Sunteți pe pagina 1din 187

ASIGURRI I REASIGURRI Note de curs Autori: Stanislav Fotescu Anatol ugulschi Chiinu 2006

Tema 1. Esena economic, rolul i funciile asigurrii in economia de pia 1. Obiectul de studiu, metodele, structura i scopul cursului. 2. Forele distructive ale naturii i accidentele pericole permanente pentru via, integritatea corporal a omului i bunurile lui. 3. Forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva aciunii forelor distructive ale naturii i a accidentelor. 4 Tipuri de fonduri de asigurare. 5. Asigurrile categorie economic: funciile, rolul i importana lor in activitatea economic. 1. Obiectul de studiu, metodele, structura i scopul cursului Activitatea de asigurare constituie pentru unii un mit, pentru alii o fascinan. Pentru muli oameni, chiar i intreprinztori, asigurrile constituie o problem complex pe care nu o pot explica in totalitate sau pe care o ineleg doar parial. i totui, asigurrile sunt o realitate economic social care insoete i marcheaz istoria dezvoltrii omenirii. Activitatea de asigurare a aprut din nevoia fireasc de protecie a omului impotriva calamitilor naturii, impotriva consecinelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existen in condiiile pierderii sau limitrii capacitii de munc in urma bolilor sau btraneii. Dezvoltarea societii a insemnat o continu strdanie a omului in a gsi cele mai bune forme de protecie. In organizarea i aprarea vieii lor, ca i in procesul producerii bunurilor materiale i desfurarea altor activiti,

oamenii s-au aflat intr-o lupt continu cu unele fenomene ale naturii care pot impiedica desfurarea normal a activitii umane. Dei au obinut mari succese in lupta cu forele naturii, oamenii sunt inc neputincioi in faa unor calamiti ale naturii, precum: furtunile, uraganele, cutremurele de pmant, alunecrile de teren, grindin, ingheurile etc. Impotriva acestor fenomene tiina nu a gsit deocamdat mijloace tehnice suficiente de lupt, deci ele aduc in continuare societii mari prejudicii. In aceast situaie, omului i-a rmas calea solidarizrii pentru a suporta in comun efectele calamitilor naturii i ale accidentelor, i anume calea asigurrii i reasigurrii. Dezvoltarea activitii de asigurare a fost strins legat de activitatea economic, precum i de evoluia ralaiilor de drept. Economistul englez Adam Smith observ, ca asigurrile constituie o tehnic foarte eficient de a pulveriza pierderile individuale pe o
4

arie cat mai larg, facandu-le mai usor de suportat, prin acoperirea lor de ctre un numr cat mai mare de persoane. Actualmente, la baza asigurrilor st formarea i utilizarea fondului de asigurare. In procesul de formare i utilizare a acestuia intre participanii la asigurare se stabilesc anumite relaii economice. Astfel, la prima etap, fluxurile bneti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoanele fizice i juridice asigurate ctre companiile de asigurare. La etapa urmtoare, fluxurile bneti sub form de despgubiri sau sume asigurate pornesc de la fondul de asigurare, constituit la dispoziia companiilor specializate, ctre asiguraii care au fost afectai de fenomenele asigurate. De aici rezult,

c asigurrile reprezint un sistem de relaii menite s protejeze interesele personale i/sau patrimoniale ale asigurailor prin formarea de fonduri bneti din contul primelor de asigurare pltite de asigurat, in schimbul crora asigurtorul ii asum obligaia c la producerea riscului asigurat s-i plteasc asiguratului suma de asigurare sau despgubirea de asigurare. La cursul respectiv se studiaz semnificaia terminologiei, clasificarea, bazele juridice ale asigurrilor i reasigurrilor, conceptul i particularitile constituirii pieei asigurrilor, principiile organizatorice de infiinare a sistemului societilor de asigurare, probleme privind reglementarea de ctre stat a activitii desfurate de ctre societile de asigurare in perioada de constituire a relaiilor de pia, regulamentele unor tipuri de asigurri (asigurrile de persoane, de bunuri, asigurarea de rspundere a riscurilor economice externe i din activitatea de antreprenoriat), problemele ce in de reasigurri i de particularitile aplicrii lor in Republica Moldova. 2. Forele distructive ale naturii i accidentele pericole permanente pentru viaa, integritatea corporal a omului i bunurile lui Forele naturii, dezvoltarea tiinei i tehnicii i activitatea omului sunt principalele cauze generatoare de pagube in economie. Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube in dou mari categorii: independente de voina oamenilor, care au caracter obiectiv, legate de comportarea oamenilor, acestea avand un caracter subiectiv.
5

Din prima categorie fac parte forele distructive ale naturii, care nu pot fi controlate

i evitate de om (cutremure de pmant, secet, alunecri de teren, uragane, furtuni, grindin, deces etc.) Din cea de-a doua categorie fac parte acele insuiri (caliti sau defecte), comportamente ale omului (neglijen, neatenie, grab, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc. Calamitile naturale care au o larg arie de rspandire pe glob i care aduc cele mai mari pagube sunt: Inundaiile se produc fie vara, in regiunile cu clim tropical ori musonic, fie primvara, in regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zpezii sau a gheii. Seceta afecteaz puternic activitatea economic i, prin aceasta, pericliteaz insi viaa oamenilor. Cutremurele de pmnt constituie unele dintre cele mai de temut fenomene ale naturii, deoarece pot provoca imense pagube materiale, la suprafaa pmantului, precum i modificri profunde ale structurii subsolului i ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe intregul glob se produc mii de cutremure, dintre care puine la numr sunt percepute de oameni i mai puine provoac pierderi materiale i umane mici. Incendiile la fel ca i alte calamiti naturale, constituie un factor perturbant al activitii economice. Ele pot fi provocate din cauze independente de voina oamenilor, fie din neglijen sau aciuni criminale; incendiile distrug bunuri materiale, intrerup procesul de producie, afecteaz circulaia transporturilor, viaa i integritatea corporal a oamenilor. Altele ( sursa I. Vcrel Asigurri i Reasigurri pag. 21-

42) Dezvoltarea tiinei i tehnicii, dei face posibil creterea rapid a produciei, poate provoca accidente ce pot avaria sau distruge parial sau totalmente mijloacele de producie i bunurile de consum, poate afecta capacitatea de munc i chiar viaa oamenilor (de exemplu: folosirea energiei atomice in scopuri militare, precum i ieirea acesteia de sub control in urma unor accidente, dezvoltarea traficului rutier, feroviar, aerian i maritim sporesc pericolele ce amenin umanitatea).
6

