Sunteți pe pagina 1din 10

NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

Definitie A actiona conform propriilor comvingeri-credinte si valori este o necesitate a individului de a face-exprima gesturi. Acte conforme formatiei sale, de bine si de rau, de dreptate, de urmare a unei edeologii.

I. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

I. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologici a)Gesturile si atitudinile corporale permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie, in functie de convingerile proprii, de apartenenta religioasa sau de amandoua;

I. 1. 1. 2. Factori psihologici a) Cautarea, cercetarea sensului vietii si mortii fiinta umana cauta de milenii sensul vietii si al mortii; urmartirea acestui obiectiv face individul sa realizeze4 gesturile si ritualurile care raspund credintelor/convingerilor si valorilor sale b) Dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul fiinta umana, in esenta si spiritul sau, se simte legata de Fiinta superioara sau energia cosmica si infaptuieste actiuni care ii permit aceasta comunicare c) Emotiile emotiile si impulsurile individului il determina sa realizeze activitati umanitare, religioase

I. 1. 1. 3. Factori sociologici a) Cultura toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor, credinte si

valori fata de practicile religioase sau de aplicarea ideologiilor umanitare; unele societati permiot o practica religioasa specifica, in timp ce altele adera la practici religioase complet diferite; cultura si istoria popoarelor influenteaza in mare masura fiintele umane si relatiile lor cu Fiinta suprema sau relatiile lor cu ceilalti b) Apartenenta religioasa influenteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste individul, pentru a-si satisface nevoile; pe parcursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important in obisnuirea cu credinte si valori legate de o apartenenta religioasa ; adultul este, de asemenea, influentat de normelke sociale fata de apartenenta religioasa ; cu toate acestea, exista o anumita alegere de a adera, sau nu la o religie, in functie de convingerile personale. La persoanele varstnice, practica religioasa se intensifica sau reapare, daca a fost abandonata ulterior. Astazi, in lume sunt cunoscute: Crestinismul, cea mai raspandita religie pe glob; Islamismul, prezent in Orientul Apropiat si Mijlociu Budismul, intalnit la poporele asiatice Hinduismul, practicat de hindusi Mozaismul religia evreilor

I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. Credinte - convingeri personale ale individului fata de realitate Asistarea la ceremoniile religioase Folosirea obiectelor religioase (sirag de matanii, imagini)

I. 1. 2. 2. Religie - forma a constiintei sociale, caracterizata prin credinta in fiinte, forte supranaturale Observarea regulilor unei religii Parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare

I. 1. 2. 3. Ritual, rit Ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii Apartenenta la grupuri religioase sau umanitare

I. 1. 2. 4. Spiritualitatea - ansamblul de credinte si practici proprii sufletului Timp de rugaciune si meditatie Gesturi si atitudini corporale

I. 1. 2. 5. Morala - ansamblul de reguli de conduita si valori considerate valabile intr-o societate Participarea la fapte de umanitate Angajarea intr-o actiune sociala, umanitara sau creativa I. 1. 2. 6. Valori Ansamblul de credinte si aptitudini care reflecta nu numai ceea ce este dorit, dar, in aceeasi masura, ceea ce este benefic individului; de exempolu frumusetea, adevarul, binele

I. 1. 2. 7. Libertatea Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte; individul are libertatea deplina de actiune si sanatate mentala optima

I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI NEVOII DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

Determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori Planifica impreuna cu pacientul, activitati religioase;

Il informeaza despre serviciile oferite de comunitate; Mijloceste desfasurarea uneo activitati conforme cu dorintele si credintele bolnavului;

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii nevoii de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

De fiecare data cand aceasta nevoie nu este implinita pot aparea probleme de dependenta: 1. 2. 3. 4. 5. Culpabilitatea Frustrarea Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale Dificultatea de a participa la activitati religioase Neliniste fata de semnificatia propriei existente

Codul etic al profesiei medicale prevede: ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare; pastrarea secretului profesional si a confidentelor facute de bolnav

