LICEUL TEHNOLOGIC SFANTUL PANTELIMON BUCURESTI

PROIECT DE PRACTICA Calificarea: TEHNICIAN MECATRONIST

Produse si sisteme mecatronice

Elev: GRADESCU ANDREI

ndrumtor: Prof. ing. Barlean Angela

ARGUMENT Capitol:MECATRONICA TEHNOLOGIA VIITORULUI Termenul mecatronic (MECAnic + elecTRONIC) a fost conceput n 1969 de un inginer al firmei japoneze Yaskawa Electric i protejat pn n 1982 ca marc a acestei firme. Se referea iniial la completarea structurilor mecanice din construcia aparatelor cu componente electronice. n prezent termenul definete o tiin inginereasc interdisciplinar, care, bazndu-se pe mbinarea armonioas a elementelor din construcia de maini, electrotehnic i informatic, i propune s mbunteasc performanele i funcionalitatea sistemelor tehnice. Studiul mecatronicii i proiectarea i realizarea sistemelor mecatronice trebuie cldite pe cei trei piloni principali: mecanica, electronica, tehnica de calcul, fiecare cu subsistemele i subdomeniile lui principale, iar intersecia acestora conduce la sisteme i produse cu caracteristici remarcabile, superioare unei simple reuniuni a componentelor de diferite tipuri. Acest lucru impune nzestrarea specialistului n mecatronic cu cunotine temeinice din domeniul mecanicii, electronicii i tehnicii de calcul, dar i al sistemelor mecatronice, de cele mai diferite tipuri, i al principiilor i etapelor de proiectare i realizare a acestora.

CONTINUTUL LUCRARII I.Argument II.Mecatronica-tehnologia viitorului III.Produse si sisteme mecatronice IV.Descrierea sistemului ales V.Componente hidraulice si pneumatice VI.Sisteme de transmitere a miscarii utilizate VII.Traductoare folosite pentru masurarea marimilor fizice VIII. Notiuni de igiena si securitatea muncii, reguli de protectie a mediului IX.Bibliografie X.Anexe (tabele, semne conventionale, scheme cinematice, poze,desene, fise)

Capitol:SISTEME SI PRODUSE MECATRONICE Conceptul de sistem mecatronic Un sistem mecatronic este un sistem tehnic care integreaz, ntr-o configuraie flexibil, componente mecanice, electronice i de comand cu sisteme numerice de calcul, pentru generarea unui control inteligent al micrilor, n vederea obinerii unei multitudini de funcii. Diagrama bloc a unui sistem mecatronic este prezentat n figura.

Clasificarea sistemelor mecatronice se bazeaz pe sistemele mecanice, care constituie suportul pentru configurarea unei structuri mecatronice: Componente mecanice (incluznd componente mecanice de baz lagre, ghidaje, cuplaje, angrenaje etc. i componente pentru generarea forelor i micrilor lanuri cinematice, lanuri de acionare, componente hidraulice/pneumatice, componente electromecanice etc.); Maini (incluznd maini generatoare de energie electromotoare, motoare cu combustie intern, turbine etc.) i maini consumatoare de energie mainiunelte, utilaje tehnologice, maini agricole); Vehicule (automobile, trenuri, vapoare, avioane, navete spaiale); Produse ale mecanicii fine (incluznd componente mecanice de precizie lagre, ghidaje, lanuri cinematice i de acionare, comutatoare, relee,