Indeplinirea intr-un mod necorespunztor a atribuiilor ce-i revin in activitatea economic sau comportarea sa necorespunztoare a omului in societate, de asemenea pot provoca pierderi materiale sau umane importante. Aici se includ pericolele la care sunt supui oamenii in propria lor gospodrie, la locul de munc, pe strad, in timpul deplasrii lor cu diferite mijloace de transport etc. 3. Forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva aciunii forelor distructive ale naturii i a accidentelor In natur i in societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o frecven mai mult sau mai puin regulat i pe care oamenii s-au obinuit s le intampine in diferit mod in vederea satisfacerii intereselor lor economice i sociale. Pentru intampinarea acestor evenimente potenaile i in general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe ci. Cele mai principale forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva riscurilor sunt: Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea msurilor capabile s fac imposibil producerea riscului (de exemplu: renunarea la

cultivarea, in anumite zone, a plantelor care sunt deosebit de sensibile la grindin i cultivarea altor plante, mai rezistente in zonele respective, evitarea practicrii unor meserii de ctre persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.; Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Dup producerea evenimentelor distructive, ins inainte ca acestea s se fi incheiat, persoanele interesate sunt obligate s ia msuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate (de exemplu: la stingerea i localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au imbolnvit, pierzandu-i capacitatea de munc); Formarea unor fonduri de rezerv in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de ctre unitatea economic a unui fond de rezerv, pe care s-l foloseasc pentru acoperirea pagubelor provocate de calamiti sau de accidente (autofinanarea); Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza in condiiile in care persoana fizic sau juridic ameninat de un risc oaricare (sau de un complex de riscuri) este de accord s plteasc o sum de bani unei altei persoane (de regul
7

o companie specializat in asigurri), iar aceasta din urm se angajaz sa suporte paguba provocat de riscul (complexul de riscuri) respectiv. Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitile de combatere a riscurilor indicate supra depinde de condiiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate, de puterea

economic a acesteia, de efortul financiar pe care il reclam soluia considerat in raport cu mrimea pagubei la care se poate atepta in urma producerii riscului. Ultima modalitate se aplic atunci cand celelalte msuri nu pot fi luate in considerare din motive legate de natura i marimea riscului, de capacitatea economic a persoanei fizice sau juridice interesate, de economicitatea soluiilor etc. 4. Tipuri de fonduri de asigurare Societatea uman cunoate variate forme de constituire a fondurilor bneti de care are nevoie in caz de producere a unor calamiti naturale sau accidente. Prin constituirea fondului de asigurare se realizeaz interesele colective i cele personale ale membrilor societii, sunt determinate aspecte variate economice i sociale ale activitii cotidiene. Experiena public a elaborat trei forme organizatorice principale de constituire a fondului de asigurare: a) fonduri de rezerv constituite in mod individual; b) fonduri de rezerv i/sau de asigurare constituite in mod centralizat; c) fonduri de asigurare propriu-zis, constituite la dispoziia unor societi comerciale sau a unor organizaii mutuale de asigurare prin plata primelor de asigurare. a) Constituirea fondurilor de rezerv in mod individual are la baz autoasigurarea. Actualmente, autoasigurarea se manifest prin fondul de risc, care se constituie de ctre agenii economici cu diverse forme organizaional-juridice pentru asigurarea activitii lor in caz de producere a unor evenimente nefavorabile. Concomitent, antreprenorii iau msuri ce garanteaz stabilitatea financiar a activitii de producere. De regul,

intreprinderile constituie un asemenea fond in mrime de 15% din capitalul social. Gradul de compensare a pierderilor suportate i posibilitile de reluare a procesului de producie temporar intrerupt depinde de mrimea fondului constituit. In aceste condiii, se pune problema mrimii acestor rezerve materiale i bneti, astfel incat s se creeze posibilitatea acoperirii riscurilor, orcare ar fi proporiile lor. Teoretic vorbind, aceste rezerve ar trebui s fie egale cu valoarea intregului patrimoniu al intreprinderii. Constituirea practic a unor
8

astfel de rezerve, la acest nivel, este ins imposibil, dar i ineficient pentru societate. Este de notat i faptul c, pe de o parte, constituirea fondului de rezerv reclam costuri suplimentare, iar, pe de alt parte, este necesar ca acestea s aib un anumit grad de lichiditate, pentru a putea fi folosite de indat ce apare nevoia reparrii prejudiciului pentru care a fost constituit (sub form de depuneri bancare, aciuni negociabile la bursa de valori etc.) b) Fond de rezerv i/sau de asigurare centralizat, se consider in literatura de specialitate, fondul constituit pe cale bugetar. Acesta se constituie din contul mijloacelor generale de stat i este destinat pentru a garanta recuperarea daunei, lichidarea consecinelor calamitilor naturale i ale avariilor de proporii, care constituie o situaie extremal, cauzand astfel destrugeri i victime umane de proporii foarte mari. Acest fond se constituie atat sub form material (materiale, combustibil, produse alimentare), cat i sub form bneasc, rezerve financiare publice. Prerogativa gestionrii fondului centralizat ii aparine guvernului. Specialitii consider c pe viitor acestei metode de formare a

fondului de rezerv i se va reduce din importan, - urmare a faptului c, pe msura ce ponderea proprietii de stat se va diminua in favoarea proprietii private, i resursele prevzute la partea de cheltuieli a bugetului de stat, cu aceast destinaie, vor scdea. In plus, aceast form prezint i unele dezavantaje. Astfel, constituirea fondului de rezerv i/sau de asigurare facandu-se pe seama veniturilor bugetului de stat, costurile acestei protecii nu se mai reflect in gestiunea financiar a unitilor economice. Se creeaz impresia fals c protecia impotriva fenomenelor viitoare i incerte nu cost nimic. c) A treia, i cea mai important, form de constituire a fondului destinat acoperirii pagubelor produse de calamiti i accidente se realizeaz prin intermediul unor organizaii specializate (societi de asigurare-reasigurare, brocheri in asigurri, organizaii de asigurare mutuale etc). Acest form se caracterizeaz prin faptul c fondul se constituie in mod descentralizat, pe seama contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate (prime sau cotizaii), dar se utilizeaz in mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai, adic pierderile provocate de calamitile naturale i accidente se repartizeaz asupra tuturor persoanelor ce au constituit fondul. Crearea fondului de asigurare propriuzis se bazeaz pe principiul mutualitii. Mutualitatea const in accea c fiecare persoan din grupul respectiv are in acelai timp atat calitatea de asigurat, cat i cea de asigurtor.
9

Toi participanii la asigurare au obligaia s plteasc o sum modest, numit prim de asigurare pentru constituirea fondului de asigurare, din care se compenseaz daunele suferite de asigurai i se pltesc sumele asigurate in urma

survenirii riscului cuprins in asigurare. 5. Asigurrile categorie economic: funciile, rolul i importana lor in activitatea economic Dac vorbim despre importana asigurrilor, trebuie menionat faptul c asigurrile capt o dezvoltare tot mai larg in randul celorlalte activiti desfurate in sistemul economic. Importana asigurrilor are i un aspect economic, care const in urmtoarele: prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comuniti de risc i aplicarea principiului mutualitii in suportarea pagubelor, asigurarea contribuie la desfurarea fr intrerupere a procesului de producie; prin plasamentele fcute pe piaa capitalului, companiile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului i la finanarea unor proiecte economice; asigurarea particip la finanarea unor aciuni de prevenire i combatere a unor evenimente generatoare de pagube, contribuind astfel la meninerea integritii proprietii de stat, private i mixte; prin asigurarea i reasigurarea mrfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comer internaional, precum i a mijloacelor cu care acestea sunt transportate se poate procura valuta necesar acoperirii unor eventuale pagube sau se pot realiza importante economii in valut; prin operaiuni de primire i cedare a unor riscuri pe piaa internaional de asigurri se contribuie la extinderea relaiilor comerciale internaionale. Elemente care atest importana asigurrior sunt i funciile

pe care ele le indeplinesc in cadrul societii. Funcia principal a asigurrii funcia de repartiie se manifest, in primul rand, in procesul de formare a fondului de asigurare, la dispoziia organizaiei de asigurare, pe seama primei de asigurare (contribuiei), suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse in asigurare.
10

