Sunteți pe pagina 1din 22

[ . . . .

Srbtoarea Patelui semnific pentru cel deschis sufletete nvierea lui Iisus n sufletul su i deci propria sa nviere: doar aceast nviere luntric ne poate duce pe cele mai nalte culmi ale spiritului

Rugciunea lui Iisus.


Esoteric, Patele semnific nvierea marelui nvtor i educator care a eliberat omenirea de servitui i limitri materiale. Acest mare suflet a venit pe Pmnt pentru a ne arta n plenitudinea sa drumul ctre veritabilul Dumnezeu, atotputernic, omniprezent i atottiutor. El ne-a fcut s vedem c Dumnezeu este ntreaga Buntate, ntreaga nelepciune, ntregul Adevr, este totul n Tot. Marele nvtor a crui nviere ne este amintit de nelegere parial a ntregii semnificaii a acestei sfinte nvieri. Rolul acestui mare nvtor i educator este uria convingere pe care sperm c o mprtesc toi oamenii, fie ei credincioi sau ateiti. El a venit spre noi pentru a ne face s nelegem mai bine viaa aici, pe pmnt. El ne-a artat c toate limitrile materiale vin de la om, i niciodat nu trebuie s le interpretm altfel. Aplicnd nvtura Sa, am putea ndeplini aceleai lucrri ca i el, i chiar mai mari, aa cum El nsui ne spune. Iisus Christos a venit pentru a ne arta mai explicit c Dumnezeu este unica i marea cauz a tuturor lucrurilor, c El este Totul. Deci nu trebuie doar s ne sprijinim pe medierea i iubirea lui Iisus, ci s-i urmm calea i nvtura. nvierea Sa trebuie din aceast perspectiv s ne aminteasc de nvtura Sa, care poate fi rezumat n cteva cuvinte n predica de pe Munte: Fii desvrii, aa cum Tatl vostru este desvrit. Bucuria nvierii Sale nu nseamn doar c El va lua asupra Sa pcatele lumii, mntuind-o astfel, ct faptul c El arata calea spre Dumnezeu i o ntrupeaz cu infinit dragoste i nelepciune, bucuria de a ti c imensul Su suflet ne mbrieaz i ne sprijin n efortul nostru de a tri o via divin, aici pe pmnt, de a ne apropia de Dumnezeu. Iisus este permanent prezent, noi suntem cei care adeseori l uitm, iar srbtorile sfinte ne ajut s restabilim mcar temporar legtura cu El. Exist multe presupuneri asupra modului n care Iisus a primit nvtura divin. Acest fapt este ns mai puin important, ntruct totul vine de la Dumnezeu, sursa unic a tuturor lucrurilor. Primind la rndul nostru aceast nvtur, prin citirea crilor sfinte sau prin revelaie, dar n primul rnd prin deschiderea inimilor noastre fa de Iisus, vom urmri ca nvtura s rodeasc n noi i s o druim la rndul nostru, pentru a putea primi apoi mai mult. A drui nseamn aici nu neaprat a ncercarea de a-i nva pe alii, ct a tri plenar n spiritul ei nseamn s fim un canal contient prin care iubirea divin s se reverse n lume, nseamn s fim un stlp de lumin care leag pmntul cu Cerul, s trim permanent n contact cu prezena Divin, n starea de Contiin Christic s fim veritabili Fii ai lui Dumnezeu pe acest Pmnt.

Srbtoarea Patelui trebuie astfel s ne aminteasc faptul c Iisus nu a venit pentru a ne aduce o nou dogm, ci pentru a ne ajuta s nelegem c suntem Fiii lui Dumnezeu, pentru a ne ajuta s trim aceast legtur direct cu Dumnezeu aceasta fiind Calea, Adevrul i Viaa. Pentru a tri plenar momentul nvierii lui Iisus Christos (srbtoarea Patelui), putem evoca anticipativ bucuria acestei srbtori, inducndu-ne o stare transfiguratoare de ateptare, precum cea care anticipeaz un miracol. Vom urmri s avem o stare ct mai armonioas i elevat, care ne va facilitat percepia direct a semnificaiei spirituale a srbtorii Patelui. De asemenea, vom urmri s ne apropiem sufletete ct mai mult de Iisus, cu mult dragoste dar i cu umilin, pentru a restabili legtura care ar trebui s fie permanent cu El.

Patele sarbatoarea nvierii Domnului Una dintre cele mai importante srbtori anuale periculos pentru francmasoneria mondial cretine.
> Internetul a devenit prea > Atacat de autoriti i concerne

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a treia zi dupa farmaceutice, un doctor a vindecat timp de 30 de ani cancere n faza rstignirea Sa din Vinerea Mare. Srbtoarea terminal documentarul nvierii Domnului este numita intrebuinat de obicei la plural. "Pasti",
Movie termen Burzynski-The > Dragobetele, srbtoarea dragostei i a bunei dispoziii > Fotoreportaj. Concursul Internaional de YOGA Mahavira Ananda

Cum a aparut sarbatoarea Pastelui La evrei cuvntul Pascha (Pesah) inseamn trecere i reprezinta srbtoarea religioas celebrat n amintirea eliberarii din robia egiptean i ieirii lor din Egipt (Exodul) condui de Moise. Termenul ebraic a trecut n vocabularul cretin, pe motivul c evenimentele istorice care sunt comemorate de aceast srbtoare, adic patimile, moartea i nvierea Domnului, au coincis cu Patele iudaice din anul 33 d.H. Pentru prima data Patele a fost srbtorit in jurul anului 1400 i.H. Numele srbtorii de Pate n limbile romanice, numele de Pate vine de la Pesah, sarbatoarea evreilor in timpul creia a avut loc rstignirea lui Iisus. n limbile anglo-saxone se folosesc termeni derivai de la numele unor divinitai pagine. Englezescul Easter sau germanul Ostern vin de la Eostre sau Eastre, zeia fertilitaii la popoarele din nordul Europei. Astfel de divinitai existau la mai toate popoarele europene, din nord pna n bazinul mediteranean,ele fiind srbtorite primavara. La francezi este termenul Paques,iar la rui se folosete Bockpecenue, adica nviere, pentru a desemna srbtoarea Patilor. Cnd se srbtorete Patele nainte de anul 325 d.H. Patele se srbtorea n diferitele zile ale sptmnii, chiar i vinerea, smbata i duminica. Dup consiliul de la Niceea, Patele se srbtorete n prima duminica de dup prima luna plina ce urmeaza echinoctiului de primvara. Patele este oricum ntotdeauna primvara cnd ntreaga natura se trezete la viaa. Echinoctiul de primvara este acel moment n care ziua i noaptea au aceeai durata. Durata Patele cretin are o durata de 40 de zile i se intinde ntre srbtoarea nvierii Domnului (prima duminica de Pati) i srbtoarea nalrii Domnului, care este totdeauna ntr-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare srbtoare.
4