senzori, actuatori i dispozitive de mecanic fin nregistratoare, imprimante, dispozitive de comunicaie, aparatur electrocasnic, aparatur optic, aparatur medical); Produse ale micro-mecanicii (incluznd componente micro-mecanice lagre,ghidaje, lanuri cinematice i de acionare i sisteme micro-mecanice senzori,actuatori, motoare, pompe). Prin adugarea i integrarea componentelor electronice i de comand cu sisteme de calcul la/n aceste structuri mecanice se obin sisteme mecatronice corespunztoare, care pot fi clasificate n: Componente mecatronice; Maini mecatronice; Vehicule mecatronice; Mecatronic de precizie; Micro-mecatronic. O alt clasificare, mparte sistemele mecatronice n: Sisteme mecatronice convenionale; Sisteme micro-mecatronice; Sisteme nano-mecatronice. O a treia clasificare prezentat n acest paragraf [RZE03], analizeaz sistemele mecatronice din punct de vedere al caracteristicilor lor comportamentale, i le mparte n: Sisteme mecatronice automate; Sisteme mecatronice inteligente; Reele mecatronice inteligente. Sistemele mecatronice automate sunt capabile s manevreze materiale i energie, comunicnd cu mediul nconjurtor i au capacitatea de autoreglare, care le permite s reacioneze la schimbri previzibile ale mediului ntr-un mod programat anterior. Marea majoritate a sistemelor mecatronice aparin acestei categorii. Sistemele mecatronice inteligente sunt capabile s realizeze un scop impus n condiii de incertitudine. Spre deosebire de sistemele automate, care sunt programate pentru a se comporta ntr-un mod dorit i sunt, n consecin, previzibile, sistemele inteligente pot atinge un scop specificat ntr-un mod imprevizibil. Ele sunt nzestrate cu un nalt nivel de flexibilitate, fiind capabile s rspund la schimbri frecvente ale mediului, fr a fi necesar o reprogramare a lor. Aceast diferen calitativ n comportament este determinat de separarea bazei de cunotine de motorul de rezolvare a problemei (inference engine), concept de baz n inteligena artificial.

Exemple de astfel de sisteme sunt mainile-unelte inteligente, roboii inteligeni, vehicule cu ghidare autonom, avioane fr pilot, rachete autoghidate, compresoare inteligente cu geometrie variabil. Att sistemele mecatronice automate, ct i cele inteligente, pot fi incluse ntr-una din grupele celor dou clasificri precedente, n funcie de specificul lor. I. N INDUSTRIE

Lagre magnetice; Elemente constructive ale mainilor, cu electronic integrat; Sisteme de injecie electronice ; Sisteme automate pentru comanda vehiculelor; Maini unelte cu comand numeric; Roboi industriali; Roboi mobili i pitori, de diferite tipuri i configuraii; Vehicule cu ghidare automat; Avioane militare autonome; Rachete autoghidate; Sisteme pentru condiionarea aerului; Imprimante laser i plottere; Sisteme pentru citirea/scrierea informaiei etc.

II. N AGRICULTUR, MEDICIN, BIOMECANIC

n agricultur Roboi agricoli; Roboi pentru industria alimentar; Maini agricole autonome; Sisteme pentru irigaii comandate prin calculator; n medicin i biomecanic Roboi medicali; Organe artificiale; Dispozitive chirurgicale; Aparate pentru investigaii medicale complexe etc. III. PENTRU UZ GENERAL Camere foto i video; Aparatur video; Antene TV cu poziionare automat; Automate comerciale i bancare; O gam larg de aparatur electro-casnic inteligent: - maini de splat; - maini de cusut; - roboi pentru servicii etc Camere foto i video; Aparatur video; Antene TV cu poziionare automat; Automate comerciale i bancare; O gam larg de aparatur electro-casnic inteligent:

- maini de splat; - maini de cusut; - roboi pentru servicii etc

Capitol :ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE ACTIONARI PNEUMATICE Distribuitoare Pentru a schimba directia curentului de aer spre si de la cilindru,se foloseste o valva de control dimensional (distribuitor).Partea deplasabila intr-o valva directionala va conecta si deconecta pasajele interioare ale corpului valvei.Aceasta actiune rezulta controlul directiei de curgere a aerului. O valva tipica de control al directiei consta in corpul valvei cu patru pasaje interioare de curgere si un sertaras alunecator.

Ridicand sertarasul, se conecteaza alternativ un port al unui cilindru pentru a furniza presiune sau pentru a elimina.Cu sertarasul in pozitia A conectata la furnizorul de presiune si B la portul de eliminare, cilindrul se va extinde.Apoi, cu sertarasul in cealalta pozitie extrema, furnizorul de presiune e conectat la portul B si portul A e conectat la refulare, acum cilindrul se retrage.

