Sunteți pe pagina 1din 12

ORNAMENTICA 1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier Descriere si exemplificari pe piese si stil A.

.Ornamentatia plana: -decorarea suprafetei intr-o forma mai superficiala. 1)Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care pe un fond de material lemnos de o anumita culoare se aseaza lemn de alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief (sunt situate in acelasi plan). Inca din Antichitate au fost practicate incrustatii din fildes sau metale nobile in lemn. Grecii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn. Pana in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite mozaic. Celebra pentru tehnica mozaicului european este cea dezvoltata in sec XIV in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia, cunoscuta sub denumirea de mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. Tara de origine a mozaicului este India, unde aceasta arta este raspandita si populara, cea mai cunoscuta fiind tehnica mozaicului tip Bombay. Renumiti in arta incrustatiei au fost Fra Giovanni da Verona si Fra Domenico da Bergamo, (in sec XVI ). In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu lapislazulit, fildes, arama, cositor, obtinand efecte decorative deosebite. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Tehnica are o mare importanta si in prezent, fiind usor de aplicat in practica si creeand efecte estetice deosebite. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial. Alte materiale care maresc efectul decorativ al mozaicului sunt osul si sideful. Osul se taie in baghete ca si lemnul , iar sideful se aseaza dupa confectionarea mozaicului in locasurile lasate special in acest scop in fiecare ornament. Locul de asezare al ornamentatiilor de mozaic este mijlocul tabliilor, unde ele capteaza privirea. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). Nu trebuie sa se piarda din vedere, in special la frizele de mozaic, ca ornamentatia trebuie sa fie subordonata constructiei si ca prin supraincarcare piesa nu are decat de pierdut din valoarea estetica. Pentru incrustatii se folosesc diferit materiale lemnoase. Speciile grupate dupa culori sunt urmatoarele: -alb: paltin, carpen, castan salbatec, plop tremurator; -alb-rosiatic: liliac, anin, alun; -alb-cenusiu: hicori, carpen; -galben: dud, jugastru; -galben inchis: stejar, cedru, salcam; -galben-rosiatic: cedru, lemn de satin; -rosu: mahon, tisa, trandafir; -rosu-brun: prun, visin, fag aburit; -brun: platan, palisandru, nuc; -brun deschis: castan comestibil, salcie, maslin, cedru; -negru: diferite specii de abanos; -violet: amarant, lemn de violete. Scara de culori de mai sus este indicativa. In cazul fiecarei specii, chiar provenind dintr-unul si acelasi arbore, exista o gama intreaga de culori, ca de examplu la nuc, de la brun pana la cenusiu inchis. Dintre lemnele de culoare alba, albul cel mai stralucitor il prezinta merisorul (Buxus sempervirens), care nu prinde baitul si din acest motiv este preferat la executarea fileurilor. Metalele folosite pentru incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. Aceste metele trebuie incalzite inainte de intrebuintare, apoi racite incet pentru a capata flexbilitate si stralucire. Partea care trebuie sa fie lipita de lemn se inaspreste in scopul inlesnirii prizei cleiului. Inainte de lustruirea suprafetelor mobilei, metalul se acopera cu selac alb spre a se evita murdarirea. Sideful se lustruieste cu sulfat de cupru si creta fin macinata. El poate fi inlocuit si cu materiale plastice cu aspect asemanator. Bagaua se prelucreaza in grosimi uniforme. Datorita faptului ca materialul este transparent, el trebuie sa fie la fel de curat, pe ambele fete. Cele mai frumoase nuante de culori se obtin prin lipirea materialului pe hartie de matase rosie ori pe lemn alb cu ochiuri. Pentru slefuiere se foloseste praful de carbune fin sau creta fin macinata. Fildesul se slefuieste cu apa si piatra ponce si se lustruieste cu sapun aplicat cu ajutorul unei carpe de lana. Acest material poate fi inlocuit in oarecare masura cu osul. 2)Intarsia - Tehnica de ornamentare a lemnului in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia. 3)Pictarea - Apare din perioada antica, dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea. 4)Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. 5)Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, lacul verni-artene. 6)Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil. B.Ornamentatia in relief: 1)Sculptura manuala -relief scobit; -relief plat (basorelief); -relief inalt (altorelief); -ronde bosse (ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica. 2)Crestarea - Tipica mobilierului popular. Esteun gen decorativ de veche traditie in tara noastra, ea constituind modalitatea de impodobire cea mai la indemana oamenilor care foloseau lemnul nu numai pt construirea locuintei si a mobilierului, ci si pt unelte si vase necesare traiului de fiecare zi. Inflorirea crestaturilor ca gen decorativ a avut loc in sec 19. Exista 2 procedee tehnice, distinctia facandu-se in raport cu inaltimea sau adancimea reliefului obtinut, pornind de la suprafata initiala a bucatii de lemn. Primul procedeu se caracterizeaza prin eliminarea unei

cantitati apreciabile de material lemnos, ceea ce conduce la obtinerea unui relief pronuntat. In acest procedeu sunt decorate portile gorjene, maramuresene, acoperite cu un dcor in relief al carui principal element este torsada ingusta, formand motivul de franghie. In acest procedeu, prin eliminarea masiva de material se obtine un relief inalt de 5 cm. In procedeul 2 decorul reiese din crestarea in adancime ce porneste de la suprafata lemnului, decorul obtinut e mai marunt. De multe ori cele 2 procedee se folosesc concomitent. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei, completata prin ardere. 4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala. 5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic. 6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in materialul lemons. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea. 7)Profilarea 8)Sculptura mecanica 2. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului - prezentare, exemplificari pe piese si stil 1. lemn: - materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate: -perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cult -Evul mediu: stejar -incepand cu Renastere aparitia nucului -1700: domina lemnul de mahon -schimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa, America -Sec XIX- multe tipuri de lemn -sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru, magasar, panel, PAL, placaj, furnir 2.materiale textile: damasc, catifea, goblen,stofe 2 -la inceput perne detasabile -ascociere cu ciucuri , franjuri 3.sticla: Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european, astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla 4.portelan: secXVIII- se dezvolta(originar din China); portelanul de SEVRE Ludovic XVI 5.metal-cupru, bronz, aluminiu, aur, argint -sec XVII-XVIII- in Anglia: piese integral din argint 6.piei animale- piele presata -scaune: fasii de piele impletite -piele presata de Islam -Renastere: sezut, spatar imbracate in piele 7.blanuri-Art Deco: blanuri africane, blana de capra, zebra 8.piatra: marmura, alabastru- deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier corp, ornamente 9.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori 10.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici -crearea baiturilor pentru lemn -inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait 11.hartia: mobilier papier mache- sec XIX- initial de mici dimensiuni , ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn 3. Ornamente din registrul ornamental islamic Detalieri si influiente in arta si mobilierul european, exemplificari prin desen , piese de mobilier - relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic arabescul acopera suprafetele moscheilor, palatelor, usilor, bijutariilor, cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament - elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant, de feriga, cu lastare de plante, de vita de vie, incrucisandu-se in toate directiile, nelasand spatii goale, dar nici supraincarcate - combinatii in care policromia (predominand auriul, albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului - compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie

