Sunteți pe pagina 1din 1

Noapte de toamn Murmur lung de streini, risipite oapte Cresc de pretutindeni i se pierd n noapte.

Rareori prin storuri o lumin scap De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de ap i-mi trimite-n fa raza ei rsfrnt... Ploaia bate-n geamuri, streinile cnt. Dar treptat, cu larm potolit scade Cntecul acestui tremur de cascade. Tot mai des n preajm umbre vii rsar, Ploaia peste case pic tot mai rar i-n grmezi de neguri apele se strng... Lumea-ntreag doarme, streinile plng. Pn cnd o raz de argint n zare, Lmurind pe bolt straturi de ninsoare, Lin desface umbra i de crengi anin Scnteieri albastre, boabe de lumin. Iar acum din taina cerului deschis, Peste firea mut cad lumini de vis i-n troiene albe norii se desfac... Dar cnd iese luna, streinile tac. * Dormi, iubire dulce!... Numai eu ntrziu, singur pe crare, Farmecul acestei clipe cltoare... Gndurile mele vin s te detepte, Din pridvorul tainic s cobori pe trepte. S cobori n toamna limpede i rece i, visnd cu mine clipa care trece, S-mi sporeti tristeea ceasului trziu Cnd, strin de tine, sufletu-mi pustiu Va porni zadarnic, rtcind pe drum, S srute urma pailor de-acum.