Sunteți pe pagina 1din 41

GANDIREA PARALELA

~aplicatii in matematica~ Prof. Ionescu Nicoleta Agenna , Scoala nr. 194 , Marin Sorescu, Bucuresti

Motto :
Logica te va duce din punctul A in punctul B. Imaginatia te va duce oriunde vei vrea. Albert Einstein

1. Scurta introducere, sau de ce gandire laterala?


RATIONAMENT DEDUCTIV REZOLVARE DE PROBLEME RATIONAMENT INDUCTIV

LOGICA MATEMATICA

MATEMATICA

CREATIVITATE

ANALIZA
GANDIREA VERTICALA

INTUITIE
SUCCES
GANDIRE LATERALA

Gandirea paralela vs. gandirea verticala

Scopul matematicii este in esenta formarea unei gandiri logico-matematice la elevi pentru ca acestia sa devina capabili sa rezolve creativ probleme. Sensul major al referinelor actuale n predarea-nvarea matematicii este mutarea accentului de pe predarea de informaii care, n esen, au rmas aceleai din vechile programe, pe formarea de capaciti. Astfel, este util ca n procesul didactic s avem n vedere: - construirea unei varieti de contexte problematice, n msur s genereze deschideri ctre domenii ale matematicii; - folosirea de strategii diferite n rezolvarea de probleme; - organizarea unor activiti variate de nvare pentru elevi, n grup i individual, n funcie de nivelul i de ritmul propriu de dezvoltare al fiecruia; - construirea unor secvene de nvare care s permit activiti de explorare/investigare la nivelul noiunilor de baz studiate.

Ce este Gndirea Paralel ?


Este aproape opusul gndirii argumentative, adversariale i contradictorii unde fiecare parte are un punct de vedere opus. Gndirea vestic se concentreaz pe ce este, ceea ce este determinat prin analiz, judecat i argumentare. Este un mod de gndire util, dar nu singurul !. n zilele noastre , cultura vestic depinde de acest tip de gndire. n disputele din familie, n discuiile n afaceri, n conducerea edinelor, noi folosim sistemul de gndire grec, bazat pe argumentare i gndire critic, i promovat de Socrate, Platon i Aristotel. De la Socrate am motenit emfaza pe argumentare i gndire critic, el alegnd s fac din argumentare principalul instrument al gndirii. De la Platon avem noiunea c exist un adevr undeva, dar c trebuie s-l cutm ca s-l gsim. Calea prin care cutm adevrul este s folosim gndirea critic pentru a ataca neadevrul. De la Aristotel avem un tip de logic bazat pe identitate i non-identitate, pe includere i excludere. Pn n zilele noastre, argumentarea este considerat baza gndirii normale. Cea mai pur form a acestui tip de gndire o gsim n slile de judecat unde acuzarea susine o parte a argumentrii iar aprarea cealalt parte. Fiecare vrea s dovedeasc c cealalt parte greete. Adevrul va fi cutat prin argument. n gndirea tradiional, dac avem o cas frumoas i o persoan st n faa ei, o alt persoan st n spatele ei i cte una pe prile laterale, fiecare va avea un unghi de vedere diferit i persoanele se vor contrazice, cci ceea ce vede fiecare este punctul de vedere corect. n gndirea paralel, toi patru privesc din faa casei, apoi toi patru privesc partea din spate i apoi din prile laterale. Deci, n acelai moment toi vd n paralel aceeai parte a casei. i pentru c fiecare persoan vede toate prile casei, aceasta este explorat pe deplin. Gndirea paralel nseamn c n orice moment, toi se uit n aceeai direcie.

n gndirea paralel, punctele de vedere, orict de diferite ar fi, sunt puse n paralel. Dac mai trziu este necesar s se fac o alegere, se va ncepe din acest punct. Dac nu se poate face nici o alegere, atunci design-ul trebuie s acopere toate posibilitile. n orice moment, concentrarea este pe rezultat. Esena gndirii paralele este ca n orice moment, fiecare se uit n aceeai direcie,dar direcia se poate schimba. Care sunt direciile standard n care oamenii pot fi invitai s priveasc? Cele ase plrii!.

