Sunteți pe pagina 1din 53

Lg.

: ION

M l W

IERNAREA FAMILIILOR DE ALBINE

ASOClATIA CRESCATORILOR DE ALBINEDIN R.S. R0M:lNIA REDACJTA P U B L I C A ~ O R APICOLE Buoureqtl 1988

ANTONESCU C. Albinele $ i troi. Redac\in publica\iilov npicole, 1070 AVETISIAN C . A. Aplcultura. Edilura APIMONDIA, 1070 BARAC I. $1 coiab. Crc#lerca albiirelor. Edilura Ag1.o-Silvici, 19li5 VOTI ~.'!ertraren albltbclor. Edilura Agro-Silvlc5 d e Slat, 1055 HRlSTEA C. Stupdrilul nou. Rcdactia publica\iilor apicole, 1976 MALAIU A. Slupciritul. Editura Ccres, 1971 MALAIU A. Sporiren productlei d s ttrierc. Editura Ccres, 1876 Mairualul apicullorului, Editia a VI-a. Redactin publicatiilor

Revisla ,,Apicultura f n lioitl&t~ia",1080-1087

I..

1 i 4 P

..
' /

'
i

A.

;!;

'ti! :
'

,'I+ .!
I
',I,

1:.
'I

,-

CAPITOLUL

METODE PENTBU INTENSIFICAHEA CRESTERII PUIETULUI ]ilA FAMILIILE DE ALBINE

I
I

'!
I 1 Il I'

In apiculturh se consider6 cii anul apicol, care cste cu totul di de cel calendarlstic, lncepe o d a a cu sosirea lunii august. Pentru ca familiile de albinc )sH ias6 cit mai puternice din i: trebuie luate o scrie de rnSisuri incepind Encil din vara gi toarnna ar precedent pentru cregterea unei cantitati cit mai mari de puiet. In i fel se,asigurii gi o iernare norrnal6, un consurn redus de hranti E n tir iernii, uzurH m i d a alblnelor in sezonul rece, fapt care le rnaregte lo vitatea in prirnavara urmtitoare. In familiile puternice prirnul puiet a Inca din luna ianuaric, cantitatea acestuin sporind rapid, albina c liind Enlocuita ftirii sc8deri.prea rnari de efectiv. Familiile slabe, pe I consurnu1 ridicat de hranti qi uzura marit6 a albinelor se resimt put( In prirnhvarti, in perioada de schimbare a albinei refticindu-~ifoarte efectivele de albine. Din aceste considerente, perionda prernergatoare introducerii miliilor la iernat, deci lunile iulie-septernbrie, trebuie folositi? pe cregterea unui nu~nhrd t mai mare de albine. Acest lucru este in 'obignuit dificil de realizat intrucit in aceasta perioadg, in majorit zonelor, atft culesul de nectar cit $i cel de polen sc rcduc consider alblnele ducindu-gi activitatea in special pe baiza rezervelor dc hran2 cuib. Este perioada in care albinele incep sti-$i forrneze cuibul de i; gruplnd rezervele de hranH in fagurii din cuib, ocupfnd majoritatea tiului din faguri gi limitind spaliul pentru puiet. L a rindul lor gi rnltcile, sub influenta lipsei de cules, precum : urrnare a epuizilrii in urma efortului din perioada de prirnilvarii r

1
+
J

. .1
&

viri. iqi incetinesc ritmul dc ouat : ccle lnri epuizatc, fi3msebi @miti biltdne pot chiar sh Enceteze complet ouatul. Depinde door de mhsurile luate de apicultor 'cn activitatea lor de ouat s i fie mentinutl la o cotti ridicati un timp cit mai indelungat posibil. In principal mcntinerea activitgtii tlc creqtcrc n puietului se realizeazh prin : 1.Asigurarea unor nlHtci cu mare capacitate de ouat. Un ml hot;ritor fn dezvoltareu familiilor de albine in sezonul dc lonnlnh E l pre calitatea 8i vlrsta miitcilor d e care depindc, in foarte mare mHsurh, intensificurea cre~terii de albine tiner,e in accastA,perioadi. Cercetltorii au stabilit cB virsta mritcilor arc o importanti capitalH, mai ales In prag de toamnil. Ei nu dovcdit CH in stupincle in care 20U/o din familiile rle albine au avut matci tinere, mortalitatea albigelor in iarnii a fost de 33 g albini de fiecare interv,al; in s t u p i n ~ l e .~nde,49P din /~ familiie de albine au avut matci tinere m o r b l i p k a a fost de nurnai 22 g, iar la cele cu 6O0j0 mhtci tinere, n~ortalitatcas-a redus in medie,la 13 g de fiecare interval ocupat de albine. .Este necesar deci ca in cursul sezonului. s& se lurmireasch '~ndeaproape calitatea matcilor $i sil se lnlocuiascl cit mai ~multel'din~niZitcilc biitcine gi din cele tinere cu defecte, cu mhtci tinere,.s&nhtoase ~ i . d cae , , .1 . . .,, , .I.> 1 : litate superioartr. D a d sfnt mHtci tinere, dupH incetarea culesului creqter'ea do puiet se mentine la un. nivel corespunzhtor chinr 9 i . h cazul, 1ipsei.unor jculesuri de lntretinere ; in caz contrar, s a d e $i cre~tcrca dc puiet sub limitele normale, ceea cc provonch slHbirea fan~iliilorqi inrauthfirea conditiilor de iernare. 2 I In tabelul nr. 1 csle rcdot nu~ntiruldc fnguri cu puict fn sez311hl dc toamnii, in raport cu virsta miitcilor, d u p i datcle luil V.A. Ncstcrvodslri, d u p i o cercetare, filculi in xona de. nord si in (cc:~ de sucl-, n:iR.S:S. Ucrainiene. , , . , ,;.!,,:, Proccntul dc fan~ilii gisilc orf;uic! In i e ~ i r c a din iarn3 a fost.gi cl cu atft mai sclzut cu cEt mitcilc au fost, mai tincrc : 0,2/0 la fan~ilii~ cu
"

,!..,

I,

NUmPIUl

fagurllor

cu puiet

VIrstn mltcllor

ZOna de nord a R.S.S. Ucralnlene ' '

zona
R.S.S.

'

ucralniene " I

de suq a

1 nn
2 snl

3 ,an!

~nZItcide un an, 2,9':/0 la fa cu miitci de 2 ani gi aproapc familii de albine cu m5tci de 3 nni (dupri V.A. Ncstervodski). , Inlocuirea mitcilor bitrine cu botci cipicile, sau chiar cu urmeazri a sc impcrcchea dupii introducerea lor in familii, nu mand5. Accasta pcntru cH fa~nilia va riimfne fBrii puiet timp d zile sau mai mult, iar unele familii pot rillnine chiar lriri m pierderca lor la zborul dc imperecherc. 2. Calitatea fagurilor. Cu si f n primPvarB, in pcrioadn dc mitcile 'eviti s5 dcpunii ouji in fagurii noi, care pPstreaz5 r cHldura. Din cuib se scot fagurii prca ~ c c h i sau cu multc cclulc tori ~i se reformcazii. DncP unii ,dintrc a c e ~ t iFaguri mai rru 1nuM la marginea cuibului, dc unde se pot inl5tura imcdiat ce berati dc puiet. In mijlocul cuibului se lasi numai fnguriilin crescut citeva generatii de puiet, avlnd suficiente celule libere cregterea acestuia. Daci in cuib, in zona cea mai favorabili cre puiet, sint faguri cu multe celule d e trintor, matca fie cP va evi faguri, fie cti, sub impulsul hrrinirilor stimulcnte, va depune LC producind o diminuare a cantititii viitoarc de albinh lul Aceasta pierdere dc albinri lucritoare are loc din doul mo primul rind datoritti faplului cP in loc de albine se cresc trinto perioadri In care nu sinl necesarl, iur pc de a l l i parle din ( albinele doici se uzcazii in zadar, nemaiputind fi crescute En lc cantitPti mari de albine 1ucrPtoare.

l a

, . . 3. Deblocarea cuibului. La unele culcsuri, ca dc exemplu 1 : carejeste . u n cules intens dar scurt, blocarea cuibului estc defa familiei si cste fnvorabilii productiei ce se realizcaz5, deci un 1 dorit. PC o periondl scurtti, in mod natural se limiteazg canti. puiet necilpiicit. U1oc;irea arc implicatii nefavorabilc asupra lamiliei la culesul de var: de la floarea-soarclui, limitind c puietului $i ducind la scriderea acccntuatil a puterii familiei dul rificarea culesului dc vi1r2. De nsemenea, In periuada de toa zonele unde existil un cules bun de intretinere, este posibili unc carea cuiburilor, prin depozitnrca rezervelor de hranl in zona , puietului. Dace apicultorul nu intervine la timp, familiile dc puternice In timpul verii ajung toamnn slab populate, derji ; cantitiiti de miere vi pgsturri In stup. Deblocarea cuibului la familiile intrctinutc In stupi verl un (singur corp rji E n stupi orizontali, se reilizeaz5 prin inlro periodic&, la interval d e 5-7 zile, in mijlocul cuibului, a cite unu cladit 'regulat, cu celule de albine lucritoare si ,in care au fast 1 douti trei generatii de puiet.

Pcntru ca albinele s&pregitcascH mai rcpede fagurele, .inain acesta sil fie introdus fn cuib, se poate stropi cu sirop de zahilr.lPentru crearea spatiului se scot ramele pline cu miere de pe margini, rdm'e care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii. Ele se pot '$i extrage in cazul in care contin doar miere naturals $i nu miere prove.. , . , nind de la hr5nirile de toamnil cu sirop de zahir. , ' La stupul multietajat, deblocarea se realizeazs brin inversarea periodic5 n corpurilor, oferind m5tcii posibilitatea de a-gi extinde in sus suprafata pentru depunerea ouillor. Pentru aceasta este; necesor ca nici unul dintre cele doul corpuri ce se'inverscazil perioqic in toamnil s i nu reprezintc corpul cu rezervelc, de hranil deoarece, ,din women4 ce corpul ku hranH pentru iernat trcbuie s8,aibe In c e i zece, faguri ai s q cel putin 18-20 kg miere, se intclege cil nu va rnai nvea faguri ,cu celule , goalc pe o suprafat5 care s5 nsigure spatiul necesar cregterii dc puiet.

ad

'

4. Folosirea culesurilur tinii. Practicarea stupHritului',pastoral la culesurile tirzii oferite de flort~spontanil sau cultivatH constituic .inul dintre cele mai eficiente mijloace de stimulare a creqterii'lde'puiet in . , ' , 1 ; 1 : aceastil perioadil. Culesurilc naturale In sezonul da toamnil ' sint d e : "dduli ori4"'&i ! eficace comparativ cu hrsnirile stimulative, datoriu aportului 'de pplen , proaspat. In acelagi timp s&'realizeaz&'qi o economie de zahHr 'qi *len care, dc regul8, acopcr5 cheltuielile'de deplasare.. ' , ' i Ca surse de cules, la sffrgitul verii gi toamna se pot folosi fi~ietele din luncile riurilor, zonele inundabile', grildinile d e zarzavat, bostilnoasele etc., care, pin5 la efectuarea arhturilor de toamnil oferil culesu~ide . .I intretinere albinelor. , , Se va avea grlja ins&, in 70nele viticole, in cazul 1n care'culesul sucului de struguri este prea abundent, ca fagurii cu .miere proveniti de la acest culcs sil nu raninil in cuib pentru iernare. Fiind foarte bogaa in substante mincralc gi zahamri nedigerabile . pentru albine; aceastil miere poate provoca neplaceri In timpul iernii $i anume; lnc8rcilturi ' intestinale mari, diaree, uzur2 prematuril. , . .I, .<. ,,.' Prin folosirca culesurilor dc intretinere tlnii, familiile d e ,albine reugesc mai totdeauna sH-~i intregeascil proviziilc,,de hranH pentru ' iarn5. I:; , , : . . .,I ' I

I :

'

. . . I

trc'b d e ,pet.:di2ireitiate hr5nirile de completare a rezervelor ' de hranii, :caS+.:<e l f a c in d o z ~ mari, de 2-5 kg zilnic qi se termini fn 10-15 zile,, de ,hrHnirile'istimy,; lativr care trebuie fRcutc in doze mici pe intreaga perioads d e c r e $ l . ~ e a puictului, respectiv de la ,ultimul cules principal pin! toamna tlrziu. Importaht cste ca prin n~odulde administrare s5 se crceze albinelor

