Sunteți pe pagina 1din 3

Ce sunt deniile

Pr. Prof. Nicolae Necula [urmat de comentariul lui Emil Tripa - la 13 decembrie 2006] n calendarul ortodox sptmna a cincea a Postului Patelui sunt menionate, n zilele de miercuri i vineri, Denii, a Canonului celui Mare i a Acatistului Nsctoarei de Dumnezeu. Ce sunt aceste Denii? Prin caracterul i coninutul lor, deniile sunt unicate n cultul divin ortodox. Cuvntul denie vine de la slavonescul vdenie i nseamn priveghere sau slujb nocturn. Mai precis, denia este slujba utreniei sau de diminea care se svrete seara, n ajun. Denia se deosebete de priveghere, care nseamn tot slujb de sear, prin faptul c se refer numai la utrenia svrit seara. Dac privegherea se svrete n ajunul srbtorilor importante, deniile se svresc numai n dou sptmni din timpul unui an bisericesc i anume: n sptmna a cincea i a aptea (sau a Patimilor) din Postul Patelui. Cele dou denii din sptmna a cincea sunt utreniile zilelor de joi i smbt svrite seara, n ajun. Slujba este o utrenie de post care nglobeaz n ea cele dou piese imnografice foarte importante i frumoase: Canonul cel Mare al Sfntului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea (praznuit la data de 4 iulie) i Acatistul Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima pies imnografic, cunoscut i sub numele de Canonul de pocin este alctuit din 250 de imnuri sau strofe n care autorul exprim n form ntraripat zdrobirea inimii celui pctos, constituind un imn statornic spre pocin. Cea de a doua compoziie imnografic, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de laud nchinat Maicii Domnului, alctuit din 24 de strofe. Aceast pies imnografic d expresie sub form poetic, nvturii Bisericii despre Maica Domnului. Deniile din sptmna ultim a Postului sau Sptmna Patimilor sunt slujbele la care credincioii particip, prin tradiie, n numr foarte mare. Ele se svresc n biserici ncepnd cu seara Floriilor, deci din Duminica a asea a postului, pn vineri seara, inclusiv. Ca i cele din sptmna a cincea i aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat. Dintre aceste denii, cele mai importante sunt cele de joi i vineri seara, cunoscute i sub denumirile de denia mic i denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor i scoaterea solemn a Sfintei Cruci n mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebete de celelalte denii prin Cntarea Prohodului, n trei stri ca i prin ritualul nconjurrii bisericii cu Sfntul Epitaf (custur sau pictur de mare frumusee care reprezint scena punerii n mormnt). (din lucrarea Biserica i cult pe nelesul tuturor, Ed. Europartner) * Comentariu la articolul "Ce sunt deniile" al Parintelui prof. univ. dr. Necula Emil Tripa - etripa@hotmail.com Doresc sa aduc cateva completari la articolul Ce sant deniile al par. Necula, si anume de ce deniile, care sunt de fapt utrenii, se tin seara. Explicatiile de mai jos depasesc cadrul cartii sfintiei sale, acela de popularizare a credintei. Dupa tipicul bisericesc, denia nu incepe seara ci la ceasul al 7-lea din noapte, adica la ora 0:00 sau miezul noptii. Aceasta randuiala este mentionata explicit in Triod la Utrenia din Sfanta si