O metoda de clasificare a distribuitoarelor este in functie de caile de curgere pentru diferite conditii de operare.Factori importanti de luat in considerare sunt numarul porturilor individuale, numarul cailor de curgere pentru care e proiectat distribuitorul si conexiunile interne ale cailor cu partea mobile(sertaras). Distribuitor cu doua cai Un distribuitor cu doua cai consta in doua porturi conectate unul cu celalalt cu pasaje, care sunt conectate si deconectate.In una din pozitiile extreme ale sertarasului, portul A este deschis spre portul B.calea de curgere prin distribuitor e deschisa.In cealalta extrema, diametrul larg al sertarasului inchide calea dintre A si B; calea de curgere e blocata.Un astfel de distribuitor da o functie pornit-oprit.

Distribuitor cu trei cai Un distribuitor cu trei cai consta in trei porturi conectate prin pasaje in interiorul distribuitorului: portulA, portulP si portulEX.Daca portul A este conectat la un actuator, portul P la o sursa de presiune si portul Ex e deschis pentru refulare, distribuitorul va controla curgerea aerului spre si refularea de la portulA. Functia acestui distribuitor este de a presuriza si refula portul unui actuator.cand sertarasul este in una din pozitiile extreme, pasajul de presiune e conectat cu pasajul actuatorului.Cand se afla in cealalata pozitie extrema, sertarasul conecteaza pasajul actuatorului cu pasajul de refulare.

ACTIONARE HIDRAULICA
Prin sistem de actionare hidraulica se intelege un ansamblu format din elemente care realizeaza transformarea energiei mecanice in energie hidraulica, energie ce este transmisa la locul de utilizare, unde aceasta se transforma din nou in energie mecanica. Transformarea energiei mecanie in energie hidraulica se realizeaza prin intermediul unei pompe, in timp ce transformarea energiei hidraulice in energie mecanica se realizeaza prin intermediul unui motor hidraulic. Transmiterea energiei hidraulice de la pompa la motor se realizeaza prin intermediul unui lichid de lucru ( de cele mai multe ori se foloseste ulei special mineral) Clasificarea sistemelor hidraulice de actionare se poate realiza dupa: Modul in care se realizeaza circulatia lichidului in sistem; Energia hidraulica preponderenta a lichidului de lucru; Tipul pompei hidraulice; Tipul motorului hidraulic; Tipul miscarii elementului de executie (liniara, de rotatie); Modul de actionare al elementelor de comanda (manual, mecanic, electric, hidraulic).

Dupa modul in care se realizeaza circulatia uleiului, sistemele hidraulice pot fi: Deschise Inchise La sistemele hidraulice deschise, pompa aspira lichidul de lucru din rezervor, iar lichidul refulat de catre motorul hidraulic se intoarce de asemenea in rezervor. La sistemele hidraulice inchise, pompa aspira uleiul refulat de catre motor, pe care il trimite din nou in motor. In functie de energia fluidului de lucru, sistemele hidraulice de actionare pot fi: Hidrostatice, la care energia fluidului de lucru e spre preponderent de presiune; Hidrodinamice, la care energia preponderenta a fluidului de lucru este cinetica.

Capitol : SISTEME DE TRANSMITERE A MISCARII CUPLAJE Cuplajele sunt organe de masini ce asigura legatura permanenta sau intermitenta necesara transmiterii miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul montat pe acelasi arbore, fara a se modifica valoarea si sensul momentului de torsiune. Cerintele tehnologice ale cuplajelor sa aiba capacitatea de transmitere totala a momentului de rasucire a arborelui; sa nu genereze solicitari suplimentare; sa compenseze eventualele devieri unghiulare, radiale sau axiale ale unui arbore fata de celalalt; sa atenueze socurile si oscilatiile daunatoare ce apar in timpul exploatarii; sa asigure cerinta de interschimbabilitate; sa fie fiabile si mentenabile; sa aiba greutate si dimensiuni constructive cat mai reduse; sa asigure deplina securitate a muncii. Rolul functional al cuplajelor : asigura legatura intre doi arbori care-si pot transmite reciproc miscarea si puterea transmitere de miscare, respectiv, de moment de torsiune; comanda a miscarii; limitare de sarcina; protectie impotriva vibratiilor si socurilor; compensarea erorilor de executie si de montaj: montarea paralela sau concurenta permite deplasari insemnate ale arborilor si mobilitatea acestor in timpul functionarii; limitarea maximala sau minimala de turatie; transmiterea miscarii intr-un singur sens. Tipuri constructive : - Permanente - Intermediente Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cuplajeje sunt : . capacitatea de transimtere totala a momentului de resucire al arborelui 2. dimensiuni constructive cat mai reduse

