Cardiopatia ischemica

Cardiopatia ischemica este ischemia (lipsa de sange) coronariana datorata aterosclerozei sau altor factori (stres, alergie, infectii virale, stenoze etc.). Ca simptome, se evidentiaza durerile precordiale (crizele de angor), dispneea, palpitatiile, infarctul (necroza miocardica). In categoria cardiopatiilor intalnim:

Angina de piept, care are ca simptome durerile retrosternale de intensitate mare, crispante, iradiate in gat, mandibula si in spate (gheara anginoasa). Durerile apar dupa efort, expunere la frig, mese copioase, atmosfera poluata, iar in cazuri avansate - in repaus sau noaptea, in timpul somnului. Durerea cedeaza dupa un sfert de ora la administrarea de nitroglicerina sau la repaus, reaparand la efort prin blocarea respiratiei, sughit, varsaturi etc. Sindromul intermediar este preludiul infarctului miocardic. Durerea poate sa apara in repaus, depasind ca intensitate si durata pe cea din angina pectorala. Este important de retinut faptul ca durerea nu cedeaza la nitroglicerina. Bolnavul se va imobiliza la pat pana la sosirea medicului! Infarctul miocardic apare dupa astuparea brusca a unei ramuri a arterelor coronare aterosclerotice. Simptome: in perioada de debut apare de regula scaderea tensiunii, febra, puls accelerat, uneori neregulat (dispnee), tulburari gastrointestinale (greata, varsaturi, balonari). Debutul infarctului este semnalat de o durere foarte intensa, ce persista timp de cateva ore sau chiar o zi, care nu cedeaza la calmante si nitroglicerina, fiind insotita de stari de voma, diaree si tulburari neurovegetative. Bolnavul se va imobiliza la pat cat va persista durerea si se va apela de urgenta la medic.

Tratament pe baza de plante medicinale

Roinita (tinctura) - 10 picaturi de 3 ori/zi; Maces (tinctura) - 15 picaturi de 3 ori/zi; Rozmarin - infuzie din 2 g la 250 ml apa (400 ml/zi); Valeriana (tinctura) - 10 picaturi de 3 ori/zi; Menta - infuzie din 5 g la 250 ml apa (500 ml/zi); Talpa-gastii - infuzie din 5 g la 250 ml apa; Paducel - infuzie din 5 g la 250 ml apa (dimineata); Mesteacan - infuzie prelungita (2 ore) din 10 g la 250 ml apa (se consuma pe parcursul zilei).

Dietoterapie Se vor evita: grasimile animale, carnea de porc, dulciurile rafinate, cerealele rafinate. Recomandari: primele zile (1-3 zile) se va tine dieta hidrica (1,5 l zilnic), compusa din sucuri de mere, morcov si spanac; decocturi de cereale (secara, ovaz, grau); limonade indulcite cu miere. Treptat, se introduc in alimentatie legumele pasate, fructele coapte, cerealele bine fierte si terciuite, laptele proaspat (circa 14-16 zile). Dupa 14-16 zile se trece treptat de la alimentele fierte la cele crude. Sucurile biologice (0,5-1 litru/zi) se mentin in alimentatie cel putin 42 de zile. Se interzice cu desavarsire consumul sarii in primele 14 zile. Alimente-remedii in afectiunile cardiovasculare

