Sunteți pe pagina 1din 6

CURSUL 2: FUNCT II

G. MINCU

1. Funct ii Denit ia 1. (provizorie!) Numim funct ie orice triplet format din dou a mult imi si o ,,lege de corespondent a care asociaz a ec arui element din prima mult ime un unic element din cea de-a doua. Denit ia 2. Prima dintre cele dou a mult imi care intr a n component a unei funct ii se nume ste domeniul (de denit ie al) funct iei, iar cea de a doua se nume ste codomeniul (sau domeniul de valori al) funct iei. a funct ii sunt egale dac a si numai dac a au acela si Observat ia 3. Dou domeniu, acela si codomeniu si aceea si lege de corespondent a. Notat ia uzual a pentru o funct ie f care are domeniul A si codomeniul B este f : A B (citim ,,f este denit a pe A si ia valori n B ). Faptul c a elementului a A i corespunde prin f elementul b B se noteaz a f (a) = b. Denit ia 4. Prin gracul unei funct ii f : A B nt elegem mult imea f = {(a, b) A B : b = f (a)}. Observat ia 5. Dac a f : A B , atunci f A B . Observat ia 6. Cunosc and gracul unei funct ii, putem identica domeniul de denit ie al funct iei, precum si legea de corespondent a a acesteia1. Din acest motiv, se prefer a reformularea denit iei 1 astfel nc at s a se evite termenul ,,lege, care nu are n situat ia respectiv a un nt eles foarte bine precizat: Denit ia 7. Numim funct ie orice triplet format din trei mult imi A, B, G, G A B , cu proprietatea: a A ! b B (a, b) G. a a axiomelor din teoria mult imilor este Observat ia 8. O consecint faptul c a, date ind dou a mult imi A si B , funct iile denite pe A cu valori n B constituie o mult ime.
1Nu ns a

si codomeniul; putem ns a ,,vedea imaginea funct iei.


1

G. MINCU

a mult imile nite A si B au a, respectiv b elemente, Observat ia 9. Dac se arat a u sor (tem a!) c a num arul funct iilor denite pe A cu valori n a B este b . Aceast a observat ie ne sugereaz a utilizarea pentru mult imea tuturor funct iilor denite pe A cu valori n B a notat iei B A . 2. clase importante de funct ii Denit ia 10. Funct ia f : A B se nume ste injectiv a dac a a1 , a2 A a1 = a2 f (a1 ) = f (a2 ). Observat ia 11. In cuvinte, o funct ie este injectiv a dac a duce orice dou a elemente diferite n elemente diferite. O caracterizare des utilizat a a funct iilor injective este dat a de: Propozit ia 12. Funct ia f : A B este injectiv a dac a si numai dac a a1 , a2 A f (a1 ) = f (a2 ) a1 = a2 . Exemplul 13. Dac a A B , atunci i : A B , i(a) = a este o funct ie injectiv a. Ea se nume ste inject ia canonic a a lui A n B . Denit ia 14. Funct ia f : A B se nume ste surjectiv a dac a b B a A f (a) = b. Observat ia 15. In cuvinte, o funct ie este surjectiv a dac a ,, si umple codomeniul. Exemplul 16. A : A B A, A (a, b) = a si B : A B A, B (a, b) = b sunt funct ii surjective (ele se numesc proiect iile canonice ale produsului cartezian A B ). Denit ia 17. O funct ie injectiv a si surjectiv a se nume ste bijectiv a. Exemplul 18. Dat a ind o mult ime A, funct ia idA : A A, idA (a) = a este o funct ie bijectiv a. Ea se nume ste funct ia identic a a mult imii A. Denit ia 19. O mult ime A se nume ste innit a dac a exist a f AA injectiv a, dar nesurjectiv a. Mult imea A se nume ste nit a dac a nu este innit a. ime nevid a. Urm atoarele armat ii sunt Propozit ia 20. Fie A o mult echivalente: a) A este nit a. b) Exist a un num ar n N si o funct ie bijectiv a f : {1, 2, . . . , n} A.

