Sunteți pe pagina 1din 7

Ferdinand La moartea Regelui Carol I, tronul a fost mostenit de catre Ferdinand, fiul fratelui mai mare al defunctului Rege..

Ferdinand s-a insurat, pe data de 10 ianuarie 1893, cu Maria de Edinborough, din Familia Regala a Angliei. Impreuna au avut 6 copii, cel mai mare, botezat Carol, urmand sa devina Regele Carol al II-lea. In 1914, Ferdinand a devenit Rege al Romaniei, la 49 de ani, depunand juramantul solemn si promitand ca va fi "un bun roman". In timpul razboilului mondial Regele Ferdinand s-a alaturat curentului favorabil Antantei, si, in 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroana in cadrul caruia a luat o hotarare dramatica: intrarea Romaniei in razboi impotriva tarii sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul romanilor, situatia de pe campul de lupta nu a fost favorabila, o buna parte din teritoriul Romaniei fiind ocupat de catre trupele Puterilor Centrale. Ferdinand si intregul guvern roman s-au refugiat, in noiembrie 1916, la Iasi. In cele din urma, situatia avea sa se schimbe in cursul anului 1918, anul de nastere al Romaniei Mari. Ferdinand s-a intors triumfal la Bucuresti, in fruntea armatei sale eroice, trecand pe sub arcul de triumf, intampiant fiind de populatie

entuziasta. A domnit 13 ani. In timpul vietii sale, Regele a vazut faurindu-se Romania Mare, a infaptuit reforma agrara, impartind pamant taranilor, a promulgat Constitutia din 1923, lege fundamentala liberala si democratica. In numai 13 ani de domnie, dintr-un "necunoscut", Ferdinand avea sa devina un mare Rege.

POLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR


Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator, pana la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele vii. Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in conditii naturale si provoaca

modificari negative ale calitatii mediului, este un poluant. Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergenti sintetici, provenite din activitatea casnica si industriala, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, "smogul", folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse indrustrii. Problema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii. Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea rationala, conservarea si refacerea resurselor naturale, prevenirea poluarii mediului, conservarea speciilor rare, pesteri, declarate ca monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are si un mijloc de recreiere si tonificare a energiei fizice si spirituale a omului. POLUAREA APEI Spalarea rezidurilor depozitate pe sol datorita precipitatiilor drept in rauri. Mari cantitati de reziduri fecaloidmenajere din orasele canalizate se revarsa in apele curgatoare. Detergentii sintetici, insecticidele altereaza calitatea apei, afectand, pana la urma, si fauna acvatica. Substantele chimice nocive se pot infiltra in sol, ajungand pana la panza de apa subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa). In bazinele de oxidare, numite si bazine biologice (naturale sau artificiale), activitatea bacteriilor si algelor se interconditioneaza. Sub actiunea bacteriilor aerobe, substantele organice complexe se descompun in CO2, H2O, NH3 etc. Produsele obtinute vor fi utilizate de catre alge in procesul de fotosinteza. Oxigenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru oxidarea altor substante organice complexe din bazin. POLUAREA SOLULUI Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt:

Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul; Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor afecteaza masa organica din sol, ii altereaza structura etc.; Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungand in sol, modifica mecanismele interne, fertilitatea solului; Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului; Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului; Taierea padurilor; Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb).

POLUAREA AERULUI Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Efectul de sera: Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Gauri in stratul de ozon: Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon. Ploi acide: Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele.Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide.Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici organisme.Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului. Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii ,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti.

GLANDELE ENDOCRINE sunt organe specializate n producerea i secretarea unor substane numite hormoni care sunt eliminai direct n snge. Glandele endocrine - nu au canal de excretie, produii lor (hormonii) se varsa direct n snge. Temporar placenta este i ea gland endocrin.