In al doilea rand, aceast funcie se manifest in procesul de dirijare a fondului de asigurare ctre destinaiile sale legale, i anume: plata indemnizaiilor de asigurare, finanarea unor aciuni cu caracter preventiv, acoperirea cheltuielilor administrative i gospodreti ale organizaiei de asigurare i constituirea unor fonduri de rezerv. La fel, prin intermediul funciei de repartiie impozitele datorate de organizaiile de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat, iar contribuiile cuvenite asigurrilor sociale sunt indreptate ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. Funcia de control ca funcie complementar a asigurrii, urmrete modul in care se incaseaz primele de asigurare i alte venituri ale organizaiei de asigurare, cum se efectueaz plile cu titlul de indemnizaie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative i gospodreti etc, cum sunt respectate drepturile cuvenite asigurailor, dac sunt indeplinite integral i la timp obligaiile financiare ale instituiei de asigurare ctre teri. Alte funcii specifice activitii de asigurare Funcia de compensare a pagubelor reprezint principala funcie a asigurrilor i prezint interes atat pentru asigurat, cat i pentru economia unei ri:

pentru asigurat, asigurarea d o marj de siguran cu privire la protecia bunurilor i a vieii, iar, pentru ansamblul economiei naionale, asigurarea nu poate preintampina pagubele, dar, prin acordarea operativ de despgubiri, poate s realizeze, intr-un termen relativ rezonabil, refacerea condiiilor pentru desfurarea activitii productive sau realizarea capacitii de munc a persoanelor vtmate. Funcia de prevenire a producerii pagubelor este a doua funcie ca importan i se realizeaz pe dou ci: prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor; prin crearea unor asemenea condiii de asigurare care s-i constrang pe asiguratori s promoveze aciuni de prevenire a evenimentelor i s-i cointereseze in meninerea in bun stare a bunurilor asigurate. Funcia financiar rezid in aceea c asigurarea este apreciat ca fiind una dintre parghiile sistemului financiar. Incasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exerciiului financiar i scadena la inceputul anului de referin.
11

Plata despgubirilor i a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe msura apariiei i argumentrii necesitii plilor. Diferena dintre incasri i pli poate fi utilizat ca surs general de creditare in economie, fiind constituit in depozite sau in disponibiliti curente la bnci. Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiar, dar i un institut de

drept, deoarece, ca i dreptul in general, ea indeplinete i funcia educativ. In normele de drept statul sub form de drepturi i obligaii juridice prevede pentru membrii societii o comportare cuvenit. Normele de drept care reglementeaz asigurarea, de asemenea, stimuleaz o comportare cuvenit a subiecilor asigurrii, aceasta atingandu-se pe calea stabilirii unor inlesniri i sanciuni. Intrebri de verificare 1. Numii factorii care au contribuit la dezvoltarea relaiilor de asigurare? 2. Definii ce reprezint asigurrile? 3. Cum pot fi grupate cauzele ce genereaz pagube? 4. Care sunt formele de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva aciunii forelor distructive? 5. Explicai in ce const trecerea riscului asupra altei persoane? 6. Enumerai principalele forme de constituire a fondurilor de asigurare? 7. Analizai dezavantajale fondurilor individuale i centralizate? 8. In ce const principiul mutualitii? 9. Care sunt funciile asigurrilor? 10. In ce const funcia financiar? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Cele mai principale forme de protecie a oamenilor i bunurilor impotriva riscurilor sunt: a) b) c) d)
12

Testul nr. 2 Asigurarea, cea mai eficient form a prevederii, are la baz principiul: 1. subrogaiei;

2. interesului asigurabil; 3. rspunderii limitate; 4. mutualitii. Testul nr. 3 Asigurrile indeplinesc urmtoarele funcii: 1. de distribuire; 2. de repartiie; 3. de acumulare; 4. de control; Testul nr. 4 Pe ling funcia de repartiie i cea de control, enumerai celelalte 3 funcii specifice asigurrilor Testul nr. 5 Funcia de repartiie ca fiind una dintre principalele funcii a asigurrilor: 1. se manifest, in primul rind, in procesul de formare a fondului de asigurare, la dispoziia organizaiei de asigurare, pe seama primei de asigurare, suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse in asigurare; 2. ca funcie complementar a asigurrii, urmrete modul cum se incaseaz primele de asigurare i alte venituri ale organizaiei de asigurare, cum se electueaz plile cu titlul de indemnizaie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative i gospodreti; 3. rezid in aceea c asigurarea este apreciat ca fiind una din pirghile sistemului financiar. Incasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exerciiului financiar i scadena la inceputul anuui de referin. Testul nr. 6 Sursele de formare a fondului de asigurare propriu-zis sunt: 1. Impozitele i taxele; 2. Primele de asigurare;
13

3. Veniturile individuale; Testul nr. 7

Asigurrile reprezint _____________________ Testul nr. 8 Fondul centralizat de asigurare este: 1. un fond reflectat la capitolul cheltuieli in bugetul de stat; 2. un fond gestionat de ctre organul public de supraveghere a asigurrilor; 3. un fond constituit de ctre asociaia naional a asigurtorilor. Testul nr. 9 Caracterizai fondul de asigurare propriu-zis i in ce const principiul mutualitii Testul nr. 10 Aspectul economic al asigurrilor const in urmtoarele: a) b) c) d) e) Tema 2. Conceptul de asigurare 1. Evoluia conceptului de asigurare. 2. Asigurarea sub aspect juridic i economic. 3. Alte abordri economice i financiare ale asigurrii. 1. Evoluia conceptului de asigurare Comunitatea de risc i mutualitatea au constituit premise eseniale pentru inelegerea faptului c in faa unor pericole doar unirea face putere, i c pentru a le face fa este necesar constituirea unui fond comun a crui utilizare s aib loc pe baza principiului toi pentru unul i unul pentru toi. Asigurarea este una dintre cele mai vechi invenii ale omenirii. Ideea ei se pierde in adancul secolelor. Dup prerea savanilor, primele forme de asigurare se intalnesc cu dou milenii inaintea erei noastre in legile lui Hammurabi,
14

care prevedea incheierea unor inelegeri intre participanii la caravana comercial cu privire la aceea ca unul din ei s suporte, colaborand, in drum pierderile de pe urma