5. Hritnirile stinlulative. De la bun in&ut,

senzatia de prezents permanellLa a sursei , d e cules, senzatie ca mentine intr-o stare activ8. Astfcl, intr-o prim3 metod5, se sti ft~miliileprin descBp2cirea fagurilor cu miere. Cantitatea de mi dpBcit5 ,este in raport cu puterea familiei : la cele puternice s, pacesc 3-4 dm2 fn timp ce la cele mediocre se descipicesc 1-2 descapacire se folosesc fagurii de la rezervil care au cantitsti miere $i provin de la familii sAn8toase. Cind timpul este rcce, fag introduce la marginea cuibului ; dac5 timpul este mai cald, fag introduce dup5 diafragma pentru a evita mHrirea cuibului. Opc executil dupB incetarea zborului, pentru a preveni furtivagul. 0 a doua metWit este stimularea cu sirop dc zahar. Conc siropului trebuie s& fie 111. Admnistrarea sub form3 de sirop, se in d o r ~ mici de 300-500 g la interval d e 2-3 zile. Administ] ropului fn doze ~i la intervale mai mari creraza doar ~ocuri.Pentr. sificarea crcvterii puietului este eficientg administrarea siro. faguri qi introducerea lor In mijlocul cuibului. Fagurele introc curAtat, lins $i devine corespunzator pentru a fi Enssmtnfat. presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat I trebuie 'apreciata bine puterea familiei pentra a nu extinde pr fagurii ocupati cu puiet situatie care a r ducc la o lips5 a all acoperire. Cercetirile fntreprinse in tara noastr5 cu privire la efectel rilor stimulative ale familiilor de albine prin desc3pscirea faguril diafragmg In comparatie cu administrarca de sirop de zahar (I 1954) s-au lncheiat cu urmstoarele rezultate : familiile hrinite s t prin descapgcirea fagurilor cu miere au crescut cu 28% mai m L comparativ cu lotul martor, fn timp ce familiile hrgnite cu : zahtir au crescut doar cu 19,5 la sut5 mai mult puiet decit lotul Concluzia cc se impune este c H rezultate mai bune se obtin prin I stimulativ5 cu faguri cu miere desc5pHciti ~i introdugi dupri di: 0 a treia nletodB const5 in stimularea cu zahBr sub form. (tos). In acest caz, este bine ca albinele s i aibf acccs la o s u r d Unele albine consuml acest zahir, altele il care ins5 afarf ; r preintimpina acest aspect sc pun citeva picituri de miere in hr cu zahHr. : Prezenta unui cit de mic culcs dc polen din nalur8 m8rcstc efectul hranirilor stimulative. In lipsa acestuia este absolut I administrarea de polen sau de inlocuitori de polen, ca sursf de in vedcrea creqterii puietului. Substantele proteice se administ amestec cu hrana energetic5 (turte dc $crbet, pasta). Sc urma substantele proteice sB nu dep5veasci 10-150/0 din compozitia rului. In acelagi timp, pentm mfrirea atractivitatii turtelor de !j(

inlocuitori de polen acestca se vor pregBti pe bazii de miere $i ,cu ~ i c ~ s de 3-5OjO polen natural. ., , , Oricarc a r fi procedeul folosit, hriinirea stimulativl se.facc num:!i seara, dupii incetarea zborului,, luindu-se nlrlsuri scvcrc pcntru prcvc!; nirca furti~aguluicare poate aduce in aceastH perioatlii pagubc mari. Dc asemenea, urdiniaurilc stul)ilor s c micrjoreazii in raport cu puterea ficl : , . ' , , clrei familii. Tabelul nr. 2 prczintii eficienta hrfinirii de stimularc cu zahSir in ! . perioada iulie-august (dul~iiM. Cromisz, 19lil).
3

, I

'

1:
',I'

. I '

T = ~ E L2 UI
&let la

Speclflcatle

NuIUllr

Port11 admlnlatrate , ' cantltete


0)
1

'14 au#u%t

.(dm?

.
1.

..

:,:
,

Portli micl (0,3 1 ziinic) Portii marl (2 I la 5 Ale) Nestimulat (martor)

XI . , ,

0,3,,
,,
,
,

2.0, .

,
,
/

, 83.3 :: I , , i l >0 W . , I 11'11


8

. : .o
1

.,3%"
'
I

.::

:!
,
'.

Din acest label rezulta importanta hrrinirii dc skimulare ;, n~?rl<;rul a avut 25,5 'dm2 puiet, iar prin stimulare s-au ';btinvl (j0,6-63,3 dl?. puiet, adicB un plus de douii ori $i jumjitate.' ! Cit privevte efcctul h r h i r i l o r stivulativc asupra"de+Jbltiirii c k i - : terii puietului in sezonul dc toa~nnii, cbrnparativ cu' ~ u l e s y lnatural c ~ p.. fntretinere, d u p l datele din literaturii, acesta este cu,circa ,50y0. mai, p i c , f a g de culesul d e intretinere natural. ~ c i u l t Adeci cB se va recurge l a . hrsnirea stimulativii ' d c toamnli numai atunci cind nu ,estel posibil: s$,sq asigure cules de intrctincrc natural pentru albiue.' De asemenea,',t:ebuic, , . subliniat cB hriinirea stimulativB de toalnnii ,dB rezul$te numai ; in ,cazul cind in cuib exists provizii abundente de miere; Si",,:p5stur:, ]?$cum , ~ i , spatiul necesar pentru dezvoltarea cre~terii puietului. , .,,.. . . ,

6. Reducerea cuibului. In toamnii, indiferent de starea timpului, numBrul fagurilor din cuib se reduce, aslfcl incit cei riimavi sii fie' hinc acoperiti cu albinB. In aceastii situatie, albinele pot crerjte puiet. doar i n limita spatiului pe carc il pot acoperi $i inciilzi E n mod natural. Pentru aceasta cuibul se limiteazii cu diafragmri iarrfagurii dc prisos se trec dupB diafragma. , I n cazul in care fngurii contin anumite cantititi de micre, a-egtia se descipiicesc pentru ca mierea sB fie trasii de albinc in' cuib, dupil care fagurii se scot $i sc pun la rezervii. Nu s e recornand& liisarea fagurilor
8,'

a ghc dupA dialragmi pentru a sc evil:, ~izurilcdc formarc g r e ~ i t i in zona aceasta. La stupii niultictajati reduccrca cuibului nu se va face dc cazul in care avcin fa~nilii sli~be pe UII singur corp.
7. Impacllclarca cc~ibului.0d:ttri cu nparitio noptilor reci sc a izolarc;~tcrmicii prin amplasarea dc materi;llc termoizolantc de: pocli~orului. In cazul fa~niliilormai slabe sc rccomandg folosirca 6 tclulc: lateralc montale d u p i diafmgmii. In afar2 dc masurile ariitatc, un alt proccdcu dc intiirire a f: Inr de albine in vcclcrea ierniirii estc, folosirea miilcilor ajutiltoare. 1r caz st! folosesc 1n5tcilc scoase din familii cu ocazia inlocuirii lor c mitci, mai tincrc sau crcscute special in acest scop. Cu lnitcilc tale din aceastli opcralie sc formeazH in cursul lunilor iunit nuclce pe doi - trei. faguri deacuib, din care unul cu puiet iar c cu rezerve dc hrani. Aceste fa~nilii~nicise adapostesc in liidite-n cu capacitalc de 5-G faguri, in despirtituri amenajate cu u separaf, aliituri dc familia de b a ~ i iin stupii orizontnli ; In corpu plimentarc, dcnsupra cuibului, la stupii multietajati; in stupi n~cntari,aqczati aliituri dc familia dc .l)aziI, in cazul stupilor ve cu magazine. Pe miisuna dezvoltiirii, acestor nuclee li se 15 cuibul prin introduccrca de faguri cliiditi sau artificinli. Farr ajutiitoarc li sc aplica accleagi rn?lsuri d e slimulare a crc~teriide fn lunile iulie-scplembrie, ,ca vi familiilor dc bazl. Toamna, dupH tarea ddpuncril oui4lor,"miitcilc batrfne sc inliitur3 iar albinel puietul din nucleu se unificH cu familia dc bazii. 0 parte din nu culmiitci pot fi lasate sii ierncze pentru a avca in primhvaril mii rczervi. Prin aplicarca acestui procedeu, fanliliile dc bazti se intirc cite 0,6-0,8 kg albinii. J , Procedcul de intirire o familiilor de albinc prin folosirea cilor ajutiitoare p r e ~ i n t iun deosebit interes In conditiile din zo sud a @rii noastre unde sint necesaqe familii foarte puternice ch inceputul primfivcrii, pentru folosirca culesurilor timpurii ( salcim).

'

CAPITOLULII

ASIGUHAREA IlEZERVELOR DE HRANA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE


8

'
1
I

Dupa cum se $tie, familia de albine nu hiberneazft iq timpul ieynii. Strinsa in ghemul de iernare ea f$i continua activitatea producfnd dldura necesars mentinerii vietii. In unele situatii, incepind din luna ianuarie sau chiar din decembrie c r e ~ t e puiet In spatiul liiiitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceast2 activitate, albinelor le slnt necesare rezerve suficiente de hrana atJt in forma rezervelor interne corpul gras, bine dezvoltat prin alimentatie abundenta in t i i p u l toam-, nei (Fig. 1) - cit gi rezerve de miere ~i pastura In cuib. I ' Consumul de hran8 ,este mal schut I n primele luni alo iernli, pinH la aparitia puietului albinele consumind mierea doar pentru a A mentinerea temporaturii in interiorul ghemului la circa 24-25OC. Odat2 cu aparitia puietului consumul' se ridica, temperatura In ghel?~ fiind mentinut2 in , I permancnta'la nivelul de 35-36C. In acestc conditii iamiliile normale, F l g . 1. Secflune Prln abdomenul alblnel. puternice consum% in prim& .. a - corpul era# a1 albinel luni ale icrni 700-800 g ,hrana ; in continuarea iernarii consumul crevte la 1,5-2,O kg lunar. In total, pe lntreaga perioadg de iernare sint necesnre circa 7-8 kg de miere. Pentru conturarea consumului vom utiliza datele obtinute de L. Partiot (1968). Stabilirea consumului s-a lficut de catre Partio: prin

Tabelul I Scaderl ale cintarulul dc control de la 1 oclombric pinic.,la31 martie (dupi L.Partiot)
stuplnl sub 300 m nltltudine Scaderl greutate mame) Stuplnl Intre 300-500 m altltudine ScBderl greutnte (gramel Stupin1 Intre 500-1000 m nltltudlne scederi greutate (gramel

,Speclllcatle
Media pe:12 an1
1951-1963

,"Er
50

2''
,

53

5125

5210

30

4555

cintiriri pe o duratti de 12 ani, la 40 stupini, situate pe o razti de j150 km .rji care a cuprins altitudini intre 140-1.000 m (tabelul 1). Din acest tabel, rezultti cB, Entr-o perioadl de 6 luni, corespunzitoare iernitrii familiilor de albine, ,consumul de miere a fost dc 4,G-5,2 kg. Durata mai fndelungata cu temperaturi scizute existente la altiludinile mai mari a redus numBrul zilelor ,in care s-a inregistrat zbor a1 albinelor, ceea ce a determinat in consecintii qi un consum mai mic. Aceste date au fost coroborate cu experientele fBcute de A: W. Gareev.. Degi implasate geografic la mari distante, consumurile constatate de cei doi autori pe parcursul celor 5 luni analizate sint foarte apropiate

Tabelul 2
Consumul lunar de la 1 noiembrle la 31 martle (grame miere)
Speclflca(Le nolembrie decembrie lanunrle februarle martle
5 lunl

DupH L. Partiot (media pe 12 an]) sub 300 m alt.

210 505 650


"

587 497 725

660 030 850

941 000 1157

1605 1000 850

4303 4412 4232

300-500

m alt.

Dupe A. W. Gareev
I

,,! . Un consum apropiat este stabilit $i de alti cercetitori ca : Weippl (1928), Alfonsus (1933), Jebsen (1952). Ar fi insti o mare gregal5 daci la intrarea in iarnl s-ar llsa in familii doar aceastg cantitate, intrucit in acest fel familiile ar fi lipsite

de hranH tocmai in mornentul in carc au mare nevoie dc aceasta. La iegirea din iamB In familii sint necesare rezerve abundente de hranH pentru cre~tereapuietului ~i mentinerea temperaturii pin& la aparitia primelor culesuri de intensitate normal6 carc sil asigure necesarul de hrani a1 albinelor. Este gregitg, de asemenea, ideea c H lipsa hranei in primBvarH se p a t e suplini cu sirop de zahBr. Trebuie sg avem E n vedere urmitoarele : la ievirea din iarn2 majoritatea albinei este In mare parte uzat2 in urma iernilrii $i cregterii de puiet ; albina tln2ra este lnca in cantitate micA ; prelucrarea zahirului grabegte uzura totala a albinelor gi le scurteazg acestora viah. De aceea, E n afara cantitatri strict necesare iernHrii, la formarea rezervelor de hranB trebuie asiguratii $i cantitatea necesara pentru prim2var2. In total, in functie de puterea familiei sji de'fqna In care se lucreaza se lasB 16-20 kg miere. I , , Deosebit de important& este gi rezerva de M t u r i , fiecqe familie avind nevoie de 1,5-2 kg. Lipsa fagurilor cu p5stur3 ,se poate suplini .$u polen granule sau pulbere, administrat In luna februarie in t u r , ,energoplastice. I I ' J . ,t ".,,.
1

