ARHITECTURA MESOPOTAMIANA

Numele Mesopotamia se refera la o regiune din Orientul Apropiat, care n prezent tine partial de Irak, partial de Siria de est si partial de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele grecesti mesos "ntre" si potamos "ru", referindu-se la zona dintre rurile Eufrat si Tigru. Suprafata fertila udata de aceste doua ruri este cunoscuta ca fiind "Leaganul Civilizatiei omenirii", aici dezvoltndu-se primele societati alfabetizate. Nu a existat niciodata o entitate politica sau o tara numita Mesopotamia, si nici nu exista granite definite; numele e unul conventional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografica larga dintre cele 2 ruri. Mesopotamienii erau un popor dintre cele mai vechi ale omenirii.Primii mespotamieni care au trait au fost sumerienii. Ei au inventat scrierea cuneiforma, construiau zigurate, au construit primele orase civilizate, printre care: Ur, Nippur, Kis, Babilon, Ninive si Assur, au facut primele ncercari de irigatii sistematizate n agricultura, au initiat primele schimburi comerciale cu alte popoare, au facut descoperiri n astrologie si astronomie. Fiecare oras-stat si avea propriul rege, dar nu a luat niciodata n stapnire ntregul Sumer. Teritoriul Mesopotamiei este pozitionat n zona Irakului de astazi, tara care se ntindea pe o lungime de aproape 1000 de km si o latime maxima de aproximativ 400 km. Termenul de "civilizatie mesopotamiana" este un termen generic. n realitate, Mesopotamia a nsumat contributiile civilizatorice si culturale a trei popoare distincte a caror istorie s-a desfasurat pe teritoriul sau.

Arta mesopotamian este marcat de o perioad de progres i prosperitate n cadrul lumii antice. n arhitectur, ca material de construcie, se utiliza crmida nears. S-au construit palate nconjurate de ziduri de aprare, intrarea fcndu-se pe rampe, dar interiorul cetii oferea toate condiiile de trai (ap, hran). Ca inovaie, mesopotamienii au realizat palatul tip zigurat ce avea form de piramid dar n trepte, unde la ultimul etaj se afla un observator, treptele fiind colorate n diferite tonuri.

n ceea ce privete sculptura, s-au creat ronde-bosse i basorelief, statui cu figuri ai regilor, sculpturi cu teme de rzboi, stilizri naive, dar cu valene pshihologice (ofereau privitorului o stare de meditaie). n pictur se atinge apogeul prin inventarea mozaicului.

Fa de arta egiptean care este o art a calmului i a atemporalitii, aceasta este exact opusul ei. Prin ea transpune rzboiul i agresivitatea la fel cum acestea transpar n lucrrile expresioniste. De fapt ideea conform creia expresionismul s-ar fi nscut aici nu este strin de realitate. Apoi este realmente greu de distins un stil propriu pentru unul dintre popoarele care au nflorit pe meleagurile din jurul Tigrului i Eufratului. Poate doar tematica este aceea care ajusteaz un ciclu de piese ctre un anumit popor. ns spiritul rzboinic, cu valenele sale se regsete oriunde n aceast art. E greu de neles chiar cum ar fi putut s existe n scurtele perioade de odihn i pace care au urmat instituirii imperiilor provizorii. Parc totul st la pnd aici, exist o suspiciune general, o nelinite i o lips de armonie tipic. Ochiul erotic i mistic al egipteanului aproape c nu se vede la ochiul desenat de mesopotamieni la fel cum stilul de via al egipteanului ferit de invazii externe este diferit de cel al mesopotamianuli neprotejat de granie natrale. Ochiul din arta mesopotamian nu este un ochi al ncperilor misterioase, a templului investit cu respectul religios, ferit de razele soarelui, ca la egipteni, ci este un ochi clit de soare, ascuns sub sprncenele proase i nengrijite, un ochi care este format de aria cmpurilor i deerturilor btute de campaniile de cucerire. Artistul este atent mai curnd la barba i la elementele care acoper capul, la armura sau vemintele rzboinice n general. Sufletul se estompeaz n faa simplei existene de tip militarist.Numrul conteaz i nu valoarea, cantitatea n faa calitii. Egipteanul reprezenta pe faraon n faa poporului prin supradimensionare, aici dimpotriv, numrul este totul. Dac cineva poate s lupte, atunci acest cineva este important, este necesar pentru a fi luat n armat iar o armat numeroas este decisiv n btlii. Atenia la detalii nestilizate dar i senzaia de reprezentare mecanic este tipic pentru o astfel de art. Ea las s se aud parc tropotul cailor i gesturile brutale. Puinele scene de procesiuni, de oferire de ofrande ctre zei, n faa abundenei de scene de rzboi pun ntrebarea asupra rolului divin al rzboiului nsui. Incapabili de a stiliza singurele ieiri din zona reprezentrii realului (i aici am n vedere n primul rnd al cincilea picior al taurului n micare) aceste scene au funcie dinamic ele nsele. Acesta este un dinamism care pare s fie unul al succesiunii puterii pe acele locuri. Arhitectura era dominat ca ntreaga art mesopotamian de ideea religioasa i de cea monarhic.Arta era, aproape nntregimea ei, n serviciul templului i al regelui. De aceea, arhitectura a ntrecut aici n grandoare tot ceea ce se realizase pana la acea dat. Marele palat al lui Nabukad-nezar din Babilon avea dimensiuni uriase: 330 m lungime pe, 200 m laime. In apropierea palatului erau construite faimoasele grdini suspendate" n realitate, amenajate pe terase susinute de coloane i arcade masive. Ceea ce i-a impresionat extraordinar pe calatorii antici n mesopotamia erau dimensiunile gigantice ale constructiilor.Pe noi nsa ne impresioneaza mai mult faptul ca aceste edificii enorme au putut fi naltate cu un material de constructie att de ingrat cum este caramida nearsa. Cele mai vechi orase sumeriene si babiloniene erau fortificate cu ziduri de incinta de proportii nemaivazute pna atunci.n domeniul lucrarilor de utilitate publica, asirienii eu fost nentrecuti. Cea mai important construcie este palatul, un edificiu impuntor ridicat pe terase artificiale nalte. Aceste palate se ntindeau pe suprafee mari i aveau pori de intrare impozante, scri monumentale, turnuri i creneluri. Turnurile erau decorate n relief, cu figuri uriae de