Astrologie > Un eveniment astrologic de excepie: intrarea lui Neptun n semnul zodiacal Peti > Puin mitologie (III) > Zodiacul i Ayurveda (II) > Puin mitologie (II) Demascarea Masoneriei > Promovarea fiasatanismului de ctre unele vedete > Jocul de-a Illuminati Paranormal > Nori cu forme stranii > Aventuri dincolo de limitele corpului fizic Revelaii > Programul planetar de aciune urgent NU APOCALIPSA > 4. CAPITOLUL 1 Profeiile ce au fost fcute de Fecioara Maria la Fatima se profileaz la orizont n viitorul apropiat (partea a treia) > 2. CAPITOLUL 1 - Profeiile ce au fost fcute de Fecioara Maria la Fatima se profileaz la orizont n viitorul apropiat (prima parte) > 1. PREFA Sntate > Celulele stem, miracolul rentineririi i rasayana > Alimente miracol > Lipsa unei nutriii adecvate adevrata cauz a apariiei cariilor Spiritualitate universal > Marea trecere din murire n nemurire (III) > Sfntul Serafim de Sarov - fclie dttoare de lumin divin > DMT Molecula Spiritului > Iubirea divin - darul nepreuit al lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi > Sfntul Munte Athos, cltorie n Grdina Maicii Domnului > Sufismul - mistica inimii (partea a doua) > Fenomenul Inedia a tri doar cu lumin divin > Culorile aurei > Paracelsus medic i alchimist > Hunza trmul apei vii Tantra > Limbajul iubirii nr.5: Mngierile fizice > Limbajul iubirii nr.4: Serviciile Yoga > Practica Ghizilor spirituali nemuritori de prelungire a vieii > Puterea neateptat a recunotinei > Eu i cu iubitul meu, singuri n faa lui DUMNEZEU relatare de la exemplificarea amoroas

Cronologia srbtorilor pascale Srbtoarea Patilor este precedata de o lunga perioada de post, n care se comemoreaz evenimentele premergtoare nvierii Domnului. Ultima sptmna din Postul Mare, numit Sptmna Patimilor, ncepe n Duminica Floriilor, cnd se srbtorete intrarea lui Iisus Hristos n Ierusalim, i se sfrete n Smbata Mare. Este sptmna n care sunt comemorate patimile lui Iisus, rstignirea i moartea Sa din Vinerea Mare.

consacrat lui DUMNEZEU Tatl > Un exerciiu spiritual simplu pentru transcenderea timpului i spaiulu> Yoga rsului pentru nceptori i avansai > Prin transformarea perspectivei tale mentale, prin purificarea inimii i a intelectului poi atinge cunoaterea Sinelui

PASTELE
Obiceiuri din prima zi a Postului Mare Prima zi a postului Mare se mai numete i Lunea curat, zi n care potrivit tradiiei, oamenii obinuiesc s purifice, s curee spaiul n care triesc prin obiceiuri,rituale. n Banat de exemplu, prima zi de post se numete Spolocanie. Atunci oamenii se spal cu butura la crciuma satului de mncarea de dulce pe care au consumat-o pna acum. n trecut, la aceste petreceri cu butura participau i femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la bru. n alte prti ale rii, n ziua de Spolocanie vasele din care s-a mncat pna la Lasata Secului se splau cu lesie i se urcau n pod, unde se pstrau pna la Crciun.
Tradiia consemneaza i alte obiceiuri n prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii i brbaii tineri se mascheaz n diverse animale, se imbrac n fuste, ii pun o gluga pe cap i un clopot mare pe spinare i alearg n dimineaa primei zile de post dupa copii, dupa fete, dupa oameni, ca sa-i ating cu batul i sa-i trnteasc la pamant. Seara, cucii se adun i merg din casa n casa pentru a dansa hora n curile oamenilor. Acest obicei era foarte frecvent n sudul arii, pana la sfaritul secolului al XIX-lea. Azi, el mai poate fi intalnit doar n satul Branesti din judeul Clrai. Se mai spune c omul care n-a primit nici o lovitura de la Cuci, n prima zi de post, nu va fi sanatos n anul acela. Ziua oualor Exact la jumatatea Postului Mare, ntotdeauna n miercurea din sptmna a patra a Postului Mare, stramoii notri ineau Srbtoarea Oualor, srbtoare numita i Miezul sau Miaza Paresii sau Paretii; cuvantul paresimi" (sau cum ii spunea poporul, pareti") provine din latinescul quadrogesimo", care nsemna 40 de zile", adic ct se considera ca tine efectiv Postul Mare, Sptmna patimilor avnd un statut special. n timp, i aceasta sptm na a intrat n ceea ce numim obinuit Postul Mare, aa incat Miezul Paretii c dea la 24 de zile de la Lasata Secului de branza, acum ntlnindu-se cele doua jumatai egale, aceasta srbtoare fiind socotita un fel de... PARETE care desparte Postul Mare n doua!