II. 1. SURSE DE DIFICULTATE

II. 1. 1. SURSE DE ORDIN FIZIC lezare fizica dezechilibre supraincarcare durere surmenaj

II. 1. 2. SURSE DE ORDIN PSIHIC tulburari de gandire anxietate stres pierdere, separare divort, doliu situatii de criza anestezie, bariere lingvistice, spitalizare pierderea imaginii si a respectului de sine, pensionare II. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIAL conflicte sociale esecuri contradictii cu familia si societatea

II. 1. 4. LIPSA CUNOASTERII lipsa de cunoastere a situatiilor, a atitudinilor celorlalti insuficienta cunoastere de sine si a mediului

II. 2. CULPABILITATEA Sentimentul dureros, resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si valori, motiv pentru care individul se simte vinovat. Orice om este susceptibil de a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sau evenimentele nefericite ii pot provoca un sentiment de culpabilitate. Gradul, frecventa si rationalizarea acestui sentiment depind, in mare parte, de experientele traite si de educatia primita in copilarie. Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat, care se manifesta in surdina, in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii. Mai multe situatii pot cauza sentimente de culpabilitate: boala, pierderea stimei si a respectului, anxietatea, conflictele sociale.

I. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

I. 2. 1. 1. Sentiment de culpabilitate amaraciune autopedepsire autoacuzare mania de a se scuza inutil intelegerea bolii ca o pedeapsa sentiment de a fi nedemn pozitie curbata miscari lente

I. 2. 1. 2. Manifestari de depresie manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu plans insomnii balbaiala I. 2. 1. 3. Manifestari de anxietate tahicardie tegumente reci, umede hiperventilatie furie manie

I. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI NEVOII

Pacientul sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine - incurajeaza bolnavul sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa - faciliteaza satisfacerea convingerilor sale - actioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului - planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea sentimentul utilitatii Pacientul sa fie echilibrat psihic - il pune in legatura cu persoane dorite, apropiate - administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, tranchilizante

I.

II. 3. FRUSTRARE

Conditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi. Obstacolele in indeplinirea gesturilor sau a actelor conforme parerii personale de bine, rau sau dreptate si dificultatea de a participa la activitatile religioase dau individului sentiment de frustrare.

I. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

I. 3. 1. 1. Senzatia de pierdere a libertatii de actiune activitati oferite de normele sociale, nu pot fi insa folosite de individ, datorita nivelului cultural scazut, a carentelor educative etc; aceasta il determina la izolare sau devianta actiuni contrare dorintelor individului

I. 3. 1. 2. Sentiment de inutilitate amaraciune, tristete plans

I. 3. 1. 3. Supunere la un regim tratament nedorit medicatie alaptare

I. 3. 1. 4. Incapacitatea de a exercita practici religioase incapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la activitatile grupului sau de apartenente, de a urma exigentele propriei religii absenta locurilor sau a modalitatilor de practicare caderea la pat constrangeri fizice deficit audio-vizual efecte secundare ale unei medicatii

I. 3. 1. 5. Tulburari de gandire confuzie dezorientare halucinatii

I. 3. 1. 6. Ingrijorare fata de sensul propriei sale existente grija fata de semnificatie suferintei sale grija fata de sensul vietii si al mortii preocupare pentru credinte si valoarea lor

II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

Pacientul sa-si recapete increderea in sine - ajuta bolnavul sa identifice cauza frustrarii - il incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile - il asigura de confidentialitate si ii pastreaza secretele

Pacientul sa aiba o stare psihica buna - comunica des cu bolnavul, aratandu-se plina de solicitudine - cauta modalitati de practicare a religiei - administreaza la nevoie medicatie sedativa

II. 4. DIFICULTATEA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE

II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA Amaraciune Supunere la un regim Supunere (inrobire) la actiuni contra credintelor si valorilor sale Supunere la un tratament nedorit Supunere la o medicatie Frustrare in fata atitudinii altora II. 5. DIFICULTATE DE A PARTICIPA LA ACTIVITATI RELIGIOASE

II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA Incapacitatea de a desfasura practice religioase Incapacitatea de a citi documente religioase Incapacitatea de a practica religia

Incapacitatea de a urma cerintele religiei sale II. 6. NELINISTE FATA DE SEMNIFICATIA PROPRIEI EXISTENTE

II. 6. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA Preocupare fata de credintele si valorile sale Preocupare fata de semnificatia suferintei Grija fata de sensul vietii si al mortii