atacurilor talhreti, jafurilor, furturilor etc. Ce se inelege prin asigurare? Aceast intrebare a atras atenia multor cercettori. Problemele asigurrii sunt tratate in numeroase lucrri ale economitilor i juritilot din diferite ri. Aproape fiecare savant, care s-a ocupat de problemele asigurrii, tindea s formuleze definiie a noiunii proprie de asigurare. Pentru discutarea teoriilor i noiunilor contemporane ce vizeaz asigurarea, in anul 1960, la Luxemburg, a fost convocat primul congres al Uniunii internaionale a legislaiei cu privire la asigurare (AIDA). Dificultatea const in dezvluirea esenei acestei categorii economice, care la prima vedere este simpl i clar, intr-o astfel de noiune, care, pe de o parte, nu va fi prea ingust i va cuprinde toate tipurile de asigurare, iar, pe de alt parte, nu va fi prea larg, ca s nu cuprind in sfera sa elemente strine. Examinarea definiiilor date asigurrii trebuie de inceput cu cea formulat de V. K. Raiher, deoarece ea a fost prima, i intr-o oarecare msur a fost pus la baza celorlalte definiii, care au aprut mai tarziu. Asigurarea, susine Raiher, poate fi formulat ca o form de organizare a unui fond bnesc centralizat din contul unor mijloace descentralizate: din alocaiile fcute de participanii la acest fond. Din punctul de vedere al autorului, importana acestei noiuni reiese din universalitatea ei, ea putand fi aplicat pentru toate tipurile de asigurare, indiferent de trsturile ei specifice, i chiar asupra asigurrii sociale. Opiniile expuse mai tarziu de ctre economiti i ali specialiti au demonstrat c aceast definiie a intalnit un ir de observaii, in acelai rind critice, din cauz c in ea nu

au fost luate in consideraie trsturile de baz i rolul social-economic al activitii economice, care poart denumirea de asigurare, i de asemenea nu s-a fcut deosebirea dintre funciile asigurrii. O alt definiie a conceptului este formulat de F. V. Koniin. Conform acesteia asigurarea reprezint una dintre metodele de formare a unui fond bnesc pentru recuperarea din contul primelor de asigurare a pierderilor in economia naional, produse din cauza calamitilor naturale sau accidentelor i, de asemenea, pentru plata sumelor
15

corespunztoare in legtur cu survenirea unor anumite evenimente, legate de viaa i capacitatea de munc a celor asigurai. O alt definiie este dat de savantul din fosta R.D.G. G. Badera, care se deosebete de celelalte formulri prin faptul c in ea se pune accentul pe elementul de clas al asigurrii i se menioneaz formele (principiile) de creare a fondului de asigurare. Asigurarea scrie Badera este o form organizat de creare de ctre colectivele de persoane sau diferite grupe ale rezervelor financiare care se bazeaz pe principii benevole sau obligatorii i care se afl in mainile clasei dominante in aceast perioad de timp, i in mainile reprezentanilor, create pentru acoperirea necesitilor care pot fi calculate, necesiti ce apar in rezultatul unor evenimente intampltoare. Unii autori, formuland definiia conceptului de asigurare, evideniaz caracterul volitiv in aciunile persoanelor care particip la crearea fondului de asigurare. Din punctul lor de vedere, asigurarea reprezint nite relaii economice concrete, care se formeaz sub influena nemijlocit a unor cerine obiective de dezvoltare a

mijloacelor de producie care iau natere intre diferite categorii de persoane i colective i care se exprim prin aciuni volitive concrete ale persoanelor in vederea transferrii unei pri din profitul lor in fondul de asigurare, in scopul folosirii acestor surse bneti, in viitor, pentru recuperarea pagubelor pricinuite de calamiti naturale i alte accidente. Cu toate c aceast definiie este foarte larg, ea nu poart totui un caracter universal, deoarece, in esen, atinge numai asigurarea de bunuri. O deosebit importan pentru dezvoltarea teoriei economice a asigurrii o are definiia propus de L. A. Motilov: Asigurarea de stat reprezint o totalitate de relaii economice i financiare, prin intermediul crora se redistribuie o parte din venitul naional in interesele intririi economiei produciei obteti i bunstrii salariailor pe calea unei metode deosebite de creare a fondului de asigurare din contul depunerilor bneti efectuate de intreprinderi i organizaii i, de asemenea, de populaie, pentru folosirea lor strict dup destinaie despgubirea pierderilor participanilor la creerea fondului survenite de pe urma calamitilor naturale, accidentelor, etc. i acordarea ajutorului suplimentar cetenilor (membrilor familiilor lor), in cazul survenirii unor evenimente legate de viaa i sntatea acestora.
16

O definiie asemntoare cu cea a lui L. A. Motilov o intalnim la juritii din Romania Vcrel Iulian i Bercea Florin: Asigurarea exprim relaii de distribuire i redistribuire a produsului intern brut, relaii care apar in procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare in vederea desfurrii neintrerupte a activitii economice, pstrrii

integritii bunurilor asigurate, protejrii persoanelor fizice impotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viaa ori integritatea corporal, precum i onorrii obligaiilor de rspundere civil ce revin persoanelor fizice i juridice fa de teri. Definiia noiunea de asigurare formulat in Legea Federaiei Ruse cu privire la asigurri din 27 noiembrie 1992, articolul 2, sun astfel: Prin asigurare se ielege o totalitate de relaii, menite s apere interesele patrimoniale ale persoanelor fizice i juridice in cazul producerii unor evenimente (cazurilor asigurate) din contul fondurilor bneti create din depunerile de asigurare (primele de asigurare) efectuate de ele. 2. Asigurarea sub aspect juridic i economic Conceptul de asigurare poate fi abordat din punct de vedere: juridic, economic i financiar. Din punct de vedere juridic pentru a fi operant, asigurarea trebuie s capete o form juridic, fapt ce rezult dintr-un contract ca lege a prilor i din legea propriu-zis emis de puterea legislativ. Astfel, contractul de asigurare i legea de organizare a asigurrilor constituie izvoarele de drepturi i obligaii in materie de asigurri. Din punct de vedere economic asigurarea implic constituirea, in condiii specifice, a fondului de asigurare, in legtur cu care pot fi puse in eviden cateva aspecte: faptul c asigurarea se constituie sub form bneasc; fondul de asigurare se constituie descentralizat, la nivelul fiecrei societi de asigurare, pe seama primelor de asigurare incasate; constituirea i utilizarea fondului de asigurare implic relaii economice intre pri prin fluxurile bneti pe care le presupune incasarea

primelor i apoi plata despgubirilor aferente. Din punct de vedere financiar se poate aprecia c asigurarea se constituie intr-un intermediar financiar intre persoanele fizice asigurate care pltesc ealonat primele de asigurare i persoanele fizice sau juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare.
17