3. capacitatea de atenuare a socurilor provenite din variatia regimului de functionare a masinilor 4. posibilitatea prevenirii, preluarii si transmiterii supraeforturilor daunatoare sau a depasirii turatiei 5. asigurarea interschimbabilitatii necesre inlocuirii elementelor uzate CUPLAJE PERMANENTE sunt cele la care intreruperea miscarii intre cei doi arbori nu poate fi facuta decat prin oprirea masinilor si demontarea cuplajelor. Ele pot fi : I. FIXE 1.cu manson dintr-o bucata - cu manson dintat pentru abateri axiale - cu manson cilindric

2. cu flanse - cu flanse separate - cu flanse dintr-o bucata cu arborii II. MOBILE cand sunt necesare deplasari axiale, radiale si unghiulare 1. cu elemente intermediare rigide -cuplajul axial compenseaza variatia lungimii arborilor produsa de variatia de temperatura - cuplajul radial - Oldham(cu disc intermediar (pentru compresarea deplasarilor axiale, radiale) preia abateri axiale si radiale(la masini-unelte, pompe de ungere etc.) sau transmite sarcini mari si foarte mari la diferite mecanisme(1,3-semicuplaje, 2-disc intermediar)

2. cu elemente intermediare elastice, caracterizate printr-o capacitate deosebita de a amortiza socurile si oscilatiile de torsiune

Introducerea progresului tehnic in industrie face ca sa se produca din ce in ce mai rapid, mai eficient in conditiile ridicarii calitatii in toate domeniile. Necesitatea obiectiva de a produce cat mai rapid, cu o productivitate cat mai ridicata, a condus la o evolutie vertiginoasa a conceptiei actuale de realizare structurala a masinilor-unelte, care depinde in cea mai mare masura de specificul tehnologic al diferitelor repere ce trebuie prelucrate si de volumul productiei acestora. Tot ceea ce numim astzi produs de nalt tehnicitate, este produs mecatronic. Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea tehnologica. Tehnologia electronica a stimulat aceasta evolutie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanica. In urmatoarea etapa, prin integrarea microprocesoarelor in structurile electromecanice, acestea devin inteligente si astfel s-a ajuns la mecatronica. Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei care, este componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia. Aceasta pozitie a informatiei este motivata de catre japonezi prin urmatoarele argumente . informatia asigura satisfacerea nevoilor spirituale ale omului; numai informatia creste valoarea nou adaugata a tuturor lucrurilor; informatia inseamna cultura.

Capitol :TRADUCTOARE FOLOSITE MARIMILOR GEOMETRICE

PENTRU

MASURAREA

Procesul de masurare presupune un fenomen de preluare a informatiei de la masurand sub forma unei energii, transmiterea acesteia la o unitate de prelucrare ce stabileste valoarea marimii masurate prin comparatie cu un etalon sau cu o scara si care o aplica unui bloc de iesire care poate avea si rol de indicator. Marimile pot fi active, daca sunt purtatoare de energie ( de exemplu : forta, curentul electric ). Preluarea informatiei de la masurand se face de catre traductor,un dispozitiv care,pe baza unei legi fizice,realizeaza transformarea unei marimi fizice in alta sau aceeasi marime fizica,diferita de prima calitativ sau cantitativ.Traductorul care transforma marimea de masurat provenita de la masurand intr-o alta marime,adecvata unei prelucrari ulterioare,se numeste traductor de intrare sau senzor,iar traductorul care transforma semnanul prelucrat,purtator de informatie de masurare,intr-un semnal ce poate fi folosit la locul de utilizare,se numeste traductor de iesire. Intre traductorul de intare si cel de iesire pot exista traductoare intermediare si de asemenea,blocuri de prelucrare si/sau modificare a semnelor Din punctul de vedere al marimii de iesire,traductoarele se clasifica in : -traductoare parametrice sau modulatoare,daca marimea de iesire este un parametru de circuit electrice ; -traductoare generatoare sau energetice,daca marimea de iesire este :tensiune,curent sau sarcina electrica. Masurarea marimilor geometrice se poate face prin metode absolute (rigla,sublerul) sau metode relative (incrementale),prin care se stabileste o abatere fata de o valoare de referinta (de exemplu : masurarea cu comparatorul).Masurarea marimilor geometrice permite si determinarea altor marimi,prin folosirea unor traductoare intermediare ce transforma marimea masurata intr-o deplasare mica (presiuni,forte,niveluri,temperaturi). Masurarea marimilor geometrice se poate face prin : 1) metode mecanice (rigla,subler,raportor,cale.) 2) metode optice (microscop,interferometru.) 3) metode pneumatice sau hidraulice. 4) metode electrice. Pentru masurarea marimilor geometrice este necesar sa se stabileasca sistemul de referinta atat al masurandului,cat si al