Marea Joi (denia de miercuri seara), unde Triodul mai mentioneaza si ca Miezonoptica nu se mai canta in biserica. Inceperea deniei la ceasul al saptelea din noapte mai este pomenita inca o data la Utrenia din Sfanta si Marea Sambata, supranumita si Denia Prohodului Domnului. Aceeasi mentionare o mai intalnim inca o data in Penticostar la inceputul utreniei din noaptea Invierii Domnului, cunoscuta in popor sub numele de slujba invierii Domnului. Din aceasta trecere in revista se trage concluzia ca deniile incep seara numai in parohiile de mir, ca pogoramant pentru neputinta privegherii, si ca aceasta este exceptia, nu regula. Oricine a stat pana la sfarsitul unei denii si a auzit Doxologia (mica sau mare), se va fi intrebat de ce spune rugaciunea Invredniceste-ne, Doamne, in ziua aceasta fara de pacat sa ne pazim noi cand, de fapt, tocmai a inceput seara. Cele mai vechi denii sant cele din Saptamana Mare si, dupa cum stim, primele trei dintre acestea incep cu troparul "Iata, Mirele vine la miezul noptii...", supranumit si troparul Miezonopticii. Cred ca o explicare mai corecta a ce sant deniile este ca acestea sant utrenii miezonopticale si ca este vorba de o priveghere nocturnala cu accent eshatologic, in imitatia celor zece fecioare din Evanghelie care privegheau asteptand Mirele. Desi tipicul nu spune nimic cu privire la inceperea deniilor de duminica, luni si marti seara, troparul Iata, Mirele vine ne arata ca aceste denii incep tot la ora miezonopticii. Singura denie la care se da pogoramant a incepe mai devreme este cea din Vinerea Mare, supranumita "a celor 12 Evanghelii". Dupa tipic, aceasta poate incepe la ceasul al 2-lea din noapte, adica ora 19:00, ca pogoramant pentru lungimea ei si pentru ca, in Vinerea Mare la ceasul al doilea din zi (ora 7 dimineata) incep Ceasurile Imparatesti. In restul Saptamanii Mari, nu se face slujba dimineata dupa rasaritul soarelui ca sa se poata odihni fratii. Cei care nu inteleg necesitatea respectarii timpului liturgic si ne acuza de acrivie mai savarsesc in plus liturghii dimineata, de luni pana joi si in Sambata Mare. Fie ca sant ale Darurilor mai Inainte Sfintite, fie ca sant ale Sf. Vasile cel Mare, aceste liturghii sant vesperale, adica ar trebui sa inceapa la ora Vecerniei. Triodul spune explicit ca se incep aceste liturghii la ceasul al zecelea din zi (ceasul al optulea din zi in Joia Mare), ceea ce inseamna ora 15:00 (si, respectiv, ora 13:00), dar sant destui care interpreteaza gresit, poate din necunostinta, ca aceste ore ar fi 10:00 dimineata, respectiv 8:00 dimineata. Savarsind liturghiile dimineata mai intrerupem si postul prematur, impartasindu-ne sau luand anafora, si ne mai facem si calcatori de post exact in Saptamana Mare. Chiar si cei care cunosc numerotarea romana a ceasurilor devanseaza liturghiile dimineata pentru a nu fi nevoiti a le savarsi seara, imediat inainte de denie. Conform rationamentului meu de mai sus, ar trebui ca in zilele cu denii sa nu se savarseasca Miezonoptica. Stiu ca Triodul spune sa se citeasca totusi la chilie, dar aceasta este ravna monahala tarzie si ca, in secolele III-IV d.Hr., cand au aparut deniile Saptamanii Mari in viata liturgica a bisericii, nu se mai savarsea Miezonoptica. De altfel, insasi slujba Miezonopticii in forma ei actuala este tot o creatie monahala tarzie, dupa ce a avut loc sinteza monastico-catedrala in varianta monahismului urban, cum o numesc specialistii in liturgica comparata. Asta nu inseamna ca monahii nu au facut la inceputuri privegheri in noapte. Ba din contra. Ci doar ca nu exista o Miezonoptica separata de Utrenie. Utrenia monahala incepea la al treilea cantat din noapte al cocosului, adica la orele 2-3 noaptea, cum incepe si astazi la manastirile cu randuiala athonita. Ea consta din cei sase paslmi ai diminetii (sau macar Ps. 62) si citirea din Psaltire. Pentru cei interesati de liturgica comparata privind Liturghia Ceasurilor (adica a ciclului zilnic de laude), recomand lucrarea eminentului liturghiolog Par. Prof. Robert Taft, The Liturgy of the Hours in East and West the origins of the divine office and its meaning for today. La fel, la praznicele imparatesti (+) si cu priveghere +), nu se mai zice Miezonoptica, ci se face slujba de priveghere constand din Vecernia Mare si Utrenia impreunate. Traditional, la slavoni, aceste privegheri sant numite tot denii (vsenoshchnoe bdenie). Aceste privegheri, insa, incep de

obicei inainte de ora 0:00 din cauza Litiei, componenta a Vecerniei Mari: se stie ca nici un aliment, si deci nici painea binecuvantata de la Litie, nu poate fi consumat dupa ora 0:00, ca ajunare pregatitoare pentru primirea Impartasaniei. De ce se privegheaza in toata Saptamana Mare si nu doar in noaptea Invierii, cum ar cere regula la un praznic imparatesc? Pentru ca acesta este praznicul praznicelor si, spre deosebire de celelalte 12 praznice imparatesti, are numeroase reguli liturgice speciale, cum ar fi: 7 zile de praznic - Saptamana Luminata -, 38 de zile de dupapraznuire si odovanie (in loc de 7), Ajun si Ceasuri Imparatesti cu 2 zile inainte de praznic si, daca acceptam ca Saptamana Mare este Inaintepraznuirea Invierii Domnului, atunci are 6 zile de inaintepraznuire.