- arabescul amprenta unei arte aristocratice, de mare finete, austera si absttracta, de mare eleganta si distinctie, de o permanenta armonie echilibrata - ornamentele geometrice - cercurile, patratele, hexagoanele, octogoanele, poligoanele stelate, compozitiile marunte de linii frante - ornamentele vegetale foarte variate si puternic stilizate : zambile, vrejuri de fasole si de dovleac, garoafe, margarete, flori de iasomie, lalele, vita de vie - decorul caligrafic rol predominant in ornamentica semne elegante si variate ale scrierii arabe - cuvintele si versetele Coranului omniprezente - scrierea denumita kufica sta la originea caligrafiei arabe caracteristica sec VII IX; mai tarziu semnele au fost rotunjite scrierea actuala - arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu caligrafia araba - specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta policroma (albastru de cobalt, turcoaz, alb, rosu, negru), glazurate aspect de covor oriental - mai apar motivul paunului, bradul - specificul ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat. 4. Ornamente de factura geometrica Prezentare si exemplificare prin desen la piese si stiluri Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. Decorul geometric e cel mai potrivit materiei prime folosite, lemnul, ale carui fibre, cu deosebire la brad, impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. Reprezentari de flori si animale sunt mai greu de realizat, necesitand unelte perfectionate. Cu toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor, totusi se mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice. Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei, nordul Moldovei, Maramures, Ciuc. Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti. Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. Usa propriu-zisa, lucrata intr-o singura bucata, e fie acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca, fie dublata ca de un fel de placaj gros, alcatuit din bucati rombice de scandura, pe care sunt crestate rozete. In interior, nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o rozeta. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate din orient. Motivul franghiei rasucite din masline. Motivul franghiei rasucite din masline si perle. Motivul dintelui de lup. Punct de nisip, punct de prajitura, punct de diamant. Apar tipuri de poligoane stelate in arta araba. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice. 5. Ornamente inspirate din regnul vegetal Prezentare si exemplificari prin desen - piese si stil Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in compozitii (ex.: cosuri si vase cu flori, buchete, etc.). Arborele - E format din 3 parti: radacina, trunchiul si coloana. Reprezinta legatura intre cer si pamant: coloana=cer, redacina=pamant, trunchiul=element de legatura si/sau ax. E considerat sacru de catre tibetani, sirieni, preoti druizi, nordici, greci, romani. Arborii pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte, iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare, regenerare. Frunza de acant - Regasita in toata perioada in care se face decoratie, dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor. Palmeta - Din antichitate. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. Maslinu - Simbol al zeitei Atena. Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. Apare in toate perioadele. Vita de vie - E simbolul vitalitatii. Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor. Or prezenta din Antichitate. Este asociata lui Bachus. Apare in toate or inspirate din Antichitate dar si independent. Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut. Iedera - Simbol al prieteniei. Apare in Grecia antica si in arta romana. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o cunoastem si cu frunze mai rotunjite. Feriga - Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri corintice. Frunza de stejar - Simbolul lui Jupiter. Stejarul e adorat de catre Druizi, la fel ca si vascul. E deseori asociat cu ghinda. Apare in arta antica, Evul Mediul, sec 19. Frunza de papirus - Prezenta din antichitatea egipteana. Lotus - Prezentat impreuna cu frunza de papirus. Apare in Egipt, India, China mai putin, Mesopotamia. E simbolul nemuririi sial devenirii urbane. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de arta orientala vizavi de iluminare. Are de asemenea interpretariegiptene. Palmieru - Simbol al vietii eterne. Apare in Antichitatea romana. Este reprezentat sub forma frunzelor sau a copacului.

