Arta portretului si a naratiunii in opera cronicarilor moldoveni

Introducere in problematica

De multe ori dorim sa ne intoarcem in timp si sa descoperim radacinile poporului nostru, precum si etapele istorice prin care a trecut acesta. Atunci intram cu pasi sfiosi in biblioteca si luam de pe rafturile ticsite cu carti batrane si prafuite, Letopisetele- comoara poporului si a culturii romane.
Ele au fost sadite cu grija de trei mari cronicari moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce, dorind ca, prin operele lor, sa fie prezentata istoria Moldovei asa cum a fost, renuntand la vorbe desarte si la fictiune. Asadar, cel care deschide calea spre cunoastere a istoriei si a originii poporului roman este: Grigore Ureche (1590-1647), boier de vita nobila, inrudit cu Al. cel Bun si avand functii inalte in stat.

Grigore Ureche are o vasta cultura, dobandita la scolile din Polonia, el, impreuna cu urmasii sai, reusind sa puna bazele istoriografiei romanesti. El se informeaza, atat din documente interne, cat si externe, punand pentru prima data in literatura romana problema responsabilitatii afirmatiilor sale, deoarece precum am aflat, asa am aratat.
Opera sa Letopisetul Tarii Moldovei, cuprinde perioada de la Intemeierea Tarii Moldovei, in 1359, pana in 1594, cronicarul dorind ca urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor.

Ureche a intarit ideea de origine, de neam si de limba a romanilor, prin remarcabila afirmare: Rumanii, cati se afla laciuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramoresu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag. Pe langa rolul de narrator, Ureche a fost si un bun portretist, reusind sa creioneze aspectul fizic si moral al numeroaselor personalitati istorice. Domnitorul ideal al cronicarului este Stefan cel Mare, cel ce a tronat asupra Moldovei aproape o jumatate de secol, presarand istoria cu glorii si pace.

Cel de-al doilea mare cronicar moldovean, Miron Costin, este cel mai cult autor, aceasta datorandu-se scolilor de elita din Polonia acelor timpuri. El cunostea limbile clasice. ca latina, greaca veche si slavona, precum si limbile moderne, franceza, germana etc. Miron Costin continua, prin lucrarea sa osardia raposatului Ureche, iar in Predoslovie la De neamul moldovenilor, reuseste prin caracterul polemic, sa sustina originea poporului roman, facand aluzie la ceea ce scrisesera doi calugari, in opera lui Ureche.

Letopisetul sau este publicat in romana si polona, si prezinta istoria Moldovei timp de saizeci si sase de ani, de la Aron- Voda, incoace. Autorul sustine, ca si inaintasul sau, responsabilitatea scrisului si rolul educativ al istoriei, vrand ca ea sa fie transmisa mai departe si sa fie cunoscuta de noile generatii.

Al treilea cronicar ce a continuat depanarea firului istoric, de la Davija-Voda pana la cea de-a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat este Ion Neculce, fiul lui Ienache Neculce si al Catrinei Cantacuzino. El isi scrie Letopisetul, avand ca figura centrala pe Dimitrie Cantemir, Inorogul alb al romanilor.

Ion Neculce asaza in fruntea lucrarii sale, un buchet de patruzeci si doua de legende, sub titlul O sama de cuvinte, ce sunt auzite din om in om si in Letopiset nu sunt scrise. Autorul le separa de lucrarea fundamentala deoarece legendele dezvaluie intamplari verosimile, dar care nu sunt atestate documentar, si, deci, cine le va citi si le va crede, bine va fi, iar cine le va citi si nu le va crede, iar va fi bine. Multi poeti si prozatori romani au preluat aceste povestiri: D. Bolintineanu, G. Cosbuc, V. Alecsandri, M. Sadoveanu, Al. Odobescu s.al.

Letopiseele

Letopiseul rii Moldovei

de Grigore Ureche

Descendent al unei renumite familii boieresti din Moldova, Grigore Ureche isi indeplineste formarea intelectuala la scolile polone din Liov. Reintors in tara, cronicarul parcurge cateva ierarhii domnesti ajungand in scurta vreme un apropiat al domnitorilor. Letopisetul Tarii Moldovei prezinta evenimente de la "descalecatul cel de-al doilea" adica de la domnia lui Dragos Voda la domnia lui Aron Voda (1359-1594). Aceasta cronica va fi tiparita pentru prima doara de Mihail Kogalniceanu in 1852.

Letopisetul este precedat de o Predoslovie (o prefata) in care autorul isi va argumenta motivele pentru care a redactat aceasta opera.