1.' Calitatea hranei. Mierea reprezinta hrana glucidic8, i n ea;predominB zaharurile simple, ugor asimilabile, glucoza $i fructoza.' Ea este I 7( (1 bogata in fermenti, vitamine, s6ruri minerale. I Fagurii cu miere pentru iernare $rebuie sB fie clpBciti,, deoarece mierea necapacit5 este higroscopicH, se poate scurge din celule,"poate s i se InBcreascB provocind supraincilrcarea intestinului gros gi mcartea alblnelor. Pentru iernare mierea trebuie sB fie de flori, nu de man& Mana reprezintii acea substanta dulce ce sc .aflZi in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile unor plante. Mana 'poate fi secretat5 direct de plan& din cauza presiunii radiculare a acesteia in perioada trecerii de la starea de repaus la starea activi sau poap fi produsul unor insecte din familiile Lachnidae rji Lecaniidae. ' Continutul ridicat de siruri gi dextrine din mierea de man2 determina supraEncarcarea intestinului gros la albine gi lmbolnBvirea lor de diaree. Recunoscuta In stup dupB culoarea mai Inchisi, dupB viscozitatea ridicata, dupi gustul mai putin dulce $i dupB faptul cH, In general, nu este clpilcitil, se recornandi extragerea ei din faguri vi Enlocuirea gu provizii corespunzitoare. / I , Cercetiltorul sovietic Meliucenko a fBcut uh studiu comparativ lntre o hrinire a albinelor cu miere gi o hrinire cu sirop de z-ahlr, rezultatul fiind urmatorul : albinele hrBnite cu miere de manil au iegit

in primavar5 cu diarce in proportie de 80,0/0 fats de celc hrlinite cu sirop de zah5r care au avut diaree doar intr-un procent J e 9%. Din acest motiv se impune ca in toamnil sti sc f'1c8 analiza mierii pe care o lilsim ca hranii de iarn8. Aceasta operatie o poate face orice stupar, folosind una din cele doua metode pe care le prczenk31n mai jos : a) Metoda cu up& de var. Apa de var se preparB in felul urmitor : se ia o Rarecare cantitate de var stins ce se amestecit bine cu o cantitate egalB de apit distilatii ; ,se lase sa sc limpezeasca. Varul se va depune pe fundul sticlei, iar lichidul albicios ce se ridic5 deasupra se filtreazit prin dteva straturi de tifon $i apoi se pistread intr-o sticli etichetati. Pentru analiz8 se pune cu vfrful unei lingurife miere intr-o eprubet5 (mierea s i fie luati din diferiti faguri), apoi se adaugi E n eprubeli o cantitate egal5 de apa distiiata. Dupe ce mierea s-n dizolvat compiet in urma agitarii continutului eprubetei se adauga dou5 pitrti ap8 de var, se agita totul qi se incHlze$te pin5 la fierbere la o mic5 lampa cu alcool. Dac5 mierea prelevau $i analizat5 este de mans, h eprubetii apar fulgi (flocoane) de culoare bruni. Aceast5 miere este impropie pentru iernare, H lfie Inlocuiti4. ea trebuind s b) Metoda cu~crlcool.htr-o epmbetii se pun E n pHrti egale miere $i ap3 distilat&; dupa o u p a r i incslzire a continutului eprubetei, se adaugB 7-8 @rti alcool de 96'. D a d amestecul nu se tulburil este dovad5 c H mierea este bun& ca hranit de iarn8. In caz contrar, dacg lichidul se tulburii ~i devine albicios, mierea este de manti, gi fiind improprie pentru iernare trebuie inlocuitil. De asemenea, iernarea este favorabilil pg provizii de miere care nu cristalizeazi. In acest scop se recomanda folosirea proviziilor de la n favoarea culesul de la salcim, unde raportul glucozi-fructozs este P fructozei. Mierea de floarea-soarelui $1, In special cea de rapill, cristalizeaz5 rapid $i iernarea nu mai are loc In conditii bune. Peptru a spori productia de miere extrasi, unii apicultori inlocuiesc rezervele pentry iernare cu sirop de zahAr, ceea ce iar&$i nu este bine. Se admite ca In anii In care conditiile climatice gi de cules au determinat'o insuficienta asigurare a familei de albine cu hranA natural5 s5 se completeze aceste rezerve de hranB cu sirop de zahQr. Dar $i E n aceste cazuri de forts major& este vorba doar de o completare gi nu de o Pnlocuire care atrage dup8 sine o serie de neajunsuri. Cuvintele apicultorului american A. Root sfnt convingatoare in acest sens. ,,Dad mierea aflata lalsfPr$itul verii in stupi este de bun5 calitate $i bine c?ip&citade albine, este o adeviiratH nebunie ca apicultorul s5 o extrag5 pentru vinzare $i s l cumpere zahir din care s5 fiarb3 sirop cu care st3 hraneascil albinele. Oricine gindevte c B in felul acesta p a t e obtine avantaj se

!n+alB, chiar daci ar vindc mierea cu un pret foarte ridicat qi ar cumBro zahBrul cu un pref foarte sc~zut". , , I .',
:;
'

2. ~ r e g ~ t i ~ rezcrveloi ea dc' nliere ~ ip:stur&. , PregBtirea r$zervelq~ dej hrani trebuie, ,inceputH, pe cit posibil, la culesurile principale din lunile mai-iunie. AceastB activitate este mult uqurata atunci cind in stupin& se folosesc stupi de tip multietajat sau orizontali, 'care au rame d e o singurH dimensiune. Astfel,' in ' timpul"culesului' mare, 'imediat ce exist& faguri plini cu miere;' aceqtia 'se ridic& 'din stup, pe' mBsur&ce slnt c8plciti. Se vor alege, in prirnul 'rind, fagurii plini cu miere, 3-3;5 kg in rame standard (4351300 mm) sau 1,8-2,5 kg lin rame de multietajat (4351230 mm). DacB insB conditiile de cules nu au ,fast prielnice, se-pot cellputin 1,5'kg lua qi faguri cu mai putinH miere, cu conditia sH~con?ii& . , fiecare. . I , .. I ' Se aleg numai 'fagurii bine clliditi, de culoare brundeschisg, .in care, lnainte de a fi umpluti cu miere, au fost crescute citevageneratii, de puiet. Fagusii in care a fost crescut puiet mentin mai bine ' c a d u r a in timpul iernii qi deci sint mai buni pentru ,creqterea de , puiet"?are lncepe inci4' din timpul' lerniil fn . .a i 8 .: b * locul. fagurilor scogic;din stup se - . introduc rame cu faguri goi W i g sau cu faguri artificiali. . ;>;:;I,:::.. La stupii cu magazine , Blatt): S n raport 'cu puterea' famlliei se iau urmiltoarele mBsuri : " ' . . - la familiilelde albine cu un singur magazin sescot din ma: gazin fagurii msrginaqi' iar In locul lor se introduc doi'faguri :m&rgina$i d e cuib ridicafi din, corpul de cuib ' (fig. 2). In spatiile' goaie a1binele"Gor 'cliidi :faguri naturalj care pot . ,, . fi . ,re~olt'ati,'periodic,~entry , ,, . ' produ$el;eq,.de ceara ,;, p$ , &ufi ce faguqii, slpt umpluti cu miere F1g. 1. P O Z I , ~ ~fogurltor In atupul de t f uertfi ~ qi cipH=iti, se r i d i d h iederea cal cu Im magazin In uederea pTe~4tldlrarervelar do mfpre f n ' f o g ~ f lde culb (2 f a w f do , pistririi, i + ~ ~ , i n l oI& cul se intridyc culb auspendall batoral In magolln - a (Ib) .faguri foi de la rezervi sau 'din cuib. . . ,* -.in cazul familiilor puternice, ,care ocupB douH magazine, se procedeazi astfel : din mijlocul a dou5 magazine suprapuse se scot ramele de magazin, iar in spatiul format se introduc 3-5 fagurii de cuib;ce
1
'

; 1.