Gandirea laterala este strans legata de intuitie , creativitate, dispozitie.Toate aceste procese au aceeasi baza.Insa, in timp ce intuitia , creativitatea si dispozitia sunt daruri native, gandirea laterala reprezinta un proces deliberat , este un mod de folosire a mintii, ca si gandirea logica, dar de un alt tip, proces ce poate fi invatat. Educatia scolara nu urmareste doar colectarea de informatii ci si cele mai bune cai pentru a folosi informatia acumulata. Tot mai multe documente scolare precizeaza ca obiectiv fundamental al educatiei secolului XXI formarea la elevi a deprinderilor de a folosi informatiile acumulate, de a le aplica.

Din pacate literatura de specialitate nu pune la dispozitie si metodele de predare prin care profesorul sa determine la elevii sai un mod de a gandi creativ, inovator, adica prin care sa poata sa atinga efectiv obiectivul propus. Au fost importate si utilizate la clasa metode de tipul brainstorming sau metoda celor 6 palarii ganditoare, dar de cele mai multe ori eficienta acestora s-a dovedit a fi sub asteptari. Multe cadre didactice aplica astfel de metode ocazional si o fac mai mult de dragul reformei , de a fi in pas cu moda metodelor, nu pentru ca au inteles cu adevarat rolul, locul si consecintele pe lunga durata a aplicarii unor astfel de metode.

Ca si profesori suntem, noi insine un rod al unor scoli in care s-a pus accent in mod pregnant pe gandirea logica si mai putin pe creativitate si intuitie. Ori, pentru a obtine succes, mai ales in situatii care cer rezolvari de probleme dificile, de multe ori andirea logica, convergenta, verticala, este insuficienta. Nu putem sapa o alta groapa doar adancind pur si simplu o groapa veche. De multe ori societatea actuala, pentru a progresa a cerut solutii intuitive, inedite, creativeiar cei chemati sa raspunda la aceste cerinte nu aveau la dispozitie un sistem de gandire adaptat contextului actual, mereu in schimbare.

Gandirea laterala este foarte diferita de gandirea verticala-care reprezinta modul traditional de a gandi. In gandirea verticala inaintam prin pasi secventiali, ce trebuie sa aiba fiecare o justificare judicioasa. In gandirea laterala , folosim informatia nu de dragul ei ci pentru efectele pe care le produce. In gandirea laterala se poate intampla sa fie nevoie de o greseala intr-o anumita etapa pentru a ajunge in final la o solutie corecta. Insa, gandirea laterala nu este un substitut pentru gandirea laterala ci o metoda complementara de gandire.

Gandirea laterala este generativa. Gandirea verticala este selectiva.

Gandirea laterala genereaza idei.

Gandirea verticala dezvolta si utilizeaza ideile .

Termenul de gandire laterala a aparut in 1967 si isi propunea sa desemneze un proces sistematic de a gandi inovator, depasind tiparele limitative ale gandirii logice. Definitia insusi propunatorului acestui concept, Edward de Bono este una cat se poate de ilustrativa: El explica astfel , nu poti sapa o groapa noua adancind una veche

Creativitatea inceteaza a mai fi apanajul exclusiv al artistilor , devenind un instrument practic la indemana oricarui om care doreste sa gandeasca diferit si eficient. De la copii de varsta scolara la echipele manageriale de varf , gandirea laterala a adus tuturor celor care au aplicat-o o noua perspectiva asupra felului in care functioneaza propria minte si o uimitoare crestere a capacitatii de a propune idei noi, de a gasi solutii, de a obtine rezultate uimitoare.

Astazi, dupa aproape 40 de ani, gandirea laterala si-a castigat binemeritatul loc in Dictionarul Oxford si o reputatie mondiala de metoda infailibila de crestere a productivitatii si de obtinere a unor solutii inovatoare optime la orice problema. O dovedesc numeroasele companii internationale pentru care gandirea laterala este acum cheia reusitei,printre care IBM, Intel, Mc Donalds Procter& Gamble , sau miile de scoli din intreaga lume in care metodele gandirii laterale sunt instrumentele de predare cotidiene.

2. Cine este Edward de Bono?

Este considerat autoritatea nr. 1 in lume in domeniul gandirii creative si al predarii gandirii ca si abilitate dobandita; Are o diploma in medicina de la Royal University of Malta, MA in psihologie si fiziologie Doctoratul la Cambridge; Doctor in Drept; A predat la universitatile Oxford, Londra, Cambridge, Harward.

