Potbalul

Tussilago farfara

Familia: Compositae Denumiri populare: Bruscanis, Brustan, Brustur-alb, Brustur-de-rau, Gusa-gainii, Limba-vecinei

Ecologia si raspandirea: Pe soluri umede, povarnisuri plesuve, ogoare paraginite, se gasesc perne intregi de flori de podbal, care apar din pamant cu mult inaintea frunzelor. Podbalul ii prieste numai pamantul argilos, lutos. Perioada de vegetatie: Infloreste primavara inca inaintea formarii si aparitiei frunzelor. Descriere: Podbalul este printre primele plante care vestesc primavara, este o planta mica, ierboasa, vivace inalta de 10-20 cm. Are un rizom lung care ierneaza in pamant, in lunile februarie-martie apar mai multe tulpinite rosietice, acoperite pe toata lungimea cu frunzisoare mici. In varf poarta un capitul floral,de culoare galbena-aurie. Florile au un miros placut si gust fad, se deschid numai pe vreme frumoasa, iar pe vreme urata se inchid si se apleaca in jos. Infloreste din februarie pana in aprilie.Florile galbene, infloresc foarte timpuriu primavara; Tulpina este asemanatoare cu a papadiei, dar prezinta solzi purpurii. De la inceputul lunii mai apar si frunzele - radicule, lung petiolate, rotund cordiforme si cu marginile dintate (crestate) Pe partea superioara frunzele au culoare verde, iar pe partea inferioara , sunt albicioase. Fructele sunt achene, cilindrice, terminate cu o egreta simpla. Recoltarea : de la podbal se recolteaza florile si frunzele.Florile(artodiile)Flores Farfarae se culeg in stare de boboci, fara codite(peduncul), se culeg in prima faza a infloririi , inainte de a a junge la maturitate completa; in lunile martie-aprilie.. Florile recoltate se pun in cosuri, ca sa nu se striveasca . Uscarea lor trebuie sa se faca cat mai repede in incaperi puternic ventilate natural de aer (la intuneric si temperaturi scazute), caci prin uscare lenta, florile se dezvolta prea tare, transformandu-se un puf (papus).Dupa uscare , florile se pastreaza in saci de hartie sau in lazi captusite cu hartie Frunzele se culeg dupa inflorire, in luna mai-august. Se usuca in strat subtire, la umbra. Se recolteaza cand sant tinere, insa complet dezvoltate. Se culeg asezandu-se una peste alta, in pachete, ca sa nu se mototoleasca.. Inainte de a fi puse la uscat, frunzele se vantura. Frunzele uscate se pastreaza in saci de iuta.

Podbalul in traditia populara Frunza crud se punea pe tieturi i abcese. Sucul stors se aplica pe inflamaii. La erizipel se fceau pansamente cu frunze oprite. La crbune se trgea un fir de a roie prin frunz i se aplica. La umflturi se punea frunz cu miere. Ceaiul din frunze i flori se lua contra tusei, se ddea n afeciunile catarale ale cilor respiratorii. Ceaiul din rdcini se lua contra aprinderii la plmni, iar frunzele contra reumatismului. n bronite se lua ceai de frunz de podbal, cu ovrf . Importan E cunoscut ca plant medicinal, nc din antichitate. Istoric Podbalul este una din plantele medicinale folosite de mii de ani de doctorii populari, dar i de somiti n tiina medical, precum Hipocrate, Dioscoride, Plinius, Avicena. Toi au evideniat calitile terapeutice ale plantei care ajut n vindecarea bolilor pielii i ale aparatului respirator. Dioscoride i Plinius ludau calitile ceaiului de podbal n vindecarea afeciunilor pulmonare. Hipocrate folosea decoctul de podbal la nmuierea plgilor purulente. Plinius recomanda inhalarea de pulbere de plant. Cercetrile medicale contemporane le-au dat dreptate nvailor antici. n frunzele de podbal au fost descoperite vitamina C, inulin, carotenoide, acid tartric i malic, mucilagiu i multe altele. Infuziile i decoctul din frunze au efecte antiinflamatoare i emoliente datorit mucilagiului, care se prelinge pe mucoasele cilor respiratorii, formnd o pelicul protectoare care atenueaz procesele inflamatorii. Saponinele coninute n plant ajut la diluarea i evacuarea mai uoar a secre iei cilor respiratorii produs de virui sau microbi. Aria de rspndire Crete pe coaste rpoase, maluri abrupte ale rurilor, locuri cu eroziuni recente, spturi, n zone de deal i de munte. Crete n inuturi cu clim temperat sau rece, dar l ntlnim att n Africa, ct i n Asia. Este aclimatizat chiar i n Statele Unite. Romnia La noi, planta se ntlnete cam n toate regiunile rii i se preteaz i la cultur. Compoziie chimic: florile i frunzele conin tanin, substane mucilaginoase care prin hidroliz pun n libertate galactoza i pentoza, substane amare, tusilagina, inulina, nitrat de potasiu, steroli, tanin, acid galic, stearic, palmitic, cortenoizi, fitosterine,

compui ai zincului, magneziului, fosforului. Florile: mucilagii, fitosterine, urme de ulei volatil, tanin, foradiol, arinidol, hiperina, rutozid, xantofile, sruri minerale, zaharuri. Actiune farmacologica: emolient si expectorant al aparatului respirator, antispastic bronhic, colagog, diuretic marind cantitatea de urina, stimuleaza eliminarea bilei, relaxeaza tesuturile, reduce inflamatiile, distruge microorganismele patogene, antispastica. Intra in compozitia ceaiurilor antasmatic, antibronsitic si in tigarile antiasmatice. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, anorexie, astm bronhic, bronhidroza, bronsite cronice, dischinezii biliare, dispepsii, emfizem pulmonar, eruptii tegumentare, hiperhidroza, laringite, raguseala, rani, reumatism, seboree, silicoza, tulburari dispeptice, tuse, ulceratii. Industrii Alimentar, farmaceutic, cosmetic, medicina tradiional Mod de intrebuintare : Infuzie : 1 lingurita plina cu varf (o parte flori si o parte frunze) la 250 ml apa fierbinte. Se infuzeaza scurt timp de 1/2-2 minute. Ceai : un amestec foarte eficient este cel din flori si frunze de podbal, patlagina si tataneasa. Se iau 2 lingurite din acest amestec, se infuzeaza la 250 ml apa fiarta. Se beau trei cani pe zi de ceai indulcit cu miere. Inhalatie : 1 lingura cu varf flori si frunze se infuzeaza si se inhaleaza aburulsub un prosop. Se repeta de mai multe ori pe zi. Cataplasma : se zdrobesc frunze proaspete si se aplica pe zona afectata. Suc proaspat : frunzele proaspat spalate se pun intr-un exctractor de suc . Se administreaza 2-3 lingurite pe zi, intr-o cana cu lapte, in astm, bronsita. Cateva picaturi din sucul proaspat, instilat in ureche, amelioreaza durerea in otite. Bai picioare : un pumn cu varf de frunze se infuzeaza in cantitatea corespunzatoare de apa (in functie de diametrul vasului si tinand cont ca apa trebuie sa depaseasca cu aproximativ 20-30 cm gleznele), scurt timp. Baia va dura 20 minute.

Bibliografie:
OVIDIU BOJOR ,GHIDUL PLANTELOR MEDICINALE Sl AROMATICE de la A la Z http://www.agrofm.ro/glosar/podbal-tussilago-farfara/