CURSUL 2: FUNCT II

a unei submult 3. funct ia caracteristica imi Denit ia 21. Fie E o mult ime si A E . Funct ia A : E {0, 1}, A ( x) = 1 dac axA 0 dac ax /A

se nume ste funct ia caracteristic a2 a lui A n E . Teorema 22. Fie E o mult ime. Funct ia : P (E ) {0, 1}E , (A) = A este bijectiv a. Funct iile caracteristice ale submult imilor au propriet a ti calculatorii interesante care, laolalt a cu teorema 22, le confer a o larg a aplicabilitate: Propozit ia 23. Fie E o mult ime si A, B submult imi ale sale. Au loc relat iile: a) E = 1; = 0. b) AB = min{A , B } = A B . c) AB = max{A , B } = A + B A B . d) A = 1 A .
E

4. ,,transportul submult imilor prin funct ii Denit ia 24. Dac a f : A B si C A, not am f (C ) si numim imaginea submult imii C prin funct ia f mult imea {b B : c C f (c) = b}. Denit ia 25. Prin imaginea funct iei f : A B nt elegem mult imea f (A). Notat ia folosit a n mod uzual pentru imaginea funct iei f este Imf . Denit ia 26. Dac af :AB si D B , not am f 1 (D) si numim 3 preimaginea submult imii D prin funct ia f mult imea {a A : f (a) D}. Observat ia 27. Notat ia din denit ia 26 se utilizeaz a si n situat ia n care funct ia f nu este inversabil a! Propozit ia 28. Consider am funct ia f : A B . Atunci: a) Dac a M N A, atunci f (M ) f (N ). b) Dac a M, N A, atunci f (M N ) = f (M ) f (N ). c) Dac a M, N A, atunci f (M N ) f (M ) f (N ). d) Dac a P Q B , atunci f 1 (P ) f 1 (Q).
cu prec adere n teoria probabilit a tilor, se mai folose ste pentru funct ia prezentat a denumirea de funct ia indicator a submult imii A a lui E 3sau imaginea invers a, sau nc a imaginea reciproc a
2Uneori,

G. MINCU

e) Dac a P, Q B , atunci f 1 (P Q) = f 1 (P ) f 1 (Q). f) Dac a P, Q B , atunci f 1 (P Q) = f 1 (P ) f 1 (Q). Tem a: Demonstrat i propozit ia 28! Tem a: Generalizat i armat iile din propozit ia 28 la situat ia unei familii arbitrare de submult imi! Observat ia 29. Observ am c a n cazul relat iilor din propozit ia 28 imagi-nea invers a ,,se poart a mai bine dec at imaginea direct a. Aparenta ,,anomalie de la punctul c) dispare pentru funct iile injective: Propozit ia 30. Funct ia f : A B este injectiv a dac a si numai dac a M, N A f (M N ) = f (M ) f (N ). 5. compunerea funct iilor Denit ia 31. Date ind funct iile f : A B si g : C D cu4 B C , denim funct ia g f : A D, g f (x) = g (f (x)). Funct ia g f se nume ste compusa lui g cu f . O situat ie important a din punctul de vedere al compunerii funct iilor este prezentat a n Exemplul 32. Dat a ind o funct ie arbitrar a f : A B , idB f = f si f idA = f . Propozit ia 33. Fie funct iile f : A B , g : C D si h : E F , unde B C si D E . Atunci5 h (g f ) = (h g ) f . Propozit ia 34. Fie funct iile f : A B si g : C D, unde B C . Atunci: a) Dac af si g sunt injective, atunci g f este injectiv a. b) Dac a g f este injectiv a, atunci f este injectiv a. c) Dac af si g sunt surjective, atunci g f este surjectiv a. b) Dac a g f este surjectiv a, atunci g este surjectiv a. e) Dac af si g sunt bijective, atunci g f este bijectiv a. b) Dac a g f este bijectiv a, atunci f este injectiv a, iar g este surjectiv a. Tem a: Demonstrat i propozit ia 34!
caz de necesitate, se poate impune doar condit ia mai slab a Imf C discut ia referitoare la legi de compozit ie, aceast a relat ie arat a c a, dat a ind o mult ime M , compunerea funct iilor este o operat ie asociativ a pe M M .
4 n 5Anticip and