traductorului,ce se materializeaza prin pozitionarea unor elemente sub forma de puncte,inii sau suprafete ce definesc sau delimiteaza marimea masurata sau masura.Din cauza erorilor de model,pozitionarea poate fi mai mult sau mai putin precisa ;pentru reducerea erorilor de pozitionare sunt necesare muchii,suprafete sau repere de foarte buna calitate,pozitionarea efectuanduse prin stabilirea coincidentei ori simetriei unor elemeente constructive ce definesc masurandul ori masura,cu elemenetele specifice ale mijlocului de pozitionare.Operatia de pozitionare a masurandului sau traductorului cu ajutorul elementelor specifice mijlocului de pozitionare se numeste captare.

REGULI PRIVIND PROTECTIA, IGIENA SI SECURITATEA MUNCII Sntatea i securitatea n munc Sntatea i securitatea n munc nu este un concept nou n reglementrile referitoare la legislaia muncii n Romnia, fiind prezent i n Legea proteciei muncii nr.90/1996 republicat i n Normele generale de protecia muncii aprobate prin Ordinul M.M.P.S. nr.578/20.11.1998 i Ministerului Sntii DB/5840/26.11.1998 . Sntatea i securitatea n munc sunt pri componente ale procesului de munc, iar managementul acestora este parte component a sistemului general de management. In scopul aplicarii si respectarii in cadrul laboratoarelor a regulilor privind protectia, igiena si securitatea in munca corespunzatoare conditiilor in care se desfasoara activitatea, se asigura instruirea tuturor elevilor, care consta in: - instructajul introductiv general care se face de catre profesor - instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general, de catre conducatorul direct si are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice - instructajul periodic se face de catre profesor. In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenire a accidentelor de munca, asigura cadrul necesar privind accidentelor de munca, asigura cadrul necesar privind : -adoptarea la elaborarea tehnologiilor de fabricatie a solutiilor conforme cu normele de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile; - stabilirea pentru participanti la procesul de munca, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domemul protectiei muncii - asigurarea si controlarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti participantii la procesul de munca si lucrari de laborator, a masunlor tehmce, samtare si organizatorice din domeniul protectiei muncii; - asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale

de protective care mentin sanatatea si care asigura securitatea utilizatorulor, fara a afecta sanatatea sau securitatea altor personae, animale domestic sau bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si tulizate confirm scopului prevazut. Utilizarea EIP este permisa daca: =este conform reglementarilor tehnice aplicabile =este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insure un risc suplimentar =raspunde conditiilor existende de locul de munca =tine seama de cerintele ergonomice si de sanataet ale angajatului =este adaptat conformatiei purtatorului In cazul dereglarii sau degradarii normale a acetuia, respective al pierderii calitatii de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament. Degradarea sau pierderea lui, inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatului, atrage raspunderea acestuia prin prejudiciul cauzat, potrivit legii (art 13. Legea nr.90/1996, republicata) 1.1. Reguli generale de protective a muncii si PSI pentru elevi, in activitatile din laborator 1. Hainele folosite in timpul lucrarilor partice sa fie simple, sa nu contine material volante care sa poata incurca efectuarea lucrarii. In timpul lucrarilor practice effectuate manula, este de dorit sa nu se poate inel proeminent. Parul lung trebuie sa fie legat. Purtarea halatului alb in timpul lucrarilor practice este obligatorie. 2. In laborator nu se admite decat comportament civilizat, atentia fiind indreptate asupra lucrari effectuate. Nu se luicraeza decat cu apare a corar functionare este bine cunoscuta. De asemenea este interiza folosirea altor instalatii decat cele destinate lucrarilor din ziua respective. In toate cazurile cand prevederile lucrarilor practice o cer sau atunci cand apar orice fel de complicatii in timpul lucrarii, trebuie consultat profesorul. 3. Trebuie pastrata ordinea la punctul de lucru. Dupa fiecare etapa a exprimentului trebuie sa se faca ordine. In timpul folosirii intrumentelor ascutite, a obiectelor de sticla etc., este necesara o atentie deosebita.

