DILEMA DIETELOR

Adolescena este perioada in care avem foarte multe idealuri, modele care ne orienteaza comportamentul si ne determina sa adoptam un anumit stil de viata mai mult sau mai putin benefic. Acest lucru pentru ca acum se contureaza mai bine identitatea de sine a adolescentului, care cauta , cerceteaza, este mereu altul , pentru ca se cauta pe sine si ajunge sa se gaseasca dupa ce incearca anumite comportamente, care ii satisfac curiozitatea. Relatia cu ceilati, acceptarea grupului este determinanta pentru evolutia personalitatii lui. Este foarte important mediul in conturarea unei personalitati active, creatoare, armonioase, dar nu pot fi neglijate nici educatia si materialul genetic al fiecaruia. Este clarAdolescentele sunt extrem de preocupate de greutatea lor, vor sa se incadreze in anumite standarde si fac eforturi considerabile pentru asta. Recurg la tot felul de diete, la infometare de foarte multe ori, la diete a caror eficienta nu este garantata si care se mai poate asocia si cu probleme de sanatate. Dorinta excesiva de a avea o greutate scazuta se asociaza cu diete drastice care impiedica atingerea unui randament optim in activitatile desfasurate pe parcursul zilei, observandu-se repercusiuni si in planul activitatii de invatare, extrem de importanta la aceasta varsta, liceanul petrecandu-si o mare parte din timp invatand la scoala , dar si acasa. Nu este un lucru rau ca suntem preocupate de greutatea noastra, dar este important sa stim ca exagerarea poate avea efecte nocive, generand in anumite cazuri anorexia, care reprezinta abtinerea de la mancare a persoanei ca urmare a unei imagini corporale deformate. Desi este slaba , aceasta continua sa se abtina de la mancare , considerandu-se grasa, provocandu-si de multe ori starea de voma dupa ce mananca, consumul abuziv de medicamente pentru slabit sau al laxativelor. Se produce asfel o slabire groaznica a organismului, o epuizare a acestuia, persoana aflandu-se in imposibilitatea desfasurarii bune a unei activitati. Anorexia se asociaza adesea cu depresia, anxietatea. Am prezentat acest aspect pentru a informa asupra efectelor negative pe care le poate genera o ambitie excesiva de infometare pentru a slabi. Este important sa avem un regim alimentar sanatos. si vom spune acum probabil da ,dar va trebui sa renunt la o groaza de alimente. Da, asa este, la unele va trebui sa mai renuntam, sau macar sa le consumam in cantitati mai mici sau la anumite ore , in niciun caz la 23 noaptea: pentru ca pana la ora de somn sa mai fie timp sa se produca arderi in organism prin efort fizic. Pentru a avea un corp sanatos trebuie sa incercam sa avem o alimentatie echilibrata in proteine, grasimi si glucide, toate avand un rol bine definit. S ne lum proteinele din carne, oua si legume. Grasimile denumite si lipide le putem gasi in alimente care contin ulei de masline, din uleiul de peste, din alune, nuci. Putem sa avem grija de memoria noastra consumand alimente care contin fier ( legume verzi ca spanacul, radacinoase, fasole, nuci, produse cerealiere fortifiate, dar si carne de pui). Sursele de potasiu sunt si ele bune pentru memorie: pestele, carnea de pui, fructe precum bananele, caisele, prunele uscate si legume ca rosii, cartofi. O memorie buna presupune un aport optim de vitamine pe care le putem lua din legumele verzi, fructe, cereale.