Pe vremuri, mai ales femeile ineau Sfintele Presimi ca pe o duminica, fiind interzise cu desvrire anumite munci i mai ales unsul peretilor! Cele care se ncumetau s munceasc, riscau s nnebuneasc; daca nu li se intmpla lor acest lucru, atunci un membru al familiei tot innebunea; fiind zi primejdioas, alte femei care nu o ineau se mbolnaveau de dansele", aceast boal presupunnd, mai ntai, dureri ale minilor, picioarelor, apoi ale oaselor, ulterior uscndu-se carnea de pe oase i mai ales cea de pe lng ncheieturile degetelor! Cert este, dupa o credin larg rspndita altdata, ca tot ceea ce se lucr n aceasta zi se stric, nici un lucru neputnd fi dus p na la capat! Sa nu se bucure nsa leneii, pentru c ceva tot se putea face n aceasta zi, anume numaratul oualor i al calupelor de in, de cnepa i de lna; un obicei larg r spandit pe vremuri interzicea s iei oua de pe cuibare de la Lasata Secului pna la Miezul Presimilor; dac trebuia neaprat s iei un ou, atunci mai ntai trebuia scuipat. n legtura cu strnsul i numaratul oualor n aceasta zi existau mai multe motivaii; una ne spune c se facea acest lucru pentru a nu se stric ouale pna la Pasti; alta, pentru c numai astfel se sper c ginile sa faca mai multe oua! Cele mai multe femei pastrau aceste oua pentru a le face roii sau pentru prepararea cozonacului i patii, toate ouale acestea nefiind bune de clocit. Prin Oltenia, numaratul oualor trebuia neaparat facut la mijlocul Postului Mare, altfel femeia respectiv putea s amuteasc! Mai precizam ca Ziua Oualor era foarte ateptata de copii, acetia ajutandu-i mamele la alesul celor mai bune oua ce urmau a fi inrosite sau inchistrite. Astfel, pruncii alegeau mai ales ouale de gaini negre, oua numite harapesti"; aceste oua aveau coaja galbuie, fiind mult mai tari decat celelalte. Puse deoparte, inrosite ntr-un mod mai deosebit, acestea i ajutau pe posesorii lor s cstige la Pati multe alte oua! Deniile Unele dintre cele mai profunde, frumoase i naltatoare slujbe cretine sunt Deniile. Ele se in n Postul Mare al Patilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Sptmna Mare, care atrag o mulime de credincioi. Pna la nceperea Deniilor, n sptmna a cincea din Postul Patilor, satele trebuie curate i primenite, ncepnd cu casele i ograzile. Toata lumea foiete, aerisete i scutur. Dar cei mai bucuroi sunt copiii. Dup ce vruiesc pomii din livezi i grdini, se mbrac n haine de srbtoare i se duc la biserica. Magia Deniilor i tulbura i i farmeca. La fel ca pe mamele, bunicile i surorile lor, care n Sptmna cea Mare intra n biserica cu capul acoperit de-o nfram neagra. Dar i la ora, deci nu mai exist aceste tradiii att de vechi i de stricte, popularitatea Deniilor, a Sptm nii Mari este maxima.

Originea Deniilor: Deniile au aparut odata cu cretinismul. Ele au existat i n perioada de unitate a Bisericii.

Practica Deniilor: Deniile sunt slujbe de seara. Ele se in dup orele 18-19 (n limba slav cuvntul denii nseamn zilnic). irul emoional, triumfal, al Deniilor din Sptmna Mare ncepe n seara din Duminica Floriilor. Apoi , de luni pna vineri, n ziua cumplit a rstignirii, preoii rostesc rugaciuni rituale, cnturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Sptmna Patimilor Ultima sptmna a postului mare, Sptmna Patimilor, sau Saptm na Mare este inclus n srbtoarea Patelui, desi n aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Btrnii obinuiesc s mnnce puin n seara Duminicii Floriilor, dup care nu mai mnnc pn n Joia Mare, cnd, de regula, se impartaesc, postul negru fiind continuat apoi pn la Pati. Cei mai tineri mnnc n aceasta sptmna doar pine i fructe uscate i nu beau dect apa de izvor. Mai ales n trecut, pentru Sptmna Patimilor erau caracteristice urmatoarele tradiii (pgne i cretine) : pstrarea linitii, a tristeii generale servicii divine mai frumoase, mai fecvente ca de obicei focuri rituale respectarea strict a postului interdicia unor importante lucrri casnice ingrijirea locuinelor curaenia prin curi intreruperea provizorie a lucrrilor principale pe c mp confecionarea hainelor noi pentru srbtoare tierea vitelor i psrilor pentru srbtori tocmirea lautrilor pentru hora satului impartairea la biserica, iertarea reciproca ntre oameni Semnificaia liturgica i obiceiurile populare specifice fiecarei zile a Sptm nii Mari sunt urmatoarele: Duminica Floriilor: Intrarea Domnului Iisus Hristos n Ierusalim este singurul moment din viaa Sa pmnteasca n care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Duminica Floriilor este precedata de smbata lui Lazar, zi in care Biserica pomenete minunea invierii din mori a lui Lazar svrita de ctre Domnul Iisus Hristos. Primirea triumfal ce s-a facut Domnului Hristos, Care a intrat in Ierusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinata de aceasta minune premergatoare. n aceasta zi, denumit i Duminica Stlprilor, se sfinesc, prin rugaciune i stropire cu agheasma, ramuri nmugurite de salcie, care se mpart cretinilor, iar slujitorii Bisericii le in n mini, cu lumnari aprinse, ca simbol al biruinei vieii asupra morii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic i de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dup ce au fost aduse la biserica spre a fi sfinite, cretinii mpodobesc icoanele, uile i ferestrele. Salcia este mereu inflorita n aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitaii i a reinvierii naturii. De asemenea, se spune c e bine s te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilitaii i vegetaiei de primavara, apicultori inconjoar n ziua de Florii stupii, iar aranii, convin i de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingroap sub brazda. n tradiia popular exist credinta ca nsai Maica Domnului a binecuvntat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat ntr-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria s treac apa unui ru. Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeia romana a florilor, Flora, peste care cretinii au suprapus srbtoarea Intrarii Domnului n Ierusalim. Ca aspect necretin, amintim obiceiul ca n vreme de furtuna s se pun pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a

imprtia norii i grindina, protejnd casa i familia de dezastre. Luni: e pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori Ismailteni, dupa cum l-a vandut Iuda pe Mantuitorul tot pe 30 de arginti, evreilor. E pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc. Marti: e pomenita pilda celor 10 fecioare, dintre care cinci fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor - adica fapte de milostenie - cu care au iesit intru intampinarea mirelui; iar cinci fiind nebune n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai prinit. Miercuri: pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Fapta pentru care a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul spunandu-i ca mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor, iar Mantuitorul i-a raspuns : Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta ! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea. . In Joia Mare praznuim patru lucruri : Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani Vinderea Domnului de catre Iuda vanzatorul pentru 30 de arginti Primele doua s-au facut ziua, iar celelalte doua noaptea de joi spre vineri. Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, este ultima joi din Postul Pastelui. In credinta populara aceasta zi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors canepa. In Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului. Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul. Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor. Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O

alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat.