Premisele asigurrii Acestea rezid din caracterul evenimentului asigurat: Caracterul aleator al evenimentelor la care se refer asigurarea. Atfel, evenimentul trebuie s fie intampltor, realizarea lui s nu depind de voina prilor implicate in asigurare. In acest scop, pentru a fi asigurabil, evenimentul trebuie s fie posibil in viitor, cu consecine intrevzute, dar totui nesigur sub aspectul producerii, a msurii in care va provoca sau nu pagube i sub aspectul localizrii i al duratei; Caracterul evaluabil al evenimentelor . Astfel, pentru a fi asigurat, evenimentul trebuie s poat fi cuprins in cercetarea statistic, s decurg dup legitile evenimentelor intampltoare, incadrandu-se in legile de calcul a probabilitilor. Posibilitatea de evaluare a evenimentelor se refer la numrul de cazuri care se pot ivi i la nivelul la care e necesar acoperirea pagubelor. Aceasta face posibil stabilirea primelor de asigurare ce urmeaz a fi pltite. Mutualitatea reflect constituirea i utilizarea fondului de asigurare dup principiul unul pentru toi i toi pentru unul. Fondul de asigurare constituit exclusiv sub form bneasc prin contribuia unui

numr mare de persoane fizice i juridice - este utilizat in scopul inlturrii urmrilor generate de producerea evenimentelor asigurate. Extensia numeric a asigurailor reflect o cerin in derularea procesului de asigurare. Numrul de asigurai trebuie s fie suficient de mare pentru necesitile vizand calculul primelor de asigurare, evaluarea i dispersia riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare i utilizarea lui eficient. Echidistana asigurailor fa de risc e necesar. Mai precis, se impune identificarea intereselor similare ale asigurailor pentru a promova o anumit form de asigurare i despgubirea in acelai fel a asigurailor pentru o anumit categorie de riscuri. Mutualitatea fondului de asigurare are un rol deosebit de important. Din acest motiv, nu intr in sfera asigurrilor rezervele centralizate ale societii sau ale agenilor economici, chiar dac acestea ar avea ca destinaie acoperirea calamitilor
18

la nivel de referin. In consecin, conceptul de autoasigurare vehiculat in teoria economic nu are relevan pentru a explica conceptul de asigurare, tocmai pentru c nu are la baz premisa obligatorie a mutualitii. Promovarea asigurrilor implic urmtoarele condiii obiective i subiective: Condiii subiective: Interesul pentru asigurare ar putea fi interpretat prin simul necesitii de a identifica, a preveni i a preintampina evenimentele, riscurile generatoare de pagube. Acesta se afl in corelaie cu evoluia general a societii,

cu nivelul ei de dezvoltare, cu nivelul de cultur i civilizaie a omului. Suportabilitatea financiar a asigurrii se refer la posibilitile financiare ale persoanelor fizice i juridice de a suporta plata primelor de asigurare. Cu alte cuvinte, suportabilitatea financiar a asigurrii poate promova interesul pentru asigurare, il poate bloca sau il poate amana. Condiiile obiective se refer la caracteristicile impuse evenimentelor pentru a intra in sfera asigurrilor: 1. s fie sporadice; 2. s aib o anumit regularitate; 3. s aib extensie teritorial; 4. s se produc in viitor. Delimitrile conceptuale ale asigurrii In sensul cel mai larg, fie ca relaie, fie ca sistem, asigurrile pot fi abordate ca: asigurri sociale; asigurri comerciale. Asigurrile sociale se refer la persoane, avand menirea de a crea unelerezerve bneti centralizate, destinate proteciei, sub diferite forme, a membrilor societii. Asigurrile comerciale sunt realizate de firme prin societi specializate i pe principii economice. Asigurrile comerciale pot fi: de bunuri, persoane sau rspundere civil. Promovarea lor implic societile de asigurare in calitate de asigurator i persoana fizic sau juridic in calitate de asigurat, aflate in raporturi oneroase vizand: plata unor prime de asigurare, preluarea proteciei impotriva anumitor riscuri, despgubirea pentru pagubele generate de riscurile asigurate.
19

3. Alte abordri economice i financiare ale asigurrii In rile dezvoltate asigurrile au devenit o important

ramur a economiei naionale pentru c, prin valoarea adugat creat, societile de asigurare, de intermediere sau de prestri de servicii inedite particip la sporirea produsului intern brut, ofer locuri de munc, particip la oferta de capital de imprumut pe piaa financiar i prin sumele acordate asigurailor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate. Unii specialiti pun in eviden anumite valene ale asigurrilor: calitatea de ramur prestatoare de servicii; de intermediar financiar; de activitate financiar. Asigurarea ca ramur prestatoare de servicii se relev prin faptul c societatea de asigurare, in schimbul primelor de asigurare incasate, ofer asiguratului un produs necorporal specific, i anume: preluarea rspunderii pentru riscurile asigurate, securitatea pentru cazurile convenite prin contractul de asigurare. Asigurarea ca intermediar financiar rezid in faptul c, mai ales in asigurrile de via, societatea de asigurare ofer asigurailor nu numai protecia de asigurare, ci i instrumentele de economisire i de fructificare a resurselor bneti. Asigurarea ca activitatea financiar const in aceea c, in perioada derulrii contractului de asigurare, asigurarea e influenat atat de mrimea absolut nominal a sumei acumulate, cat i de mrimea real a acesteia. Astfel, contractul de asigurare apare ca o crean condiionat emis de asigurator i achiziionat de asigurat. Intrebri de verificare 1. Ce se inelege prin asigurare? 2. Care formulare a conceptului de asigurare este mai corect?

3. Analizai conceptul de asigurare din punct de vedere juridic 4. Care este legtura dintre asigurrile sociale i asigurrile economice? 5. Rolul asigurrilor in sistemul economic? 6. Care este deosebirea dintre asigurri sociale i asigurri comerciale? 7. Ce reprezint asigurarea de stat? 8. Enumerai i analizai premisele asigurrii 9. Prin ce se relev asigurarea ca ramur prestatoare de servicii?
20

10.Ce reflect extensia numeric a asigurailor? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Fondul de autoasigurare este un fond costituit: a) din veniturile agentului economic; b) din profitul brut al agentului economic; c) din profitul net al agentului economic, el fiind ca un supliment al capitalului social. Testul nr. 2 Caracterul economic al activitii de asigurare se manifest prin: a) efectuarea decontrilor cu agenii economici b) acordarea ajutoarelor logistice persoanelor sinistrate; c) incasarea primelor de asigurare i acordarea sumelor asigurate i a despgubirilor de asigurare membrilor comunitii de risc. Testul nr. 3 Potrivit Legii cu privire la activitatea asigurrilor, exist urmtoarele domenii de asigurare: a) asigurri de bunuri; b) asigurri sociale; c) asigurari de rspundere civil; d) asigurari de persoane. Testul nr. 4 Fondul de asigurare propriu-zis este un fond: a) constituit de ctre societile comerciale de asigurare din

primele de asigurare incasate, datorit caracterului aleatoriu al riscurilor asigurate; b) constituit de ctre toi agenii economici din profitul net; c) constituit in bugetul de stat la capitolul cheltuieli Testul nr. 5 Care sunt cele trei principii folosite la acordarea despgubirii? a) principiul rspunderii limitate, b) principiul mutualitii;
21

c) principiul primului risc; d) principiul rspunderii proporionale. Variante de rspuns: 1. a+b+c; 2. a+b+d; 3. a+c+d; Testul nr. 6 Care dintre urmtoarele trsturi nu este specific domeniului asigurrilor: a) acoper in intregime pagubele produse de riscuri; b) ramur prestatoare de servicii; c) se bazeaz pe principiul mutualitii; d) calitatea de intermediar financiar. Testul nr. 7 Caracterizai asigurarea ca activitate financiar Testul nr. 8 Din punct de vedere juridic pentru a fi operant, asigurarea trebuie s capete o form juridic, fapt ce rezult dintr-un contract ca lege a prilor i din legea propriu-zis emis de puterea legislativ. Astfel, contractul de asigurare i legea de organizare a asigurrilor constituie izvoarele de drepturi i obligaii in materie de asigurri. (adevrat sau fals) Testul nr. 9 Ca condiie subiectiv, caracterizai interesul pentru asigurare Testul nr. 10