Conform rezultatelor unui studiu recent, femeile care sufera de depresie isi pot alimenta boala printr-o dieta nesanatoasa, ce contine alimente procesate si zahar. Cercetatorii au descoperit ca tulburarile de dispozitie sunt mai frecvente la femeile intre 20 si 93 de ani care, timp de 10 ani, au mancat in principal alimente procesate, rafinate, cu continut ridicat de grasimi. Nu exista diete magice, spun medicii, insa faptul ca introducem in dieta in principal legume, fructe, alimente cu cereale integrale, lactate cu continut scazut de grasimi si carne slaba, lasand alimentele procesate si rsfurile cu dulciuri in categoria - uneori, ne intareste sanatatea fizica si o sustine pe cea mentala. Echipa de cercetatori a luat in considerare evaluarile dietare si psihiatrice adunate timp de peste 10 ani de la 1046 de femei. Conform raportului publicat in American Journal of Psychiatry, un total de 925 de femei aveau tulburari de dispozitie, in timp ce 121 dintre ele aveau tulburari depresive si/sau anxietate. Atunci cand au incercat sa evalueze modul in care dieta poate fi asociata cu tulburarile de dispozitie, ei au descoperit ca o dieta occidentala, care include in principal hamburgerii, painea alba, pizza, chipsurile, laptele cu totul felul de arome adaugate, berea si alimentele cu adaosuri de zahar, era asociata cu un procentaj cu 50 la suta mai mare al probabilitatii de tulburari depresive. Din contra, atat depresia cat si anxietatea apareau cu 30 la suta mai rar printre femeile cu o dieta mai traditionala, alcatuita in principal din legume, fructe, carne de vita, miel, peste si alimente din cereale integrale. Aceste asocieri au fost constatate din nou atunci cand au fost inclusi in studiu si o varietate de factori ca varsta, greutatea, statutul social si economic, educatia, activitatea fizica, fumatul si obiceiurile legate de consumul de alcool. Insa analizele similare, efectuate pe femeile care consumau in principal fructe, salate, peste, tofu, nuci si alune, iaurt si vin rosu nu au indicat asocieri cu depresia si anxietatea. Cercetatorii au spus ca descoperirile subliniaza nevoia de studii suplimentare pentru a determina daca alimentatia nesanatoasa duce la scaderea sanatatii mentale sau invers. Ce ar trebui sa aleg? Miere sau zahar? Care paine ingrasa mai mult? Care carne este mai buna cea alba sau cea rosie? Sa folosesc margarina sau unt? Iata 20 de raspunsuri la un numar egal de dileme intalnite in magazine si in bucatarii! Multitudinea produselor care impanzesc supermarket-urile si diferitele feluri de preparare ale unei salate creaza de multe ori dileme. Este mai bun zaharul brun decat cel alb? Pasta de rosii sau rosii la cutie? Legume taiate subtire sau gros? Lamaie sau otet? Branza sau oua? Iata cele mai frecvente intrebari care au legatura cu dietele si unele raspunsuri care ne vor ajuta sa facem cele mai bune alegeri. 1. Branza sau oua? Aceasta poate fi o dilema veche, dar o amintim pentru a arata adevarata dimensiune a acestora. Pentru inceput, ambele sunt surse de proteina si sunt considerate substituenti ai carnii. Ouale contin si fier, ceea ce ii lipseste branzei. Pe cealalta parte, ouale contin mai mult colesterol (213 mg la un ou, in timp ce 30 g de branza contin doar 25 mg). 2. Miere sau zahar? Mierea si zaharul sunt carbohidrati si in particular, ei sunt dizaharide (glucoza si fructoza). Mierea pura este de preferat, fiind un produs narural care nu este supus unui proces si rafinarii ca zaharul. Ca produs natural, contine vitamine si minerale prezente in fagure. In functie de carbohidrat, zaharul ofera energie (sub forma de calorii) corpului, dar nu mai contine si alte substante nutritive. Atentie: daca pe eticheta recipientului i se atribuie mierii de albine o anumita perioada de valabilitate, nu este vorba de miere naturala, pura 100%.

Mierea naturala nu are termen de valabilitate! 3. Ulei rafinat sau virgin? Uleiul virgin (cuvantul virgin trebuie sa fie scris pe recipient) este preferat, deoarece el nu a fost supus niciunui proces, ceea ce inseamna ca materia prima este de calitate superioara. Uleiul rafinat este supus mai multor procese pentru a fi imbunatatit in ceea ce priveste aroma, culoarea si gustul. Pe cealalta parte, el poate fi pastrat mai mult deoarece prin prelucrare se inlatura acizii grasi, care sunt responsabili in rancezirea uleiului. 4. Legume crude sau fierte? Legumele crude sunt preferabile pentru ca ele contin mai multe vitamine si minerale solubile in apa, proportie care este pierduta atunci cand legumele sunt gatite prin fiert. In plus, legumele crude contin fibre care ajuta prin actiunea lor benefica asupra intestinului subtire si creaza sentimentul de plin. De asemenea, se combina cu o parte din colesterolul prezent in mancare si il elimina din corp, dar si decaleaza absorbtia carbohidrantilor. Legumele fierte sunt mai usor de digerat, ceea ce reduce eficacitatea fibrei. 