Ce se poate spune despre metoda Lateral Thinking?


beneficii!!!

uor de nvat, de folosit i implementat; organizeaz i clarific gndirea; mbuntete calitatea deciziilor; toi participanii au ansa de a-i exprima opinia; salveaz timp, scurtnd ntlnirile; permite schimbri ale comportamentului fr a-l ataca; mbuntete comunicarea inter-cultural; sprijin iniiativele de schimbare; edinele devin mai concentrate i mai productive; nu exist criticism, ci numai punctarea slbiciunilor; mrete numrul i calitatea ideilor practice; separ ego de performan; permite emoiilor i scepticismului s moduleze luarea deciziilor; reduce conflictul ntre membrii grupului;

APLICATII
rezolvarea de probleme; training creativ; luarea deciziilor; formarea echipelor; gndire critic i creativ; managementul proiectelor; dezvoltarea proceselor; comunicare inter-cultural;

Dar de fapt, o dat ce i-ai nsuit instrumentele de Gndire Lateral, poi s le aplici oricnd, oricrei situaii. Sunt folosite de muli ani de oameni din diferite domenii si culturi si toti au obinut rezultate remarcabile.De exemplu, organizatorul Jocurilor Olimpice din 1984 de la Los Angeles, Peter Ueberroth, atribuie o parte din succesul acestora utilizrii metodelor de gndire lateral pe care le nvaase cu civa ani n urm la YPO (Young Presidents Organisation) n Florida. Gndirea creativ este o deprindere mental pe care oricine poate s o achiziioneze dac i dorete. Instrumentele Gndirii Laterale pot fi nvate, exersate i folosite ntr-o manier deliberat. Este foarte dificil s fii creativ cu obiceiurile si metodele de gndire tradiionale.

4. Exemple de aplicatii in matematica prin care se poate dezvolta atat


interesul pentru matematica cat si gandirea laterala, in paralel cu gandirea verticala.

Capitolul multimi/ cls. a V-a Fie A = { 1,2,3 } si B= { 1, 2} Cate elemente are multimea A x B? Rezolvarea acestui exercitiu se bazeaza pe gandirea logica, verticala. Formulat altfel acest exercitiu conduce la : Daca o fetita are 3 bluze si 2 fuste in cate moduri se poate imbraca cu ele in mod diferit? Pentru a solutiona problema elevii vor conexa informatiile despre cardinalul produsului cartezian si datele din problema. Multimea A este multimea celor 3 bluze, cu card A=3 , multimea B = multimea fustelor cu card B=2 iar Card AxB = 3 X 2 =6 moduri diferite.

In paralel

Fie multimea A= { x numar natural; x= 2k+1, k < 10 } Aflati multimea A.

Fie multimea A= { 1,3,5,7,9,11,13,15, 17,19 } Scrieti multimea A folosind o proprietate comuna a elementelor ei. Gasiti mai multe modalitati.

Gandirea verticala : Cerinte de tipul : a) Calculati: b) Demonstrati ca: c) Construiti figura.

Gandirea laterala: Cerinte de tipul : a) Completati sirul descoperind regula; b) Ce se intampla daca variem ipoteza? c) Descompuneti pe in suma de patrate , in produs de puteri cu aceeasi baza . Gasiti cat mai multe variante.

Aplicatii pentru ice- breackers!


Noua puncte sunt aranjate ca mai jos : @ @ @ @ @ @ @ @ @ Uniti cele 9 puncte folosind numai 4 linii drepte fara a ridica creionul de pe hartie.

Solutie: @ @ @ @ @ @ @ @ @
Posibile explicatii: -dorea sa faca miscare; -Voia sa vorbeasca cu cineva de la teajul X, -Dorea sa admire privelistea; --voia ca oamenii sa creada ca el lucra la etajul al X-lea

Presupozitia falsa pe care ne-o formam si care nu ne permite sa solutionam problema este ca liniile nu ar trebui sa depaseasca granitele formate de punctele marginale.Daca rasturnam aceasta presupozitie problema este simpla

Un om lucra intr-o cladire inalta de birouri.In fiecare dimineata se urca in lift de la parter, apasand butonul din dreptul etajului al X-lea apoi iesea din lift si urca pe scari pana la etajul al XV-lea.Seara intra in lift la etajul XV-lea si cobora la parter. De ce se comporta astfel?