In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii. In unele parti fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna, fiind incredintate ca il vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toaca. Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Isus; Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a posti Postul negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua); Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare. Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Legenda spune ca pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va muri. Femeile tin in mod special la respectarea vinerilor in general, in credinta ca Sf.Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile. O alta datina in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. In mod diferit fata de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nici o buba, friguri, sau alte boli. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor. Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica si rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica. In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si spectaculoase denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul. La tara, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte: Deniei celor 12 Evanghelii i se mai zice Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara. Denia Prohodului este zisa si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin gimnastica pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa.

Sambata e praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Christos, cum si pogorarea lui in Iad, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica. Duminica Invierii, Invierea Domnului din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor ; drept care, crestinii in timp de 40 de zile pana la Inaltarea Domnului se saluta cu Hristos a inviat ! , raspunsul fiind Adevarat ca a inviat !. Focurile de Pasti De Inviere pe dealuri si pe coline, izbucnesc flacari puternice : Sunt focurile de veghe , care in unele sate sunt aprinse si ard tot cursul noptii, luminand nu numai dealurile ci si vaile. In jurul lor stau roata oamenii istorisind intamplari din viata lui Iisus dupa Sfanta Scriptura a Noului Testament. Flacaii si baietii sar pe deasupra focului, pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa n-aiba nici o putere asupra lor. In Bucovina se fac pe inaltimi clai din cetina si sunt tinute aprinse toata noaptea. In Transilvania se aprinde o roata careia i se da drumul de pe deal la vale. Acesta vraji se tin si-n apropierea bisericilor si romanii le fac in noaptea de Paste (ca la mormantul Mantuitorului au fost puse straji, dar si pentru a nu scapa momentul invierii). In timp ce ard focurile, taranca pregateste blidul. Intr-un cosulet, ciubaras sau castron asaza tot ce doreste sa sfinteasca : pasca, oua incondeiate , o bucatica de slanina, branza, unt, hrean (hreanul e folosit si ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el pastrandu-se in pamant dupa ce a fost sfintit), iarba mare (care se amesteca in hrana vitelor ca sa dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freaca trupul celor bolnavi), mac, sare, leustean (tot pentru vitele bolnave), tamaie (folosita in caz de cumpene grele / furtuni / pentru tamaiatul bolnavilor), busuioc, carpa (careia i se atribuie calitati vindecatoare) cu care s-au sters ouale rosii si o lumanare (care e pastrata numai sapte ani si este aprinsa impreuna cu tamaia, cand e amenintat satul cu grindina). Bucate sfintite la slujba de Inviere OUALE CURATITE - cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi. SLANINA e folosita la mai multe leacuri : se ung ranile ; daca se imbolnaveste vreun om sau vita si mananca slanina aceasta se vindeca ; la scranteala vreunui picior sau mana se unge cu ea. Daca e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina aceea. HREANUL - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor. SAREA se foloseste la sfintirea fantanilor. CUISOARELE - pentru dureri de masele. FAINA - se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece. USTUROIUL sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea strigoilor de la casa se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura). SAMANTA DE BUSUIOC - cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii si de taciune fuge dracul.

10

Spalarea din dimineata Invierii Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor . Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : Sa fiu mandru si curat ca argintul ; fetele mai zic sa trec la joc din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa . In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul. Masa de Pasti Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mina de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula <>, la care se raspunde cu: <>. Dupa credinta populara, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca, daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decit sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit. Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata. Udatul fetelor In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie. Una dintre legendele care explica acest obicei spune ca a doua zi de Pasti, o fata crestina vindea oua. De la ea cumpara o fata pagana. Cele doua intrand in vorba, prima ii explica legea crestineasca, dar cea de-a doua, neincrezatoare, ii spune: "Te-oi crede daca s-or inrosi ouale pe care mi le-ai vandut!" Pe data, ouale s-au inrosit, iar de spaima, fetele au lesinat amandoua. Trecand pe acolo doi flacai, le-au vazut si le-au stropit cu apa de la fantana. Revenindu-si, fetele le-au daruit drept rasplata oua inrosite, iar pagana s-a increstinat. Saptamana Luminata Prin Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, cei din popor cred ca raiul se deschide tuturor sufletelor retinute in prinsoarea iadului incepind de la Adam si pana la venirea Mintuitorului, si ramine deschis de la Inviere pina la Duminica Tomii. Ca dovada ca in acest interval Raiul este deschis, dupa credinta poporului si datina cea veche, in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Pastilor sau Saptamina Luminata. Cine moare in acest interval - si mai ales in ziua de Pasti sau in saptamina cea dintii dupa Pasti, numita pretutindeni Saptamana Luminata - merge de-a dreptul in rai pentru ca lumina raiului straluceste fiecaruia care moare in aceasta