Fructe: afine, coacaze negre, fragi, lamai, pere, mure, struguri, piersici, caise. Legume: usturoi, ceapa, hrean, varza, spanac, tomate, linte, soia. Cereale: secara, orz, grau, mei, hrisca (fierte sau mai bine incoltite). Hiperensiunea arteriala (H.T.A.) reprezinta cresterea exagerata a presiunii sangelui in patul arterial. Tensiuni normale: 140 mm Hg cu 80 mm Hg si 160 mm Hg cu 95 mm Hg pentru persoanele varstnice. H.T.A. se caracterizeaza printr-o hiperactivitate cardiovasculara, avand urmatoarele simptome: transpiratii abundente, palpitatii, tahicardii, puseuri tensionale ridicate, dureri de cap, ameteli, oboseala, iritabilitate, insomnii, zgomot in urechi, intepaturi in dreptul inimii, tulburari de vedere, amorteli in maini. Pot aparea urmatoarele urmari: slabirea memoriei, tulburari de vorbire, surditate, senzatie de deget mort, dereglari ale digestiei, accidente vasculare cerebrale, hemoragii ale fundului de ochi. Cauze: bolile renale si cardiace, afectiunile endocrine (datorate in special tiroidei, suprarenalelor si hipofizei), afectiunile cerebrale. O data cu vindecarea bolii cauzatoare, se normalizeaza si tensiunea. Dietoterapie Alimente interzise: zahar, dulciuri, paste fainoase, paine alba, prajituri, sare, carne, mezeluri, afumaturi, branzeturi (grase, sarate si fermentate), oua (maximum doua/saptamana). Remedii alimentare: usturoi, ceapa, praz, salata, urzica, hrean, leustean, sfecla rosie, cirese, coacaze, lamai, visine, struguri. De asemenea, se va tine cont de urmatoarele recomandari: lichidele se vor ingera fractionat, fara masticatie; se va renunta total la tutun si bauturi alcoolice; sarea se va reduce din alimentatie, in raport cu gradul bolii. Somn - minimum 8 ore noaptea si 1-2 ore dupa-amiaza. Multa miscare in aer liber. Se vor evita solicitarile nervoase (familia va crea bolnavului o ambianta placuta). Tratament pe baza de plante medicinale

Talpa-gastii (tinctura) - 20 picaturi de 3 ori/zi; Rozmarin (tinctura) - 30 picaturi de 3 ori/zi; Tei (tinctura) - 20 picaturi, seara; Coacaz negru (frunze) - infuzie din 5 g la 250 ml apa (se consuma cate o doza dimineata si una la pranz); Paducel (tinctura) - 20 picaturi de 3 ori/zi (3 saptamani pe luna); Traista-ciobanului - infuzie din 5 g la 250 ml apa, dimineata, sau decoct din 2 g la 250 ml apa, fiert 5 minute (cate 3 linguri/zi); Usturoi (tinctura) - 20 picaturi de 2 ori/zi (10 zile pe luna).

Cardiopatia ischemica, o boal grav, plin de erori, cu durere i fr durere

Autor: Dr Dana Tinic 06 Dec 2011 - 21:00 Cardiopatia ischemica este boala coronariana ischemica cea mai frecventa si cea mai importanta cauza de deces pe plan mondial. In limbajul obisnuit este echivalenta, deseori, cu angina pectorala sau cardiopatia ischemica dureroasa, conexiune care este incorecta din punct de vedere stiintific si care poate genera confuzii periculoase. Este apreciata o boala preponderent masculina, ceea ce este de asemenea eronat. Este considerata fatalist si de asemenea, gresit, o boala predilecta a varstei inaintate. Prea multe inexactitati, totusi, in identificarea maladiei secolului , nu-I asa? Cardiopatia ischemica este suferinta cardiaca generata de ischemie, adica mai simplu de scaderea irigatiei, a fluxului de sange in miocard (muschiul inimii, structura sa esentiala). Aproape intotdeauna ischemia se produce din cauza stenozarii, a micsorarii calibrului arterelor coronare mari, prin formarea in interiorul peretilor lor a placii aterosclerotice. Inima este irigata de trunchiul coronar stang (care este format din artera descendenta anterioara si artera circumflexa) si artera coronara dreapta, fiecare dintre ele dand numeroase ramuri. Stenoza (obstructia, obstacolul) se poate forma pe o singura artera principala (stenoza unicoronariana), pe doua sau trei artere (stenoza bicoronariana sau tricoronariana). Stenoze unice sau multiple se pot dezvolta si pe ramurile coronarelor principale, toate acestea putand fi descoperite prin coronarografie. Cand stenoza depaseste 50% este vorba de o stenoza critica, iar daca ocupa mai mult de 70% din lumenul arterial, fluxul de sange devine insuficient si apar simptomele. Dar nu numai stenozele stranse sunt grave. Un mare pericol il reprezinta placa vulnerabila. In acest caz, stenoza poate fi necritica (sub 50%), dar structura placii este fragila (de regula, din cauza unui miez lipidic mare sau a fenomenelor de inflamatie locala) existand riscul sa se poata rupe. Ruptura este urmata de patrunderea sangelui la acest nivel si declansarea procesului de tromboza, care va micsora drastic diametrul arterei (uneori pana la ocluzia completa a acesteia), fenomen care duce la aparitia infarctului miocardic. O alta varianta mai rara- de cardiopatie ischemica este produsa prin afectarea arterelor coronare mici, asa cum se intalneste la diabetici sau hipertensivi. Este adevarat ca simptomul clinic principal al cardiopatiei ischemice este durerea, care poate aparea in crize repetate, cu caracter tipic si care dureaza cateva minute in angina pectorala sau peste 15 minute in infarctul miocardic. Fara durere Exista si forme de ischemie nedureroasa, la care pericolul fenomenului in sine se asociaza cu riscul nedetectarii la timp. Cardiopatia ischemica nedureroasa presupune aceeasi suferinta a miocardului (care nu apare manifesta prin durere, dar este evidenta prin investigatii) si prezinta mai multe forme: ischemia silentioasa tranzitorie sau stabila, insuficienta cardiaca de natura ischemica, aritmii (tulburari de ritm si de conducere) de cauza ischemica si cel mai tragic moartea subita coronariana.