Solutia!!! Barbatul se comporta astfel pentru ca era pitic si nu avea de ales. Nu ajungea mai sus de butonul de la etajul X.

Problema : Cum ati imparti un carton de forma


patrata pentru a obtine o forma de L cu aceeasi arie cu a patratului?Nu puteti taia decat de 2 ori.

Varianta 1.

Varianta 2.

Varianta 3.

Piese de puzzle
Varianta 1. de aranjare a pieselor:
1. + 2

3.

Metode pentru dezvoltarea gandirii laterale:


Tehnica De ce-ului;este asemanatoare intrebarilor sacaitoare ale copiilor mici,diferenta consta in faptul ca de obicei aceasta intrebare se pune atunci cand nu stim raspunsul,pe cand in acest caz punem aceasta intrebare chiar daca stim raspunsul, pentru a evita presupozitiile. Tehnica generarii de alternative.In rezolvarea problemelor de geometrie se variaza ipoteza problemei si se discuta frontal sau pe grupe / echipe care sunt consecintele posibile.

Tehnica brainstorming-ului; Tehnica analogiilor; metaforelor; Metoda palariilor ganditoare;

Metodele analogice au la baz tipul de raionament analogic, n care derivarea unui enun din altul, interferena se face pornind de la asemnrile pariale ntre dou sau mai multe fenomene. Deci, neglijndu-se diferenele, se caut analogii, evideniindu-se acele atribute transferabile care pot conduce la inovaii sau chiar la noi creaii, invenii [2]. Din rndul metodelor analogice de stimulare a creativitii, consemnm unele variante: - Exerciiul de relaii analogice, adoptnd diverse criterii, precum: funcia, structura, amplasarea etc. - Metoda bazat pe comparaie utilizeaz ca operaie de baz comparaia, prin alturarea a dou sau mai multe fiine, lucruri, fenomene pentru a stabili asemnrile i deosebirile dintre ele. - Metoda iniiat de o parabol folosete o istorioar alegoric, cu un cuprins moral sau religios, pild, sau ca procedeu constnd n exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. - Metode bazate pe sintez reprezentat de schem n mod obinuit, limbajul fiind secvenial, ealonat n timp, informaiile se adaug pe msur ce altele se uit. Prezentarea printr-o schem are virtutea de a permite o viziune global asupra fenomenului. - Schema identificrii corporale. Corpul uman reprezint - ca structur, funcii, design - o perfeciune a naturii. n corpul uman funcioneaz mecanisme care uimesc prin ingeniozitate.

Metode antitetice De multe ori oamenii nu sunt creativi datorit unui comportament ablonard. Acest tip de comportament, determinat de un anume conservatorism, se bazeaz pe rspunsuri i soluii date conform unor reete, formule, abloane, algoritmi care s-au dovedit eficiente n rezolvarea unor probleme asemntoare. Comportamentul ablonard, conservatorismul, conformismul constituie deci piedici, blocaje ale spiritului creativ. Metodele antitetice i propun tocmai spargerea, distrugerea acestor tipuri de comportamente, aruncarea la co a reetelor, a formulelor, a abloanelor i a tiparelor. - Concasajul, distrugerea, sfrmarea vizeaz schimbarea unor mentaliti, a unor puncte de vedere, concepii privitoare la un fenomen sau obiect, eliminarea ochelarilor de cal, care strmteaz orizontul. n acest scop, pot fi utilizate diverse operaii, precum spargerea, distrugerea, ridiculizarea, relativizarea, disocierea, diminuarea, inversarea. - n cadrul metodelor antitetice sunt cuprinse i exerciii bazate pe ntrebarea Ce se poate face cu (un anumit obiect)? - avnd una din condiii: fr a modifica obiectul; utiliznd forma iniial sau modificnd-o; utiliznd proprietile sale materiale. - Antitextul sau dialectica grupurilor fa n fa. Orice grup iniiator al unui proiect are tendina de a exagera - explicabil prin ataamentul sentimental, prin dorina de convingere i de prozelitism, pentru sensibilizarea factorilor de decizie sau a sponsorilor. Dar de cele mai multe ori se gsesc i opozani care, de asemenea, au tendina de a exagera cu contra-argumente - dictate de conservatorism, de invidie, de pregtirea propriilor proiecte etc. Adevrul se afl undeva la mijloc, ntre cele dou extreme. Dar extremele pot avea valoare emulativ. - O alt metod o constituie refacerea drumului parcurs de omenire n domeniul descoperirilor, al inveniilor i inovaiilor, al creaiei tehnice. Important este ca - prin formularea unor rspunsuri la ntrebri de genul Pentru ce? De ce? - s se caute explicaii care, de cele mai multe ori, nu sunt totale. Esenial este s nu fie acceptat cu uurin orice explicaie, i chiar s nu fie neleas, s fie adoptat o atitudine uor critic i ironic.