EPIFIZA ( PINEALA), HIPOFIZA, TIROIDA, PARATIROIDELE,TIMUSUL, SUPRARENALELE, PANCREASUL, TESTICULELE, OVARELE HIPOFIZA (GLANDA PITUITAR) - este o gland mica (0,5 g greutate), are dimensiunile unui bob de fasole. Este localizata la baza creierului ntr-o cavitate a osului sfenoid denumit aua turceasc. HIPOFIZA are trei lobi: - lobul anterior (75 % din masa glandei), - lobul intermediar - lobul posterior (23 %). Lobul anterior i lobul intermediar ambele de origine epitelial - alctuiesc ADENOHIPOFIZA. Lobul posterior de origine ectodermic (origine nervoas ca i hipotalamusul) - alctuiete NEUROHIPOFIZA. Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitar. Tija pituitar - cuprinde sistemul circulator port hipotalamo-hipofizar i tractul hipotalamo-hipofizar. Prin sistemul porthipofizar - factorii de eliberare si inhibare din nucleii hipotalamici ajung la lobul anterior al hipofizei -adenohipofiza. Prin tractul hipotalamo-hipofizar - produsii de neurosecretie ai nucleilor hipotalamici ajung la lobul posterior al hipofizei - neurohipofiza. a.Adenohipofiza - este constituit din cordoane celulare, care formeaza epiteliul secretor al glandei. Aceasta cuprinde celule specifice pentru fiecare dintre hormonii secretati. HORMONII ADENOHIPOFIZARI -STH (somatotropina) -Hormonul somatotrop - hormonul de crestere - are ca actiune principala stimularea cresterii armonioase a intregului organism. De asemenea, intervine in: dezvoltarea celulelor, activeaz transportul aminoacizilor in celule si stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor, cu efect asupra cresterii oaselor, muschilor si viscerelor. - stimuleaza SINTEZA PROTEINELOR - stimuleaza transportul aminoacizilor in celule - HIPERGLICEMIE - scade consumul tisular de glucoza - mobilizeaza ACIZII GRASI din depozite - stimuleaza sinteza de CORPI CETONICI -scade eliminarile de: Na, K, Ca, N, P

- TSH (tirotropina adenohipofizara) - Hipersecreia hormonului de crestere (STH), nainte de pubertate determin GIGANTISMUL: -cretere exagerat n nlime, talie peste 2 m; -deformri ale scheletului; -tulburri de echilibru; -dureri de cap violente; -imaturitate. - Hipersecreia hormonului de cretere la adult determina boala numita ACROMEGALIE caracterizata prin: - cretere exagerat a extremitilor corpului: membrelor, oaselor feei, buzelor, limbii. -Aspecte: cap mare, nas gros i lung, buze groase, mandibul proeminent spre exterior, brbie i urechi mari, mini i picioare foarte dezvoltate. - Hiposecreia hormonului de crestere - determin la copii NANISMUL HIPOFIZAR sau PITICISM caracterizat prin: -tulburri de cretere i dezvoltare fizic, dar cu intelect normal; -bolnavii au statura mic (0.80 m - 1.20 m), cu cap i membre mici, proporionate; -prezint tulburri nervoase i stri de depresie. -Tratamentul se face prin administrarea lui la timp pe baz de hormoni hipofizari (de cretre), astfel creterea poate deveni normal. HORMONI GLANDULARI TROPI -Hormonul tireotrop sau tireotropina (TSH) - stimuleaza cresterea, dezvoltarea si secretia de hormoni ai glandei tiroide. -Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina (ACTH) - stimuleaza cresterea, dezvoltarea si activitatea secretorie a glandelor corticosuprarenale. Hipersecretia de ACTH determina hipertrofierea corticosuprarenalei si hipersecretie de hormoni ai acesteia, avand ca urmare tulburari metabolice. -Hormonii gonadotropi - controleaza functiile gonadelor feminine si masculine. De asemenea controleaza secretia glandelor mamare la femeie. - FSH (hormonul foliculostimulant) - LH (hormonul luteinizant) PROLACTINA - Hormonul luteotrop (LTH) = hormon secretat de adenohipofiza b.LOBUL POSTERIOR HIPOFIZAR (NEUROHIPOFIZA) Lobul posterior - este constituit din axoni ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori si celule gliale. Neurohipofiza constituie un depozit de hormoni produsi de hipotalamusul anterior. HORMONII NEUROHIPOFIZARI sunt: ADH - Hormonul Antidiuretic sau VASOPRESINA i OCITOCINA. Sunt hormoni secretati de hipotalamus (nucleii anteriori) si depozitati in neurohipofiza (de la nivelul careia sunt elimina in sange). 1. ADH contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare in organism, prin stimularea absortiei de apa la nivel renal (segmentului distal al nefron). Deci, are efect antidiuretic, prin reducerea cantitatii de urina eliminata i creterea concentraiei acesteia. Secretat in doze mari hormonul antidiuretic determina: vasoconstrictie, hipertensiune arteriala, efecte metabolice (hiperglicemie). Deficitul de hormon antidiuretic - determin DIABETUL INSIPID, care se manifest prin: poliurie (eliminarea de cantiti foarte mari de urin diluat (10 30 l / 24 h), concomitent cu polidipsie (ingestia de cantiti foarte mari de lichide). 2. OCITOCINA favorizeaz: - Naterea - prin stimularea contraciilor musculaturii netede a uterului gravid. - Alptarea - prin stimularea contraciei celulelor mioepiteliale ale canalelor galactofore din glandele mamare (ejectie lapte). LOBUL INTERMEDIAR reprezint aproximativ 2 % din masa glandei. Lobul mijlociu (intermediar) al hipofizei secreta MSH - hormonul melanocitostimulant sau melanotropina. Acesta stimuleaza sinteza de melanina in melanocite cu rol de pigmentare a pielii.

