Nu putem sa nu ne gandim daca toate lucrurile pe care noi le schimbam de la o zi la alta pe acest pamant, daca toate suferintele pe care

i le aducem terrei nu se vor intoarce impotriva noastra.Oare care va fi nota noastra de plata? Un proverb Indian suna asa : Only when the last tree has died and the last river been poisoned and the last fish been caught will we realise we cannot eat money. ~Cree Indian Proverb Sau lansezi o intrebare Planeta mea, problema noastra (sau invers?) Introducere: Consider ca problema raportului dintre om si natura nu este noua, ea aparand din cele mai vechi timpuri, odata cu primele colectivitati umane. n toate civilizatiile care s-au dezvoltat pna n secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,pamntul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era organizata n jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce i era necesar. Energia chieltuita corespundea n esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara nmagazinata n paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a rurilor sau mareelor, fortei eoliene. Natura reusea pna la urma sa refaca padurile taiate, vntul care umfla velele, rurile care puneau n miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile. Din punctul meu de vedere ncercarea omului de a domina n lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, ncepe sa aiba tot mai mult succes. Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, n special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale. De ce sa ne alarmam deci acum? De ce ne alarmam, daca nu ne alarmam nici ca ceea ce intra zi de zi in organismele noastre sunt din ce in ce mai mult produsele globalizate modificate genetic. Rosii tratate cu insecticide si crescute ca Fat-Frumos intr-o zi cat altele in sapte isi croiesc tot mai lesne drum catre noi. Sunt mai ieftine, iar efectele asupra sanatatii noastre nu au fost dovedite fara ambiguitate ca fiind daunatoare. Ce sa mai spunem atunci de aerul respirat clipa de clipa? Trebuie sa admitem totusi, fara sa suscitam isterii, ca avem, datorita tehnologiei, un potential fara precedent de a afecta lumea in care traim. Oamenii de stiinta ne reamintesc ca in ultimii 100 de ani temperatura a variat cu 0,5 grade, in timp ce pana la sfarsitul deceniului ar putea fi mai cald cu 6 grade, in

medie, daca o sa tot aruncam dioxid de carbon in atmosfera. Industrialismul a fost mai mult dect cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza n majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale. In continuare am sa prezint pe scurt cateva dintre cele mai importante probleme cu care Terra se confrunta zi de zi, si anume: Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scar? mondial? Ritmul rapid si cresterile considerabile inregistrate in ultimul sfert de veac de industria chimica, siderurgica, energetica, de industria materialelor de constructii, de transporturi, agricultura si zootehnie, care au adus contributii insemnate bogatiei tarii, s-au repercutat, inevitabil, in unele situatii, defavorabil asupra conditiilor naturale ale mediului inconjurator. Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluarii atmosferice dar la acestea putem adauga orice arderi din care rezulta substante poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare ce provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum si ploi acide ce distrug padurile. Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare n totalitatea poluantilor care exista n atmosfera. Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, n general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi. O importanta sursa industriala, n special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silica?i, argile, calcar, magnezit, ghips etc.) Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce n ce mai mare printre poluantii devastatori. Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamntesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamnt si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,ncalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece n zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergentilor etc.,aceste

gaze au ajuns n aer n cantitati mai mari dect cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun , si distrug stratul de ozon. Industria arde carburantii fosili, elibernd n atmosfera gazele de sera care ncalzesc Pamntul . Un alt fenomen ce a luat amploare cu precadere in ultimul secol este cel al defrisarilor masive. Despadurirea, intelegand prin acest termen, defrisarea unor mari suprafete de padure fie ca urmare a exploatarii lemnului, fie datorita incendiilor de padure provocate sau naturale, poate determina intensificarea unor fenomene climatice naturale, cum sunt frecventa inundatiilor masive, seceta excesiva, perioadele foarte reci in sezonul de iarna. Se estimeaza ca despadurirea masiva va fi cauza unei cresteri accentuate a efectului de sera la nivel global in proportie de 50% in perioada 1990-2025.De asemenea, reducerea suprafetei padurilor si schimbarile mediale provocate de acest proces, pot determina efecte indirecte asupra unor numeroase specii de arbori, efecte ce se pot manifesta in sensul unei rezistente mai scazute la atacul insectelor fitofage si al agentilor patogeni, la poluare sau actiunea focului Padurile care inca mai ocupa suprafete importante ale planetei sunt ecosisteme importante atat pentru om cat si din punct de vedere strict ecologic. Pentru oameni padurea are valente estetice, recreationale, economice. Lemnul, precum si alte produse ale padurii au atat o importanta economica locala cat si mondiala. Se estimeaza ca o treime din populatia lumii este dependenta in continuare de lemn ca sursa importanta de energie.Cauzele (dar si efectele) defrisarii padurilor, sunt variate si depind de conditiile economico sociale specifice fiecarei zone climatice. In zonele tropicale, obtinerea de terenuri suplimentare pentru culturi agricole si pasuni pentru cresterea animalelor sunt principalele cauze ale despaduririlor masive. Constructia unor cai de acces faciliteaza de asemenea accelerarea despadurii. De asemenea, migrarea populatiei spre zonele specifice padurilor tropicale, ca rezultat al cresterii populatiei, saraciei si a altor aspecte sociale, determina un adevarat asalt al oamenilor asupra padurilor.Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept consecinta emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon. Desi ritmurile de despadurire sunt diferite in diverse regiuni ale lumii, specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca nu se vor lua masuri si ritmul actual al despaduririlor se va mentine, disparitia completa a acestora va avea loc pana la sfarsitul acestui secol, urmarile asupra mediului si chiar asupra vietii pe Terra fiind inestimabile. Nu in ultimul rand, trebuie sa mentionez cateva informatii o controversata problemea contemporana si anume cea a alimentelor modificate genetic .