Metode aleatorii. Aceste metode au la baz ceea ce Koestler numete bisocierea sau ceea ce Edward de Bono definete ca fiind gndirea paralel, viznd, n ultim instan, apropierea i asocierea a dou lucruri sau fenomene pe care nimeni nu a mai ncercat s le apropie, fiind att de deprtate, ca de la cer la pmnt, n spaiu sau n mintea noastr, conducnd la naterea noului. - n cadrul acestor metode, un procedeu l reprezint utilizarea formelor inductoare. - Inventarea de noi obiecte, prin combinarea a trei-patru obiecte vechi. Metodele analitice. Aceste metode vizeaz dezvoltarea capacitii de investigare n detaliu, dezvoltnd calitatea "de a despica firul n patru". - Un procedeu care poate favoriza i dezvolta abilitile analitice l reprezint elaborarea unor liste de atribute (caliti) i, n paralel, corespunztor, utiliti ale obiectului supus analizei. - Autochestionarea. Tehnica autochestionrii reprezint o modalitate de amplificare a potenelor creative prin autoinvestigare, supunnd produsul creat unor analize multiple, din variate unghiuri de vedere. - Brainstorming-ul reprezint o veritabil provocare concomitent a mai multor inteligene, un asalt de idei, furtun n creier. Impus de pragmatismul american, metoda se nscrie ntr-o politic mai ampl de cumprare i punere n valoare a creierelor, a materiei cenuii i stoarcerea acestora de ideile emise n comun, crend facilitile corespunztoare manifestrii lor.

Alte metode - Metoda consensului este, de asemenea, o metod de antrenament colectiv n domeniul creativitii. Moderatorul grupului are sarcina s rein doar acele soluii, idei care au ntrunit consensul. - Tehnica Delphy, sau ancheta iterativ, se nscrie n seria metodelor de stimulare colectiv a creativitii, nlturnd ns relaiile directe ntre membrii antrenamentului creativ. Procedura const n a se formula problema care, prin pot sau curieri, este supus rezolvrii de ctre unele persoane, pe rnd, parcurgnd un anumit traseu. - Metoda Philips 66: se constituie grupuri de 6 membri, fiecare grup avnd la dispoziie 6 minute. Fiecrui membru i revine un singur minut pentru prezentarea soluiilor sale la o problem. Un raportor prezint n plen concluziile grupurilor. - Analiza perfecionrilor aduse unor produse. Civilizaia uman a perfecionat de-a lungul istoriei diversele realizri tehnice viznd variate scopuri, precum: creterea performanelor, realizarea unor economii de energie i materiale, mbinarea utilitii i funcionalitii cu designul etc. - Eurograma demersului n realizarea unor invenii: metoda prezint, succint, istoricul unei invenii, al unei descoperiri, inovaii, sintetiznd principalele etape, faze, momente ale demersului i relaiile dintre ele. Eurograma este o metod cu multiple virtui. Prezentarea pailor importani, a cutrilor fcute pentru a ajunge la un rezultat relev cititorului munca titanic care a stat la baza acelui "Evrika!". - Sinectica este o metod de antrenare individual sau de grup n scopul rezolvrii creatoare a problemelor (W.Gordon). n cadrul metodei se utilizeaz dou principii de baz: a) s faci ca un lucru ciudat s devin familiar; b) s faci ca obinuitul s devin ciudat. - Analiza morfologic: acest gen de analiz vizeaz stimularea capacitii de a descompune n pri componente un organism,

Sugestii pentru comportamentul profesorilor viznd provocarea, antrenarea i dezvoltarea spiritului creator al elevilor

- Orice fiin uman poate s ndeplineasc o mare sarcin n funcie de intensitatea ardent a voinei sale i de cutezana imaginaiei sale. (J. W. Atkinson) - Apreciai spiritul creativ, inovator, nonconformist al elevilor dumneavoastr! - ncurajai manipularea de obiecte, materiale, scule i unelte - care duce la dezvoltarea inteligenei minilor! - Iniiai elevii n experimente prin care s-i valideze gnduri, idei! - Fii permanent receptivi la ideile noi din mintea celor mai tineri, n legtur cu specialitatea dumneavoastr! - Evitai stilul dictatorial, care impune idei, soluii, metode! - Creai n clas sau n atelier o atmosfer de emulaie, de destindere creatoare (fr rigiditate); promovai ambientul stimulativ prin decorare, prin acustic, prin muzic etc.!