animale reale sau fantastice. ntre zidurile palatului se aflau numeroase curi interioare deschise, n jurul crora se grupau camerele de locuit i anexele necesare desfurrii vieii. n mijlocul palatului se ridic ziguratul pe apte etaje Palatul - fortareata va concentra ntreaga activitate industriala a cetatii. Desi din vestitul palat al lui Sargon al II-lea nu au mai ramas dect temeliile zidurilor putem avea pe baza descrierilor o imagine a infatisarii initiale. Cladirea avea naltimea a patru etaje, fara ferestre, usi sau porti de intrare, accesul fiind asigurat de rampe nclinate si scari. Zidurile foarte nalte ale palatului aveau naltimea a opt etaje. Intrarea n palat si n curte interioara se facea prin poarta principala a palatului spre care duce o scara larga. La palatele sumeriene si babiloniene monotonia suprafetelor era uneori evitata prin aplicarea unor adevarate tapiterii de mozaicuri din bucati de caramida smaltuita.Palatele asiriene erau decorate cu picturi murale, reprezentnd scene din razboi, aducerea tribului, sau executia celor nvinsi.Acoperisurile, aproape plane, erau din caramida nearsa amestecate cu bitum.ncaperile erau lungi si - din cauza grinzilor de lemn, prea scurte, care sustineau acoperisul - nguste.Acelasi plan si aceleasi proportii grandioase le ntlnim si la temple,asemanarile sunt frapante. nca n mileniul al III-lea templele sumeriene aveau o varietate de forme.Tipul clasic,din prima epoca sumeriana, era cel de forma rectangulara,cu patru porti.Cu materialul de constructie existent, coloanele interioare, de sustinere, nu puteau fi dispuse nici la prea mari distante unele de altele, nu puteau fi nici prea nalte, nici prea zvelte fapt care facea sa nu poata fi creat un spatiu arhitectonic armonios. De unde, impresia de greoi, de strmt, de ntunecat, fara nimic din ritmul, miscarea, armonia unui interior de templu egiptean.Dar templul egiptean folosea ca material de constructie exclusiv piatra, care permitea cu totul alte solutii arhitectonice, mai practice si mai estetice. Cele mai vechi monumente de arta din sudul Mesopotamiei,care s-au pastrat, dateaza de la nceputul mileniului IV .e.n. (statuete de lut,vase pictate).n arta statului sumer, rolul de frunte l-a jucat arhitectura, principalul material de constructie fiind caramida cruda, mai rar arsa. Edificiile se naltau pe un val artificial, pentru a fi izolate de solul umed; acest procedeu de constructie a devenit caracteristic si arhitecturii de mai trziu din Asia anterioara. Cladirile aveau, de obicei, un plan dreptunghiular, iar principala parte a caselor sumeriene era curtea interioara, descoperita, n jurul careia se dezvoltau ncaperile de locuit.Tipul de plan format n aceasta epoca a stat la baza aproape tuturor constructiilor din sudul Mesopotamiei.Templul de la ElObeid, nchinat zietei fertilitatii, Ninhursag, poate servi drept model de arhitectura monumentala sumeriana. Peretii soclului n terasa si ai sanctuarului erau prevazuti cu rezalituri verticale.n arhitectura templului s-au folosit coloanele ncrustate cu piatra colorata si cu sidef,iar decoratia edificiului prezenta,pe lnga ncrustarea peretilor, sculptura din lemn acoperita cu foi de arama batuta si frize n mosaic, din sidef si ardezie.Mozaicul si sculptura n arama completau n mod organic arhitectura templului Arta din perioada akkadiana se distinge prin tendinta de a reda ntr-un mod mai verific fenomenele din lumea reala. Cea mai buna opera de arta akkadiana, cel putin originala, este "Stela biruintei regelui Naram-Sin", care povesteste despre victoria acestuia asupra triburilor muntene. Trasatura de stil distinctiva, noua si fundamentala, a acestei stele, o constituie unitatea si claritatea compozitiei.