11

saptamina si pentru ca in timpul acesta usile raiului sint deschise, iar cele ale iadului inchise. Cel care moare este primit in rai, indiferent de pacatele care le-a facut, caci toate i se iarta. Si cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cind trage clopotul intiia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata. Pastele Mic Duminica imediat urmatoare Invierii - Duminica Tomii - este cunoscuta in popor ca Pastele mic. In aceasta zi, in unele locuri exista obiceiul ca tinerii sa se lege frati. Legamantul se face pe sange, pe datul minilor sau pe par. La fratia pe par, cei doi isi smulg din cap cte un fir de par pe care il ingroapa apoi amandoi in acelasi loc, numai de ei stiut. Pastele Blajinilor Prima luni din a doua saptamana dupa Pasti se mai numeste Lunea Mortilor, Pastele Mortilor, Pastele Mici, Pastele Rohmanilor, Pastele Blajinilor sau Matcalaul. Blajinii sunt fiinte mitice, care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Li se mai spune Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici si Oameni Rosii. Ei locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. Unii dintre ei au apucaturi dusmanoase. Cele mai multe legende ii prezinta insa ca pe niste fiinte miloase, devotate lui Dumnezeu. Blajinii sunt fiinte mitice, care traiesc pe Taramul Celalalt, dar pastreaza legaturi cu lumea noastra. Se crede ca ei provin din copii nebotezati morti imediat dupa nastere. Altii spun ca Rohmanii sunt oameni vechi, care au o credinta mai curata decat a actualilor pamanteni. Ei duc cam aceeasi viata ca noi, avand orase si sate. La sfarsitul lumii ei vor lua locul oamenilor pe pamant. De Pastele Blajinilor se crede ca sufletele mortilor sunt slobode; de aceea in aceasta zi se gatesc multe si alese bucate, impartindu-se pe la vecini, cu credinta ca mortii numai in aceasta zi sunt liberi si pot gusta din mancarurile pregatite. La cine nu serbeaza si nu da mortilor de pomana vin mortii noaptea si le cer. In unele tinuturi se impart doar oua si colaci saracilor si se face slujba la cimitir. De Pastele Blajinilor au loc sarbatori campenesti, unde se mananca oua rosii si incondeiate. Se crede ca Blajinii se bucura tare mult vazandu-i pe oameni ca petrec la aceasta sarbatoare. Pastele cailor Pastele Cailor se sarbatoreste in ziua de joi din a sasea saptamana care urmeaza dupa Pasti cand se crede ca, pentru un ceas, si pentru o singura data pe an, caii se satura de pascut iarba. Se pare ca in vechime era o zi a Soroacelor, cand se ncheiau diferite afaceri. Cum data acestei sarbatori putea varia de la an la an cu un numar mare de zile, importanta ei sa diminuat treptat, primind un sens peiorativ: a nu da napoi ceea ce ai imprumutat, a amana pana la Pastele Cailor, pana la Sfantul Asteapta, deci a nu te tine de cuvnt.

12

In primavara fiecarui an credinciosii asteapta cu nerabdare sarbatoarea Pastelui. Aceasta simbolizeaza de fapt fundamentul crestinismului, si anume Invierea lui Iisus Hristos. Nefiind o sarbatoare fixa, Pastele se sarbatoreste intodeauna in duminica urmatoare primei luni dupa echinoctiul de primavara. Anul acesta suntem asteptati sa luam lumina din bisericile crestin-ortodoxe in data de 19 aprilie. Ouale rosii sunt indispensabile pentru traditionala masa de Paste. Culoarea rosie reprezinta sangele lui Iisus Hristos, rastignit pe cruce, pentru mantuirea omenirii. In traditia populara, se spune ca ouale vopsite in Joia Mare si mancate de Paste apara de suferinta si de necaz. Fara oua rosii, sarbatoarea aproape ca nu are insemnatate.

Legenda oualor rosii Simbolul oualor rosii este strans legat de Patimile lui Iisus. Rastignirea si Invierea reprezinta aducerea la viata a naturii si reluarea ciclurilor vietii. Purtator de viata, oul colorat devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Atunci cand Sfanta Maria a venit sa-si vada si sa-si planga Fiul rastignit, a lasat langa cruce un cos plin cu oua. Sangele lui Iisus a curs peste acele oua si le--a inrosit, de unde si azi obiceiul de a inrosi oua pentru sarbatoarea Pastelui.

13

Oua colorate Traditia vopsirii oualor in culoarea rosie trebuie pastrata, insa se pot folosi si alte culori. Iata simbolisti ca culorilor celor mai des folosite pentru vopsirea oualor: Rosu - simbol al sngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.

Galben semnifica lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate Verde este culoarea naturii prospetime, rodnicie si speranta ce simbolizeaza reinnoire,

Albastru este simbolul cerului, al sanatatii, al vitalitatii Violet semnifica stapanire de sine, rabdare, increderea in dreptate Negru = absolutism, statornicie, eternitate.

n Romania lucrurile stau altfel. Aici tradiiile s-au pstrat aproape nealterate de-a lungul timpului, mai ales n zonele rurale, iar Patele nseamn nvierea lui Hristos i nvierea naturii. n noaptea Patelui, oamenii mbrcai n haine noi merg la biseric plini de ncredere n mntuirea prin Cristos. La miezul nopii, nconjoar biserica cu lumnri aprinse n mini i cnt: Hristos a nviat din mori, cu moartea pre moarte clcnd, i celor din morminte via druindu-le. Dup ncheierea ceremoniei religioase oamenii se ntorc acas cu lumin i Pate (buci de pine sfinit i stropit cu vin, care simbolizeaz trupul i sngele lui Hristos).

Dar Patele a devenit sinonim cu oule roii. Semnificaia vopsirii oulelor este pastrat n numeroase legende i este strns legat de nceperea anului nou dup un obicei precretin. Se folosesc tradiionalele ou de gin, ceara de albine i culorile vegetale (obinute din plante i fructe). Cu ajut orul instrumentelor tradiionale (chisita, pmtuf etc.) oule sunt decorate cu diverse motive, n funcie de zona i de imaginaiacreatorului. n Muntenia i Oltenia se folosesc puine culori iar decorurile sunt naturaliste. n Moldova cromatica i motivele se diversific. Se ajunge chiar la performana ca decorul s fie facut din mrgele, aa cum se obinuiete la Mnstirea Sucevia. n Transilvania ns, datorit numeroaselor minoriti, totul este foarte divers. Se ntlnesc toate culorile, ntr-o mulime de combinaii i motive. n ara Brsei (depresiunea Braov)