Ce sunt alimentele modificate genetic? Organismele modificate genetic pot fi definite ca fiind organisme in care materialul genetic (ADN-ul) a fost modificat intr-o maniera in care un organism natural nu ar putea sa o faca. Tehnologia prin care sunt modificate alimentele este numita deseori biotehnologie moderna , tehnologie genetica sau tehnologia ADN-ului recombinat. Aceasta permite ca genele selectate individual sa fie transferate de la un organism la altul, chiar si de la o specie la alta. Aceste metode sunt utilizate pentru a crea plante modificate genetic care sunt utilizate la randul lor pentru dezvoltarea culturilor modificate. Cu ajutorul tehnologiei s-au obtinut: * Rosii cu coacere in timpul transportului; * Cereale fara gluten; * Cereale cu un continut crescut de proteine; * plante rezistente la seceta si daunatori; * Orez cu un continut mai mare de vitamina A; * Fructe si legume fara proteine alergene; * Vitamine si arome alimentare etc. Alimentele modificate genetic sunt dezvoltate si comercializate deoarece atrag dupa sine o multitudine de avantaje, atat pentru producator cat si pentru consumator. In primul rand, alimentele modificate geneticau un pret de productie mai mic si un termen de valabilitate mai lung. Obiectivul initial de dezvoltare a acestor organisme a fost imbunatatirea si protectia culturilor. Culturile modificate genetic au un nivel crescut de rezistenta in fata bolilor si au toleranta crescuta fata de erbicide. Atunci cand oamenii de stiinta elibereaza un nou aliment modificat genetic, el nu ajunge pe piata pana cand autoritatile alimentatie nu il examineaza in amanunt si pana cand acestia nu aproba eliberarea produsului. In general, alimentele modificate genetic au calitati nutritive similare cu alimentele naturale, asa ca din acest punct de vedere nu trebuie sa ne ingrijoram. Totusi, specialistii in nutritie sunt de parere ca aceste produse pot avea efecte neplacute pe termen lung, generand imbolnaviri, dezvoltarea unor alergii si chiar intoxicatii diverse. Mai mult decat atat, un studiu relativ recent a avut ca rezultat moartea a sapte cobai dupa ce acestia au fost hraniti doar cu rosii modificate genetic. De asemenea, cobaii care au fost hraniti cu porumb modificat genetic au avut probleme destul de mari cu digestia. Totodata, oamenii de stiinta au gasit un nivel crescut de toxine in organismul cobailor care au consumat cartofi modificati genetic. Productia de alimente modificate genetic a fost interzisa in Romania incepand cu anul 2006. In acel moment, in tara noastra, existau peste 100.000 de hectare de soia modificata genetic. Acesta lucru insa nu a oprit si importul de alimente modificate genetic, iar oamenii au continuat sa le cumpere datorita aspectului lor foarte placut, fara sa stie insa ca acel produs nu

este 100% natural. In concluzie tin sa mentionez faptul ca umanitatea are mai mult o valenta filosofica simbolica decat practica. Totusi, unul dintre putinele subiecte care ne poate impinge spre a gandi si actiona solidar, in virtutea umanitatii de deasupra noastra si a imperativului moral din fiecare dintre noi, este mediul inconjurator. Daca argumentele invocate nu functioneaza, macar instinctul utilitarist ar trebui sa ne reaminteasca deloc subtil ca mediul ne conditioneaza existenta

MITRANA ROBERT ADRIAN gr.1325 , seria A