- nvai elevii s persevereze n realizarea unor proiecte! - Folosii modele i exemple mobilizatoare din vieile unor savani, oameni de tiin, mari creatori! - Spulberai teama de "montrii sacri", artnd c totul poate fi continuat, perfectat, dezvoltat! - Problematizai, confruntnd elevii cu obstacole de gndire, de inteligen! - Dezvoltai spiritul de aventur prin povestiri interesante, prin expediii i studii pe teren!

- ncurajai producia de ntrebri i idei! - Utilizai o gam ct mai variat de metode, procedee i tehnici de antrenament: mbinai formele de activitate didactic cu cele extradidactice; cerei copiilor s realizeze mici colecii tematice pe o problem tehnic! - ncurajai creativitatea individual, dar i pe cea colectiv! - Promovai n egal msur i spiritul de emulaie, de competiie, dar i spiritul de cooperare, de echip! - Nu repetai aceeai greeal; ncercai s o eliminai! - nainte de a spune c nu putei, ncercai! - Dezvoltai la elevi ndoiala metodic, curajul de a spune "Nu neleg de ce este aa"! - ncercai s v apropiai i de alte domenii de activitate cu acelai interes precum de propria specialitate! nvai elevii s observe atent marele creator - natura!

- Respectai stadiile procesului de invenie, de inovaie, ciclul acestor stadii: perioada mobilizrii ideativ-creative (entuziasm, provocare, declanarea mecanismelor energostimulative); descoperirea necesitii activitii practice; naterea ideii-problem; cutarea a ct mai multe alternative de soluii; depistarea principiului inveniei; transpunerea principiului n schem; realizarea tehnic, practic a produsului! - Antrenai copiii n ct mai multe activiti manipulative i de explorare! - ncurajai i dezvoltai simul umorului n colectivele de elevi! - Practicai zilnic o gimnastic a minii! - Creai un climat de permisivitate i de exprimare liber n grupurile de creaie! - Aplicai principiul Grbete-te ncet (n lat.: Festina lente!), acordnd timpul necesar nelegerii, studierii, incubaiei, experimentelor! Eliberai copiii de presiunea timpului!

- Construii grupuri de creaie bazate pe cooperare i comunicare! - Realizai un dialog ntre generaii - prin intermediul unor cluburi ale micilor i marilor inventatori! - Promovai o pedagogie interactiv! - Construii-v programe de antrenament pentru stimularea creativitii! - Promovai strategii i tactici de dezvoltare a gndirii divergente! - Stabilii cu elevii proiecte de lucru i cercetare! - Dezvoltai capacitatea de confruntare cu obiecte, idei, concepii i stimulai gustul pentru efort! - Adoptai cu precdere proceduri euristice! - Ajutai familia i pe ceilali profesori, colegi de coal s neleag problemele copiilor creativi! - Stimulai iniiativele copiilor, manifestai ncredere n cei creativi i educai-le ncrederea i respectul de sine! - intii ctre atingerea unui scop generos al educaiei: formarea i ncurajarea indivizilor capabili! - Creai zilnic momente de meditaie asupra proiectelor sau problemelor elevilor! - Evitai cei trei R: rutina i rugina - care conduc la ruina sufletelor! - mbinai munca i jocul cu activitatea creativ! - Fii dumneavoastr niv creativi, i elevii v vor urma exemplul!