4. in timpul lucrarilor practice se folosesc rareori substante corozive. In cazul in care acestea ajung pe piele sau mucoase trebuie imediat inlaturate cu o carpa moale si apoi spalate cu apa din abundenta. 5. Robinetele de gaz vor fi manipulate doar de catre professor. 6. Sa nu se blocheze usirle de iesire si nici caizle de acces dintre mesele de laboratorm, deoarece, in cazul unui incendiu, s-ar ingreuna evacuarea. In laborator trebuie adus numai echipamentul necesar. Nu trebuie depozitate genti pe mese, pentru ca ingreuneaza munca si pot fi distruse. 7. Conform regulilor de protective a muncii, este obligatory anuntarea imediata a profesorului de orice accident produs in timpul lucrarii de laborator. 8. In cazul unui incendiu, trebuiie anuntat imediat profesorul. 9. Primul ajutor poate fi acodat de catre asistent, respectiv de medical cabinetului scolar.

BIBLIOGRAFIE 1. Internet studii de caz http://telerobot.mech.uwa.edu.au/ 2. The publication World Robotics 2000 - Statistics, Market Analysis, Forecasts, Case Studies and Profitability of Robot Investment 3. Statistical Division - United Nations Economic Commission for Europe (UN/ECE) Palais des Nations Geneva , Switzerland 4. International Federation of Robotics (IFR), Stockholm, Sweden 5. Tehnologie si inovare tehnologica Prof. Victor Parausanu / Prof.Dr.Ing. Ileana Ponoran 6. Cioar T. Tehnici experimentale n ingineria mecanic, Editura Politehnica,Timioara, 1999 7. Constantinescu I., Dne G. Metode noi pentru calcule de rezisten, Editura tehnic, Bucureti, 1989 8. F. Filip, B. Barbat : Informatica Industriala- Noi Paradigme si Aplicatii, EdituraTehnica, 1999, Pag. 335-351 9. Puente, 2003 S. Puente Mendez, F. Torres, R. Aracil : NonDestructive Disassembly Robot Cell forDemanufacturing Automation, Preprints of IFAC International Workshop on Intelligent Assembl y and Disassembly, October 9-11, 2003, Pag.4349, BUCURESTI 10. Zaharie, 2001 D. Zaharie&Co : Sisteme Informatice pentru Asistarea Deciziei, Editura DualTech,Bucuresti, 2001 11. D.Catrina s.a.-Masini-unelte cu comanda numerica, vol.Isi II, 1993, Bucuresti 12. Fl.Ionescu s.a.-Mecanica fluidelor si actionari hidraulice si pneumatic, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980 13. A.Ciocarlea-Vasilescu-Tehnici de masurare in domeniu, Editura CD Press, Bucuresti,2007

14. A.Ciocarlea-Vasilescu-Asamblari mecanice, Editura CD Press, Bucuresti,2007 15. O.Spornic-Senzori si traductoare, Editura CD Press, Bucuresti,2007 16. A. Ghionea- Masini-unelte.Lucrari practice, Editura AGIR, 2006 17. D.Dick s.a.-Mecatronica, manual pentru clasa a XI-a,Editura Delta Publishing House, 2004 18. Internet- www.romtos.ro ;www.RegieLive.ro