Leziunile ischemice evolueaza in timp. Ele genereaza cea mai frecventa cauza de imbolnavire si deces atat pentru barbati, cat si pentru femei (chiar daca la acestea modificarile apar mai tarziu, dupa menopauza). Riscul cardiopatiei ischemice creste cu inaintarea in varsta. Totusi, trebuie subliniat ca maladia coronariana ori un eveniment major coronarian poate aparea la adulti de varsta medie (dupa 40 de ani) si, mai mult, ca modificarile care duc la aceasta boala sunt in mare parte o consecinta a modului de viata, care se instituie din tinerete. Factorii de risc includ, pe langa mostenirea genetica (evidentiata prin existenta a numeroase cazuri de boala coronara in familie, mai ales daca acestea apar inainte de 55 de ani la barbati si de 65 de ani la femei), fumatul, nivelul crescut al colesterolului in sange, obezitatea si inactivitatea fizica, stresul, unele maladii asociate (in primul rand hipertensiune arteriala sau diabet zaharat). In concluzie, cardiopatia ischemica este un subiect care trebuie sa ne intereseze pe fiecare dintre noi, indiferent de varsta sau sex, indiferent daca exista sau nu simptome dureroase. Legatura cu medicul de familie, controalele periodice si efectuarea analizelor recomandate au un rol crucial in stapanirea acestei maladii. Ce se intampla in anotimpul rece? Frigul agraveaza starea acestor bolnavi si creste incidenta complicatiilor. Se apreciaza ca, la fiecare scadere a temperaturii externe cu un grad Celsius, riscul de infarct creste cu 2%. Scaderea temperaturii are ca principal mecanism adaptativ vasoconstrictia (pentru conservarea caldurii) si astfel cresterea tensiunii arteriale. In consecinta, inima va trebui sa depuna un efort de contractie mai mare, care presupune un consum mai mare de oxigen. De asemenea, frigul creste nivelul hormonilor de stres (care ridica suplimentar frecventa cardiaca si tensiunea arteriala), dar si valorile glicemiei si colesterolului in sange. Vascozitatea sangelui este mai mare (ceea ce sporeste efortul cardiac), dar se intensifica si procesele de tromboza si inflamatie, fenomene care destabilizeaza placa aterosclerotica. Pe de alta parte, virozele respiratorii specifice anotimpului rece, in special gripa, si complicatiile lor pulmonare sau bronsice pot agrava suferinta cardiaca. Nu trebuie uitate abuzurile alimentare (si alcoolice!) de sarbatori sau agitatia produsa de acestea. Alteori, sunt de vina relativa inactivitate (din cauza vremii) sau din contra aglomerarea activitatilor fizice (rezolvarea problemelor gospodaresti, drumuri la cumparaturi, datul zapezii, taiatul lemnelor) intr-un timp mai scurt, din cauza micsorarii zilei. La acestea se poate adauga uneori poluarea cronica din locuinte, din cauza fumului si gazelor rezultate in timpul incalzirii incaperilor cu combustibili traditionali. Cardiopatia ischemica poate fi deci dureroasa si nedureroasa. Cardiopatia ischemica dureroasa sau angina pectorala stabila (cronica) se manifesta prin crize de durere (cuvantul angina inseamna durere), aparute periodic, initial la eforturi mari, intense, prelungite, apoi la eforturi din ce in ce mai mici, pana cand in ultima instanta apar si in repaus. Durerea mai poate aparea si in alte conditii (stres, emotii, frig, dupa mese copioase). Durerea dureaza cateva minute si cedeaza la incetarea efortului sau la administrarea de nitroglicerina. Durerea este intensa, descrisa ca o constrictie, ca o gheara, ca o apasare sau arsura si se localizeaza pe o zona intinsa. Durerea tipica apare retrosternal sau pe partea anterioara a toracelui si iradiaza in umarul stang, bratul stang (sau ambele brate), gat si mandibula. Angina Prinzmetal este este o forma de angina produsa prin spasm coronarian pronuntat (pe artere coronare stenozate sau neafectate de stenoza). Durerea apare in repaus, frecvent noaptea, are durata si intensitate mare, dar cedeaza rapid la administrarea de nitroglicerina. Angina instabila este o angina pectorala agravata, in care durearea severa apare in repaus si tine mai mult timp, chiar daca cedeaza (mai greu insa!) la nitroglicerina. Fara a fi un infarct