Principalul argument ar fi acela ca urmasii trebuie sa cunoasca istoria predecesorilor. Totodata Grigore Ureche se plange de insuficienta izvoarelor care i-au servit ca punct de pornire, o cronica a domniei lui Stefan cel Mare fusese redactata in limba slavona de Eftimie si Macarie.

Din cauza absentei izvoarelor interne cronicarul se vede silit sa apeleze la carti straine - izvoare poloneze.

Ideile fundamentale in acest letopiset sunt:

ideea unitatii de origine a romanilor din toate provinciile "toti de Ram se trag"; latinitatea limbii romane aducand ca argument evolutia etimologica a unor cuvinte; latinitatea poporului roman.

In alcatuirea letopisetului Grigore Ureche surprinde schimbari de domnii, comploturi, lupta pentru putere, obiceiurile de inscaunare, situatii de viata si fapte exemplare. Cele mai multe episoade se incheie cu o "nacazanie salnim" adica o certare a celor puternici. Constituita ca un epilog aceasta secventa a letopisetului prezinta ideea ca exista o ordine a istoriei dictata nu de faptele umane ci de vointa divina. Eroi exemplari precum Stefan cel Mare sunt propusi ca niste modele existentiale deoarece sunt pusi in slujba lui Dumnezeu si mai ales a tarii.

La polul opus se afla cei care incalca legile divine dar si pe cele omenesti. Un astfel de personaj negativ care suporta consecintele faptelor sale este craiul polon Albert. Scrierea cronicii este strabatuta de ideea respectarii actului creator. Autorul stie ca opera sa este importanta deoarece reprezinta un incput al scrisului in limba romana pentr ca poporul nostru sa nu fie "asemeni fiarelor si dobitoacelor

Arta narativa a acestui letopiset consta in: rafinamentul descrierilor ("episodul invaziei lacustelor") si acuratetea naratiunii astfel domnia lui stefan cel Mare este prezentata prin faptele sale istorice, personalitatea domnitorului in dispozitiile sale sufletesti contradictorii. Cronicarul face nu doar o trecere in revista a faptelor ci prezinta si imprejurarile mortii domnitorului, sentimentele poporului in fata acestui eveniment nefast si chiar starea vremii din acea perioada.

Letopiseul rii Moldovei de la Aron Vod ncoace

de Miron Costin

Miron Costin este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche. In letopisetul sau el prezinta elemente di istoria Moldovei cuprinse intre 1594-1661, adica de la a doua domnie a lui Aron Voda pana la urcarea pe tron a lui Dabija Voda.
Descendent al unei importane familii boieresti din Moldova, Costin isi face studiile in Polonia la Liovfiind cunoscator al limbilor de circulatie internationala din acea perioada (filozofie etc.).

Letopisetul lui Miron Costin e precedat de o lucrare intitulata "O sama de cuvinte din ce tara au iesit stramosii lor de neamul Moldovenilor." Aceasta lucrare ar fi trebuit sa fie o introducere facuta cronicii dar materialul fiind prea valoros autorul a facut din aceasta o creatie de sine statatoare.

Se afirma in paginile acestei lucrari ideea responsabilitatii scrisului "eu voi da sama de ale mele toate cate scriu". Sunt reluate teoriile din letopisetul lui Ureche, contunuitatea, unitatea si latinitate limbii romane.

De neamul moldovenilor este scrisa ca o reactie impotriva cronicarilor care au interpolat letopisetul lui Ureche. Mania lui costin se indreapta impotriva lui Simion dascalul si a lui Misail calugarul.. Acest eveniment poarta numele in istoriografie de "cearta cronicarilor".

Geneza letopisetului are la baza izvoare straine dar si izvoare interne. Pentru ultima perioada oglindita in cronica sa Miron Costin foloseste amintirile boierilor batrani, povestirile tatalui sau, fost sfetnic al domnului Miron Barnovski si chiar propriile fapte de viata. Letopisetul cuprine prezentarea a 66 de ani din istoria Moldovei timp in care se succed la tron 22 de domnitori. Este o vreme a marilor infruntari sociale si politice. Cea mai mare importanta in cronica sa i-o acorda domnitorului Dimitrie Cantemir care domnise doar noua ani. Miron costin fusese sfetnic al acestuia si din acest punct de vedere dezvaluie personalitatea complexa a domnitorului.

Alti domnitori surprinsi in letopisetul lui Costin sunt: Aron voda, Dabija voda, Dumitrascun voda, Duca voda, Dimitrie si Constantin Cantemir etc. La polul opus domniei lui Dimitrie Cantemir se afla domnia lui Dumitrascu voda, un batran decazut care face mare paguba tarii.