Volbura - De obicei sunt reprezentate floarea si frunzele. Apare in arta japoneza dar si in arta 1900. Trifoiul - Reprezentare cu 3 sau 4 foi. Apare in Romanic, Renastere, dar in mod special in Gotic. Flori de pom fructifer - prun, cais, visin, mar, cires. Flori: -Crin - Simbol regal, asociat cu Sf Maria. Simbol al regalitatii franceze si engleze, si al orasului Florenta. Apare in Grecia antica. -Trandafir - Reprezentat inca din Antichitate, dar apare si in arta 1900 (Art Nouveau, Secession). Reprezentare facuta de Machintosh. Tr salbatic reprezentat cu petale dispuse simetric formand o rozeta. Aceasta reprezentare apare in Renastere, stuiluri influentate de Antichitate si mobilierul sec 19. -Margareta - Apare in mod frecvent in or islamica, dar si in or asiriana. -Lalea - Cultivata de catre olandezi, dar initial provine din Orient si a fost adusa si apoi cultivata in Europa. Folosita mai ales de popoare care au origini in orient. Apare in arta persana, Turcia, in or maghiara. -Crizantema - Simbol al familiei imperiale japoneze. Or japonez si chinez, dar apare si in arta 1900. -Florile pomilor fructiferi - Apar in Japonia si China sub forma unor or pictate, dar si la textile. -Flori de camp - Reprezentate in buchete. Din per clasicismului, dar si in cadrul artei populare. -Orhidea - Aspect senzual, fiind o floare foarte delicata. Des intalnita in arta 1900. Fructe: -Ananas - In arta orientala. -Flori de pin - Simbol al virilitatii. -Grau - Asociat cu zeita Demetra. Simbol al fertilitatii, al abundentei. Reprezentarea spicelor de grau. 6. Ornamente inspirate de arhitectura Prezentare si exemplificari prin desen, piese si stil Muluri - Cu profile simple. Apare la partea de teminatie la mobilierul corp (bufete) si la mese cu tablie ornamentata. Volute (spirale) - Poate sa apara in varianta bidimensionala si la console. Intalnite din per Antichiatii pana in sec 19, sub forma de suport ale unor parti plane. Coloane - Reprezentare cu sau fara capitel. Apar toate ordinele. In Renasterea germana se intalnesc la dulapuri. Apar in zone de colt ale pieselor. Sunt reprezentate degajate avand denumirea de coloane sau in reprezentari sectionate aplicate pe piesele de mobilier, cazul in care se numesc pilastrii. Acestia apar in Renastere, Baroc, Clasicism si in Neostiluri. Balustrii - Sunt elemente strunjite cu sectiune variabila. Prezentedin Antichitate, Ren, Baroc, Neostiluri, Clasicism, sec 19. In Ren germana sunt decorati cu frunze de acant. In Anlia apar sub forma de balustru-vas. Apar si in stilul Victorian (a 2-a jum a sec 19). Arcade - Arc in plin cintru, arc arab, tudor, maur. Apare in Ren. Arcatura specifica goticului. Frontoane - Reprezentate la partea terminala a pieselor de mobilier. In general la mobilier corp. Pot aparea si frontoane inchise. Sparte in Renasterea franceza. Stil Chippandale cu terminatia volutelor. Console - La bufete, mese, mese de tip consola. Denticuli dreptunghiulari - Apare in Antichitate in decoratia templelor. 7. Ornamente inspirate din regnul animal Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Apar din Antichitate pana in Art Deco (mai ales la terminatiile pieselor). In Antichitate mare parte a pieselor, picioarelor se termina cu picioare de leu. La piesele ornamentale trebuie avute in vedere si partea textila incorporata in piesa incepand din Ren. Animalele reprezinta simbolic sau alegoric: jertfa, putere, cruzime, victorie, noblete. Pot aparea in reprezentare naturalista, adica cat mai aproape de realitate (ex.: cainele mai degraba naturalist mai ales in Jugendstil si leul), sau sub forma stilizata. Leu - Simbol al puterii, curajului, nobletei. Folosit ca paza. Apare in reprezentare a corpului intergral sau doar parti ale corpului: laba in Ren, piciorul in antichitatea egipteana si Empire, cap in Antichiatea egipteana. Reprez a leului monopod, adica cap+picior apare in Egipt, per bizantina, stilul Empire. Este folosit in heraldica si e emblema regelui Angliei. Capul apare pe portile de intrare ale sec 19. In E.M. cap de leu inlocuit cu cap de urs. Tigrul, pantera, linxul Sunt reprezentati pe covoare. Taur - Asociat fertilitatii. La indieni vaca e sacra. Reprez inregrala sau pe bucati. In Egipt reprezentari ale copitei, cap si coada la un pat cu picioare. In Asiria reprez integrala. Considerat animal protector. In Antichitate picioare terminate in copite de taur. Cal - Simbol solar. Reprez in scene de vanatoare cu sau fara oameni. Reprez corpului prezent la paturi in Antichitatea romana. Terminarea cu copite de cal in tarile nordice ale Europei. Berbec - Reprezentarea cea mai frecventa: cap sau coarne. Or de colt sau la cornise. Poate sa fie elem de sustinere al trepiedurilor. Folosit la ordinul ionic. Caine - In general repr in formula integrala. Repr in Ren franceza mai ales in scene. In sec 19, per Neo-stilurilor sau Jugendstil per 1900 apare repr independent. Caprioara - Repr integral in scene de vanatoare. Reprez partiala e cea a piciorului. Or isi are originea in China. Picioare de caprioara in China, Rococo si in Europa, cu piese ce se termina in volute sau preiau forma piciorului. Hipopotam Apartine de registrul decorativ antic egiptean.