miocardic, ea poate evolua spre acest eveniment, de aceea trebuie tratata cu maxima atentie. In infarctul miocardic durerea este violenta (dar poate lipsi la diabetici sau la varstnici). Durerea apare in repaus si depaseste 20-30 de minute. Este continua, nu cedeaza la nitroglicerina si se insoteste de transpiratii, greata,varsaturi, anxietate, ameteala, palpitatii, scaderea tensiunii arteriale. In unele varietati de infarct, durerea se localizeaza in partea superioara a abdomenului, mimand o suferinta digestiva. La femei, deseori simptomele sunt atipice, ceea ce creste riscul intarzierii diagnosticului. Se manifesta prin simptome vagi, imprecise ca: dispnee (respiratie dificila), durere in spate sau mandibula, greata, oboseala, sau forme cu simptome predominant digestive - balonare, durere abdominala sau arsura retrosternala, greata. Multe modificari in cateva minute Cardiopatia ischemica nedureroasa are acelasi substrat patologic si acelasi efect asupra miocardului, insa din motive inca insuficient cunoscute, nu se insoteste de durerea caracteristica. Faptul ca este asimptomatica nu o face insa mai putin periculoasa, ci din contra mai feroce, pentru ca diagnosticul este mai dificil si tratamentul instituit mai tarziu. Exista mai multe forme de boala: ischemia miocardica silentioasa, insuficienta cardiaca ischemica, tulburari de ritm si conducere ischemice, moartea subita. In ischemia miocardica silentioasa apar modificari repetate, dar de scurta durata (de cateva minute), de ischemie, observate pe EKG, fara a fi insa insotite de durere. Ele pot fi descoperite prin monitorizare EKG continua (pe 24 de ore) sau Holter ori prin alte mijloace: EKG de efort, scintigrafie de perfuzie. In alte situatii apar modificari stabile, permanente de ischemie pe EKG, care tradeaza o ischemie cronica, persistenta. In suficienta cardiaca de cauza ischemica suferinta inimii produsa printr-o ischemie prelungita, cronica (de obicei prin stenoze multiple) care a evoluat insa silentios, fara durere ajunge sa afecteze functionarea inimii . Alteori, ea este rezultatul unui infarct atipic (fara dureri). Insuficienta cardiaca se manifesta prin edeme periferice, dispnee, palpitatii. Alteori cardiopatia ischemica nedureroasa se caracterizeaza doar prin tulburari de ritm si conducere, detectate prin EKG si insotite de evidentierea stenozelor (prin coronarografie) si prezenta factorilor de risc coronarieni. Toate aceste forme pot evolua individual sau se pot asocia intre ele. Depistarea lor este foarte importanta, pentru ca precizarea diagnosticului si inceperea tratamentului semnifica adesea diferenta dintre viata si moarte. Nu este o vorba goala! Moartea subita coronariana poate fi, din pacate, uneori prima manifestare a unei ateroscleroze coronare importante, insotita de ischemie semnificativa, dar nedureroasa. Investigatii Diagnosticul cardiopatiei ischemice se bazeaza pe investigatii, de la cele mai simple la unele foarte complexe. Prima la care se recurge este electrocardiograma, EKG, care se poate face in repaus (in afara crizei dureroase), la efort, in timpul crizei dureroase. Traseul normal al unei EKG este format dintr-un complex de unde :P,Q,R,S si T. In ischemie se produc modificari ale undei T si segmentului ST, precum si aparitia unor unde Q anormale, mai ample. La ecocardiografie, zonele ischemice se misca anormal, mai lent sau sunt imobile.