Arta narativa a letopisetului

Trasaturile artei naretive prezente in letopisetul lui Contin sunt tehnica detaliului, portretului si descrierea. Reputatia cronicarului de om cu o personalitate si o cultura complexa e relevata si prin scrierea poemului filozfic "Viata lumii". Tema acestui amplu poem este fugit irreparabile tempus (trecerea implacabila a timpului). Aceasta tema cu origine in literatura latina este asociata motivelor fortuna labiris si vanitas vanitatum.

Fortuna labiris inseamna soarta

schimbatoare si vanitas vanitatum inseamna desertaciune desertaciunilor.

"Cronica polona" si "Poema polona" prezinta istoria privita in paralel a Moldovei si a Munteniei

Letopiseul rii Moldovei

de Ion Neculce

Este ntiul scriitor care a servit urmailor nu numai ca izvor, dar chiar ca model, pn n zilele noastre (de exemplu Mihail Sadoveanu).

S-a nscut n 1642 la Prigoreni, lng Trgul Frumos. Tatl su, Neculce vistiernicul, era originar dintr-o insul a arhipeleagului, poate din Hios. Mama, Catrina, era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino i a Alexndrinei Gavrila Mateia.
Cronica a scris-o la btrnee, ntre 60-70 de ani, dup anul 1733. Ca izvoare folosete cronica lui Ureche interpolat de Simion Dasclu i Misail Clugrul, De neamul moldovenilor i letopiseul lui Miron Costin, letopiseul lui Nicolae Costin, izvoadele anonime. El continu cronica lui Miron Costin de la 1661 nainte.

O sam de cuvinte cuprinde 42 de legende cu coninut educativ fr ostentaie sau cumpnit anecdotic, cu o naraiune simpl, popular, cuminte, btrneasc. Le-a scris din plcerea de a transmite urmailor nite tradiii care altfel s-ar fi pierdut i din motive istorice, tiinifice. O serie de scriitori i poei s-au inspirat din legendele sale: Vasile Alecsandri n Altarul mnstirii Putna, Dimitrie Bolintineanu n Cupa lui tefan, Muma lui tefan cel Mare, Daniel Sihastru, Constantin Negruzzi n poemul su Aprodul Purice, Vasile Alecsandri n Movila lui Burcel, Dumbrava Roie, Visul lui Petru Rare, George Cobuc n Stefni-Vod.

o o o o o

n Letopiseul rii Moldovei- de la Dabija-Vod pn la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat este mai mare preocuparea pentru istorie, nelipsind cea literar. Perioada zugrvit de Neculce se mparte n dou perioade: - pn la Dimitrie Cantemir; - dup Dimitrie Cantemir. Apreciaz domnitorii cumptai i condamn pe cei lacomi i risipitori. n culori negre apare a doua domnie a lui Dumitraco-Vod Cantacuzino, n timpul cruia moldovenii au trecut o iarn grea:

Oamenii n trgu n Iai arate curile boierilor i ogrzile i a altora, de-au arsu trgu mai jumtate, c nu era cine s aduc lemne. Vitili erau scumpe, mierea era scump, gineli mai nu era n ar. Gina cte un leu, oul cte un potronic, oca de untu cte doi ori btui i n zlot, oca de brndz cte doi potronici. Bani ieir muli n ar, dar bucate nu era.

Poziia de clas a lui Neculce iese mai mult n eviden n descrierea domniei lui Constantin Cantemir care a ridicat la rangul de boieri, oteni i oameni de rnd, lucru pe care Neculce l critic. Informaii interesante ofer i cu privire la domnia lui Nicolae Mavrocordat, descriind amnunit cheltuielile pe care le face acesta pentru a-i menine tronul. Demn de un roman de aventuri este relatarea uciderii frailor Costin. Ca nimeni altul pn la el, Neculce are darul povestirii i al portretizrii figurilor evocate, personajele descrise de el fiind adevrai eroi de romane. Portretul lui Dumitraco-Vod Cantacuzino este o adevrat caricatur, apropiindu-se de pamflet.

Portretul lui Constantin Cantemir nu este tocmai favorabil:

Carte nu tie, ce numai isclitura nvase de fce. Practic bun ave la voroav, era sntos, munca bine i be bine. Semne multe ave pe trup de la rzboaie, n cap i la mini de pe cnd fusese slujitor n ara Leeasc. La stat nu era mare, era gros, burduhos, rumn la fa, buzat. Barba i era alb ca zpada.Cu boierii trie pn la o vreme, pentru c era un om de ar i-i tie pe toi, tot anume, pre careli cum era. i nu era mndru, nici face cheltuial rii c era un moneag fr doamn.