Sacal Crocodil - In Egipt. In sec 19 in cadrul influentelor din Antichitate, in Anglia exista canapele terminate in picioare de crocodil. Pasari: Vultur - Apare aproape la fel de des ca si leul. Apare in formula integrala sau reprez partial: cap+arpi; vultur monopod: cap+picior ca parte de sprijin. Vuturul bicefal e un simbol bizantin. Ghearele le intalnim in mob din per. Barocului englez, stil Queen Ann. Porumbel - Simbol crestin. Reprez a sufletului. Paun - Apare in ornamentica islamica, bizantina. Randunica Privighetoarea Ibis - In Egipt. Lebada - Intalnit la mobilier in Clasicismul rus, Art Nouveau. Ex. Pe str 1 Mai pe fatada Art Nouveau. Fauna marina: Delfin - Provine din Antichitatea greaca, reprezentat integral. In Roccoco corpul se termina in frunze de acant. Capul apare la console sau aplice de bronz. Mai apare in decoratia pilastrilor si in pictura murala. Scoica - In Ren reprezentare simetrica pe cand in Roccoco apare asimetric. Cochilia intalnita in Ren, Baroc, Rococo. Meduza; Sepia; Caracatita - In Art Nouveau apare alaturi de motive de factura vegetala. Reptile: Sarpe - In ornamentatia culta, A.N., Antichitate. Soparla - In A.N. Insecte: Scarabeu - In Egipt antic. Simbol solar. Reprez individual sau completat cu aripi in loc de disc solar cu aripi. Albina Empire. Fluture - Or oriental. Repr pe panouri decorative pictate in Rococo sau arta 1900. Libelula - In arta 1900. Animale fantastice: Dragon - O formula in Japonia, China. Alta imagine in Europa. La mob din Bizant. Grifon - Compus din parti ale altor animale: corp de leu, creasta de cal de mare, aripi de vultur. Apare si in decoratii plate. In volum: candelabre, trepiede. Considerat pazitor al comorilor. Himer - In Antichitate. Compus din: trup de leu, cap de capra, coada de dragon. Inorog - Asociat inocentei. In E.M. la tapiserii medievale. Vasilisc - In E.M. timpuriu. Simbol al satanei. Compus din: balaur mic, creasta de cocos, aripi, trup acoperit cu solzi. 8. Ornamente inspirate din figura si trupul omului Prezentare si exemplificari prin desen pe piese si stil Omul apare reprezentat sub forma de portrete sau scene, in Antichitate, Clasicism, Renastere (mai putin). Semizei sau eroi apar de obicei in scene. Apar reprezentari ale virtutiilor sau viciilor. Masti - In or antica, romana, Ren, Clasicism. Cariatide - Atlanti, in Antichitate, Baroc, Ren, la mob in partea frontala a mobilei corp. Putii - Ornamentica antica romana, Renastere, Baroc, Rococo, Clasicism. Apare si in repr plana ca intarsie sau sub forma pictata. Piese in volum sunt folosite ca elemente de sprijin la console. In arhitectura populara motivul omului e folosit atat la mobilier cat si pe case. Poate fi o reprez simbolica sau naturalista. Apare la prispa pe parapetul de lemn, la coama acoperisului unde terminatiile imita capete de oameni. De aici se dezvolta motivul horei unde apare o stilizare ca reprezentare integrala a omului. Pe timpanele casei se reprez capul, mana sau ochiul. De asemenea, pe timpanele casei se reprez o mana ce scrie anul constructiei. Mai apare reprez pe o bata sau pe cuiere. 9. Ornamente astrale in ornamentica populara si cultav Prezentare si exemplificari prin desen pe constructii, piese de mobilier, stil Ornamentatia culta - Combinatie: scarabeu+aripi reprez un simbol solar; disc solar+aripi; figura umana+soare la stilul Ludovic 14. Exista 2 variante de reprezentare: geometrica sau antropomorfizata. In var geom reprezentarile sunt bazate pe romb dar si pe cerc (cruce in cerc). Intalnim rozete inconjurate de funie rasucita. Reprez sub forma de X. Reprez soarelui e combinata cu punctele cardinale. Vartelnita solara reprezinta de fapt miscarea soarelui. Pe crucile de mormant apare soarele la mijloc. Crucea: axa verticala= yang, axa orizontala=yin; mijlocul e inima reprezentata de soare. Crucea este un simbol precrestin. Pe teritoriul Romaniei simbolul soarelui e asezat in puncte cheie, la: porti, portal, pridvor, pe grinda principala de interior considerata un ax, pe piese de mobilier traditionale unde apare rozeta solara cu 6 petale, pe ceramica, tesaturi. Soare=barbat, luna=femeie. 10. Reguli de compozitie folosite in ornamentica Exemplificari prin desen, referinte la piese de mobilier -element ornamental; motive ornamentala definire si exemplificari Principiul care sta la baza acestor reguli este ritmul, omniprezent la toate nivelurile artei, esential si in arta ornamentala. Toate regulile de compozitie: repetitia, alternanta, gradatia si suprapunerea au ca lege directoare ritmul- in afara ritmului nu exista armonie.

Modalitatile de organizare in ornamentica, elementele importante: *elementul ornamental-celula de baza-unitatea *motivul ornamental-alaturarea mai multor elemente *compozitia ornamentala-realizata cu ajutorul unor legi Legile Ornamenticii -repetitia: alaturarea mai multor elemente identice ornamentale -reprezinta multiplicarea unuia si aceluiasi elem, fiind regula dupa care un motiv decorativ(celula ritmica) se va aseza la distante egale, in acelasi fel, pe un anumit traseu: drept, curb, orizontal, vertical, diagonal. -este procedeu de ornamentare a unei parti dintr-o suprafata sau a unei suprafete intregi prin care se atrage atentia asupra unui motiv decorativ, care daca ar fi fost de unul singur ar fi trecut mai putin observat sau chiar neobservat -alternanta-realizata prin forme diferite, culori diferite -regula de compozitie care introduce diversitate in ornament, dispunand de 2 celule ritmice diferite; -ritm mai alert si mai complex, mai putin monoton -exista alternanta de pozitie la care se succede celula ritmica in doua pozitii deferite si alternanta de figura in care se succed 2 celule ritmice diferite -gradatia-crestere a elementului ornamental(amplificarea lui) a formei, culorilor -marirea sau micsorarea succesiva, repetitiva, a unui motiv de baza -gradatia poate sa fie cantitativa sau calitativa(culoare, nuanta) -e o regula de compozitie specifica barocului -a caracterizat si o perioada de explozie a artelor optice, a pop-artei, precum si a expresionismului abstract in sua -suprapunerea: realizarea unui motiv ornamental din 2 lemente diferite -regula mai dificila: consta in suprapunerea partiala a unor motive ornamentale, normale sau simbolice, identice intre ele sau diferite -nu se poate realiza fara gradatie sau contrast -are ca scop sugerarea unor imagini ce se pierd in subconstient sau aluneca in vis -aplicare a 3 legi de compozitie=>conjugare 11. Ornamente inspirate de activitatea omului - Prezentare si exemplificari prin desen, piese, stil - pe langa elem geometrice si cele reproduse din natura, arta ornamentala preia si forme ale unor obiective artificiale luate separat sau in combinatie cu celelalte de inspiratie din activitatea omului; - arme, unelte, trofee, embleme, atribute muzicale, campestre, atributele pietrarului, cornul abundentei, tridentul - armele si uneltele se gasesc de obicei in alcatuirea trofeelor si emblemelor; trofeele sunt insemne ale victoriei, tolbe cu sageti, tolbe cu sageti, coifuri, lanci, pumnale, halebarde, camasi de zale, goarne, steaguri; - la mobilier ele ornamenteaza de obicei tabliile usilor, fetele de sertare, si uneori lezenele - emblemele sunt alctuite din grupari de unelte si instrumente simbolizand o anumita idee sau un domeniu l artei, stiintei, comertului, meseriilor, breslelor - muzica- reprez de obicei prin viori, lire, flaute, naiuri - teatrul- reprez prin masti - pictura- palete si pensule - sculptura- dalta, ciocan,busturi, portrete - arhitectura- prin patrat, echer si compas, asociate cu un capitel - comertul- canceul lui hermes (mercur) - medicina- 2 serpi ai lui hipocrate - agricultura- coase, secere - diferite meserii si-au ales ca embleme unele din uneltele de lucru sau produsele lor, putand fi alcat din lemn, metal, piatra; - vase clasificate in: amfore, urne, cupe, vase de flori (vase cu rol de depozitare); hydria patera (vas de scos si de umplut); lekytul, ulciorul, cana, oinochoe; vase pt baut : kylix, kantharos, rhytonul, potirul apar in formele traditionale din grecia antica; - in renasterea engleza la mese apar ca decoratii vasele (ex: mese sprijinite pe balustri-vas; bufete cu polite separate prin vase in stilurile Adam, Hepplewhite si Victorian)- dcor funebru si anacronic - panglicile se asociaza cu buchete si ghirlande de flori si embleme; torta- in renastere se combina cu o serie de trofee (in stilul Empire apare ca singur ornament vertical la suporturi si pedestaluri); fascia- nuiele legate cu panglica, atribut antic roman al lictorilor 12. Registrul ornamental antic grec Prezentare generala si exemplificari prin desen si piese de mobilier Registrul ornamental grec alcatuieste cea mai mare parte a ornamenticii europene acoperind toate tipurile de ornamente. -Geometrice:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, frunze simple sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline. -Regnul animal: simplu si antropomorf, leul, calul,himere, sfinxul(feminin si inaripat). -Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice, lupte.