Ce implic asigurarea din punct de vedere economic Tema 3. Elementele tehnice i clasificarea asigurrilor 1. Elementele tehnice ale asigurrilor ce exprim condiiile generale ale asigurrilor. 2. Bazele generale i principiile de clasificare a asigurrilor.
22

1. Elementele tehnice ale asigurrilor ce exprim condiiile generale ale asigurrilor Coninutul complex i formele in care se perfecteaz asigurrile sunt foarte variate. Cu toate acestea, ele au anumite elemente comune: Subiectul asigurrii asigurarea implic o serie de pri sau subiecte, pesoane fizice sau juridice, intre care se nasc raporturi juridice pe temeiuri legale sau contractuale. Aceti subieci sunt: asiguratorul este persoana juridic (societatea de asigurri) care, in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurai, ii asum responsabilitatea: de a acoperi pagubele bunurilor asigurate provocate de anumite calamiti naturale sau accidente, de a plti suma asigurat la producerea unui anumit eveniment in viaa persoanei respective sau de a plti despgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde, in baza legii, fa de alte persoane; asiguratul poate fi: persoana fizic sau juridic care, in schimbul primei de asigurare, pltite asiguratorului, ii asigur bunurile impotriva anumitor calamiti naturale sau accidente, sau persoana fizic care se asigur impotriva unor evenimente care pot s apar in viaa sa, precum i persoana fizic sau juridic care se asigur pentru prejuduciul pe care il poate produce

unor tere persoane. Contractantul asigurrii persoana fizic sau juridic care poate incheia asigurarea, fr a obine prin aceasta calitatea de asigurat (de exemplu: un agent economic poate s incheie asigurarea pentru salariaiii si transportai la i de la locul de munc). Beneficiarul asigurrii este persoana care are dreptul s incaseze suma asigurat sau despgubirea, fr s fie neaprat parte in contractul de asigurare. Obiectul asigurrii poate fi reprezentat de: bunuri asigurrile de bunuri implic plata unor despgubiri de ctre asigurtor in favoarea asiguratului, in cazul in care, datorit unor calamiti, accidente, se produc pagube, prejudicii bunurilor asigurate; persoane acestea pot constitui obiect in asigurare prin faptul c asigurtorul garanteaz persoanei fizice ca asigurat sau unei tere persoane ca beneficiar in
23

asigurare plata sumei asigurate, la ivirea evenimentului in funcie de care s-a perfectat asigurarea; rspunderea civil asiguratorul preia asupra sa obligaiile de despgubire pe care asiguratul le-ar putea avea fa de o ter persoan fizic sau juridic, creia asiguratul i-a produs un prejudiciu. Riscul noiunea de risc este esenial i caracteristic in ansamblul elementelor generale ale asigurrilor. Riscul are semnificaii multiple: pericol sau primejdie posibil sau eveniment incert, posibil i viitor, care ar putea afecta bunurile, capacitatea de munc, sntatea, viaa, etc. Riscurile pot fi provocate de forele naturii, acestea putand aciona cu caracter accidental (for major, incendiu etc.) sau cu caracter

permanent (ex.: uzura). Riscurile pot fi provocate, de asemenea, de fore umane ca urmare a unor interese individuale deosebite, a influenelor economice etc. Riscurile mai pot fi provocate de imperfeciunile comportamentului uman. Riscul asigurabil este fenomenul, evenimentul sau un grup de fenomene sau evenimente care, odat produs, datorit efectelor sale, oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului despgubirea sau suma asigurat. Noiunea de risc asigurabil are, de regul, mai multe sensuri: - risc asigurabil folosit in sensul de probabilitate de producere a evenimentului. Cu cat o mai mare frecven are acest eveniment, cu atat mai mare este pericolul de producere a pagubei i cu atit mai necesar apare asigurarea. - un alt sens este posibilitatea de distrugere parial sau total a bunurilor de unele fenomene imprevizibile (grindin, incendiu, seism etc.). In cazul asigurrilor de persoane, riscul asigurabil este elementul neprevzut, dar posibil de realizat, care, odat produs, conduce la pierderea total sau parial a capacitii de munc a asiguratului. Fenomenul care a fost deja produs se numete caz asigurat sau sinistru. - riscul asigurat mai poate fi intalnit i in sensul de mrime, dimensiune a rspunderii asumate de asigurtor prin incheierea unei asigurri. In asigurare nu pot fi cuprinse toate fenomenele care produc pagube, ci numai acelea care indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
24

producerea fenomenelor, pentru care se incheie asigurarea, s fie posibil, cu o anumit regularitate in producere i un grad de dispersie

teritorial cat mai mare, pentru c altfel nu se poate manifesta interesul pentru asigurarea lui, nu se poate constitui nici mutualitatea necesar formrii unui fond de asigurare de dimensiuni corespunztoare; fenomenul trebuie s aib, in toate cazurile, caracter intampltor; inregistrarea fenomenului s se poat realiza in evidena statistic. Existena unor date referitoare la producerea riscului pe o perioad cat mai indelungat permite stabilirea, cu un grad de precizie sporit, a rspunderii asiguratorului i, implicit, a primei de asigurare; producerea fenomenului s nu depind de voina asiguratului sau a beneficiarului asigurrii. Un bun poate fi asigurat impotriva unuia sau a mai multor riscuri. Evaluarea n vederea asigurrii reprezint operaia prin care se stabilete valoarea bunurilor, in vederea cuprinderii lor in asigurare. Aceast valoare este necesar s fie stabilit in deplin concordan cu valoarea real a bunului respectiv, deoarece orice exagerare, intr-un sens sau in altul, poate avea consecine negative pentru asigurat. Astfel, supraevaluarea duce la slbirea preocuprii asigurailor pentru prevenirea pagubelor, iar subevaluarea nu permite, in caz de pagub, acordarea unei despgubiri cu care asiguratul s-i poat acoperi intreaga pierdere. Valoarea de asigurare poate fi mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului respectiv, inregistrat in evidena contabil sau stabilit la preul de vanzare-cumprare practicat pentru acel bun pe pia, in momentul incheierii asigurrii.