14

compoziia i rafinamentul desenului sunt extraordinare. Oule se folosesc pentru decor sau pentru diverse ritualuri. n Bucovina de exemplu, exist obiceiul Blajinilor. Blajinii sunt sufletele copiilor mori, care, prin intermediul colacilor trimii pe ru sau mprii n cimitire, afl i ei c marea srbtoare a Patelui a avut loc i se pot bucura.
Srbtoarea Patelui cuprinde mai multe obiceiuri profane, de la curenia n cas, obiceiurile gastronomice i nnoirea hainelor, la oferirea de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraul de Pate, multe avnd ns credine cretine sau precretine la origine. Pentru romni, pregtirea Patelui nseamn mai nti curenia i bucatele care se fac n cas. De "curenia de Pate" orice gospodin trebuie s se achite n timp util i s aib casa lun pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de srbtoare. Preparatele de Pate, care n general nu lipsesc de pe mas, sunt oule roii, drobul de miel, pasca i cozonacul. Oule se vopsesc n Joia Mare, considerndu-se un pcat mare orice lucru fcut n cas vineri, cnd la Biseric are loc Prohodul. La ar, romnii aleg ou proaspete de gin i ra prin scufundarea lor n ap (oule proaspete cad la fund, cele vechi se ridic la suprafa) i pregtesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi "condeie" au fost lumnarea - cu al crui capt ncins la foc se desenau pe ou anumite semne - i pana de gsc, aceasta avnd rolul cornului de ornat al olarului. Oamenii topesc ceara de albine n care se adaug puin crbune pisat, ncondeiaz oule cu motivele dorite i le pun apoi n vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, maimult sau mai puin legate de ncondeierea cu cear: ou pictate, decorate n relief, ncondeiate cu frunze de plante, mpodobite cu mrgele. n comunitile tradiionale, ciocnitul oulor se face dup reguli care difer de la o zon la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitur (de obicei, brbatul mai n vrst), ce pri ale oulor s fie lovite, ciocnitul s fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vzute" sau "pe nevzute". Ciocnesc mai nti soii ntre ei, apoi copiii cu prinii, dup care prinii cu celelalte rude, cu prietenii i vecinii invitai la mas. n unele locuri, cojile oulor sunt aruncate pe pmnt pentru fertilizarea holdelor, viilor i livezilor, se pstreaz pentru vrji sau descntece sau se pun n hrana animalelor. Dup slujba de nviere de la miezul nopii, are loc de loc prima mas de Pate n familie. Obiceiurile de Pate nu difer mult de la o zon a lumii la alta, ci in n special de specificul gastronomic. Peste tot se prepar mncruri tradiionale, cum ar fi pasca la rui i romni, osterstollen n Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mncruri sunt binecuvntate la biseric, alturi de ou i carne. n cretinismul timpuriu, cei ce se botezau n timpul slujbei de Pati erau mbrcai n alb. Ei purtau aceste veminte ntreaga sptmn, ca pe un simbol al noii lor viei. Cei deja botezai nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arta c mprtesc noua via a lui Hristos. n acest fel, obiceiul de a purta haine noi a devenit o tradiie de Pati. n prima zi de Pati, exista obiceiul catoat familia s se spele ntr-un lighean n care au fost puse ou roii i bani de argint sau de aur, crezndu-se c toi vor fi astfel sntoi i prosperi. Iepuraul de Pate este un simbol pgn, emblem a fertilitii, asociat de cretini cu apariiile lui Iisus dup nviere. Prima menionare a iepuraului ca simbol pascal apare n Germania, pe la 1590. n unele regiuni din aceast ar se credea c iepuraul aduce oule roii n Joia Mare i pe cele colorate altfel n noaptea dinaintea Patelui. Printre alte simboluri ale Patelui se mai numr liliacul, expresie a puritii, i fluturele, a crui ieire din crisalid n alt form amintete de nvierea lui Iisus Hristos. La catolici, care anul acesta srbtoresc Patele odat cu ortodocii, exist o serie de obiceiuri specifice, care se regsesc n Transilvania. Cel mai spectaculos i mai bine cunoscut este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanic n amintirea zeiei fertilitii i a primverii. Aceast zei se numea "Ostera", de unde provine i denumirea Patelui -"Ostern". Bieii i brbaii stropesc fetele i femeile, n a doua zi a Patelui Catolic, potrivit unui obicei strvechi originar din Germania. Scopul este ca acestea s-i pstreze frumuseea i fertilitatea pe tot parcursul anului. Grupuri de steni colind prin sat pn seara trziu, pentru ca nicio fat s nu rmn nestropit. La origine, pentru stropit se foloseau glei cu ap de izvor, simbolul purificrii nc din precretinism, acestea fiind nlocuite n prezent cu sticlue de parfum. n satele populate de nemi exist obiceiul mpodobirii fntnilor - surs de ap - cu ou colorate de Pate. n Ardeal, tinerii maghiari obinuiesc s mpodobeasc, de smbt noaptea, cu crengi de brad porile caselor unde locuiesc fete nemritate. Fetele care au pndit toat noaptea la ferestre tiu pe cine s rsplteasc, astfel c flcii primesc n ziua de Pate bucate sau bani. i pentru c romnilor Patele li s-a prut foarte important, au mai imaginat i alte "feluri" de Pati. Peste o sptmn dup duminica Patilor, n prima zi de luni o parte din cretinii ortodoci obinuiesc s srbtoreasc Patele Blajinilor. Aceast srbtoare mai este numit i Prohoadele, Patele Morilor sau Lunea Morilor, fiind dedicat dedicat spiritelor moilor i strmoilor. i tot aa a fost "inventat" Patele Cailor, srbtoare cu dat mobil (ziua de joi din a asea sptmn care urmeaz dup Pate), cnd se crede c, pentru un ceas, o singur dat pe an, se satur caii de pscut iarb. Importana srbtorii s-a diminuat treptat, cptnd un neles peiorativ: a nu napoia ceea ce ai mprumutat, a amna pn la "Sfntul ateapt", a nu te ine de cuvnt. n legende i n unele colinde, sensul nou al srbtorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegtoare, n permanen nestule, de ctre Maica Domnului, care a fost incomodat de tropotul, nechezatul, mncatul i

15

ronitul nutreului n timpul naterii lui Iisus, n ieslea din grajdul lui Crciun. Cu variante i credine locale, srbtoarea a fost atestat pretutindeni n Romnia.