adan ant-

se scot din corpul de jos sau din fag rii de la rezcrv8. Ocupind in mnjinzine pozitia central& fagurii sEnt umpluti curind cu miere (fig. 3). ''0 deosebitil atentie se va acorda prcgatirii rezervelor de piisturg, deoarece prin asigurarea unor rezerve bogate sc poate preintlmpina a$a-numita foame de proteine a albinelor, atit in sezonul de iernare cit gi in alte perioade ale anului. In acest'.scop, cu ocazia reviziilor obiSnuite. ale familiilor de albine se identificil,, $i se . ridica pentru pfrstrare'.f~gurii"umpluti rnfrcar pe trei sferfuri cu pssturi. Pe timpul culcsului,_mare,aceste rame se introduc fn compartimentele destrlnsurg pdntru'i'fi umpIute cu miere $i cilpicite. Ca $i .In cazul alegerii rezervelor d e miere, se aleg fagurii de cuib I n care au crescut cfteva generatii de puiet. In aceasti , stare, rezer;;ele.de pilsturil se conservli in' cele' mai bune conditii. ~ e n t r isatisfacerea u nevoilor de proteine E n perioadele cind lips q t e polenul, este recomandabil ?a, In,,afar3 rezervelor de pgsturs in faguyi, pe ,timpul culesurilor abundente de polen, s5 se recol:itu:i teze polen c u ajutorul colectoaremrjfocul faguri ceror dc uoua cu'b magarge, -ti In lor, qolepul recoltat .se va ptistra in vederea administrtirii ca hran5 proteica familiilor de albine la ie~irea acestora din iarna, 'dupti primul zbor de curitire. Pgstrarea polenului se poate face ,dup?l uscarea acestuia conform tehnologiei (vezi Manualul aplcultor~lui) sau in stare proaspBt.5, E n amestec cu zahilr pudr8. Amestecul se;puqe i~recipiente din sticli de culoare inchisii, avind grijB sB-1 pr,esIm,.,bipe,, 1n a$a fel incit sB nu, rilninB goluri de aer, iar. deasupra, lnainte de inchiderea recipientului se mai pune un strat de 1-2 cm zaI ha= pudr? .? , I , ! Conservarea fagurilor. Fagurii cu brad de rezervti se pIstreazi intr-n indpere in care temperatura. s i fie, pe cit posibil, constant&. .Se vor,evita camerele umede. Fagurii cu hrani de rezemil se pastreazti fie In magazine sau corpuri de stupi suprapuse -fie fn lizi sau dulapuri cEt

~~~~~~ar~f,"~a":

mai bine inchise (fig. 4 a) pentru a-i feri de atacul diferitilor dhun 6 i (gitselnitri, vareci, furnici). La arjeznrea fagurilor in vederea pilstrlirii, se va evikl lovirea lor, asigurindu-se ~i un spatiu minim pentru ca m s l i nu se atingi lntre ei. Loviturile provoacfi deschiderea celulelor $i ,scurgerea mierii pe faguri, alteori mierea din portiunile lovite, datorita aemlui se poate altera. Periodic spatiul de depozitare a fagurilor cu hranli, de

rig. 4 . a) Dulap penlru Wuirarea ramelor cu

javurl do rezervd. 1 u$Ue frontale ; 2 uplle lnleralo ; 3 u$lle laterale psntru aerlslre ; 4 stelaj pentru rame 5- ramc cu jagurt de rezcivd

'

bj

do s u l f

andtorul

'

rezervii (cu tot cu faguri) se dezinfecteazg prin afumare cu sulf, folosind arzatorul de sulf, (fig. 4 b), (15 g/corp dc stup, timp de $24'dc ore) apoi se aerisesc. 0 alt5 metodli de dezinfectie este cea cu vapori de acid acetic glacial, tn acest caz utllizSndu-se. pentru fiecpre corp ermeti? fnchis 200 cm3 de acid acetic glacial fmbibat tntr-un',strat de p~nzil: Pinza ,astfel preggtita se introduce in corpul de s t u p unhe va rlimine timp d e 3 zile la o temperaturil de 20-25'C, timp 'fn care are loc eval' porarea'acidului acetic. Vaporii de' acid acetic actioneazs $i"asuqra sporilor de nosemozti, a moliei cerii ,$i a altor d3uniltori. ' ~te;itie! In ' cazul clnd se folosevtc acidul acetic glacial se, va lucra cu 'mlinuvi.de protectie, bandaj de tifon la nas $i ochelari pentru evitarea'unor'accl,,.. . . , , , dente nepllcute. I In aer liber (adilpostiti sub un sppron) este bine s& pZskid"doar fagurii de culoare deschisl $i care nu contin resturi de 'miere pentru ctr aceasta atrage albinele. In cazulldepozltgrii Sn aer liber atf .fn par:ea de jos (fund) cit $i deasupra corpului de stup se pune u n podiqor Snelgrove cu sita descoperitli $i urdinivurile Inchise. Se fac stive de cfte 6-8
'
'

'

i:,,

i1

!I'

corpuri sau magazine cu r a k ' e t a t e . avind griji d nu existe spatii libere lntre corpuri (eventual corpurile se pot lipi intre ele cu hirtie adezivi) prin care s i nu poatii pstrunde albina. h t r e cele doul deschizgturi cu siti (una la baza primului corp qi cealalti deasupra ultimului corp), prin intermediul deschizittorilor corpudor intercalate, se creeazl un curent continuu de aer ce ventileazi fagurii, asigurindu-se conditii bune de conservare $i evitfnd atacul giselnitei. Fagurii goi de rezervi se mai pot conserva $i sub cuibul familiei. Metoda se recomanda numai in cazul existentei unor familii de albine puternice, fagurii fiind In acest caz sub protectia permanentil a albinelor. In acest fel se realizeazi $i o iernare bung a familiilor de albine, deoarece cuibul este mai rldicat $i aerul rece din atmosferi nu pitrunde direct pe urdinig. Se recomandi ca fapurii cu pisturi sri fie pr3fuiti in prealabil cu z a h k pudri pentru a se evita muceglirea lor. Dacl la ie~ireadin.iarnl, cind se face prima revizie de primivarg, se constatg existen@ unor familii de albine lipsite de hran5 sau cu hrani insuficientg, se va recurge la fagurii cu hran5 de rezervi depozitati in modul descris mai sus.

i:
1 I

1 '

3. Hfinirea de completare. Hrinirea de completare se face In trci cazuri : ctnd familiile nu $1-au asigurat rezervele de hrani necesare pentru iernare din cauza conditiilor neprielnice de cules ; cind nu existi4 miere de rezervg In faguri pentru fnlocuirea mierii de man6 constatate in cuib ; clnd se face completarea partial8 cu zahir a rezervelor insuficiente de hrani. Hrgnirea trebuie f5cutg imediat dupii ultimul cules de vari. In felul acesta se va intensifica dezvoltarea in continuare a familiilor in vederea iernkii, iar la disparitia albinelor bitrine va apirea generatia ce va ierna $i care a fost scutiti de uzura pe care ar fi prilejuit-o prelucrarea zahirului. . Dupa A. I. Melniciuc (1964), durata vietii albinelor este influen@ti, In, mod direct, de cantitatea de zah3r prelucratil. Astfel, fa@ de albinele' care ,nu au prelucrat zahar in toamni $i a d r o r duratl de via@ este considerati 10O0/0, durata vietii albinelor care au prelucrat 3,3 kg siropkg albinl a fost de numai 75%. ,-, - . D e asemenea, a p i ~ l t o r u l trebuie s i tin3 seama $i de faptul c5 administrarea unor cantitgti mari de sirop de zahir, care trebuie depozitate tn'scurt timp, duce la depi~ireacapacitiltii de activitate glandulari a albinelor $i, ca atare, adausul de enzime va fi necorespunzitor. In aceastg situatie rezervele respective vor fi depozitate f5ri ca procesul de invertire s i fie realizat la nivel corespunzitor, fapt ce va duce la

cristalizarea hranei in celule, cu o dub15 influent5,negativl. P ao parte albinele vor arunca cristalele din celule, ceea ce reprezintglconsumarea inutill a zahlrului ; pe de altB' parte, prin hrlnirea cu lichidul intercristalin albinele se Imbolnlvesc de diaree, putindu-se fnregistra din acest motiv chiar $i pierderea familiilor. Este de aceea indicati ca administrarea hranei pentru completarea rezervelor 'sit1 se f a d intr-un timp mai fndelungat $i in cantitsti ~onderate: asigurfndu-se astfel o -, , foarte bun5 prelucrare. 1 . La completarea hranei trebuie luate in considerare citeva aspecte importante. I '1 I : Pentru ca hrana administrata s2 nu fie imprBStiatllde albink pe un numlr mare de faguri ci concentratl doar pe cftiva, adicl pe fagurii pe care familia va ierna, sfnt necesare urmltoarele mBsuri :
I

- fnainte de administrarea hranei, cuibui farnviei s3 fie redup la numlrul de faguri pc care urmeazB sB se fncii iernarea ; ',I - reducerea se face ln functie de puterea familiei ; I ., I
(

- puterea
albin8.

se apreciazg fn functie de intervalele bin; ocupatk 'cu


I
.'Ill
I
r 1

0. metodl mai exact5 care poate fi aplicati clnd timpul este cald este aprederea cantitatii de albinl de pe fiecare fagure $i,' fn final.1 aprecierea cantit5tii totale de albinl. Un fagure de stup orizonta1"435/i 300 mm tn perioada de toamnl, d n d y i b u l este resMns contine' 270igl albina pe ambele fete, In timp ce rama de ME 4351230 mm continel 200 g albinl pe ambele fete. In perioada activ5, un fagure de'stup orizontal 435/300 mm contine 200 g albini pe ambele fete,' lar rama de ME 4351230 mm contine 150 g albinti. , I 0 apreciere mai exact3 se obtine cu rama reteaJsau Netz (rmpkrtitB ln dm? fn care 1 dm2 contine 30 g albin5 pe ambele fete sau 15 g pe o slngur5 faM. Totalul de dm2 glsiti, fnmultit cu 15 g dB totalul de' 1 albine dintr-o familie, ' I Pentru a se aprecia pe clte rame va ierna familia se b p a r t e i1 totalul de albine la 270 g sau 200 g, fn functie de tipul de,=tup. , , , Prepararea siropului pentru hrlnirea de .completare. ' 1 Qnd hrana se administreazi timpurju, imediat dup8,. terminarea culesului de v a r i $i albinele dispun de timp suficient pentru t r a ~ m r tarea, depozitarea $i prelucrarea proviziilor, concentratia siropului poate , I /I fi de 111. Pornind de la regula cB in fiecare fagure de iernare trebuie sti' se glseascl minimum 1,5-2 kg miere, ca s l se stabileascl necesarul
I
I

, /

d i m cuib.. Un fagure plin pe bele fete are 3,6-4 kg miere la ran de stup orizontal (4351300 mm) $i 2,8-3 kg miere la rama de mull etajat (4351230 mm). 0 apreciere mult rnai exacta se poate face tot ( ajutorul ramei retea (Netz), unde 1 dn12 are 350 g miere pe ambele fe sau doar 175 g miere pe o singuri fati. h cazul hrgnirii cu sirop de zahar se-va.aveain vederea cSi dintr-c kilogram de z a h b rezultii, prin transformare, un kilogram de mier Diferenta de circa 25/0 zahrir (1 kg miere contine numai circa 0,750 E zahb) este consumatti de albine In procesul de transformare a zahi rului in miere. ~Pentrua obtine un, kilogram de sirop, la. o concentratie de 111 : pun laolalti 650 g zahiir $i 650 ml api. Practic, intii se fierbe apa apl se adaugti zahirul, amestecfnd pins la completa dizolvare a acestui Se administreazi cind temperatura siropului este de 40C. " 'Admhistrarea hranei se face In hriinitoare de capacitate mare, I portii de 2-5 kg la 2-3 zile, dupii puterea familiei. Familiilor care n ridici cantitatea d e hranii data in totalitate, la a doua hrinire li : reduce Portia dupti capacitatea de depozitare a hranei In faguri. ' Siropul poate fi administrat $i in faguri care se pun d u ~ diafragmii. ,. Se recomanda hrgnirea de completare timpurie, deoarece albine! dispun in acest caz de timp suficient pentru prelucrarea corespunzritoa~ aL'proviziii9r $i pentru c#, in general,' activitatea este desftiguratii d albinele rnai virstnice, prevenindu-se astfel uzura celor tinere care vc ierna, ' DacEL timpul esto insii inaintat, concentravia siropului va fi 21 (2 pitrti d i i r $i 1 parte api), acesta fiind rnai dens, suprafata pe car I1 impriivtie albinele pentru evaporare va fi rnai mic5 $i implicit timpt necesar prelucdrii va fi rnai mic. fn tabelul 3 $i in tabelul 4 sfnt redate cantiutile de zahiir $i ap necesare pentru pregitirea siropului de diferite concentrafii, precum : cantitatea de miere care rezultA din prelucrarea acestui sirop. . Se.recomand+,s2 Be, dea albinelor un sirop invertit cu acid citri (1 la,Utkl. de sirop): Dacti se da o ,cantitate rnai mare de 1 1< ,litrul dk, s i y o ~ j ' . e f ~ testq u l invers $i'.'anum$ are loc o cristalizar puternicii In timpul iernii. De asemenea, se mai'recomandii ca in siropt de4tjr)at hriinirii de completare sii se adauge Protofil, care este un pre parat destinat, atit stimuliirii ,, dezvultiirii familiilor de albine, cit combaterii hpsemozei. * Protofilut se administreaza In. special familiilo detalbine afqctate de nosemozii, de intoxicatii cronice, celor sliibite d intemperii, precum $i roiurilor. Cantitatea de Protofil care se adminis