GLANDA TIROID produce doi hormoni care conin IOD: TIROXINA (T4) TRIIODOTIRONINA (T3). Acesti hormoni au efecte identice, dar mai rapide si mai puternice n cazul TRIIODOTIRONINEI. HORMONII TIROIDIENI stimuleaz mecanismele implicate n scindarea glucozei, fapt ce conduce la creteri ale ratei metabolismului i ale generrii de cldur n organism. ACIUNI: principalul efect efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului bazal (MB), a consumului de oxigen si a oxidarilor celulare; creste catabolismul proteinelor = creste excretia de azot creste LIPOLIZA scade sinteza de colesterol creste absobtia GLUCOZA + utilizarea ei (glicogenoliza) produc nervozitate, iritabilitate, neliniste cresterea si dezvoltarea corpului (hormon STH) mentin, impreuna cu prolactina, secretia lactata stimuleaza activitatea gonadelor
ALTE EFECTE GENERALE ALE HORMONILOR TIROIDIENI INCLUD STIMULAREA URMTOARELOR ACIUNI:

*dezvoltarea i funcionarea sistemului nervos al ftului; *funcionarea normal a inimii; *dezvoltarea musculaturii; *creterea i maturarea osoas; *funcionarea normal a sistemului digestiv; *capacitatea reproductiv a femeii; *hidratarea i secreia la nivelul pielii. REGLAREA NIVELULUI DE HORMONI TIROIDIENI Exist 2 hormoni reglatori implicai: - hormonul eliberator al tiroidei (TRH) produs de hipotalamus. - hormonul stimulant (TSH) secretat de hipofiz. n condiii obinuite, activitatea TIROIDEI este coordonat de adenohipofiz prin TSH, n funcie de concentraia sangvin a tiroxinei. Reglarea nivelului de hormoni tiroidieni din snge se realizeaz prin mecanism umoral de FEED - BACK NEGATIV: organismul detectez fluctuaiile nivelului circulant al hormonilor i iniiaz mecanismele fie de cretere, fie de scdere ale acestora. Nivelul hormonilor tiroidieni din snge afecteaz producerea TRH care regleaz secreia de TSH. Acest mecanism controleaz nivelul hormonilor tiroidieni. Nivelurile crescute de hormoni tiroidieni produc scderea cantitii de TRH produse de creier, ceea ce duce la scderea nivelului de TSH. Rezultatul Scade cantitatea de hormoni tiroidieni. n condiii neobinuite (frig, stress), cnd crete necesitatea de hormoni tiroidieni, intervine mecanismul nervos prin care hipotalamusul elibereaz TRH. Ajuns la adenohipofiz pe cale sangvin, TRH stimuleaz secreia de TSH. n consecin, va fi stimulat secreia de hormoni tiroidieni, deci are loc creterea nivelului hormonilor tiroidieni din snge. TULBURRILE GLANDEI TIROIDE HORMONI TIROIDIENI HIPOSECRETIE -(-) copil = CRETINISM (-) adult = MIXEDEM (piele uscata, gras, anemic, friguros, lent in gandire) HIPERSECRETIE -(+) adult = boala BASEDOW-GRAVES (piele umeda, slab, nu suporta caldura + GUSA EXOFTALMICA = tiroida marita, globi oculari proeminenti)