Patele este o srbtoare religioas cretin anual ce comemoreaz nvierea lui Iisus Hristos conform tradiiei cretine - Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea. Cu toii tim acest aspect. Despre Srbtoarea Patelui mai pot spune c, dei poart aceleai simboluri n ntreaga lume, n anumite regiuni se celebreaz prin obiceiuri diferite. tiai c? 1. Filipine: Rstignirea pe cruce, la propriu!Filipine are o puternic tradiie de Pate,n care se respect

Filipine are o puternic tradiie de Pate, n care se respect att aspectul spiritual al Postului Mare, ct i al Duminicii Patelui. Cu aceast ocazie, are loc Festivalul Moriones n Marinduque, care i evoc pe soldaii romani cruzi, participani la c rucificarea lui Iisus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflat n regiunea San Pedro, este o srbtoare specific care presupune participarea stenilor la un act de auto-flagelare, n care unii dintre ei sunt rstignii "literalmente" pe cruce. India srbtorete Patele cu fanfar i energie, chiar dac are o populaie cretin minoritar. Vinerea Mare este srbtoarea obligatorie public, iar oamenii fac schimb de ou n zilele de Pate.

2. Australia: Marsupianul de ciocolat

16

n Australia, multe familii aranjeaz o vntoare, n Duminica Patelui, n casele sau grdinile lor, pentru a vedea care dintre membrii familiei gsesc cele mai multe ou. Acetia stau apoi la mas cu rudele lor, unde consum friptur de miel, de vit sau de pui cu legume prjite cum ar fi cartofi, morcovi, dovleac. De asemenea, sunt foarte populari iepuraii i oule de ciocolat. 3. Germania: Marele Foc de Pate

n Germania, Patele se numete Ostern, denumirea fiind legat de zeia anglo-saxon a primverii, Eostre. Copiii au aproximativ trei sptmani de vacan de Paste i, totodat, nimeni nu lucreaz n Vinerea Mare, Smbta i Duminica. Ct despre obiceiurile culinare, majoritatea oamenilor mannc peste n Vinerea Mare i smbt. De asemenea, n regiuni din nordul Germaniei, se organizeaz un mare foc de Pate. Evenimentul este foarte popular, motiv pentru care o mulime de oameni se adun i stau in jurul lui. Focul de Pate arde simbolic toate rmitele iernii, i, n mod simbolic, sentimentele rele. Acest obicei exist i n Olanda. 4. Frana: Doliu pentru rstignirea lui Hristos

n Frana, celebrarea Srbtorilor Pascale pornete din Vinerea Mare, cu o not solemn. Clopotele nu sun timp de trei zile, ncepnd din Vinerea Mare pn n Duminica Patelui. Acesta este un semn de doliu n amintirea faptului c Hristos a fost rstignit. De Pate, copiii trebuie s gseasc ouale de ciocolat ascunse de btrni n case.

5. Africa: Fluturi, flori, copaci i banane n majoritatea statelor din Africa, n timpul Srbtorilor de Paste, bisericile sunt decorate cu Vitenge i Kanga, haine confecionate n forma de fluturi, flori, copaci i banane. Imnurile cretine sunt nsoite de bti de tobe i Kigelegele, sunete de nalt inut moral, realizate de femei. Dup masa de Paste, au loc dansuri tradiionale n afara bisericii. 6. Rusia: Srbtoare cu multe ou roii

Bisericile ortodoxe din Rusia au un ritual interior, diferit de cele catolice. Smbta seara, ua lcaului de cult st nchis pn la miezul nopii, cnd preotul o deschide i iese spunnd "Hristos a nviat! Hristos a nviat! Hristos a nviat!". Dup orele de anticipare tcut, credincioii rspund "Adevrat a nviat!" Un alt ritual interesant este vopsirea oulor n rou,

17

culoare ce simbolizeaz sngele lui Hristos. n plus, oamenii sparg oule folosind cuie, pentru a -i aminti de moartea lui Hristos. Tot de Pate, familiile ruseti coc prjituri tradiionale, cun oscute sub denumirea de "kulich" i fac pascha, pe care o aduc la biseric, unde preotul o binecuvnteaz. 7. Anglia: Iepuraul cu daruri

Iepuraul este un simbol foarte important pentru Srbtoarea Patelui n Anglia. Acesta "ascunde" ou i cadouri prin cas, pe care copiii le caut n dimineaa de duminic. Patele este srbtorit prin schimb de ou, dar i daruri. Acestea pot fi bani, haine, ciocolat i coulete cu flori. De asemenea, prjiturile dulci de fructe n forme de cruce sunt alimente popula re n Vinerea Mare.

8. Israel: "Cele Dousprezece staii ale Crucii"

Patele n Israel are o semnificaie special, deoarece ritualurile cretine au rdcini n tradiiile evreieti. Celebrarea Patelui evreiesc, care comemoreaz exodul evreilor din captivitate, n Egipt, a fost legat de Pate (in ebraica Pasach) nc de la inceput. Astfel, pentru srbtorirea Patelui, credincioii cretini din intreaga lume se adun n Oraul Sfnt, Ierusalim. Masa de Pate este srbtorit la Biserica veche a Sfntului Mormnt din Ierusalim. n Israel, o mare parte din evrei nu l accept pe Iisus Hristos ca Mesia trimis de la Dumnezeu, i, prin urmare, acetia nu srbtoresc Rstignirea lui sau intoarcerea din regatul morii. n timpul Patelui, au loc multe procesiuni n Israel. Acestea urmeaz drumul lui Iisus la Golgota. Traseul este numit "Dousprezece Staii ale Crucii". De asemenea, multi turiti din diferite pri ale lumii vin s ia parte la aceast procesiune. Participarea este considerat o practic sfnt pentru cretini. 9. Brazilia: Reete tradiionale i palmieri "mpodobii"

Srbtoarea Patelui n Brazilia ncepe cu ritualuri din Sptmna Mare, care implic binecuvntarea ramurilor de palmier, mbrcate cu esturi complicate, reprezentnd cruci, scrisori i alte obiecte conexe. Ca n multe alte ri, cretinii n Brazilia particip la cltorii, n care se transport statui cu Fecioara Maria i trupul Domnului Iisus Hristos. Brazilienii consum de Pate "pacoca", o delicates special pregtit prin amestecarea de nuci zdrobite cu alte