Valoarea in asigurare este un element pe care il intalnim numai in asigurrile de bunuri. Suma asigurat conform contractului de asigurare, este partea din valoarea asigurrii pentru care asigurtorul ii asum rspunderea, in cazul producerii fenomenului pentru care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurat este limita maxim a rspunderii asigurtorului i ea nu poate depi valoarea real a bunului asigurat. In asigurrile obligatorii, asiguratul nu-i poate stabili suma asigurat, aceasta fiind prevzut de lege, restrictiv sau alternativ, purtand denumirea de norm de asigurare. La
25

cele facultative, aceasta se stabilete in funcie de propunerea asiguratului, cu condiia ca asigurtorul s fie de acord. La asigurrile de persoane, suma asigurat se stabilete in funcie de inelegerea dintre asigurtor i asigurat. Prima de asigurare suma de bani pe care o pltete asiguratorul pentru ca acesta s constituie fondul de asigurare necesar plii indemnizaiilor in cazul producerii riscului asigurat. Societatea de asigurare are obligaia s mai constituie i alte rezerve sau fonduri prevzute prin dispoziiile legale. Valoarea primei de asigurare se stabilete inmulind suma asigurat cu cota-prim, stabilit la 100 u.m. sum asigurat (sau 1000 u.m.). Durata asigurrii perioada de timp cat exist raportul de asigurare intre asigurat i asigurtor, aa cum au fost stabilit prin contractul de asigurare. Durata asigurrii este specific asigurrilor facultative: la asigurrile de bunri, contractele de asigurri dureaz intre cateva luni i un an; la asigurrile de via durata este mai extins (5-30 ani). Durata

asigurrii exercit o influen deosebit asupra mrimii primei de asigurare. Paguba sau dauna reprezint pierderea, exprimat valoric, suferit de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen impotriva cruia s-a incheiat asigurarea. Aceasta nu poate fi decat mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului asigurat. Astfel, paguba poate fi: - total bunul a fost distrus in intregime; - parial pierderea este mai mic decat valoarea bunului asigurat. Despgubirea de asigurare suma de bani pe care asiguratorul este obligat s o plteasc, cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat. Despgubirea nu poate depi suma asigurat i este mai mic sau egal cu valoarea pagubelor, in funcie de princpiul de rspundere al asigurtorului care a fost aplicat la acoperirea pagubei. In practica curent se utilizeaz trei principii valabile la acordarea despgubirii: principiul rspunderii proporionale despgubirea este stabilit in aceeai proporie fa de pagub in care se afl suma asigurat fa de valoarea bunului asigurat. In cazul in care suma asigurat este egal cu valoarea real a bunului asigurat, despgubirea este i ea egal cu paguba suferit de bunul respectiv. Exemplu:
26

Valoarea construciei - 30000 lei; Suma asigurat - 20000 lei; Paguba - 15000 lei. Despgubirea = 20000*15000/30000= 10000 lei; principiul primului risc se aplic mai des, la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este mai redus (de exemplu: la asigurarea cldirilor).

Valoarea sumei asigurate este considerat ca reprezentand maximum de pagub previzibil pentru bunul respectiv. La acest principiu, raportul dintre suma asigurat i valoarea bunului nu mai influeneaz nivelul despgubirii, aceasta depinzand numai de valoarea pagubei i a sumei asigurate. Principiul primului risc este mai avantajos pentru asigurat decat principiul rspunderii proporionale, pentru c pagubele sunt compensate intr-o msur mai mare, dar i nivelul primelor de asigurare este mai mare. Exemplu: Valoarea construciei - 30000 lei; Suma asigurat - 20000 lei; Paguba I - 15000 lei; Despgubirea I - 15000 lei; Paguba II - 25000 lei; Despgubirea II - 20000 lei; principiul rspunderii limitate (clauza cu franchiz) se caracterizeaz prin faptul c despgubirea se acord numai dac paguba depete o anumit valoare prestabilit. Astfel, o parte din pagub va cdea in rspunderea asiguratului, numit franchiz. Aceasta poate fi: - atins sau simpl asiguratorul acoper in intregime paguba, pan la nivelul sumei asigurate, dac aceasta este mai mare decat franchiza; Exemplu: Suma asigurat - 10000 lei; Franiza - 3000 lei; Paguba I - 5000 lei; Paguba II - 1000 lei;
27

Despgubirea I - 5000 lei; Despgubirea II - 0 lei; - deductibil sau absolut - aceasta se scade, in toate cazurile, din pagub,

indiferent de volumul pagubei. Asigurtorul asigur numai partea din pagub care depeete franchiza. Exemplu: (Dup datele din exemplul precedent) Despgubirea I - 2000 lei; Despgubirea II - 0 lei. Indiferent de tipul de franchiz, nu se acord despgubire dac valoarea pagubei se incadreaz in limitele franchizei. 2. Bazele generale i principiile de clasificare a asigurrilor Asigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil pot fi clasificate dup mai multe criterii, dintre care menionm: domeniul (ramura) la care se refer, forma juridic de realizare a asigurrii, riscurile cuprinse in asigurare, sfera de cuprindere in profil teritorial, felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurtor i asigurat. Dup domeniul la care se refer, asigurrile pot fi grupate astfel: asigurri de bunuri, asigurri de persoane i asigurri de rspundere civil. Asigurrile de bunuri au ca obiect diferite valori materiale aparinand persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse aciunii unor fenomene naturale sau accidentelor. Asigurrile de bunuri cuprind o gam variat de valori materiale, cum sunt: mijloacele de producie fixe i circulante, culturile agricole i rodul viilor, animalele domestice, autovehiculele, navele maritime i fluviale, aeronavele, cldirile i alte construcii, bunurile casnice i alte categorii de bunuri aparinand populaiei. Asigurrile de persoane au ca obiect persoana fizic in sine, ele incheindu-se pentru diminuarea consecinelor negative cauzate de calamiti naturale, accidente, boli etc. sau pentru plata sumelor asigurate in legtur cu producerea unor evenimente in viaa

persoanelor (deces, implinirea unei anumite varste, pierderea capacitii de munc etc.). Prin asigurrile de rspundere civil, asigurtorul ii asum obligaia de a plti despgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unor tere persoane. Este vorba de prejudiciul ce poate fi cauzat prin producerea unor accidente concretizate in vtmare
28

corporal sau deces ori in avarierea sau distrugerea unor bunuri sau in alte pagube pentru care asiguratul rspunde conform legii. Dup obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate i statut, societile comerciale din domeniul asigurrilor pot practica urmtoarele categorii de asigurri: asigurri de via, asigurri de persoane, altele decat cele de via; asigurri de autovehicule; asigurri maritime i de transport; asigurri de aviaie; asigurri de incendiu i alte pagube la bunuri; asigurri de rspundere civil; asigurri de credite i garanii; asigurri de pierderi financiare din riscuri asigurate i asigurri agricole. Dup forma juridic de realizare, asigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil se grupeaz in asigurri prin efectul legii (obligatorii) i asigurri facultative (contractuale). Asigurrile prin efectul legii izvorsc din interesul economic i social al intregii colectiviti pentru aprarea avuiei naionale, meninerea continuitii procesului de producie i protejarea victimelor unor accidente. Cu alte cuvinte, asigurarea prin efectul legii se introduce atunci cand bunurile unui mare numr de persoane fizice sau juridice sunt ameninate de anumite riscuri, astfel incat fiecare deintor al bunului respectiv ar putea avea de suportat pagube, mai devreme sau mai tarziu,

la producerea riscurilor respective. Deci, pentru ca agenii economici sau populaia s poat primi despgubirile necesare acoperirii pagubelor produse de calamiti naturale sau accidente unor bunuri foarte importante (cldiri i alte mijloace fixe, animale, culturi agricole etc.) se instituie asigurarea acestora prin efectul legii. In asigurrile prin efectul legii, raporturile dintre asigurat i asigurtor, drepturile i obligaiile lor sunt stabilite prin lege. Aceasta inseamn c asigurarea ia fiin in virtutea legii fr a se cere acordul de voin al celor care dein bunurile respective sau al persoanelor fizice ori juridice ce intr sub incidena legii. Spre exemplu, asigurarea de rspundere civil auto se practic sub form obligatorie aproape in toate rile din Europa. Asigurrile facultative iau natere pe baza contractului de asigurare incheiat intre asigurtor i asigurat. Asigurtorul este obligat s accepte asigurarea facultativ propus de asigurat, dac aceasta corespunde prevederilor din actele normative in vigoare. Pentru ca asigurtorul s accepte asigurarea propus, este necesar ca persoana fizic sau juridic ce solicit incheierea acesteia s declare in scris toate datele necesare pentru identificarea
29