HIPOFUNCIA TIROIDIAN este rezultatul deficitului hormonal de tiroxin i triiodotironin produse de glanda tiroid. Cea mai frecvent cauz de hipotiroidism n lume este DEFICITUL DE IOD DIN ALIMENTAIE. Insuficiena tiroidian determin tulburri variate n funcie de gradul deficienei hormonale i de vrsta la care a survenit. Absena congenital a tiroidei sau incapacitatea genetic a glandei de a secreta hormoni duce la CRETINISMUL GUOGEN. Cea mai frecvent cauz de hipotiroidism n lume este deficitul de iod din alimentaie. La populaiile din zonele montane, cu ape srace n iod, apare GUA ENDEMIC manifestat prin creterea n volum a glandei, nsoit de hipofuncia acesteia. Combaterea se face prin administrarea de tablete de iod i sare iodat. Termenul de gu endemic se refer la mrirea n volum a glandei tiroide cu hiposecretie, manifestare ntlnit n anumite zone geografice, interesnd 10% din populaie. Gua apare cu predilecie n zonele de munte i de deal. Factorul determinat n constituirea guii este carena de iod. Se recomand administrare de iod i sare iodat. HIPOFUNCIA TIROIDIAN determina efecte variate in functie de varsta. La copii determina NANISMUL TIROIDIAN, cu dezvoltare fizica si psihica redusa pana la cretinism. La adulti determina scaderea capacitarii de invatare si memorare. Indiferent de varsta, are loc reducerea metabolismului bazal, determinand MIXEDEMUL (edem mucos, cu piele uscata, ingrosata si caderea parului). HIPOFUNCIA TIROIDIAN determina efecte variate in functie de varsta. La copii determina NANISMUL TIROIDIAN, cu dezvoltare fizica si psihica redusa pana la cretinism. La adulti determina scaderea capacitarii de invatare si memorare. Indiferent de varsta, are loc reducerea metabolismului bazal, determinand MIXEDEMUL (edem mucos, cu piele uscata, ingrosata si caderea parului). HIPERFUNCIA TIROIDIAN n hipertiroidism (hipofuncia tiroidian) se produc hormoni tiroidieni n exces. BOALA BASEDOW-GRAVES sau GU EXOFTALMIC este frecvent mai ales la femei i caracterizat prin: scderea n greutate, exoftalmie, tahicardie, hipertensiune, iritabilitate crescut, creterea n dimensiuni a glandei. GU EXOFTALMIC apare datorit insuficientei functionri a tiroidei. MANIFESTRI: Gu tiroida crescuta n volum, cu pastrarea capacitaii de a produce hormoni. Exoftalmie ochi bulbucati, stralucitori. Nervozitate crescuta, iritabilitate crescut; Insomnii. Tremurturi ale minilor, capului, limbii, pleoapelor. Clipire rar. Creterea metabolismului bazal. Tulburri cardiace (cresterea frecventei contractiilor inimii - tahicardie, hipertensiune). Cresterea ritmului respirator. Hiperfagie (consum crescut de alimente) cu scdere n greutate. Piele umeda i fierbinte. Se interzice bolnavilor consumul de alcool, cafea, condimente, sare. n toate formele de HIPERTIROIDISM producerea de tiroxin n exces poate determina apariia: * intoleranei la cldur, * transpiraiei excesive, * accelerarea pulsului, * palpitaii, * stri anxioase. CANCERUL TIROIDIAN Poate determina apariia unei umflturi la nivelul gtului. Acest tip de cancer este mai rar ntlnit.

S-ar putea să vă placă și