18

ingrediente, care este oferit n case oaspeilor. n mod tradiional, reetele traditionale sunt pregtite n ziua de Pate. Acestea includ "clipfish", oule de ciocolat i tortul n forma de inel. 10. SUA: Pomul mpodobit

n duminica Patelui, la New York i n alte orase, au loc parade ma ri de Pate. Srbtoarea este uor de observat prin pieele frumos decorate i casele mpodobite. Srbtoarea Patelui n SUA este foarte comercializat. Simboluri precum iepurai, ou colorate, copaci mpodobii i carne de miel se gsesc n diferite forme. Iepuraul de Pate i oule de lemn au fost introduse n folclorul american de colonitii germani, care au sosit n ar n jurul anului 1700. Treptat, poporul american a importat i alte tradiii, dintre care cea mai de succes s -a dovedit a fi decorarea unui copac cu ou de Pate i desenarea lui cu diverse simboluri specifice Srbtorii. 11. Romania: Oule ncondeiate

Patele n Romnia este srbtorit n conformitate cu ritualurile din Biserica Ortodox. ntregul sezon de Paste este format din Smbta de Florii (Smbta lui Lazar), Ziua Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor i Duminca Pastelui. Smbta seara, oamenii merg la biseric la miezul nopii, lund cu ei un castron de Pasc, ou i friptur, pentru ca aceste alimente s fie binecuvntate de preoi. La intoarcerea acas la mas, oamenii mnnc inti din alimentele sfinite i abia apoi din alte bucate. ncepnd cu Joia Mare, oamenii incep s picteze oule ntr-un mod foarte deosebit. Culoarea predominant este rou, dar sunt aplicate i alte culori precum galben, verde, albastru, chiar i negru. Oule decorate sau "ou incondeiate" sunt specifice Srbtorii Patelui n Romania. De asemenea, n Joia Mare se coace un tort special cunoscut sub numele de Pasc, care poate a vea o form rotund (amintind scutecele lui Iisus) sau una dreptunghiular (form de mormant). n unele regiuni (Bucovina, Transilvania), exist o tradiie numit "umezire". Luni dimineaa, n a doua zi de Pate, bieii iau glei de ap i se duc la casele cu fete nemritate. n cazul n care le gsesc dormind, arunc apa peste ele. Se spune despre fetele care sunt udate c se vor cstori n curnd. Ele i rspltesc pe bieti cu ou frumos decorate i Pasc.

DuminicaFloriilor Floriile este o sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor. Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor. Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin.Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.

19

Pastele

in

Germania

Se crede ca termenul german "Ostern" vine de la o zeita anglo-saxona din antichitate numita "Eastre", sau "Ostara". Traditiile de Paste pentru germani sunt foarte importante. Pastele si Craciunul sunt cele mai importante sarbatori in Germania. In aceasta zi sacra toti crestinii sarbatoresc invierea lui Iisus . Este cel mai mare si mai placut eveniment din tot anul pentru crestini. In casele crestinilor se face curatenia de primavara si se decoreaza interioarele pentru Paste, la ferestre se pun desene cu iepurasi, oua si alte decoratiuni specifice acestei sarbatori. Pentru copii, simbolul Pastelui este iepurasul. Copaceii de Paste decorati cu oua fac parte de mult timp din traditiile Germaniei. Sarbatoarea Pastelui este foarte importanta si incepe cu mersul la biserica in Duminica Mare.

Aparitia Iepurasului in cadrul traditiilor de Pasti se datoreaza pastrarii ritualurilor pagane si zeitatilor venerate din cele mai vechi timpuri, acest animal minunat find vazut, la fel ca si astazi, ca un simbol al fertilitatii. Exista o legenda veche, care spune ca, intr-o zi de iarna, zeita Eostre a gasit o pasare ranita intr-o padure. Pentru a salva pasarea, zeita a transformat-o intr-o iepurita cu capacitatea de a depune oua. Exista diferite obiceiuri si traditii pentru celebrarea Inaltarii la cer a Domnului nostru Isus, Ispasul sau asanumitul "Pastele Cailor ". Ispas este personajul mitic care se crede ca a fost martorul momentului (impreuna cu cei inviati) inaltarii la cer a Domnului Hristos. Pornind de la ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, oamenii se saluta prin a spune "Hristos a inviat!", raspunsul la acest salut fiind "Adevarat a inviat!". In ziua de Inaltare, oamenii spun: "Hristos s-a inaltat!" si raspunsul la aceasta este: "Adevarat s-a inaltat!" Acest obicei dureaza pana a doua zi dupa Ispas. 20

Exista obiceiuri si credinte romanesti care pot parea neobisnuite sau interesante. Astfel este obiceiul oamenilor de a purta frunze de nuci in jurul taliei, pentru ca se spune ca Hristos a purtat astfel de frunze in timpul Inaltarii Sale. De asemenea, potrivit credintei populare, cei care mor in ziua de Ispas merg direct in cer. Un alt ritual straniu consta in taierea parului din coada vacii si ingroparea acestuia intr-un musuroi de furnici in timp ce se rosteste urmatoarea binecuvantare: "Fie ca Dumnezeu sa va dea atat de multi miei si vitei cat de multe sunt furnicile din acest musuroi!".

Dupa o perioada foarte stricta de post, nemtii servesc la masa de Paste mancaruri traditionale, cum ar fi friptura de miel si cozonacul in forma de miel. De Pasti copiii joaca un joc: se intrec in rostogolirea oualor colorate pe pante din iarba sau le ciocnesc la capetele ascutite si copilul al carui ou nu s-a spart, il obtine si pe cel spart. Stiti cum e cu Pastele prin Occident, nici nu a disparut din raftul supermarket-urilor Aldi, Lidl und Co, ultimul mos de ciocolata, si este deja inlocuit cu Iepurasi care mai de care mai viu colorati, cosulete cu oua mari si mici, care-ti iau ochii. Uite asa, iti lasa gura apa numai citind ingredientele pe creeatiile culinare destinate sarbatorilor de Paste.

Cozonacul e facut de catre gospodine, face parte din bunataturile ce trebuie sa fie pe masa de Sfintele Pasti. Pasca este specific acestor srbtori. De obicei, gospodinele o pregtesc n cminul lor i are form rotund. Pasca trebuie s fie mpodobit la mijloc cu o cruce, iar pe margine cu o mpletitur din aluat. Cand baga pasca la cuptor, femeile spun (dand cu lopata semnul crucii pe usa cuptorului): Cruce-n casa, Cruce-n piatra, Dumnezeu cu noi la masa,

21

Maica Precista pe fereastra.

22