-Ahitectura: frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor). 13. Registrul ornalental antic roman Prezentare si exemplificari prin desen, piese de mobillier -este abundent si grandilocvent, mai ales in Roma Imperiala cu multiple influente: clasica greaca,elenistica, orientala(persana, indiana), galica, celtica... -baza ornamentetiei romane ramane cea greaca, de la ove, perle,meandre spatiale, masline, volute,denticuli pana la cele mai complexe rozete, palmete, sfincsi, himere, ordinele clasice imbogatite cu ordinul compozit. -Ornamentatia vegetala: supraabundenta acant, palmeta, laurul, maslinul, ghirlande si implatituri, flori, frunze, fructe, vrejuri faorte stilizate. -Regnul animal:natural si fantastic vulturi, lei, caprioare, caini, berbeci, grifoni, himere, animale cu cap sau bust omenesc( centauri, sfincsi, tritoni, satiri). Frecvent pe sarcofage, lazi nenumarate scene mitologice, din viata cotidiana, sportive, militare, victoriile imperiale cu simbolurile caracteristice( arme, trofee). -Embleme: cea a Senatului, tridentul lui Poseidon, cupa lui Esculap. Mobilierul de sedere: sella este un taburet fix sau pliant, cu 4 picioare, din lemn, bronz de origine greco-etrusca; subsellium, bancheta prezenta in tribunale, bazilica si locuri de spectacole; cathedra, un scaun mai mare, cu forme asemanatoare unui fotoliu, inspiart de Klismosul grec; solliumul, jiltul reprezentativ al capului familiei avand de multe ori ca elem de sustinere sau decor animale inaripate, lei monopozi, sfincsi orientali; scaunul din trestie impletita sau dif. feluri de nuiele au formele actuale, cu spatar arcuit, prezent in aproape toate interioarele. Pisa cea mai importanta din interioare a fost patul lactus. Au fost mai m tipuri de paturi: pt sufragerie, deci pt luat masa este mai scund si avea 3 locuri, pt dormit ,ea ceva mai inalt (si se urcau in el cu ajutorul unui mic taburet) din lemn de obicei lacuit, cu o tapiserie bogata, pt scris si citit din lemn, bronz. Masa mai inalta sau mai joasa cu picioare aproape intodeauna sculptate in nr de 1,3 sau 4 din marmura, piatra, lemn. Dulapurile aveau forme asemanatoare templelo, cu fronton reliefuri, coloane si arcaturi. 14. Registrul ornamental antic egiptean - Prezentare si exemplificari prin desen, piese de mobillier Vasta, cuprinde pe langa motivele decorative sireprezentari de faraon, scene de lupta, vinatoare, insemne magice.Ornamente de origine vegetala:flori, frunze de lotus, palmier, iedera, trestii de papirus. Ornamente din regnul animal: leu( capul, picioarele,leu monopod), pantera, sacalul, taurul, gazela, hipopotamul, vulturul, sarpele. Ornamente inspirate de figura omului: faraoni, preoti, viziri, scene din viata cotidiana,portrete femei, scene di natura, vanatoare, religioase. Ornamente simbolice: scarabelul, discul solar inaripat, ochiul lui Osiris crucea ansata. Or din arhitectura:coloane capiteluri, suporturi, postamente.Ornamente caligrafice: hieroglifele( la aproape toate pisele de mobilier) 15.Ornamentica populara in cadrul diferitelor tari si culturi, ornamentica populara pe teritoriul romaniei, ornamentica populara romana si maghiara - Prezentare generala, exemplificari pe desen, piese Ornamentele si simbolurile se regasesc in cultura oricarui popor. Prelucrare: pirogravare;-pictura;-sculptare;-traforare;-elemente aplicate;-combinatii Ornamentica populara maghiara din Transilvania -motive ornamentale foarte sintetice:simboluri solare- stalpi funerari cu terminatii diferite-ierarhie bine definita a ornamentatiilor -simboluri: soarele, luna, steaua -elemente florale: boboc, lalea -dispunere: stalpi, cruce realiz din scanduri de lemn -mai degraba plane nu spatiale -ornamente la obiecte funerare realizate din piatra : influentate de arta culta -coama caselor de lemn- ideea protectiei sirului de stramosi- hota stilizata, va pierde din sensul initial -ornamente florale pe cahle(sobe)- margarete -piese de mobilier de sedere-f solara- rozete -motivul pasarii: porumbelul -influente ale artei culte: -dulap de perete- simetrie in ornament: pomul vietii diferite tipuri de flori, rozeta la baza; pe acelasi mobilier poate sa apara acelasi motiv in interpretari diferite -motivul calului si calaretului- traforat -elemente scrijelite: sec XVIII, XIX: simple, intalnite si pe terit german -pomul vietii asociat cu animale de vanatoare -stilizare motivului lalelei- traforat sau pictat- de provenienta orientala