Sapaturile de la Ur, care la sfrsitul mileniului III .e.n. era capitala statului si avea o populatie numeroasa, permit formarea unei idei asupra aspectului unui oras Sumerian din perioada de formare a monarhiei despotnice sclavagiste. n centrul lui se afla cetatea, n care erau centrate palatul, principalele temple si cladiri oficiale, iar mprejur se dezvolta orasul, aparat cu ziduri si cu un mare val. Deosebit de interesant este ziguratul din Ur care domina orasul. O parte integrata - desi independenta, - o anexa a templului era ziguratul. Numai regele si preotii puteau ajunge acolo,care faceau sacrificii pentru zei. De jur mprejur erau curti si sali diferite.Un caracter original al templelor din Mesopotamia este ca ele cuprindeau adesea un Zigurat. Ziguratele erau temple uriase construite pentru venerarea zeilor.Erau construite din lut si argila si aveau trei sau patru sectiuni.Erau construite foarte nalte, pentru a ramne uscate n timpul inundatiilor. Numai ziguratul din Ur a ramas n picioare, deoarece constructorii din epocile mai trzii au nvatat ca arderea caramizilor le va face mai rezistente. Era o constructie n forma de turn, cu mai multe niveluri n retrageri succesive, ncununate printr-un sanctuar numit "cerul", fiecare etaj al ziguratului fiind altfel colorat. Ziguratul asigura un loc sigur pentru preoti n caz de inundatie. Deoarece singurul mod de a intra n templu era pe cele 3 scari, locul era foarte usor de aparat mpotriva spionilor care vroiau sa fure ritualurile preotilor. Aceste ritualuri includeau sacrificarea unor animale si arderea acestora.Fiecare zigurat facea parte dintr-un complex care includea o curte, locuri de depozitare a hranei si mici locuinte n jurul caruia se construia orasul. Ziguratele mesopotamiene nu erau locuri de rugaciune si ceremonie pentru public. Mesopotamienii credeau ca ziguratele erau locuri sfinte prin intermediul carora zeii intrau n contact cu omenirea.. Fiecare oras avea un zeu protector. Doar preotii aveau dreptul sa intre n zigurat si aveau responsabilitatea de a le satisface "nevoile" zeilor. Datorita acestui fapt, preotii au devenit personaje puternice n societatea mesopotamiana. Cel mai vechi Zigurat descoperit este Ziguratul Sialk din Kashan care dateaza din mileniul al 3-lea naintea Erei Crestine. Orice zigurat era o uriasa suprapunere de prisme dreptunghiulare din ce n ce mai mici, al caror numar putea ajunge pna la sapte (sumerienii aveau convingerea ca zeii coborau din cer n sapte zile), si care erau legate ntre ele prin rampe de acces. Baza unui zigurat avea forma patrata. Se spunea ca n aceste temple zeii veneau sa se odihneasca, asa ca ziguratele erau luxos mpodobite. Ziguratele puteau sa aiba pna la 100 m naltime. naltimea ziguratului din Khorsabad era de 40 m, a celui din Assur, de 90 de m, a celui din Ur cladit la nceputul mileniului a III-lea .e.n. - avea latura bazei de 64 de m, iar naltimea (dar numai pna la a doua terasa, att ct s-a pastrat pna azi) de 43 de m. Pentru mesopotamieni, ziguratul era un fel de punte ntre cer si pamnt, n vrful caruia oficia "pastorul popoarelor": - n acelasi timp mputernicitul zeilor pe lnga oameni si al oamenilor pe lnga zei.