 Scintigrama cu taliu radioactiv evidentiaza zonele de ischemie, care capteaza mai putin substanta radioactiva decat cele normal vascularizate. Tomografia de emisie cu pozitroni (PET) evalueaza ischemia si mai ales viabilitatea miocardului afectat. Cea mai precisa metoda in diagnosticarea si stadializarea cardiopatiei ischemice este coronarografia sau angiografia coronariana prin cateterism cardiacn care este invaziva, nelipsita de riscuri si contraindicatii. In plus, ea poate fi urmata si de o interventie terapeutica. In timpul coronarografiei se introduce un cateter (un tub subtire) pana la inima si se injecteaza substanta de contrast in coronare, dupa care se fac radiografii. Se localizeaza astfel stenozele (chiar daca nu se pot identifica placile instabile si nu poate preciza daca miocardul respectiv este viabil sau nu) si se poate interveni pentru rezolvarea blocajului si revascularizarea zonei. Angiografia coronariana se poate face si prin tomografie computerizata sau RMN. Examinarile sunt neinvazive, lipsite de riscuri, dar ele sunt mai putin precise si nu pot fi urmate de o interventie sau procedura terapeutica. Pagina principala > Medicin alternativ > Diete i cure > Dieta n cardiopatia ischemic

Dieta n cardiopatia ischemic

| Dr. Cristina Pavel | Medic specialist medicin de familie | Competen apifitoterapie, acupunctur i homeopatie | Clinica Raphael Medica | Studiile tiinifice dovedesc c dieta vegetarian scade riscul de apariie a multor boli cronice degenerative n aceast categorie intrnd, pe lng bolile cardiovasculare, i obezitatea, diabetul, reumatismul degenerativ, neoplaziile (mai ales cele digestive). n cardiopatia ischemic, regimul vegetarian n care sunt permise i lactate dietetice (cu coninut sczut de grsimi) este cel mai indicat. Dieta trebuie s aib urmtoarea compoziie:

70% hidrai de carbon compleci (prezeni n special n legume, fructe, cereale); 20% proteine; 10% grsimi.

Restricii alimentare 1) Se exclud cafeaua, stimulentele, zahrul i produsele zaharoase (prjituri, ngheat) i orice aliment care conine aditivi artificiali (colorani, amelioratori de arom etc.). 2) Se reduce consumul de sare i se folosesc pentru aromatizarea mncrurilor condimente preparate din plante uscate (ex. cimbru, rozmarin, ovrf, busuioc, coriandru, tarhon, ptrunjel, salvie, semine de schinduf etc.). 3) Se reduce consumul de alcool (este permis n cantitate mic i numai buturile naturale maxim un pahar de vin sau bere pe zi). 4) Se reduc foarte mult grsimile, n special alimentele bogate n colesterol i acizi grai saturai: carne, lapte, ou, dar i msline, nuci, alune i semine, cacao i ciocolat.