I .

L ,

'g'

,.I

cuibului $i, mai ales, a crapaturilor peretilor, -1binele izolind E n felul acesta mai bine cuibul impotriva pierderii de caldura $i a patrunderii umiditlitii. Din toate aceste aspecte trecute in revistil mai sus, rezultil c5 albinele i ~ pot i asigura singure regimul optim de temperaturg fn interiorul cuibului pe perioadele reci. Pe d s u r 5 ce noptile se r&cesc, albinele psrgsesc fagurii mzrginagi ai cuibului concentrindu-se pe fagurii in care se mai crevte puiet. De asemenea, se accentuead tendinta albinelor de acumulare a rezervelor de de miere neciipgcitg $i uneori cBplcitg de pe fagurii periferici in celulele eliberate de puiet. Odata cu rlicirea progresiv5 a timpului descreqtc treptat gi activitatea de zbor a albinelor, inceteazg ouatul mgtcilor $i creqterea de puiet. Familia de albine trece in perioada repausului de iarna care incepe pe la sfEr$itul lunii octombrie $i se termina In lunile ianmrie-februarie, cind apare primul puiet Sn cuib. In aceastil perioada datoritg micqorgrii activitiltii de zbor ~i a creqterii de puiet, scade simtitor consumd de miere, dar se mentine in , continuare un consum ridicat ,de poien $i pgstura, E n organismul albinelor se produc modificgri fiziologice :carackristice albinelor care vor ierna. Albinele crescute in aceastg pprioadl,se deosebesc de albinele crescute E n sezon prin faptul c& pot trBi 7-8 luni in loc de numai 35-45 de zile cft este durata de viaN la albinele'din sezonu1 activ. Longevitatea se 'datoreqte, pe de-o parte faptului c5 ele particip5, htr-o mssurit mai mica, la creqterea puietului $i la culesul de nectal;., iar pe de altg p a r k modificlrilor an'atomo-fiziologice. determinate de acumularea in tesutul corpului gras (tesut de culoare albicioasa ce d p tu~eqtepartea interioara a lnveligului chitinos) a rezervelor 'de proteine $i grasimi pe s e a m consumului intens de p5stur5, insuqire pe care nu o au albinele nascute prirnavara sau vara. Datorita acestor reperve, albinele pot rezista intemperiilor iernii $i pot produce 18pti~orulnecesnr cre~terii puietului spre sfiqitul sezonului rece. In perioada de toamna, cfnd nu mai existil puiet, se face trathmentul impotriva varroozei, folosind pentru aceasta produsul Varachet. Acest tratament se executil fn felul urmator : I ll. , Se EndepSrte,azil de la marginea stupului o ram2 sau hrgnitorul. Se scoate din cutia medicamentului o bandl de hirtie impt-egnatg'cu generator de oxigen 8i la unul din capete se Enfige un ac cu gi%m&lle. Cu ajutorul pipetei din cutia medicamentului se ia din sticlufl substan@ $i se picur5 pe hlrtie, (2 piclturi pentru un corp de stup multietajat: 3 picaturi pentru un corp Dadant $1 4 piclituri pentru un stup orizontal) fn portiunea de band3 din imediata apropiere a locului in care am infipt acul cu glmglie. Imediat, cu ajutorul unui chibrit, 'lurninare8sau brichetg, se aprinde .

- propolizarea

banda de hirtie la capBtul bgus, avind grijB ca arderea sB fie mocni fir&flacara. Cu ajutorul acului cu g3mlilie se fixeazg banda de hirtie partea interioara a peretelui stupului E n q a fel ca distanta dintre bar de hirtie $i perete sa fie de minimum 1 cm (ca sB nu ia foc peretele s pului). Se a$eaz&pod@orul $i capacul stupului, iar urdinivul se inch timp de 15 minute. F'umigatia se repea Sncg o datA sau de doui ori interval de 7 zile, in functie de intensitatea infestgrii cu Vatroa jacobsc Este obligatoriu ca temperatura mediului ambiant sB fie de peste l! , atunci cind se face tratamentul. Administrare? medicamentului se poate face $i prin urdiniv, acea metodi fiind obligatorie fn cazul stupilor din pavilioane, pentru a proto apicultorul de inhalarea voluntarg a vaporilor dc substanti activ3. Tra mentul prin urdiniq se face cu o deosebitil atentie, avezind benzile fun gante numai pe plase de sirmB sau bud+$ de tabla pentru a ev contactul direct a1 benzii arzinde cu lemnul $i a incendia stupul sau ch pavilionul

1. Ghemul de iernare. OdatB cu sciderea tenlperaturii exterioa intre 6' $i 8OC se formeazh ghemul de iernare. Albinele se adu strins in jurul mBtcii ocupfnd, de reguli, spafiul de pe fagurii din car( iegit ultimul puiet. Ghemul are formi de sferi sau elipsi. Fa@ de cc ditiile de via@ ale albinelor din timpul iernii, aceast5 form3 a ghemuj este cea mai avantajoasii fntrucit, dupa cum este cunoscut, dintrc bx formele geometricq sfera posed5 cea mai redus5 suprafati raportat la vol mu1 ei. In felul acesta, la un num* maxim de albine ghemul posed3 suprafa* minima pentru pierderea chldurii. Partea exterioari a ghemul numitil coaja ghemului, este alcituitil dintr-un strat foarte dens de albil care ocupB.atit intervalele dintre faguri cit gi interiorul celulelor libel Aici albinelc stau aproape nemigcate, cu capul fndreptat cgtre interiol ghemului, vSlJit sub abdomenul altor albine gi cu aripile ridicate (pozil este asemhngtoare cu cea a gglelor de pe acoperiqul caselor). Stratul exl rior'are rolul de a face ca pierderile de cadurg din interiorul ghemul sB fie d t mai mici, reprezentind astfel o zonB izolatoare de mediul exl rior. Grosimea cojii ghemului este de 2-7 cm $i variaza in raport I temperatura .aerului din jurul ghemului. Miezul ghemului, care cuprina $i matca, este mai afinat, albinele a v h d posibilitatea de micvorare a ace tuia In functie de temperatura mediului exterior. Albinele din miez ghemului sint active $1 au rolul de a produce temperatura necesa Sntregii familii, precum gi rolul de a hrBni matca. Cildura este produ de albine prin migc5ri caracteristice din aripi, picioare $i abdomen, ce ce duce la perceperea pe timpul iernii a unui zumzet specific care poa

C l fi sesizat de catre apicultor daca lipseyte urechea de un perei I I, I stupului. Temperatura din zona interioara a , ghemului depinde Qe temperatura mediului exterior $i de stadiul de iernare. I n prima fazi,a repausului . d e iarnii, care Incepe odatti cu iegirea ultimului puiet, temperatura din interiorul ghemului este rnai scizut8, oscilind ln limitele citorva grade peste limita tcmperaturii critlce, care este de circa 4 13,gC. Limlta superioara a temperaturii din intedorul ghemului fn aceasta faza de iernare nu depsge~te 25OC. In perioada a doua a iernii, care se caracterjzed prin sporirea treptata a activitatii albinelor datorita cregterii de puiet, in interiorul ghemului de iernare temperatura se'stabilizeazil fn limitele a 34-36OC gi rimfne la acest nivel. Producerea dldurii in interiorul ghemului nu 'este continua. Din momentul In care interiorul ghemului a atins temperatura critica (circa 13,gC), albinele,dip miezui ghemului intr&intr-o stare de excitare, devin active, se hranesc.nbundeqt gi produc intens calduri, pin& in momentul cind ternperatura din i n t e r i d . , g h e rnului atinge 'lirnita superioara ; din acest moment, activitate:, albinelor scade treptat, ele se linigtesc gi intrii in faza de digestie qi'repaus, adici .,. ., , , de pastrare a csldurii produse. . . - In IegBturiI cu mecanismul producerii caldurii In ghem'trebuie mentionat cB albinele nu incalzesc interiorul stupului, ci numai'interiorul ghemului. Radiagile de caldura din ghem In stup sint insuficiente pentru lncalzirea interiorului acestuia. I Durata starii de repaus $1 de pBdrare a ctildurii depinde de temperatura mediului exterior gi de puterea familiei, adici 'de marimea ghemului. Cu cit este rnai frig afar& gi familia este rnai slab&,cu atlt se pierde mai multA cildura intr-un timp mai scurt..Temperatura ghernului ajunge fn curlnd la limita sa infedoar8 ($. 13,gC) $1, ca m a r e , albinele sPnt nevoite sB reintre din nou in activitate h vederea producerii d d u r i i . Albineie din stratul protector a1 ghemului Miesc la ternperatura aerului din slup, care, chiar fn imediata apropiere a albinelor, se mentine cu cel mult 1-2C rnai ridicatii decit temperatura exterioaril. Ridicarea ,temperaturii ghemului nu are loc numai atunci cfnd temperatura intenoar8 a ghernului a ajuns la limita inferioarg. Orice zgomot din afara sau diniunbul stupului, provocat de om sau animale, precum qi umiditatea, m i e r e de calitate inferioari, lipsa matcii gi altele contribuie la ridicarea tempemturii din interiorul ghemului peste limitele normale $i, implicit, ,la sporirza consumului de hrani. De exemplu, o simpla ridicare a capa~vlui stupului in timpul iernii duce la ridicarea temperaturii din ghem cu 2-3"U. In cazul cind temperatura ghemului se ridici cu citeva grade din cauza unei tulburari puternice a albinelor, pentru liniqtire, familiel de

'

punq a~qaysedurj o ur!so~oj gs lau!q aqs3 'qa!nd alSa~3 E!~!UIBJ am3 uj Inq3s !ew aJeopalxa !~nleJadura) na appeo!Jad uj sale p r u pJesasau.ap rqasoap p ~ ! j ' p ~ r q e ~ a d u r ap q 3Sn.q a m e p 8 ~ ap eg!mj4!~aje ap p11o.1 re eaqarpedurj p3 p s q IpapaJdE a s ' a q a t p e d q q q j areu~a!o nquad ?a~d JE !n~nuray8 aaeoyalq a p q p n u5 W n u amle~aduril utjdaur IS tdnqs 3saz1gsuj nu a1aurqp p3 ~nqded.!n~nq!n:, e e:,!rnial saielozI '2
'I
;,t.

.aqiuqnd ,81!!11urej el d/oT'O, n3 mui 1 ~ ~s 0 n3 p a e-s nes 'pu!q~v ap u~e~8ol!y aJe3alj.eI aJa!ur By ,8'6 apia!urou 1 x 1 o ln3pj e-s a s l u ~ q n d JoI!n!urej eaJeum! el e;, a!zn.(suo3 81ra3np a? )as 'ala!ur Efy L'C a l p as!u~alnd al!!1!urej ulp eu!qln ,ap By T JW! ::a~alurBy L qemnsuo3 e aqqs al!!1!urej u!p purq~a ap i3q I y?!pe .'a~altix a 7 1'1T:qp :urnsuoa ne 'pu!qp Bq c ap 'aqwaqnd al!!lbej Je! '!j%al qe.mp ad a s p ne , y ~ n l I n q d ~ quad aH3npo.1d IS aJqa3.q) ap ~ r q r q ! p u ~alrwFj ~ i ~ a~a$uayadq
y E'L aqja qmunsuo3 ne pu!qIe By I n3 aI!lpmj p lqyiG

: ezeauran urn3 pdnp 'aqep ~ o l ! l l p a jaIlJnqlrw uj !!u.ral e m p ad aJa!w ap !nInumsuoa eaJqtaa3 gze!$uap!~a ( ~ 9 6 1 'aealnpups -3 ' ! l o j 'N ' s e ~ e g.I) g~lseouE J E ~UJ alenlsajd a n ~ ~ ~ a 3 ~ a 3 dod .!pndru!) asualul a l p n s a p opouo3a E ~ J ! J ~ J O qod ~ Anu )uj JaJuj ap eke pzeanIoAa J O ~s a ~ q ~ o ~ p za mpg w a uj JE! ' d e ! ~ljzeal n3s as ! I 'apada~!em pzeazn as mne3 q JoIau!qp 1nws!w8~0 'qseaae ~d .!!Z!AOJ~ ap axur mnsuw lnun emeas ad aJeuJa! ap epeoyad uj [ !!~!njal~e~dns pesmau eJnpIy3 s n p o ~ d aqqs au!q~a ap a~!![!iue~ e p ~ap ~!n1nwnsubAte y tS 113 3au I!.mpIp eam.qsad 1-3 ea~asnpoldqbaapd a3 saas uj Sjla 'aqe~s .ioi!!l n e j e ea3 ?pap pseo[que~epu q s a q u a l n d JOIWJ ea~sua ) ~ xeam!.Id m e a p ! ~alq!Iq.rour o q a!nq!quoa IS alaulqp llnm gzeazn as F?J 'npndru!q ap eald ~ l u o d ydeaauj ps ealaui e3 ~!q!sod q s a ! n v a y i 3 nle~adural as-npup!px ' a ~ o ap 06-oz a un Jesasau aqsa !j a q q @

F I ~ .10 a) lmpachetarea bllateruld a culbu- I I; FU. .lo b) :fmpachetarea.bilcrterald :a cub lul la 8tupu1 orlzontal bulul 1 allemul de alblne In famllla de bazA Is lnceputul tosmnel ; a ghemul de alblne , . . . . . In lamllls aluULtoarc; 3 - ghemul ambelor famllll de alblne pe tlmpul gl la sllrpltul I ' ,: , > .I lernll , I ! . 1,. , . .