16. Motivele ornamentale: pomul vietii; omul; calul si calaretul in ornamentica populara - Prezentare generala si exemplificari prin desen in ornamentica pe teritoriul Romaniei Pomul vietii -model traco-dacic: crenguta de brad (mobilier popular in ceramica) -varianta iraniana: arbore schematizat- cu radacini bifurcate si izvor, prezenta a doua animale, pasari -varianta elenistica:porneste de la imaginea frunzei de vita de vie, uneori asociata cu cultul lui Bachus=>kantaros- vas din care se bea; schema formei: vasul cu flori, asociat cu varianta iraniana=> varianta : vas cu flori + pasari *pomul vietii=pomul cunosterii, reprezinta microcosmosului uman *imagine simbolica de multe ori pe monumente funerare, cusaturi, ceramica: exemple: Porti Maramures(vita de vie), potaluri, Bis de lemn, etc *aparitie combinatii Omul -reprezentare naturalista sau simbolica -ex: terminatii gard, prispa caselor, sindrile, coama caselor de lemn- simbol: stramosii cu rol de protectie -prezentare: hora, parti ale corpului: mana, ochi, cap -apare omul asociat cu calul -omul combinat cu motivul sarpelui -reprezentare pe mobilier: cuier, icoane, etc. Calul si calaretul -asociat apei si cultului solar -ex: biserici de lemn in Transilvania, reprez pe scoarte, furca de tors -in arta antica, ornam populare, ornam culta -calul sub forma inorogului-inocenta 17. Ornamentul - definire si evolutie; Teorii in legatura cu semnificatia ornamentului; Sensul notiunii de ornament in diferite perioade istorice Prezentare si exemplificari *ornamentul=categorie estetica, ansamblu cu rol decorativ, de infrumusetare *ornamentul- intalnit in trecut- avea rol magic -initial: semne-cu rol de reprezentare -ornam de factura geometrica- la culturile din zona oceaniei-spirala, funia -scrisul- a aparut la popoarele arabe, egipteni- interpretari ale imaginilor, simbolistica aparte: modalitate de relationare cu universul *ornamentul- regasit pe suprafata obiectului sau prin forma obiectului respectiv -avea functiune simboloca magica -in renastere laicizarea ornamentului=>diferentierea intre ornamentul cult si cel popular (de exemplu mobilierul taranesc de sec XIX cu ornamente biedermeier-lada) -odata cu evolutia tehnologica- aparitia tiparului( per renasterii, nu cel inventat de chinezi in antichitate)- apare editarea: difuzare elemente de tip clasicist de exemplu fratii adams(anglia) -dezvoltarea industrializarii=>dezv ornamenticii populare: sec XIX nasterea Arts&Crafts -in 1870 apare studiul ornamentatiei populare si gasirea valorilor specifice, evidenta in tarile nordice (colectii de tesaturi, broderii), si preocupari pt studiul etnografiei-1930 -studierea artelor populare in diferite tari, monografiile judetelor: obiecte , porturi populare, obiceiuri. 18. Registrul ornamental bizantin Prezentare si exemplificari prin desen, piese Multe influente, asigurand in acelasi timp o puternica originalitate. Influente elenistice prin prezenta acanturilor, palmetelor si a frunzelor de laur si maslin. Influente orientale se manifesta prin rozete, arabescuri, stilizari prin geometrizare stricta ale unor motive vegetale ornamente paleocrestine. Au evoluat motivele geometrice marunte. Crestinismul aduce in ornamentica bizantina simbolurile: porumbelul, pestii, mielul, paunul, vita de vie, spicul de grau. Repezentarea fiintei omenesti era tipica: absracta, rigida, ceremonioasa, nefireasca intr-o perioada de timp s-a interzis reprezentarea omului mai ales a sfintilor. 19. Registrul ornamental gotic Prezentare si exemplificari prin desen, piese Ornamentica gotica alcatuieste un sist unitar inchegat, echilibrat, armonios. De-a lungul celor 3 secole parcurge o evolutie vizibila rafinandu-se si complicandu-se inainte de a se supune influentei renasterii si deci ornamentului de tip clasic; Ornamentele: ogiva, faldul, rozeta geometric construita, trifoi cu 4 foi, leuronul

Ogiva- mai plata (tip Tudor) sau mai elansata; elem de arh in acelasi timp elem esential; fol la decorul tabliilor mobilei, ornamentarea montantilor, modelarea partii sup a baldachinelor, a bufetelor, a unor banci cu spatar; Faldul- (=serviette) decoreaza aproape numai tabliile mob; caract zonelor Franta, Flandra, Tarile de jos, Germania, Anglia Rozeta geometrica- insoteste ogiva; forme variate simetrice, antisimetrice si asimetrice; apare la partea sup a dulapului gotic german, niciodata repetata, constr cu compasul Ornamente de factura vegetala: frunza de acant (stilizata in flacara, rozeta, iedera), frunza de stejar/ghinda (la scenele de vanatoare), frunza si tulpini de vita de vie (gotic francez), frunza de scaiete (gotic flamboaiant), frunza de patrunjel, floarea de crin (simbolul casei regale); Ornamente din regnul animal: apar insemnele de breasla diferentiate semnele heraldice, leu, vultur, delfini, sirene, serpi incolaciti, cocori, elefanti, pisici, cerbi, lupi, mistreti, monstri Figura umana: capete incoronate, inalti prelati, maestri constructori, pers din biblie, filosofi antici, scene traditionale crestine din bizant Sculptura- regi, regine, donatori, scene ale vietii cotidiene, moartea si alegoriile ei, sfinti locali, figuri mistice. Estetica sculpturii precede renasterea picturii (Giotto, Simone Martini)