CURSUL 2: FUNCT II

6. inversarea funct iilor Denit ia 35. (provizorie!) Prin invers a a funct iei f : A B nt elegem orice funct ie g : B A cu propriet a tile g f =idA si f g =idB . Denit ia 36. Funct ia f : A B se nume ste inversabil a dac a ea admite (cel put in o) invers a. Propozit ia 37. Dac a funct ia f : A B este inversabil a, atunci ea admite o unic a invers a Demonstrat ie: Presupunem c a f este inversabil a si c ag si h sunt inverse ale sale. Atunci, g = g idB = g (f h) = (g f ) h = idA h = h. Denit ia 38. Dac a funct ia f : A B este inversabil a, atunci prin inversa lui f nt elegem unica (conform propozit iei 37) funct ie g : B A cu propriet a tile g f =idA si f g =idB . Notat ia pe care o vom folosi pentru a desemna inversa funct iei inversabile f este f 1 . a f : A B este inversabil a, iar D B , atunci, Observat ia 39. Dac n acord cu denit ia 26, notat ia f 1 (D) ar desemna at at preimaginea 1 lui D prin f , c at si imaginea lui D prin f . Intruc at aceste dou a mult imi coincid, utilizarea aceleia si notat ii nu prezint a inadvertent e. Teorema 40. O funct ie este inversabil a dac a si numai dac a ea este bijectiv a. 7. Produsul cartezian al unei familii de mult imi Observat ia 41. Perechea ordonat a (a1 , a2 ) A1 A2 poate interpretat a ca ind o reprezentare a funct iei a : {1, 2} A1 A2 , a(1) = a1 , a(2) = a2 . Evident, a(1) A1 si a(2) A2 . Aceste considerat ii ne sugereaz a: Denit ia 42. Dat a ind familia de mult imi (Ai )iI , denim produsul s au cartezian ca ind mult imea {a : I Ai : i I a(i) Ai }6, 7
iI

teoriei mult imilor au drept consecint a faptul c a aceasta este ntradev ar o mult ime. 7Una dintre axiomele teoriei mult imilor (a sa-numita ,,axiom a a alegerii) arm a c a dac a toate mult imile familiei date sunt nevide, atunci produsul cartezian al familiei este nevid.

6Axiomele

G. MINCU

Vom nota produsul cartezian al familiei de mult imi (Ai )iI cu iar elementul a
iI

iI

Ai ,

Ai cu (a(i))iI sau, mai frecvent, cu (ai )iI .


iI

Denit ia 43. Pentru j I , funct ia j :

Ai Aj , j ((ai )iI ) = aj
iI

se nume ste proiect ia canonic a a produsului

Ai pe componenta j .

Observat ia 44. Proiect iile canonice ale produsului cartezian sunt surjective. Observat ia 45. Dac a avem familia de mult imi (Ai )iI cu proprietatea Ai = A pentru orice i I , atunci, conform denit iei 42, produsul cartezian Ai const a exact n funct iile denite pe I si care iau valori
iI

n A. Deci, n acest caz avem


iI

Ai = AI . Dac a n situat ia prezentat a

avem I = {1, 2, . . . , n}, n N , vom folosi n loc de AI notat ia An . Observat ia 46. Conform observat iei anterioare, An = {(a1 , a2 , . . . , an ) : a1 , a2 , . . . , an A}.

Bibliografie
[1] T. Dumitrescu, Algebra, Ed. Universit a tii din Bucure sti, 2006. ast asescu, C. Nit a, C. Vraciu, Bazele algebrei, Ed. Academiei, Bu[2] C. N cure sti, 1986.