In loc de final amuzamente si probleme de logica matematica:


Sunt 50 de case. Fiecare are 4 hornuri. Ce avem in rezultat ? Tabelul de mai jos a fost alcatuit dupa o anumita regula. Pe linia a doua trebuie asezate literele corespunzatoare numerelor de pe prima linie. Inlocuiti semnele de intrebare cu litere astfel incat sa se respecte aceasta regula. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 i ? ma? ? i a? ? n d

DETINUTII 50 de detinuti erau inchisi in celulele unei temnite. La ora stingerii, fara sa realizeze ca usile celulelor sunt inchise, un gardian a trecut pe la fiecare celula si a invartit o data cheia in broasca. Mai tarziu a venit un al doilea gardian si a invartit cheile de la celulele 2, 4, 6, 8 si asa mai departe, oprindu-se doar la celulele cu numere multipli ai lui 2. Un al treilea gardian face si el acelasi lucru, dar se opreste doar la celulele cu numerele 3, 6, 9, 12 si asa mai departe, iar alt gardian inchide celulele cu numerele 4, 8, 12, 16, etc. Ce prizonieri pot evada ? CONDAMNARE LA MOARTE Un judecator pronunta sentinta unui detinut, vinovat de o crima ingrozitoare. Ii spune ca va fi spanzurat la ora pranzului, intr-una din urmatoarele sapte zile. Dar nu va sti care este ziua executiei decat atunci cand va sosi. Detinutul se gandeste putin si izbucneste in ras: "Bine, dar asta inseamna ca nu voi fi spanzurat niciodata". De ce a spus asta ? TIGRUL O mama si fiul ei munceau pe un camp, in India. Un tigru iese din iarba mare si prinde baiatul in gheare. "Da-i drumul !", striga femeia. "Am sa o fac, daca vei prezice corect soarta copilului - il mananc sau ii dau drumul ?". Ce trebuie sa zica femeia ?

TREI PALARII Trei surori, A, B, C, poarta palarii despre care stiu ca sunt fie albe fie negre, dar nu sunt toate albe. A poate vedea palariile lui B si C. B poate vedea palariile lui A si C. C este legata la ochi. Ele sunt intrebate, pe rand, daca stiu culoarea propriei palarii. A zice: "nu". B zice "nu". C zice "da". Ce culoare are palaria lui C si cum si-a dat ea seama ? A, B, C A, B si C erau intr-un copac. A aluneca de pe creanga, il prinde pe B de picior, care la randul lui il prinde pe C de mana. Pana la urma toti sunt jos, foarte ingrijorati. Se uita in copac si vad pe cineva. Cine a ramas in copac ? Intr-o familie de maimute cu coada galbena, din Anzii peruvieni, raportul dintre masculi si femele era de 3:4. Dupa nasterea a trei pui (toti baieti) numarul masculilor a devenit egal cu al femelelor. Cati membri avea familia de maimute inainte de nasterea celor 3 pui? (Mathcounts - SUA)

_________________

Celebra problema a lui Einstein

Prezumii:

- exist 5 case, fiecare de alt culoare; - n fiecare cas locuiete o singur persoan, fiecare de alt naionalitate; - fiecrui locatar i place o anumit butur, practic un anumit sport i deine un anumit animal de cas; - nici una din cele 5 persoane nu bea aceeai butur, nu practic acelai sport i nu deine acelai animal de cas. FAZA 0 Indicaii - Britanicul locuiete n casa roie - Suedezul are un cine - Danezul bea cu plcere ceai - Casa verde se afl n stnga casei albe - Locatarul casei verzi bea cafea - Gimnastul are o pasre - Locatarul casei din mijloc bea lapte - Locatarul din casa galben practic alpinismul - Norvegianul locuiete n prima cas - Boxerul locuiete lnga cel care are o pisic - Locatarul care are un cal locuiete lng alpinist - Fotbalistul bea cu plcere bere - Norvegianul locuiete lng casa albastr - Germanul practic patinajul - Boxerul are un vecin care bea ap

ntrebare: Cui aparine petiorul din acvariu?

FAZA 1 - Identificari ( , sunt vecini ) -

) si vecinatati (

inseamna

la stanga lui

inseamna ca

Britanic = rou Suedez = cine Danez = ceai verde < alb verde = cafea gimnastica = pasre 3 = lapte galben = alpinism Norvegian = 1 Box <> pisic cal <> alpinism Fotbal = bere Norvegian <> albastru German = patinaj Box <> ap

FAZA 2 Corelari . 1 = Norvegian 2 = albastru 3 = lapte Britanic = rou Suedez = cine Danez = ceai cafea = verde < alb gimnastica = pasre galben = alpinism <> cal apa <> box <> pisic Fotbal = bere

- German = patinaj