.,:

cuibului la familiile slabe ~i mijlocii ~i o impachetare moderatil la familiile puternice. ,I . La stupii orizontali $i vesticali fagurii se trag spre peretele mai incslzit a1 stupului. In cazul in care familiile sfnt mail slabe esie posibilii ~i .chiar indicati protejarea bilate, ;al& a cuibului (fig., 10 a ~ib). In acest caz, la peretele stupului se pune o saltelutil urrnatfi':' de diafragmii, 'de fagurii .xu, albine? a d ~ ~ ~ , ~ d i a f r z g m i ' i s a l t e l u . Pesteh poklipr, se;,ypra.# pun" a try!? ,s4\?,1ut?i.' > , , ,, , ,, . . , ;, , Cind , fgmiliile,, sint , ,putq-rdce, se lrecomandH impachetarea unilate; rals a cuibului (fig., 11). Faguri! 'se trag In acest caz spre peretele bcglzit a 1 stupului, u ~ e p z ,didragma i $i salteluta laterals. Peste podi~orse suprapune o altil saltelu@~(a! ~ t g . 11 Impachetarea u n ~ a t e m l d a cul-. : : :. ~ ~ t ~ ~ i protecge. ~ l ~ l ,trebuie : ~ d ~ i bulul I ,'"' 'SB ' f i e permeabil, ,saltelutelelnu tr& buie sil fie prea groase, , ele 1 trebuie SB. lase' spatii dei:circulavel.a':laerului Entre ele ~i pereti sau capacul stupului, prevenindu-se In acest mod.,qparitia umezelii, conditie favorizanta pentru dezvoltasea~.mucegaiului.~ Ca
'

material. izolator. se pot folosl : saci de iut5, polistiren expandal paiele de ovhz, papurti (fig. 12 a qi b). . La stupul rnultietajat, dac5 iernarea se face pe dou5 col poato l5sa qn nurnir egal de faguri in cele dou5 corpuri separalc fragme ,(superioari $i inferioari) de spatiul liber din stup E n care

yg.

12.

a) Sallelufd do papurd

1
1'.

~ l g 12. . b) Impncholnre cU PO erpandat * .

material, de protectie. ,protec$at superioarii se realizeaz5 prin i unei salplute pe,podi$or (fig. 13). , . Materialul de'protectie se pune in stupi odat5 cu aparitia va de temperaturi intre noapte $i zi.
3'. Urdini~ul.$i' orificiile :he "entilatic. Odat5 cu terminarc sului principal, cu sc5derea ternperaturii In cursul noptii, este r redimensionarea urdini~ului. Acesta la intrarea la iernat trebuie s; pundti putedi familiei,,,socotindu-se 0,5 cm pentru fiecare interval de,@bine. ,Orificiile,,de'ventilatie din capac, in perioada de la ! verii'qi inceputul,toamnd, se inchid. De asemenea, se lnchide ~i UI superior la stupii care posed5 $i acest a 1 doilea urdiniv. . Scopul, principal a1 tuturor 1ucrSrilor este realizarea unui oqt& de,~+mperaturii,care s+ perhitA creqterea intens5 de puiet i~ re?, reeztirii,yno;'farnilii puternice pentru iernat. , OdatZi cuinstalarea'definitivii a sezonului inactiv, m5surile iav . , sint .., in,f ~ c ~ ~ ' d ~ ' ~ i s tde er ,stup nu1 $i mrtoda in care acesta ie U n aspect important care trebuie urrnirit, este umiditate foarte important ~ 2 ' ~ r e v e n i r excesul n de umiditate in stup pentru f a y r i i de 'formarea rnucegaiurilor. In acelavi timp, excesul 'dc um datorita faptului . c5 mierea este higroscopicil, pdate determina s c ~ sa din faguri lsau. ingcrirea care provoac5 debilitatea $i imbolr . .. . , , albinelor;. :; . . , ,: .v I ;;~:;:~.,MBsurile care se 4au pentru asigurarea ventilavei corespun: trebuie ins5 s5 nu vin5 in contradicve cu cele ce vizeazti asigurare
'
'

I
Ji,
I

,,I,, .ii,

;ijl

.
i

'ij*i < ,
:

i,'
'!'
8

-'..

,, : ' :, .
I
I

.
1
I

.il
: I .

.$.!.

regim optim de temperaturg. In plus, trebuie tinut seama de, ritatea biologic5 a iernlii, a d i d de faptul c A in aceasta perioadg. Inl 1 cuib c r e ~ t e caniitatea de bioxid de carbon. (fig.14). . r , La stupul orizontal 'evacunrea vaporilof de apti rezultag' din 'respiratia albinelor se poate rcaliza pel-la partea superioarii a stupului,in douii

Flg. 13 lmpacheiarea slupulul mulllelajal ''. Flg. 14 Schema aerlrtrll ;culbulul 'und Iamb 1 1 1 do aibfne pe tlmpu! tmmll . , pa doud corpuri \ I shemu1 de alblne : 2 sensul alreultulul I ' , de aer prosapat nevlolet ' I m s u l drcultulul de ner vlclat. ( d ~ + ' ~ o g d n n .1951). .,
'

-8 ;

'

.;.

'

.,
.

,(.tl.l';18

mbduii : a) deschiztnd urdini$ul ~ ~ p e r i o r ' ' a st'upului l 'kc010 unde existi ; gi b) lkind un spatiu de ciflva milimetri Sntre d~:u5'~intre1sc$aure!de' podigorului, La prima variant& pentru asigurarea 'unui e k / m !favorabil de temperatur8, pe podi~orul'stupului ,se~,~t;suRraqune'citeva s.tra-: turi de, hirtie peste care urmeaz4 materi+ul de p r q ~ c t i ~ ~ , : ~ ~ ~ de ficii ventilape din capac se Inchid. .La varianta ,a.doua, p e s g p o d i ~ o'nu ~ ; se! mai pune hlrtie iar salteluta ' n u strebuie..sii ' atingh' capacul.: ,~vacuar.ea. vaporilor de apii care trec prin. saltelut?l..catre exteriqr,;,se, rea${&$, ' prin deschiderea unuia dintre orificiile de ventilatie ,din capac.,l , 1 ; La stupul vertical - multietajat, ventiiaga la partea superioari,se. poate realiza prin aSezarea podi~oruluiinvers, cu 'partea, careformeazg . , ' . : < . , un mic urdini? deasupra famillei.' ' : . .'
'

1.

. ' I

'ma(

I , '

Pentru a preveni stagnarea apei ,pe fundul slupului, situi contribuie In cea mai mare rnisuriK la mentinerea atrnosferei u interiorul stupului, stupul va avea o pozifie putin Inclinata cEitre fnlesnindu-se astfel scurgerea apei prin urdiniv. 0 atentie deosebita se va da prevenirii patrunderii rozi4l.0; stup. h acest scop, odata cu racirea timpului urdinivul va f i pre gratii (fig. 15).

Pig. 15. Gralle contra rozdloarelor

4. Protectia stupinei in timpul ierni; Se va da o atentie d protectiei stupinei contra vfnturilor $i curenplor reci. Protectia contra vfnturilor puternice qi a curentilor din timpul iernii co In cel mai Inalt .grad la menunerea dldurii E n ghemul de Pentru a feri stupina de curenti este necesar ca vatra stnpinei

fmprejmuitA cu o plantatie de'protecfle,.de preferinv din esente d time mijlocie..De asemenea, se.poate proteja stupina cu garduri dinnuiele, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui sau cu g mobile.adin sclndura, stacheti,,identice cu gardurile para-z5pezi (f

CAPITOLUL
' 1

METODE DE IERNARE A FAMILIILOR DE ALBINE


. I 1 ' I

I
;I'

' .'...\.,I1
I\?
,
, ,

In tara noastrB se cunbsc urmiitoarele metode 'd? ierna,re-; .,,,,,,;!,I - iernarea Tn aer liber ,.,, ,1;,,j
:
#;

~!\,,i,;

, ,;:,

.,: :;I

iernarea in cojoc

:,;,
. ) . -

I,:

I !

.I , b . w , noastre, familiile de albine normale $i cu provizii abundenke de hranil iernead In aer Bber. La acest procedeu, familiile de albine rBmfn pe locul lor din timpul verii. Iernarea In aer liber permite efectuarea zborurilor de curiltire ! n zilele ciilduroase din cursul iernii, cregtcrea mai timpurie a puietului, valorificarea mai devreme $i In mai bune conditii a florei timpurii. d t $i avantaje economice deoarece nu mai sint necesarei cheltuielilpentru constructia adiiposturilor sau pentru procurarea' maFrialelo~, izolatqare (fig. 17). Prln aceasta metodh se reduce $i forta de muncil, stupii. nemalfiind mutati de pe vatra de stupin&. Iernarea lIn aeF liber nujexclude ins5 protectia stupilor la interior, amplasarea Lcorect.5: a stupinei,lpe vatrii insoritii $i, fn special, existenb unor perdele naturale sau a unor improvizatii care sii fereasd stupina de vinturi $i curenti.

- iernorea in adiipost

1. Iernarea in aer liber. In conditiile tiirii

2. Iernarca in cojoc. Este o metodii care reclamii un volum mare de muncB $i se refer&la impachetarea exterioarii a stupului (cojoc). AceastA impachetare poate , f i individual&,, pentru doi stupi, sau cojoc , cql$l;\/g. Stupii se pot grupa pe un rind sau pe douil rinduri, E n acest caz punlndu-se spate In spate. Intre stupi $i rfndurile de stupi se-laszi8spatii ,det 10-15 cm care se umplu cu material de protectie (paie, coceni, frunze uscate):

, ' ( I 3 1 '2!~) I !pJn aJaq!I ase1 as gs gt!.18 ~ U ~ A I'Fade ? e a ~ a p u n ~ l s es!pa!durj d d eual!~a!lod nes $n)@jse u o l ~ e sun n3 yadosr, as Inlo& .!ri~qos p u.13 GZ-oz el '(aied ap !joIeq nes !zu!~B) a!l3a$o~dap ~el.~a)sru lse ap 'aund aleod as am3 qns g u ~ ~ o j l e o~ad d yzealelsu! as !!dnqs

Introducerea stupilor in cojoc se face odat5 cu venirea fn, , cind zborul albinelor a incetat. In zilele insorite, clnd timpul s-a incalzit sufident, se lnlBturil impachetajul de pe partea frontala a 1 stupului sau a grupului de stupi pentru ca albinele sii iasa la zborul de curiltire. , Metoda iernarii In cojoc este' recomandata in mod special .pentru stupinele situate in terenuri deschise unde nu se p a t e amenaja stupina ' pentru lernare pe o vatril ferit5 de vfnt qi curenti reci. ,
I

m,

'

3. Iernarea in adspost. In tara noastri aceastil metod5:de iernare se practicil in prezent pe scara redus5 deoareceiernile nu slnt atEtde aspre ca s3 justifice invcstitii suplikentare iar, pe de alu pare, familjile noastre de albine sint adaptate conditiilor d e mediu fn-cares-au format de-a lungul veacurilor. In unele ,situatii ins5 (provizii reduse, familii slabe) a t e necesarti qi binevenitti iernarea In adapost. Familiile de albine se lntroduc In adlpostul respectiv.odata cu inceperea sezonului friguros. Acest sistem asigura pierderi minime de dldurB ~i un consum mai redus de hrana, ins6 familiile sfnt lipsite de posibilitatea efectuiirii'zborurilor de curiiflre. De asemenea, in primsvari, aceste fami1ii.au.o dezvoltare tncetinita. Practic, nu este necesar s H se construiasc5 adsposturi speciale. in care sil fie adSe utilizeaza constructiile existente (incapere, ~opron) gurate. o bung ventilatie, lini~te, intuneric, temperatur! in jur d e 2-4C ,.. , ..,. '. ,, ~i o umlditate de 75-85%. , . . . ..# donsumul de hranil per' kil~gram(greuta& vie) albine difer!, si In functie de modul de iernare. In tabelyl 1 redam' dupa sovieticul G. A. Avetisian o comparatic fntre, diferitele nivelurl de consum influentate de modul de iernare.

Consnmul do rezerve de hranWl .kg albine (grestite vie)


Hrana consumnte (kg) In medle pentru 1 ke'alblpe fn grupe de t a m u de alblne, , pentru,toate' cu greutate : (kg) grupele de f a W

Metoda de lernare

: ,,,

1.0

1.5

2.0

2,s

do albBe

In aer llber
in cojoc

9,67 9.54 9,56

8,78 8,39 8,77

7.99 B,S8 6,42

5,74 4.90 4,22

8,42 7,90 7,74

h adtipost

In acest tabel se observii cil familiile puternice consumii per unitate de greutate vie (1 kg albine) mult mai putin5 hranB dedt cele slabe.

LUCRARI CE S E EFECTUEAZA IARNA IN STUPINA

In general, lucrarile privind fngrijirea familiilor de albine de iarnil se rezumi la crearea conditiilor care sil asigure albinelo plinil linf$te $1 fnlgturarea tuturor cauzelor care ar tulbura ritmul c ristic de vista a1 lor. ~rincipalele lucrilri care se efectueazi iarna in s t u p i d sPnt : 1. Prevenirea deranjHrii $i nelini~tirii albinelor. In tot timpul iernfi se urmitregte ca familiile sit nu fie deranjate de pisari de curte, c i d n i t o r l , pitigoi etc., ' unele dintre a'cestea aducind mari pagube stupinei c (fig. 19). Soarecii r e u ~ deseori s i pitrundi i n stupi producfnd adevilrate ravagii. Pe Hngi consumarea proviziilor de miere qi pasturg ei s t r i d $i fagurl infit nu se mai pot folosi, inghit gi albine vii datoritil faptului ele nu se mai pot PW. 19. ciocdnttoarca - una dlntre pd#t pot deranja Itniplea lamULsl do alb apara ca in sezonul cald. Din acest motiv, acolo unde se constati c H qoarecii au pgtruns in cu unor familii (cadavre de albine fh-it capete sau roase, prezenta exc telor de goarecc, rumeguv de ceari in cantitate exagerata pe fund pului gi la urdinig) devine necesara interventia apicultorului evacuarea goaredlor.