5. Unt sau margarina? Daca trebuie sa alegem intre aceste doua produse, alegem untul. Este o sursa de grasimi saturate care ar trebui consumata in cantitati mici, de vreme ce afecteaza sistemul cardiovascular. Margarina este o sursa de acizi grasi care sunt produsi in timpul hidrogenarii plantelor uleioase. Acesti acizi sunt banuiti ca ridica nivelul colesterolului rau in timp ce il dimineaza pe cel bun ceea ce inseamna egalitate, si mai mult, nocivitate asupra sistemului cardiovascular in comparatie cu grasimile saturate (unele tipuri de grasimi sunt disponibile comercial dupa ce li s-a redus numarul de acizi grasi). In aceasta competitie castiga detasat untul. 6. Iaurt cu sau fara caimac (grasimi)? Daca putem gasi iaurtul traditional fara caimac (obtinut doar prin folosirea cheagului), s cumparm este un produs natural, pur. Iaurturile cu caimac comercializate sunt rezultatul unui proces industrial. Caimacul se formeaza atunci cand laptele nu a fost omogenizat. Nu exista o diferenta semnificativa intre iaurtul obtinul din laptele de vaca cu caimac (nedegresat) si fara, de vreme ce laptele de oaie a fost adaugat (fiind mai bogat in grasimi), caz in care stratul de caimac de deasupra este mai subtire. Singura diferenta dintre cele doua tipuri de iaurt este ca unul contine un strat de caimac cu grasimi concentrate, deci inlaturarea sa va insemna un minus in numarul caloriilor. 7. Lapte degresat sau gras? Desi poate parea ciudat, laptele gras este preferabil. Contine toata grasimea sa, dar isi mentine naturaletea si vitaminele grase solubile (A, D, E, K). Laptele degresat este recomandat atunci cand este ceruta reducerea consumarii grasimilor din cauza unor probleme de sanatate. Daca nu exista astfel de probleme si vrem doar sa reducem grasimile din alimentatia zilnica, s incearcm s evitm celelalte surse de grasimi: unt, margarina, carne cu grasime si s nu ne razbunm neaparat pe lapte, o sursa de calciu la care nu trebuie sa renunm: s ne gndim la osteoporoza! 8. Fructul intreg sau numai sucul? Alegem fructul, deoarece el contine fibre si mai multe vitamine care nu au fost oxidate, cum e in cazul sucului. Prin masticatie, intregul fruct ne ofera senzatia de plin, de satietate, pe cand sucul nu.

9. Branza galbena (cascaval sau branza topita) sau feta? Branza galbena contine mai multa grasime si mai putina apa in comparatie cu branza feta. Oricum, ambele au un continut mare de calciu (100 g de branza galbena contine 1,011 mg de claciu, pe cand 100 g de branza feta contine doar 493 mg de calciu). Pe cealalta parte, in afara de faptul ca e o sursa pentru grasimi si proteine, branza feta contine si hidrocarbura (pe cand branza galbena nu, datorita metodei de preparare). S ne bucurm cu moderatie de ambele feluri de branza. 10. Zahar alb sau brun? In ceea ce priveste numarul de calorii pe care il contin exista egalitate (o lingura contine 20 calorii). Diferenta dintre ele este ca zaharul alb este produsul unui lung proces in comparatie cu zaharul brun, iar acest lucru este considerat a fi un dezavantaj. In plus, zaharul brun cuprinde urme de melasa (care contine la randul ei minerale) de la materia bruta trestia de zahar. 11. Legume taiate mai subtire sau mai gros? Cu cat sunt mai mari taiate, cu atat mai bine, sustin dieteticienii. Taindu-le marunt, vitaminele se oxideaza. In plus, fibra este rupta si devine mai rapid digerabila, ceea ce nu este de dorit. Dar daca vrem sa obtinem maximul de vitamine si fibre din legume, alegem o salata cu legume taiate subtire, fin, care este mai atractiva. 12. Mustar sau maioneza? Din nenumarate motive, mustarul este mai bun. Pentru inceput, deoarece el contine mai putine calorii. O lingura de mustar contine 5 calorii, pe cand una de maioneza contine 35! De asemenea, maioneza contine oua, care sunt o sursa de colesterol. Si mai mult, mustarul, care este produs din seminte de mustar cu adaos de zahar si otet, nu contine grasimi care sa deranjeze sistemul cardiovascular. 13. Carne alba sau rosie? Carnea rosie (de porc, de vita) este mai bogata in grasimi saturate si colesterol decat carnea alba (pui, peste). Oricum, este o sursa mai buna de fier decat carnea alba. Dieteticienii recomanda carnea rosie pentru consum (o portie pe saptamana, nu exagerat!), in timp ce carnea alba ar trebui mancata de cate 3-4 ori pe saptamana, cu predominanta pestelui in meniurile zilnice. 14. Ton in ulei sau in apa? Este important sa aratam ca tonul nu este conservat in apa, cum se crede, ci in saramura - apa sarata. Saramura, ca si uleiul, ajuta la pastrarea tonului. Alegerea intre cele doua tipuri de ton este facuta daca persoana sufera de hipertensiune (presiune ridicata a sangelui). In aceste cazuri, consumarea sarii in exces trebuie evitata, deci este mai bine sa alegem ton in ulei. Alte avantaje ale acestei alegeri ar mai fi ca tonul in ulei contine mai putina sare si ca acest ulei poate fi folosit in salata. Pe cealalta parte, el este mai bogat in calorii datorita uleiului. Mai mult, putem scurge foarte bine tonul, in asa fel nct sa eliminm cat mai mult din uleiul pe care il contine. 15. Lamaie sau otet? Dieteticienii recomanda lamaia, care este o sursa bogata de vitamina C si care te protejeaza impotriva infectiilor si iti mentine organismul tanar. Ea este esentiala pentru absorbtia fierului in mancare de catre corp (de exemplu carne). In plus, vitamina C este anti-oxidanta si intarzaie oxidarea ingredientelor in salate.