Atenie! Grsimile saturate (solide ex. margarina), chiar dac sunt de origine vegetal, contribuie la creterea colesterolului din snge. Muli productori fac reclam acestor produse, ele fiind mai avantajos de comercializat, datorit faptului c au un termen de valabilitate mai mare, ns este de dorit ca ele s nu fie consumate. Recomandri alimentare Se recomand s nu lipseasc din diet urmtoarele: - cereale integrale (sunt bogate n fibre care ajut la eliminarea colesterolului prin scaun): fulgi de gru, ovz, secar, de asemenea hric, orez integral, porumb etc.; - suc de orz verde, 50 ml de 3 ori pe zi; - legume: morcovi, varz, elin, usturoi, ceap, salat, vinete, dovlecei, ciuperci, roii, cartofi, ptrunjel, ridichi; - leguminoase: fasole, mazre, soia, nut, linte (nainte de preparare se las la muiat n ap minim 4 ore); - preparate pe baz de soia: lapte de soia, brnz tofu, creme vegetale; - fructe: struguri, mere, pere, caise, piersici, pepeni, citrice; - fructe de pdure: ctin, coacze negre, afine, mcee, zmeur, mure, fructe de pducel consumate ca atare (cu adaos de miere) sau sub form de sirop natural; - consumul de miere, n special cea de pducel, tei, castan, cimbru i rozmarin (cu excepia bolnavilor de diabet); - polenul (mai ales cel monoflor, de salcie i castan) i propolisul, recunoscute pentru efectul lor de combatere a aterosclerozei; - lptiorul de matc (efect de relaxare i calmare, se opune strilor emoionale excesive ce pot cauza durerile de inim); - zilnic 3-4 cei de usturoi (sau 2-3 lingurie de tinctur de usturoi, cu ap); - 1 linguri de 3 ori pe zi dintr-un amestec de hrean ras cu miere; - se poate ncerca pe perioade limitate de timp (1-2 luni) un regim bazat exclusiv pe cruditi (aa-numita hran vie) vezi crile scrise de Elena Ni-Ibrian, care conin foarte multe reete; - produse pe baz de coenzima Q10 protejeaz inima n cazul lipsei de oxigen care apare n angin sau infarct; - alimente care conin acizi grai de tip omega-3 (cu efect de protecie a vaselor de snge fa de aciunea colesterolului, previn spasmele coronariene i previn formarea cheagurilor de snge): cereale integrale, fasole, soia, alge marine. Untura de pete, dei este o surs foarte bogat de acizi grai omega-3, fiind o surs animal, poate crete cantitatea de LDL-colesterol din snge i riscul de apariie a hemoragiilor cerebrale. Diete Exist 2 forme de diet care se pot aplica n cardiopatia ischemic: una de prevenire, adresat persoanelor care au factori de risc n apariia bolilor de inim (colesterol crescut, rude cu boli de inim etc.) i una de vindecare, pentru persoanele care au deja manifestri de boal. Dieta de vindecare, pus la punct de Dr. Dean Ornish i urmat deja de mii de pacieni din Statele Unite, unde bolile coronariene sunt cauze majore de mbolnvire, a determinat reversibilitatea aterosclerozei coronariene. Ea impune excluderea tuturor produselor animale (carne, pete, crustacee, molute, ou, lactate e permis doar laptele i iaurtul degresat) i a celor vegetale bogate n grsimi (nuci, semine, ciocolat, msline; uleiurile vegetale sunt permise n cantiti mici). Cei care au avut deja probleme serioase cu inima, este bine s urmreasc s respecte aceste recomandri ct mai strict. Este o chestiune de obinuin i fiecare bolnav trebuie s fie contient c face acest efort pentru sntatea sa. Se pot prepara feluri de mncare foarte gustoase, numai cu ingredientele vegetale permise.

Dieta de prevenire nu este att de restrictiv. Cei cu valori mari ale colesterolului i cu ali factori de risc trebuie s reduc doar aportul zilnic de grsimi, consumnd mai puin carne, unt, brnz, ou, nuci i ngheat. Se evit mncrurile cu adaos de ulei sau prjite i se prefer cele preparate prin coacere, fierbere n ap simpl sau n abur. Sunt permise lactate degresate, n cantiti mici. Bolnavul poate mnca de cte ori i este foame, dar numai din alimentele permise. Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, se vor consuma mncruri preparate din amestec de cereale cu leguminoase (orez cu fasole, soia, nut sau linte) sau cereale cu lactate degresate (orez sau fulgi de cereale cu lapte).