'

2. Supravcgherca nlodului de icrnnre a familillor Be aIb@prin controale auditive. Modul de icrnare $i starea unei familii pot f i apreciate cu uvurinti prin ,,ascultare", fHrB a sc recurge la deschiderea stupului. La cercetarea familiilor de albine, sau la orice intenentie ln interiorul stupilor En care acestea sint adHpostite, se va recurge numai in

Flg, 20. Ascultarea jamliltlor de albino


I"

, : :

situatii exceptionale, cEnd viata familiei in cauzii este. amenintat2 de lipsa! de provizii, de Embolnfivire sau alte s a r i anormale ce nu se pot inlgtura din afarfi. Ascultarea familiilor de albine .in lunile t de iarnfi : se face ,o: data la 3-4 sgptaminl, apropiind urechea de peretele dinfa@.al.stupu-, lui. Unii crescfitori de albine se folosesc, in acela$ ~scop,de un. tub de cauciuc lung de 1 m,avlnd diametrul interior de 0,8-1 cm, iar altii.de, stetoscopul medical. Introducerea unuia dintre capurile tubuluf pe urdini$ $i a celuilalt capst In ureche, ,sau folosirea .stetoscopulul permite perceperea $i interpretarea zumzetului albinelor; : ' : , , , . - .:.I~:.;I zumzetul moderat qi'uniform aratH cii familia :de albinel este'fn. stare bunfi $i c A iernarea decurge normal ; , , blziitul puternic aratH c H familia este in suferinv ; i 1 , . ( : :: I . : . ' zumzetul slab, insotit de zgomotul aseminator :fo$netului.frunzelor, Enseamna c5 familia este fnfometat5. Aceasta se;fntlmpl5 nu. numai

!laadsaa au!qIe ap e!l!ursj

ys yuurcssu! 'aoqz ap empops ad nus bF!lj


! : f ~

n el aaae!p ap alad p y ~ as !S lcljwn p m u o p q e ne alau!qiw psaa

'

, ' ' P n 2,s 9u!qs as almour alau!qIV .al!s Faun ~ n a q n [ e na a 3 q as jan8ej apl1ngnB urn1 u!p alaeom aoIau!qIe eaaeaedas 'yau~pru!ad u j yaeaa ap !nmlnul$nos )aealxa nquad !!ieay8~nq, ap puraoj qns p.xea3 ap p ~ y d ~ a p q e u r p ~s aa q gd as aan9ej ap p S n 8 a u r n ~'ldaap !y8un u~ qydm un q el!opq q u r q n3 !nlndnls Inpunj ad ap loss as almour alau!q@ S ! 1nSn8aumx

uazaad 'aseoa nes a l a l d e ~yJpj au!qp ap alaaAepe3 .aqegppn . m ad q s a dnls u j a ! pleae 'aq!ybmur 'apaurn .xolau!qp H u a z a ~ d

'JOT

Tnl

adse !L !nlndnls Inpunj ad ap aseoas a n ~ n j s a pdnp ~ '!hlnk!u!pm *ej u j )C ad alrsy8 a l m u r au!qIe ap ealq!lum ydnp '!an?saa .xolal!aaj!p ~n~aadsr!

ea yqels !em ajI!urej P)IE na aqkaun as p e p o auIq1e ap e ~ n r e f " q l a z a a pqyut n3 aapnu yls!xa nu p u ! ~ -napnu un-.qu!p ealeur !$ apu!Qk 5!i Bej l e a n 108 p l e d s ug asnpoqulas e nquad au!q@ na am9ej pur!xi !6 u8oqs!p alaed o-quj cp aleod as ~p1518 !curnu ~ s u' 3 r. 9 1 ~!~uuipoide ) q s a eanle~adwq apun a ~ a d e a q o-aquj qqaodsuea~~ s o j ' e jnddls ' 'eqep ad .uj 'aa ednp 'padoasap as auepo !a!I!mj Inqrn3' :'~ajlse aa8f .as.aujq$ ) !a!purej eaaeldaapu~ 'y~Jazaaap p3yur y s v a yu!dqs b y pu!5 'a@Sailiii aaa!d poasape S ! yzeaqnda as 'aaae!p ap alkaa$tqoquri as 'nn~oadajirihi ur ~urnsuoa eq!urej !!slyut esdn ap aqe3o~oidtrlQugau eznej u!a:'!p~Tjd uasqe p p u ! ,,aqy%qdU S ! alrrJ!sua$uy ' u j urfoj!unau ;.'8unp~d 1 jriyaz unz .aunq !!i!puoa u j yzeauaa! e!I!urej p puumasq 'tpap~euxnu~~zeaq au! ysu! 5.1~3 'a!u.ralnd lazumz un-qupd pundsyr apu!qv y x a ' ' : ' ' ' .gpidnls '18 e j u!p !nlnlaaad R mjur na E&J!AOI 'upd 'psuJ' znqe BJE?J '!uaA.~a)u! el\' a9 31ap adeo~daadamad as nu nss qels aqaeoj q s a inlazwnz p u n 'alsqu!' tujs !!z!~oad apun !h!padsaa ao1pnBej e psndo ealaad UJ ! a ! u S ! !p!hoad n3 ,!1d '!leJn-+p@ !!an8cj ad eseldap lnlnd e-s nu *way8 (dam ~nlu!s un t13 eqqaah !a3 ! k !1eluozlao !!dnls uj) alnzyas !pleaadurq eznw u!a we! ap 1nurayB teurloj e-s apun a o ~ a n 8 e aIa1npa j u!p eueaq qeuyaaq

este pe c d e de a se imbolniivi sau csle deja bolnavi de diaree din cauza proviziilor de calitate inferioara sau a consu~nuluiexagerat de hrana ca 1 I urmare a conditiilor nefavorabile de iernare. Prezenta cristalelor printre cadavrele de albine dovedegte c i mierea din fagurii pe care ierneaza albinele s-a cristalizat. Din contri, acolo unde mortalitatea este neinsemnali $i rumegqul de faguri nu este umed, Inseamnit c2 iernarea decurge normal. I Completarea proviziilor In cuiburile familiilor slab 'aprovizionate, precum si aprovizionarea celor lipsite de hranH in sezonul rece se face mai u$orlcind la rerema stupinei exista faguri cu miere c2p2citA de calitate superioari. Pentru aceasti operatie, stupul cu farnilla ce trebuie ajutath se duce mai Intti tntr-o incapere incglzitit. Alci i se lnl&turH capacul, impachetajul gi mai apoi podlgorul. O b S e ~ f n d pozitia ghemului, avern grijA ca fagurele cu miere s H fie introdus f n t r s margine a lui, in a p fel fncit celulele cu miere s H fie in contact cu albinele. h cazul cind pe cei ',do1 faguri mirginagi tntre care usmeazi4 .GI se introdua fagurele cu miere se gisesc putine albine, atunci el se introduce peste Inci o rami,)spre mijlocul cuibului, unde se afli rnai multe albine. In asemedea cazuri se face cite un orificiu de trecere prin mijlocul fagurilor cu putine'albie gi cel cu provlzii (de grosimea unui degetar) prin care alhinele de pe fagurii mtirginasi pot trece gi se pot alitura restului de albine8 din ghem. lntcazul in care se adrninistreazil famillei zahBr candi, vrbet, turte,'nulmai este necesarA aducerea stupului Intr-p Indpere hcHlzitH, adminlstrarea f5clndu-se direct pe vatra stupinei. I , I . In continuare, iata citeva retete de preparare a turtei din miere zai harlsitl $1 a gerbetului de zahir. a) Turta din miere zallalisit& g i . ? a h & (dupi C. Antonescu). Majoritatea sortimentelor de miere cristalizeazil (mai repede rnierea de rapiti, zmeurit, floarea-soarelui) iar zah5rul tos este $i el format' din cristale: Formarea turtelor avind in components lor aceste doua ingrediente cristallzate trebuie s H tini seama de faptul d albinele consumi doar In park turta d a d contin? cristalele mari (atit de miere zaharisitii, cit $i de zahar), restul, cristalele grosiere, arundndu-le pe fundul stupului, iar clnd timpul permite, scotfndu-le chiar afar& din stup. Pentru a preveni aceasta situafie se procedeazi astfel : se folosegte la prepararea turtei doar miere lichefiata sau granulat5 fin (avfnd consistenta untului) $i zahir pudrH (Apifort) sau (Apistim) micinat sau pisat fin. Mierea cristalizata se lichefiazi In bain-marie. Pentru a nu se denatura calit2tile mierii -pierderea prin Enc5lzirc excesivg a enzimelor $i vitaminelor apa Pnciilzita in'care se tine vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie s2 aibe temperatura mai mare de 45C0. In continuare, mierea lichefiatil se toarna peste z a h h l

pudrH (o park rniere la patru zahir), apoi se fr8mlntfi cu mina, ca u aluat, pin& la omogenizarea amesteculuii. Este indicat ca turta folosita 1 sfiqitul perioadei de iernare s i confin&$1 ceaiuri medicinale cu efect I stimularea activitgtii albinelor gi apiirarea starii de sHnBtate a acestori Cu'efecte deosebite s-a dovedit infuzia din urmlitoarele plante medicinal( cimbrigor (Herba thymus sp.), ism& (Folia mnthae), tei (Flores tilliae roiniw (Folia mellissae), sunatoare (Herba hyperici), mugetel (Flores ctu momillae), gillbenele (Flores calendulae), coada. ~oricelului(Fores mill( folii), coada calului (Herba equiseti), mice$ (Fructus cynosbati) gi sc (Flores sambucus). Se iau cfte 4-5 g din fiecare planta mentionatg mi sus. Ameqtecul de plante se mawread circa 10 minute cu 3 pirti aF rece. Apoi se adaugg ap&clocotitfi pin2 la un litru. Se amested totul bin qi se las& acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultatfi se strecoal printr-o pfnzl curat&. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicin. pasta se prepari din o parte miere, o parte ceai medicinal $i zahir pudl dupi nevoie (pin& ce amestecul doblnde9t.e consistenta aluatului de pEim ad2ugfnd $i 1 g sare d e limiie la kilogramul de pasta. In locul infuzic rnedici~alepreparate in c a d , se poate folosi preparatul ,,Protofil" dest nat 'stimulitrii dezvoltarii famlliilw de albine $i combaterii nosemozc In' acest caz se adrninistrcazil 34 ml kilograrnul de pasti. Pasta obtinu se adminiitreazli~subformil de turte (greutatea unei turte poate var tntre 500 g:qi 1000 g) ambalate in hErtie sau pungi de plastic. Turte astfel pregitite sb pun deasupra ramelor, dupl ce in prealabil s-au d e c ~ pat 1-3 ferestre din suprafata pungii, prin care albinele vor veni I contact cu turta (fig. 21). b) Serbetul de zaMr cu miere (dup8 prof. dr. E. Mure~an$i in, C. Mih&ilescu). Pentru obtinerea a 10 kg qerbet sint necesare 7,700 b zahC pudrg, 2 'kg miere, 300 ml ceai medicinal sau 340 ml ,,Protofi1' tntreaga cantitate de zahiir pudra pe care o vorn folosi, se aduce in inc. perea de. lucru, la cald, cu cel putin patru ore inainte. In cazul In c a ~ eahbul pudrH sel.prezintl.sub form& de. bulglri, ace~tiase zdrobesc fiMlerea ce se folosegte trebuie,sa fie necristalizatil gi In nici un caz miel de man&+Se recomandl in special folosirea mierii de salclm, tei SL fineafl,, neferrnentatil, proveniti de la familii silniitoase. Mierea se inc5 ze~te putin, doar atit cit s l devini mai fluidil iar apoi se dilueazl cu ceaii ( i u z i a ) preparat in prealabil. htr-un vas ernailat se pune zahirul pudr se adaugl mierea $i apoi se f r h i n t f i bine totul cu mina, pinil cInd con1 nutul devine ca o'pastil finl care nu se Intinde ~i nu este lipicioasi. $e betul astfe1,preparat se arnbaleazg in pungi de plastic P n cantitsti c 500-1000 g sau chiar mai mari, in functie.de aprecierea noastra asup] mntitgtii ,care a r fi necesari familiei de albine. Turta de Serbet trebu s i aib2 grosimea de 1-1,5 cm, penlru a putea fi a$c.;lati deasupra ram1 lor1 sub podigor.

dl,

4erbetul fiert (dupH prof. .dr. E. Muregan ~i ing. C. MihBilescu). Se poate prepara din zahBr cu apH sau ceai, sau din,zahgr,vimiere de albine cu ap8 sau ceai, i P e n t r ~prima variana, la .lo kg de zahiy, se folosesc
I

e
..

/ I

I
I ' I ,

. , .

I"
1

.
'

,,;.
Y<,.'

.,
1
.

,I

. ,

-.,I,
,
,

:> ,
I!,.,

'

.
1.

.J,.., i'. ' 1 ' '

..)

..
.

,
'

. .

- .

, ~ , - r i P, ,

',;.. ,
t :;.:,1i;,

..

:,, ,.

.
'

,I
I '

..
,

I1 ,

, . I.. . ' ~1;; 21. a) Mod do deeupare a jollei I n care esfa arnbalatd turfa ; b) amplasarea'i~riol , , , ;t.,c:/ ,,,.:-+,!,A I: ,,, .
,

!b

,
,

2,300 1 apB sau ceai de plante medicinale. Pentru a doua.variant~;la~~lO kg zahilr gi 2 kg miere de albine se adaugB .1,750~ 1 ap8.jsau xeai -de .plant'e medicinale. Indiferent de varianu, cantiutile indicate se introduc intr-un vas emailat de mare capacitate, deoarece fn 'momentqPpreparHrii!;irolumu1 continutului cregte mult din cauza spumei care8se,formeazH.Stropdl astfel obtinut se pune la fiert la un foc slab gi se urmlregte momentul fn care fncepe fierberea. Cu un termometru m B s u r h temperatura, gi,'cind aceasta a ajuns la 116-1170 C siropul s e considerH'suficient defiert, qi se d H jos de pe foc. In Ups&de termometru se p a t e lfolosi o metodh .mel simp15 care ne indica terminarea invertlriizah8rulul : fntr-unkpahar cu ep2 rece se picura cu o linguritH din siropul care fierbe ; , d a d picBturile de sirop nu se amestecii cu apa din pahar gi formeazg o r bobiM.este.dovada cii qerbetul este gata. In cazul cind la prepararea gerbetului.se folose~te $i miere de alblne, aceasta- se adaugH nurnai cfndl qerbetulls-a.terminnt de fiert. Se toarnii apoi compozitia intr-un, vas curat care a; fost tldat in prealabil cu ap5 rece. In acest mod se fmpiedic8 formarea de cristale maI'i