20. Registrul ornamental romanic - Prezentare si exemplificari prin desen,piese -ornamentatie foarte bogata -influente din diferite zone: populatiile bastinase: celti-Anglia, Franta sau de la populatiile migratoare -ornamente de tip celt: curbilinii(crucea celta), balaur, sarpe, scrieri, impletituri, antrelacuri -ornamente de inspiratie nordica:animale, pasari -ornamentatie scandinava: sarpe, denticuli, antrelacuri, linii fine subtiri, zone de medalioane cu personaje(din mituri sau reprez din viata curenta) -elem de factura araba -elem de factura antica-greaca: frunza de acant, palmeta, vita de vie, trandafirul, rozeta, frunza de stejar -elem preluate din arhit: coloane simple, canelate sau crustate, capiteluri si arce semicirculare -in combinatie cu ornamente de factura zoomorfa; - exemplu: coloana care sprijina pe spatele unor caprioare -personaje umane: activitati curente, vanatoare Registrul ecorativ cuprinde o gama variata de ornamente, intalnite atat in arhitectura cat si la mobilier: a)galerii de monstrii si animale de cosmar, ca simbolism al raului, al demonilor de trebuiau exorcizati b)animale si pasari cu gaturi incolacite, fiare luptandu-se, grifoni, centauri - motivul pasarilor cu gaturile rasucite se gasesc pe fildesurile sculptate origiunare din Sania musulmana - animalele cu un singur cap si corp dublu constituie unul din motivele clasice ale artei orientale transmise occidentului prin intermediul tesaturilor pastrate in tezaurul bisericilor c)motive ornamentale geometrice- meandre simple si complexe, zig-zag simplu,dublu si multiplu, dinti, romburi, puncte mici de diamant, perle, masline, patratele, modele geometrice pt crestaturi d)ornamente vegetale: acantul, crinul, palmeta, rozeta, frunze stilizate de stejar sau vita de vie e) de origine celtica, vikinga, normanda, germanica si bizantina, sunt spiralele si nenumaratele antrelacuri cu frunze, pasari, dragoni si capete de cal f)elem ornamentale devin si cortegiile de inalti prelati, sculpturile, picturile reprez scene si precepte biblice, scene cotidiene: munci agricole, mestesugurile, negustoria, si scene militare mai ales cele din cruciade g)blazoane si embleme: - la inceput blazoanele erau instabile si compuse dupa fantezie, dar mai tarziu au devenit permanente si ereditare, s-au supus unor reguli stricte de compozitie, motive si culori h)ornamente inspirate din arhitectura coloanele simple , canelate sau crestate, capitelurile si arcele semicirculare in plin cintru i)ornamente simbolice crestine: simbolurile divinitatii sunt: paunul, porumbelul, mielul, vulturii si pestii -simbolul impuritatii: tapul -simbolul satanei: aspida -simbolurile ispitei: sarpele si sirenele -simbolurile cosmice: sagetile, zodiacele In toata ornamentica romanica predomina bustul miraculosului, credinta in fiinte supranaturale, amestecul de fantastic si sacru, pagan si crestin. 21. Registrul ornamental clasic - Prezentare si exemplificari prin desen, piese *simetrie, echilibru - sunt folosite motive ornamentale de tip repetat

*medalioane ovale, rotunde, ghirlande de flori si frunze, siraguri de perle, baghete si sipci decorative *finisarea: ori in culoarea lemnului, bronzare, aurire, vopsea alba, culori deschise lacuire cu efecte de umbrire sau nuantarea prin fierbere sau ardere cu nisip incalzit *tapiterii din matase sau goblenuri artistice 1.motive geometrice simple: -puncte, linii franghia -perle si masline -punctul de nisip, diamant, prajitura -poligoane simple si stelate -antrelacuri 2. motive vegetale Reprezentari stilizate sau apropiate de forma naturala: -arbore- importanta partilor: radacina= pamant, trunchi=axul, legatura; coroana=atinge cerul -sacru- trimitere la pomul vietii -arbore peren=nemurire, viata dupa moarte(lemnul de chiparos) -arbore cu frunze cazatoare=regenerare -frunze:de acant, palmeta, frunza de maslin, vita de vie(pomul vietii de factura elenistica), iedera( simbolul prieteniei la greci si romani), feriga, frunza de stejar, de papirus si lotus, volbura, palmier si trifoi -flori: crin(simbol regal ), trandafir salbatic sau cultivat, margareta, laleaua, crizantema(familia imperiala japoneza), florile pomilor fructiferi, flori de camp(buchete),orhideea, -fructe: struguri, ghinda, cais, mar , par, ananas, con de pin(simbolul virilitatii), bobul de grau(fertilitate) 22. Registrul ornamental roccoco- Prezentare si exemplificari prin desen, piese -rocaille= imitatia grotelor,a chochiliilor,a concretiunilor -apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec.18 ; formele au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar detasandu-se de el -arta se defineste prin insolenta , intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura , pictura( in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 Palatul Versailles) -in prima etapa rococoul se def. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala, exotismul,fantezia si natura -ornamentatia -este mai delicata si mult mai bogata ca la baroc , echilibrata si armonioasa ; in loc de sculptura se folosesc aplicatii de bronz aurit iar in lo9c de furniruire se folosesc s suprafete finisate cu tehnica lacuirii(China) -asimetrica , in spirala, linii sinuoase, inspiratii din cochiliile de scoici - desenul este mai capricios dar vesel si agreabil ghidat dupa curba literelor s si c ; in forme variate de scoici , acareturi asimetrice si volute -se practica mult marchetaria; -motive : pasari, fluturi, crengi inflorite; -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A. Watteau si a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen; 23. Registrul ornamental art noveau- Prezentare si exemplificari prin desen; despre compozitie; sensul notiunii de ornament in art noveau Registrul ornamental art deco- Prezentare, exemplificari prin desen, compozitie Art Nouveau -1900 forme stilizate- coupe de fouet (lovitura de bici) - ornamentul - integrat in structura - preluari din arta japoneza - compozitia asimtrica, motive din natura - respectul pt spatiul liber al compozitiei si pt frumusetea liniei - motive - ornamente de factura vegetala sau zoomorfa - florale (orhideea/magnolia/trandafirul/irisul), ondulate, linii sinuoase - alge, corali, pesti, crabi - insecte (pt forme si jocul de culoare)-paianjeni - tentacule: medusa, caracatita, sepia - sarpele (+in antichitate), soparla - suvita de par, curba ornamentala (tipic arabesc) - populare : vrejul, margarita, floarea soarelui - geometrice: patratul, cercul, ovoidul - spre sfarsit cariatide - lebada (+clasicismul rus) - inspiratie din scris - Galle,Gaillard, Guimard- linii curbe, sinuoase, vegetale, figuri feminine; Mackintosh- trandafirul; Galle- tablie patfluture, masa- dragon cu aripi;