Portretul lui Petru cel Mare este fcut cu simpatie:

Iar mpratul era un om mare, mai nalt dect toi oamenii, iar nu gros, rtund la fa i cam smad, oache i cam arunca cteodat din cap, fluturnd. i nu cu mrire i cu fal, ca ali monarhi, ce umbla fiecum, prost la haine, i numai cu dou, trei slugi, de-i era de grija trebilor. i umbla pe gios, fr alaiu, ca un om prost.

Letopisetele cronicarilor acopera o perioada indelungata din istoria Moldovei, stilul perfectionandu-se treptat si descoperindu-si individualitatea.

La realizarea letopisetelor, cronicarii si-au cules informatiile din izvoare scrise, romanesti sau straine, dar pentru personaje istorice mai apropiate au folosit stirile provenite din traditia populara sau propria amintire.

In cronica lui Grigore Ureche sunt cuprinse trasaturile caracteristice de inceput, ale umanismului. Letopisetul urmareste istoria tarii: succesiunea domnitorilor, gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor. Umanistii europeni au sublinat in repetate randuri asemanarea dintre limba romana si limba latina sau italiana, dar nu au dat exemple concrete. Grigore Ureche sustine aceasta idee cu material lingvistic, face corelatii lexicale, dar mai ales intregeste imaginea limbii romane aratand ca ea este mostenitoarea unui fond latin bogat, la care s-au adaugat cuvinte nu numai de la slavi ci si din limbile: greaca, polona, turca, sarba etc

Om de larga culturala vremea lui, Grigore Ureche, pornind de la limba populara, inaugureaza in scrisul sau limba creatiei literare, plina de naturalete si savoare. Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific cum ar fi cerut materialul istoric tratat, ci la stilul literar, impacand cerintele istorice cu cele litarare. Miron Costin continua letopisetul lui Grigore Ureche descriind istoria romanilor intre 15941661 si avand in centru personalitatea lui Vasile Lupu

Nicaieri personalitatea lui Miron Costin nu iese in evidenta ca in Predoslovia lucrarii De neamul moldovenilor., marturisire dramatica a unui carturar patriot, care nu a putut suporta ocarile aduse acestui neam de o seama de scriitori.
Indignarea lui se indreapta impotriva unor copisti ai cronicii lui Grigore Urche, mai ales impotriva lui Simion Dascalu, om de munta nestiinta si minte putina, care afirmase ca moldovenii ar proveni din talharii de la Roma, exilati pe teritoriul Daciei.

Miron Costin isi asuma responsabilitatea asupra operei sale:

Eu voi de sam de ale mele cte scriu

In Predoslovie gasim atitudini si trasauri ca: preocuparea pentru originea noastra romanica, convingerea ca romanii trebuie sa iasa din adancunul nestiintei, constiinta ca scrisul e dator sa slujeasca adevarului, fiind un act de responsabilitate istorica, increderea in forta educativa a istoriei etc.

Daca in cronicile lui Grigore Ureche se stabileste modelul de portret, in cronica lui Miron Costin se remarca o preocupare pentru expresia elaborata si pentru fraza ampla dupa model latin. Dar, dintre toti cronicarii, cel mai preocupat de traditiile populare a fost Ion Neculce care scrie si O sama de cuvinte, despre voievozi, boieri sau tarani. Cronicarul lasa la latitudinea cititorului stabilirea veridicitatii legendelor sale.

Ion Neculce inoveaza modelul de a relata prin consemnarea evenimentelor banale si prin stilul eliberat de constrangeri formale ale cronicarilor anteriori.
O caracteristica a umanismului romanesc este preocuparea constanta pentru afirmarea latinitatii limbii poporului roman. Cronicarii sunt cei care au scris actele oficiale ale naterii limbii noastre i a poporului nostru, fr de care literatura romn ar fi apucat un drum pe care nici nu ni-l putem descrie n minte. Operele lor sunt integrate n tezaurul culturii naionale, putnd mereu s ne ntoarcem la ele i s gsim ceva ajuttor vremurilor noastre, cci sunt ca nite reflectri n oglind a spiritului romnesc, ntr-o continu schimbare, dar, totui, mereu aceleai, strjuind de-a lungul veacurilor.

Cuprins:
1. 2. 3.

4.

5. 6. 7.

Introducere in problematica....pag 2 Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche..pag 12 Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace de Miron Costin...pag 19 Letopisetul Tarii Moldovei de Ion Neculce....pag 27 Conclizii....................................pag 35 Cuprins.pag 43 Realizat de...pag 44

Realizat de:
NOUR VIORELA OANA