilar, prin alterarea trabeculului - cataracta - keratopatia in bandeleta - atrofia de iris - dezlipire de retina Diagnostic diferential :- conjunctivita acuta in care acuitatea vizuala este normala si hiperemia conjunctivala este superficiala - glaucom cu unghi ingust (midriaza areflexica, micsorarea CA, halouri colorate, cefalee, dureri oculare, scaderea acuitatii vizuale). Tratamentul :1. local midriatice care au drept scop reducerea congestiei, a exudatiei, impiedicarea formarii sinechiilor iriene sau daca ele sau format ruperea lor.Midriaza se face cu : atropina 1%, formula midriatica( atropina, midrum, neosinefrin), adrenalina 1 in injectii subconjunctivale 2. general antiinflamatorii steroidiene sau nesteroidiene - antibiotice cu spectru larg 3. chirurgical - se adreseaza complicatiilor, trebuie efectuat dupa stingerea puseului acut ; extractia de cristalin si tratamentul chirurgical al glaucomului

18

OFTALMIA SIMPATICA Este o boala autoimuna care se manifesta ca o iridociclita ce apare pe un ochi sanatos la un interval de timp 7-14 zile pana la cativa ani, dupa ce primul ochi a suferit un traumatism in regiunea corpului ciliar. Daca in evolutia globului ocular traumatizat apare o iridociclita grava este preferabil scoaterea acestui ochi pentru a preintampina aparitia oftalmiei simpatice. Daca oftalmia simpatica s-a instalat este contraindicata scoaterea ochiului traumatizat pentu ca evolutia ochiului cu oftalmie simpatica este foarte grava putand fi insotita de pierderea vederii. Tratament adjuvant : cortizon, citostatice UVEITE POSTERIOARE Sunt coroidite, corioretinite insotite sau nu de afectarea vitrosului. Subiectiv : AV scazuta in grade variabile, miodezopsii sau metamorfopsii, durere foarte rar, scotoame pozitive. Obiectiv tulburari vitreene : cu celule inflamatorii si proteine in vitros. Ele sunt agregate celulare, fibrina si fibre de vitros degenerat. - focare corioretiniene. In forma acuta exista zone galbui cenusii sau alb cenusii cu contur flou, de dimensiuni variabile situate in una din zonele retiniene. Focarele pot fi unice sau multiple, retina subiacenta este edematoasa si opaca, vasele retiniene trec peste focar. Pot exista mici precipitate galben cenusii pe fata posterioara a vitrosului care este decolat. Proliferarea epiteliului pigmentar la marginea leziunii da un aspect de sare si piper. - semne vasculare : hemoragii prin perivascularite retiniene sau prin ocluzii vasculare. - uveita anterioara tranzitorie cand focarele coroidiene sunt periferice. Forme clinice : - forma in focar cand exista focare unice sau multiple diseminate periferic sau juxtapapilar. Pot fi granulomatoase sau hemoragice. - forma difuza, este o forma cronica cu hialita importanta si
19

corioretinita difuza. Tratament local si general cortizon - antibiotice - antiinflamatorii UVEITE INTERMEDIARE Indica inflamatia uveei situate la nivelul bazei vitrosului cunoscute sub denumirea de ciclite posterioare, hialite sau uveoretinite, azi fiind acceptat termenul de pars-planite. Topografic sunt 3 forme : 1.corioretinita periferica 2.uveoretinita bazala 3.ciclita posterioara Simptome : scaderea AV, miodezopsii, cecitate nocturna; ochiul este linistit, apar mici precipitate de ciclita, Tyndal+. Examenul fundului de ochi, evidentiaza decolare posterioara vitreana, la nivelul coroidei apar exudate cu aspect de bulgar de zapada, mobilizari pigmentare. Evolutia cu afectarea vitrosului care poate ramane tulbure cativa ani. Complicatii : cataracta, DR, edem macular, keratite. Prognosticul este favorabil. ETIOLOGIA UVEITELOR Uveite legate de prezenta focarelor infectioase (prin infectie directa sau prin fenomene de hipersensibilitate) Bacterii : TBC, sifilis, streptococ (trebuie cercetate focare dentare, ORL, ginecologice), gonococ, leptospiroza, bruceloza, riketzii Virusuri : herpes simplex, herpes zoster si citomegalovirus in special la pacientii imunodeprimati. Paraziti :1. toxoplasmoza Produce 15% din uveite in general, frecvent se manifesta ca uveita posterioara,
20

retinocoroidita. Este cauzata de infectia directa a celulelor gazda de catre parazitul Toxoplasma Gondii. Majoritatea leziunilor provin din infectii congenitale. Se manifesta de obicei ca o uveita posterioara. Asocierea intre retinocoroidita caracteristica si serologie pozitiva este element de diagnostic + etiologic. 2. toxocara canis, giardioze Micoze : candida si histoplasmoza.

Uveite de origine autoimuna prin sensibilizare la un antigen propriu al ochiului. Uveita facoantigenica (hipersensibilitate fata de proteinele de origine cristaliniana in cataractele intumescente). Oftalmia simpatica (dupa un traumatism ocular grav cu afectarea corpului ciliar si eliberarea de factori antigenici). Uveite de origine autoimuna in afectiuni generalizate. Sarcoidoza limfogranulomatoza benigna cu noduli cutanati cu invazie viscerala si osoasa. De obicei este insotita de o iridociclita bilaterala, cronica cu precipitate slaninoase dar si de o uveita intermediara sau posterioara. Sindrom Heerdfordt : uveoparotidita. Sindrom Mikulicz : hipertrofia glandelor salivare, lacrimale, keratita uscata + uveita.
21

Reumatism : spondilita anchilopoetica, poliartrita reumatoida ; de notat prezenta antigenului HLA B27 prezent in 90% din cazuri. Sindromul Reiter : uretrita nespecifica, poliartrita, irita acuta bilaterala. Boala Behcet : provoaca o uveita anterioara recidivanta cu hipopion dar pot exista si o atingeri oculare posterioare cu vasculite si hialite. Semnele oculare se insotesc de afte bucale, ulceratii genitale, atingeri cutanate (noduli dermohipodermici, eritem), atingeri articulare, vasculare, neurologice. Uveomeningite Sindromul Vogt-Koyanagi : o uveita anterioara, forma exudativa asociata cu semne neuromeningiale latente si hipoacuzie bilaterala. Boala Harada : semne meningeale cu aparitie si evolutie brutala. Semnele oculare apar la aproximativ 2 saptamani dupa semnele generale de obicei uveita posterioara, corioretinita, hialita. TBC prezinta ocular uveita anterioara, granulomatoasa, coroidita difuza, granulom coroidian. Sifilisul - congenital : keratita interstitiala si iridociclita - dobandit : irita, corioretinita.

22

23