10

- Van de Velde- geometric, functional - Sezession- geometric, personaje mitice, scris, cupola lauri (pavilionul), spirala Art Deco - a luat nastere din efortul de a simplifica formele curbe si motivele de factura vegetala ale Art Nouveau-ului ; retine tendinta de abstractizare si repetitie a formelor dar trece la forme mai curate. - inspiratie din egiptul antic - forme fluide, lumina difuza, sticla nevada albastra si alba - motive - floarea de lotus - fantana inghetata - linii drepte/ stream line/ simetrie - tapiserie blanuri - masinaria -stil popular intre 1920 - 1930 in America regasit in designul arhitectural,decoratia interioara, mobilier si bijuterii ; isi primeste numele de la Expozitia de Arte Decorative de la Paris din 1925 -ia nastere prin efortul de a simplifica motivele si decoratia extrem de incarcate specifice stilului Art Nouveau din Europa pastrand tendinta spre abstractizare si repetitie insa nu si formele florale,curbilinii ale A N.-motivul fantanii inghetate -stilului Art Deco ii este mai degraba specifica estetica masinilor reflectand importanta tot mai crescuta a obiectelor functionale zilnice; materiale puse in opera geometrizat sticla,metal,plastic. -cu toate ca obiectele art deco nu erau produse in serie aveau caracteristici de produse in masa cum ar fi:simplicitate,repetitie invariabila,paterne geometrizate. -in America stilul era numit si skyscrapers style datorita impactului pe care l-a avut asupra primelor constructii de tip zgarie nori din Chicago ex:Crysler Building NY quintesentza arhitecturii art deco din america inspirat din cubism si partial din forme mecanizate 24. Registrul ornamental al Renasterii - Prezentare si exemplificari prin desen, piese 1. In mare parte adoptata din arhitectura: arcade , frontoane, coloane, pilastri, socluri profilate, atlanti 2. motive geometrice: toate elem decorative ,greco-romane: ovale, denticuli, punctul de diamant, creneluri semirotunde 3. ornamentica vegetala: acantul: conceput si prelucrat pt diferite intrebuintari (profile, capiteluri, tablii) -ghirlande, arabescuri 4. ornamentica animala: scoici, delfini, vulturi, centauri 5. ornam derivata din alte domenii -figura si corpul omenesc: -masti, figuri grotesti -mitologice sau istorice Tehnici: Cea mai mare parte a ornamentatiei e realizata prin sculptura sau incrustatie alcatuita din materiale pretioase ca: marmura, fildes, metale, si sidef Pictura pe tablii, fetele sertarelor,pictate cu scene istorice sau mitologice Decoratia policroma: prin pictura, tehnica stucului, incrustatii,etc. 6.embleme, cartuse, medalioane, figuri omenesti 25. Registrul ornamental Baroc - Prezentare si exemplificari prin desen, piese Perioada barocului incepe la sf sec al XVI-lea, reprezentand o continuare a renasterii. Sistemul ornamental al barocului are ca suport elementele Renasterii. Peste sobrietatea geometriei Renasterii se suprapun detalii excesive de suprafete si linii curbe, jocuri de umbre si lumini, contraste de culoare, aur, forme si volume pline de miscare si framantare. Suprafetele mobilei se acopera cu esente nobile (palisandru, mahon, abanos, nuc), cu incrustatii in fildes, sidef si portelan. Barocul s-a nascut in Franta, pe baza lucrarilor de pictura realizate de Michelangelo. Barocul Francez are patru perioade distincte: - barocul timpuriu timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea - barocul de tranzitie timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea - Regence stil de tranzitie in timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea - Rococo barocul tarziu in timpul domniei lui Ludovic al XV-lea Stilul Ludovic al XIII-lea Ornamentul dominant este cartusul care decoreaza suprafetele plane. Se foloseste tapiteria fixa, cu cuie din argint sau arama, cu floare decorativa. Stilul Ludovic al XIV-lea

11

Acest mobilier are un caracter pur decorativ, somptuos, cu dimensiuni si forme largi, cu ornamentatie bogata si simetrica. Motivele decorative predominante sunt cele simbolice: soarele, mastile cu razele, doua litere L intretaiate, embleme militare, ornamente vegetale (stejar, laur, maslin etc.) Stilul Regence Suprafete tratate liber, ornamente cu furnire din lemn de palisandru, trandafir si liliac. Ornamentele sculptate sunt mai fine si in majoritate acoperite cu aur. Oranmentele stilului Regence sunt preluate de la stilul Ludovic al XIV-lea, dominand motivul rocaille alcatuit din scoici diferite. Stilul Ludovic al XV-lea Ornamentele specifice stilului sunt cochiliile de scoici, ghirandele de flori si frunze delicate, lujere cu frunze si fructe, toate tratate liber si fluent. Barocul German este influentat simtitor de Renasterea si barocul Francez. Barocul in Olanda se dezvolta intr-o stransa interdependenta cu cel din nordul Germaniei. Ornamentatia bogata a barocului: Reprezentari umane, zeitati, frunza de acant, iedera, reprezentari de animale (vultur, lebada, leu), scoica, perla cu forma neregulata, volute, meandre, reprezentari rege-soare, capete in medalion. 26. Motive ornamentale diverse; Motive ornamentale de scriere - Prezentare si exemplificare, desen, piese In gotic apare faldul si fleuronul. Faldul este o draperie cutata, simetrica. Fleuronul este mugur, aparand chiar si in neogotic. Apar crucile: greaca, latina, egipteana, malteza. Motive ornamentale provenite din scris Provin din Evul Mediu : India, China, Japonia, Islam scrisul imbinat cu scene. In Renastere incadrari precum patratul, si anumite tipuri de litere. Art Nouveau: Queen Anne baroc englez; tapiterie cu valoare, reprezentari alegorice, scenice Piese cu fronton spart. Mobilier neogotic motivul principal: arcatura. Piesa neogotica scaun (material tip brocard reluat in sec XX) apare trifoiul Dulap gotic structura piesei: - braul face trimitere la lada - rama cu tablie - decoratie in relief culori, motive, modul de acoperire a imbinarilor butonii cap de sticla motivul broastei testoase ornamentica orientala

12