Otetul, din contra, nu are beneficii. Pur si simplu, el adauga gust mancarii si salatelor. 16. Cartofi fierti sau prajiti? Motivul pentru care expertii nu recomanda cartofii prajiti este numarul lor mare de calorii datorat uleiului pe care il inghit la prajire. Exista deja cartofi prajiti care pot fi cumparati, insa intotdeauna exista intrebari despre calitatea uleiului in care acestia au fost prajiti. Daca este folosit de mai mult de trei ori datorita oxizilor si produsilor oxidatiei uleiul poate deveni cancerigen. Cartofii fierti, din contra, nu au ulei in afara de cel pe care il poti adauga si care de regula nu este mult, de vreme ce cartofii fierti nu absorb la fel de mult ulei ca si cei prajiti. Singurul dezavantaj e ca daca alegi cartofi fierti, acestia vor fi mai greu de digerat, de vreme ce fierberea mareste cantitatea de amidon. 17. Paine alba sau neagra? Ar trebui sa stabilim ca atunci cand spunem paine neagra ne referim la painea integrala din grau, din care tarata nu a fost scoasa (stratul exterior al graului). Deci numele corect ar fi paine integrala. Intre aceasta si painea alba, dieteticienii o recomanda pe prima. Ea contine substante vitale pentru buna functionare a sistemului digestiv si pentru combaterea constipatiei. In plus, contine mai multe vitamine si minerale care sunt prezente in tarate. Poate ca painea alba este mai moale, dar cea neagra are mai multe beneficii. Acelasi lucru este valabil si pentru cerealele a caror tarate nu au fost inlaturate, cum ar fi orezul brun. 18. Pasta de rosii, suc de rosii sau rosii la cutie? Ar fi corect sa prezentam si dilema rosiilor: cu sau fara coaja? Cele necojite sunt mai bune, deoarece isi retin fibrele. Deci rosiile sunt de preferat in favoarea sucului sau pastei de rosii. Nu sunt la fel de gustoase ca rosiile proaspete, datorita conservarii, dar reprezinta cea mai buna alegere. Pasta de rosii, pe de alta parte, contine mai multa sare si zahar (unele marci) si nu da mancarii textura naturala. In opozitie, este mai greu sa observam diferenta dintre rosiile proaspete si cele la conserva in mancarurile preparate. 19. Ulei de masline sau din seminte de floarea-soarelui? Uleiul de masline este mai bun, deoarece este bogat in acizi grasi monosaturati, care sunt benefici sistemului cardiovascular. De asemenea, el este o sursa de vitamina E, care este antioxidanta (lupta impotriva cancerului si imbatranirii). Uleiurile din seminte sunt intotdeauna rafinate, ceea ce inseamna ca ele au capatat in urma procesului de prelucrare aroma, culoare si gust. Sunt o sursa de acizi polinesaturati, ceea ce este perfect valabil si pentru uleiul de masline. 20. Apa minerala sau carbogazificata? Apa naturala carbogazoasa (apa minerala de izvor natural carbogazoasa) contine carbonat de sodiu natural si alte minerale (calciu, magneziu, potasiu), in functie de sursa din care provine. Se considera deci, ca exista o urma mica de elemente si minerale folositoare. Este mai buna si mai bogata in elemente vitale pentru corp si poate fi mai plata in comparatie cu apa care contine bicarbonat de sodiu (dar aceasta depinde tot de sursa).