de zahar. Se lasH s2 se rlceasca pin5 cc totul ajungc In lcrnperatura


40C. In acest moment s e incepc invirtitul siropului cu o lopltici

lemn, efectuind milgcarile intr-un singur sens, pin5 cind siropul inc sH-~i schimbe culoarea spre alburiu qi almi alb, intlrindu-se.;%reca qcrbetului este inchcial atunci cind slltind loplitica ~erbetulcare cu de pe aceasta nu se scufund5 in restul masci qerbetului ci r21ninc suprafat& Dup& rscire sc ambalcaza in hirtie cerat2 sau pungi de pla in:&ntitate de 500 g pin2 la 2000 de grame, in functie de necesiM famillei respective.
' . 3.'1ndep6rtaqa fHrH zgomot a zHpezii neafinatc pi a ghctii de scindurelele de zbor ale stupilor gi desfundarea urdinigurilor blocate albinele moarte. Se urmiireqtc ca in interiorul stupilor s l nu pHtrund2 sau zHpadl prin orificiile de ventilatie sau cr2pituri. Sc c u r l f l scind de zbor ~i urdiniqul de zlpada transformat5 in sloi de ghcat6. Gheata Inlatura cu ajutorul unei vergele de fier sau a unui cutit incf~lzitpen a se evita zgomotul qi deranjarea albinelor. Acoperirea partial5 sau in totalitate a stupilor cu zapad& nu t un prilej de fngrijorare, c5ci prin aceasta se asigurii o protectie suplim tar& contra pierderilor de cHldurii. Totodata, nu este prilej de ingrj rare nid fn ce priveqte sufocarea albinelor, c2ci prin zlpadn afinatA trunde aerul curat in stupi (fig. 22). CBtre sffqitul iernii, se lnlBturB zapada sau ,,petecclc" de ziip, de pe toatA vatra stupinei. Este bine s5 se presare paie, plcavl : frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea matcriale, izolato: albinele se pot aSeza far2 pericol Pn timpul zborurilor de curltire. Alt a~ezfndu-sepe zapad&, p5mPntul umed $i inghetat, clc rilnin a~nortite, mai pot zbura qi mor.

1
I

1
I

I;
;
;
I

j
:
!I

I ;.I
!

. 4. Inlesnirea pi supravegherca zborurilor dc curH!irc ale albinelor. condiui normale, in sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea dc acumula in intestinul gros o cantitate important6 de cxcrcmcntc. A] ritia glelor cu temperaturi de 4-12" pcrmite zboruri ldc curiitire albinelor qi elibcrarca intestinului ,supraincrircat. Zborurile tirzii toamnil $1 chiar in cursul lunilor de iarn2 (posibile in unii nni in lun decembrie. ianuade, februade) au o ,influenC dmscbit dc bun5 nrul iernlrii. Este important ca albinele s6 beneficicze de zborul de cu $, tire pentru a se evita declarqarea diareei pe a1 clrei fond se pot inst; . . :, boli ;grave, i n special nosemoza. Stimularea zborului de curZ\ire ncl sitA citeya.mlsuri : eliberarea urdini~uluidc albine n~oarte,indepsrta: chiar a capacelor stupilor gi a materialului dc protectie, a$a incit raza . , # . , soarelui s& indlzeasd direct podigorul. Pentru a stimula albinele sii i; ,, ! . afar8 dln stup sc recornand8 qi lovirea ugoarH a ~)cretilors t u p ~ ~ l prnl ui
I
' I

+.::,

! .ri,[!mnq!ns e eunq .r!s!.~sc !us,)lu! as u nqusd . [a.lule.r3 s[aluds LIJ a s e w y alnze., 'al.woow alau!qTe e.mle[ !Ias !!u.ra! ~ n c l u ~ ad ! ~ ..ro1aqq[r: .tnloqz qclasuj ,ne pujo gzealEls ! as .ro[pa.ruoS e.rluoo ala.iqq~b, o[!dnls al!.tnSru!pan e[ .rol!.'a.reoS I L I O ~ ao~a.re~e.~R ca.re[nlsu! -

9t.
8
. I

,, . , .rrr!sIes R I lap ~nsa~n:, nquad ~n!aads u! luuq~odur! ap l!qasoap alsa a3 saas '!![!LU~J al[c[alaa uj qjoap' apada.1 !mu !u!ruyqdgs ~a.11-~nop 11.1 adasu! p9.r1?[ e.lr?.Js ad !iqn$a!ncl . e a ~ a l S a ~ s 'al!qs.ro,\ej aI!z a[s~u!.rd ug In.roqz Insyj nc a.rli:) '.aI!Il!Luej ,,rrI .!ujwgldys., 1a.11-pop :~e!ys e.mp alt?ocl a.rea aaa.1 epco!.r~tl o1c , au!c\aJ 's!l.reru . yun1 c al.red ew!.rd u!p nus al.lan,rqaj ! ! u 1 1 1 e a1.1acl cw!ljri nlP a p p s aTlz n,\al!3 ydnp 'yqscou ~?.rc$ rr!p as!qeru![s np!l!puo;, UJ , ~ ~ ~ e o ~ p . ~ ' a ~ ! apz q ~ . a~aur!td . r o ~ s jrl! .roIau!qIe ~ n ~ o q ~.1n2!so z o ap !!lyl!saasu .e.rdnse 'l!qasoap pour u j '.rol!.ro11ns!de c!\uale a8c.rle 33 .. . ... , , : ,,. .Jolau!qlc le so.13 !nInu!qsalu! es.res.re.xr! -e.rdns(c[ snp n e a3 aIowJoue !.rgqs Joan eluaza.rd suurasuj aleod uatuouaj JsaaV -aqnzyss ..-,!eru , !.inlu.raclural el' .~oqzap !.rgs.ra.>uj 3125 !![!rur?j alarm 'y.le~yru!.rd.:u! p!dc.r el[ohzap JOA as n!.rndur!l !c~ua.r!je.lns ap !.rn.mqz 1 ~zesnq3aj?a.rns .: au!q[e\ap aI!!I!rueji y3 l n u d a ~ a], quel.lodm! a ~ s 3 , .!.rnzss alsasn aleuo!$n[os IS a[eru.rous !.rylsgu!zs.ld as al!!~ -@cJ aid.i!j~iuapT 'al~ qs InlnJoqz e a~r?,inkyjsap ap! lnpoiu 9s-nprr!.iyu.in
.1

.
,:

;
,

'

ppodpz ap

tivado~ol d n l s

' Z Z: 8 1 d

protectie vor f i confectiona~cdin nuiele, tulpini de floarca-soarelui; stuf, coceni:de pqruTb etc. ;:.: I r ! sortarea gi curatire? ; a g u ~ ilor c~c la rezerva stupinei ;f." '-- extf.actia $i "Ponditionarea cerii ; . ' ':. , I : curitirea ' $i!, dczififectarea .. stupilor; cliberati,delalbipe:$i de la I rczervH ;'., , ., . ! , . I I -,;tnceperea reparatlei la uiilajele pentru campvia, de lucrui di,n sezonul urmitor ; . ' ." . . .elaborarea pgnului de productie +i a bugetului de vrnituri $i cheltuieli. ' x,- t

e
s
(1

'

(- supravegherei ,$i controlul modu1ui':de iernare ;aTan$iiilo Bq' , . ;' : albinej; .,I , t..j,,; ..,, ., ,;,ts,:* ,.\, ,, ,2 ,! ; ; !!:!> <stirnulare=, ~ $ : ~ H u r a v ~ e '1 ~ ~ e ~ zborului tfrziu,d+~cu~$ire ; rl,/i':j' '.;.,i I : continuarea ,~eparatici-stugi. ..,, ,*, +e* I lor ,$i a utilaj$v . ; , , ,.. .r adHpostirca $i depozitarqa in,j conditii optirne a .utilqjelori:~i, a.; . . materialcloy apicole!;' , . , -ipl;ocurarealt ;sen~intclar i; itleg plante :: qectaro-polenifere,,,.de i la ; :.speciile fores!iere ,:, >; . " . aproviziona'rea : stupinei,j!;.'cu: mateiialele ~ i 'utilajele , pecesar$;li in: lunile .de''iarni; apicultorul tare; ':'posibilitatea;, s8-qi i organizcze'ides-'; fH~urarea;<-activitatii ln:..sezonul,
.;I

*>:,!pi

:71,..-,r,.

.,

'

,;

; ;1

i productie gi a eficientpi econo$ce8


privind activitatea , stupipei En/se; ,. zonul precedent, ! ; , : ,.;7..,;t, , 1 :.[

:;.>,,

LUNA DECEMBRIE

supravegherea $i control modului de iernare a familiilor ( albine ; .: '1 . - - inlesnirca $i supravegherc : zborurilor de icurBtire ale albinc lor ; - Tndcpilrtarea f5ra zgomot z a ~ z i ineafinate $i a ghetii fo :mate. pe scind.urelele de zbor a stuplor ; z5pada care a prins poghita (prin care nu p a t e p; j trunde aerul) $i mai ales ghea de pe sdndurelele de zbor ale st1 pilor se inlBturil fBr5 zgomot. 1 lipsa . aerului, provocata de ghea format& la.urdini$, familia de a bine se poate sufoca ; - protejarea suplimentarg , stupinei contra vlnturilor $i cl rentilor reci de aer ; - continuarea repararii util jelor, insfrmarea ramelor ; ' . ridicarea nivelului profesi nal prin frecventarea cursuril apicole de masil, participarea manifestsrile apicole organizate ( filialele judetene, schimburile I experienfil, consultarea literatul de specialitate ; - lntocmirea planului de aci vitate $i a unui plan irnbungtal devalorificare a surselor dc cul fn'sezonul urmgtor.
I

.,:

'

'

, LUNA IANUARIE

- prevenirea deranjHrii $i n S, .lini$tirii albinclor provocatc ( atacul $oarccilor, p5sZrilor $i an , malelor dc curte. Nelinigtirea a binelor este rczultatul deranja~ ,lor odatg cu pitrunderea $i atac voarecilor in cuiburi, atacul pit goilor $i ciocAnitorilor, mi$carii
a

zgomotelor , produse .de pBsHrir qi animale domestice, im9otriya . cfirora apicultorul po9te lua'din timp miisuri.eficiente4dep~otectie ;: ., - suprayeghecea,.modului ide iernare a familiikoidde: albinelpr@ ' controale auditive : s&pt&mSnale. $i indeplrtarea . :*jsttirilor : : anormalc ~onstatate.~.~upravegher<a farpilib .lor de albine In 'sezonul, ,Seceh.F , :asigurs-pri~,,.cpntroale i ! i-nuditivc I periodice-, qi -b analizarea .=resturilor scoase~~cua'ajutorul~,foii d&cdirolr' : de pe fundul ~ s t u p ~ l u i * ~ ~ ~ d a douq saptamini sau, or!. df?,c!te ,ori stare$'itimpului'; prmit~~G..fc;e.$ - . ,-v,,; - , ilucru ;' -.- .*: 1 ., ,. . $, i - indepHrkrea':f&lriI: zgombt a jzilpezii! neaffhate'tvi a ; ghetii, , d e {pe. sc~i~dureleleideiz+r >alestupilor ~i desfundarea~:u~d~ni~u~\l$r:de )albin6le'moarte5~i .,.:,;:.':;;,j.,;!; .repararea, ,qurHtiqea%$F;dezinfedarea inventa~ului~~aplcol~~nslr mares ramelor;: ., l : &. "a ':-?ti,*': ,,:!. - hlaturarea, ' fara : afak4: zgor p o t , .a .albinelpr moarte?clzute'>pe ; !, ,i ~ ~ n d stupiloy;':j_ ul , ;,; ; , , .I' ; ., !'aproviziona+e$'istupinei , ~ u utilaje, materide,, unel,F,j':j:/ ; ', - : i - ,ridicarca : nivelului;' profesional i ! . apicultorilor ;Iprin;',particiT ! .parba la cursuri,~,conferin@,,in: structaje sau,demonstratii,practice'; : - solicitarea Ivetrdor &el,stupinH la -masivele ,melifere;prefers? pentru p r a ~ t i q e a stupkJ$ulqi , 8 toral.-feumgtorul%on ; !';'I T , , .T,, contactarea > , produseG ikpi'

'

,.

f':,

liit

:,I-'.,:

?,g

A:

'

w-

,I

curatirea qi pregstirea dc stupins pentru zborurile ( ratire ale albinelor. Pcntru a pierderile de albine pe clurat "rurilor de curstire sc inliitu~ pada de pc vatra stupinei asterne un strat subtire de frunze sau pleavii pc care all se pot.ageza gi de pe care i, relua zborul pentru a sc rein1 f n stup, in caz contrar putin !nine amortite pe zipad5 s; pHmfntul Pnghetat unde mor pehtru stiinularea qi s I vegherea zborului de ' cudti albinelor, E n zilele insorite, rabile acestui zbor, se in1 Pmpachetajul existent a1 st1 qi chiar capacelc stupilor qi tclutele ; -. completarea rczervclol '. hranii la familiile dc albine I rezerve insuficientc! ; ' repararea, curitiren si ,zinfectarea inven tarului apico . Snchoicrea de contracte tru polcnizarca cu albine a li ,lor qi altor culluri agricole mofile ; trimiterca d c probe dc a pentru analize de laborator 11 derea verificririi snnitar-vctc re a familiilor din stupinii ; - rccoltarea, uscarea qi pi5 kea la rezervele stupinei a , nului de la alun qi aninul Apicultorii din localititile cal in apropiere piduri sau zavoa anini qi aluni pot recolta c nceati pretiogi arbori mari c t5ti dc polcn proaspiit pentru folosit In hrinirile stimulenl primSvar5.

1. Chemul de lernare 2. I7olarca tcr~nicda culbului 3. Urdini~ul $i orificiile de ventilatie 4. I'rotectia stupillel pe tlmpul iernll

29 31 33 35

CAPITOLUL V
1. Iernarea E n aer llber 2. Iernnrea tn cojoc 9. Iernarea in ndtipost

. I

Metotlo dc icrnnrc a ra~lliliilorde alblne

3G

CAPITOLUL VI
.

s ~ t . , i I i : ~ ~1 .~ ~!1 ! ~ ii !tlnd<~t:i ..
.;I,., ? ) I 1

LucrHri ce se cCectucazH iarna in stupin5 1. Prevenirea deranjfirii $i neliniStirii;ilbinel~r ':'sir ',


+ j i 8

diili~r~&l,.~) 39 39 .. , 2. Supravegherea modului de lernarei'i'faiililio;'""' :*,;. :' . : 40 do albine prin conlroale audltive:, : ~ I J , ; : ..-i:-

'

'

3. Indepartarea ftirii zgomot a , zHpezii ineaftnate.qi.a ghetii de pe scindurelele Be zbor ale stuqilor ,$j desfundarea urdinisurilor blocate de albine moarte . ' , I! , ,,I .il 4. Inlesnlrea $i supravegherea zborurilor d e ,curHtlrc, ale albinelor c ~ ~ l l ~ ~ i l
'""'1
I

45

45

Calendarul principalelor lucrhri de sezon in stupina ; I Blbliografie,


,

I , ,,

).!.I,

,,

... :.i

it

?:,I.~,,IJ.,~... ~ ~ r . . . ~ u h j t ! . 53