bunului respectiv, imprejurrile eseniale privind natura i sfera riscului. De asemenea, este necesar ca persoana care solicit incheierea asigurrii s fie de acord cu plata primelor de asigurare i s respecte toate obligaiile ce-i revin pe perioada valabilitii contractului de asigurare. Pentru potenialii asigurai, incheierea asigurrii facultative depinde de voina lor, ei fiind singurii care pot decide in legtur cu contractarea asigurrii. Dup riscul cuprins n asigurare, asigurrile pot fi clasificate

astfel: asigurri impotriva incendiului, trsnetului, exploziei, micrilor seismice etc. Bunurile asigurate contra acestor fenomene sunt: cldirile, construciile, utilajele i instalaiile, mijloacele de transport, mobilierul i obiectele de uz casnic etc.; asigurri contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor toreniale, inundaiilor, prbuirii sau alunecrii de teren etc. Impotriva acestor riscuri sunt asigurate de obicei culturile agricole i rodul viilor; asigurri pentru boli, epizootii i accidente care se practic in cazul animalelor; asigurri contra avariilor i altor riscuri specifice (rsturnri, ciocniri, cderi, derapri etc.), la care sunt supuse mijloacele de transport i incrcturile aflate pe acestea, in timpul staionrii i al mersului; asigurri impotriva unor evenimente ce apar in viaa oamenilor, ca: deces, boli, accidente etc. care pot duce la pierderea temporar sau definitiv a capacitii de munc; asigurri pentru cazurile de rspundere civil care se refer la prejudicii cauzate terelor persoane prin accidente de autovehicule, prin exercitarea unei anumite activiti etc. Dup sfera de cuprindere n profil teritorial , asigurrile pot fi grupate in asigurri interne i asigurri externe. Asigurrile interne au caracteristaic faptul c, in general, prile contractante domiciliaz in aceeai ar, bunurile, persoanele i rspunderea civil care fac obiectul lor se afl pe teritoriul aceleiai ri, iar riscurile asigurate se pot produce pe acelai teritoriu. Asigurrile externe au caracteristic faptul c apar in legtur cu persoane,

rspundere civil sau bunuri care ies in afara limitelor teritoriale ale rii in care se incheie contractul de asigurare. In cazul acestor asigurri, una din prile contractante ori beneficiarul asigurrii domiciliaz in alt ar sau obiectul asigurrii ori riscul asigurat se afl, respectiv se poate produce, pe teritoriul unei alte ri.
30

Dup felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurtor i asigurat, asigurrile pot fi grupate in asigurri directe i asigurri indirecte sau reasigurri. Specific asigurrilor directe este faptul c raporturile de asigurare se stabilesc in mod nemijlocit intre asigurai (diferite persoane fizice sau juridice) i asigurtor, fie prin intermediul contractului de asigurare, fie in baza legii. Spre deosebire de asigurrile directe, reasigurarea apare ca un raport ce se stabilete de fiecare dat intre dou societi de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent), iar cealalt de reasigurtor. Reasigurarea are la baz contractul de reasigurare, prin intermediul cruia reasiguratul cedeaz unui reasigurtor o parte din rspunderile pe care i le-a asumat prin contractul de asigurare i o parte din primele de asigurare incasate. In acest fel, reasigurtorul (reasigurtorii) ii asum rspunderea de a participa la acoperirea pagubelor care se pot produce bunurilor cuprinse in contractul de asigurare in limitele menionate in contractul de reasigurare. Intrebri de verificare 1. Care este subiectul i obiectul asigurrilor? 2. Care sunt condiiile ca un risc s fie asigurabil? 3. Care este dependena dintre valoarea real a bunului la momentul incheierii contractului i suma asigurat? 4. Ce reprezint prima de asigurare?

5. Care este obligaia asigurtorului cand riscul asigurat produce o pagub total? 6. Ce reprezint franchiza i cine o stabilete? 7. Care sunt principiile de calcul al despgubirii? 8. Din ce motiv este necesar clasificarea asigurrilor? 9. Dup care criterii pot fi clasificate asigurrile? 10.Ce reprezint asigurrile indirecte? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Dup domeniul la care se refer, asigurrile se clasific in: a) asigurri obligatorii; b) asigurri de bunuri;
31

c) asigurri interne; d) asigurri de persoane; e) asigurri directe; f) asigurri de rspundere civil. Alegei varianta corect: 1. a+c+d+f; 2. b+d+f; 3. a+b+c+d; 4. b+d+e. Testul nr. 2 Care sunt principalele elemente tehnice ale asigurrii? a) franiza; b) suma asigurat; c) interesul asigurat; d) despgubirea; e) paguba; f) prima de asigurare. Variante de rspuns: 1. b+d+e+f; 2. b+d+a+f; 3. a+b+c+d+e+f; 4. a+c+d+e+f. Testul nr. 3 Care sunt cele trei principii folosite la acordarea despgubirii? a) principiul rspunderii limitate, b) principiul mutualitii;

c) principiul primului risc; d) principiul rspunderii proporionale. Variante de rspuns: 1. a+b+c; 2. a+b+d;
32

3. a+c+d; Testul nr. 4 Esena economic a primei de asigurare se manifest prin faptul c: (alegei varianta corect) a) ea poate fi determinat ca o exprimare bneasc a obligaiunilor de asigurare, care sunt prevzute i confirmate prin incheierea unui contract de asigurare dintre prile contractante; b) ea reprezint prin sine o parte a venitului naional, care se detaeaz de ctre asigurat cu scopul de a proteja interesele sale de influena duntoare a evenimentelor nefavorabile; c) este o plat periodic a asiguratului. Testul nr. 5 Caracterizai semnificaia principiului rspunderii limitate (clauz cu franiza) Testul nr. 6 Evaluarea in vederea asigurrii reprezint: (alegei varianta corect) a) reprezint operaia prin care se stabilete valoarea bunurilor, in vederea cuprinderii lor in asigurare; b) inregistrarea fenomenului s se poat realiza in evidena statistic. Existena unor date referitoare la producerea riscului pe o perioad cat mai indelungat, permite stabilirea, cu un grad de precizie sporit,a rspunderii asiguratorului i, implicit, a primei de asigurare; c) reprezint pierderea, exprimat valoric, suferit de un bun asigurat, ca urmare a

producerii unui fenomen impotriva cruia s-a incheiat asigurarea Testul nr. 7 Dup felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurtor i asigurat asigurrile pot fi: a) asigurri interne; b) asigurri directe; c) asigurri externe; d) asigurri indirecte; e) asigurri adiacente. Testul nr. 8
33

Scriei esena franizei simple Testul nr. 9 Franiza simpl sau atins - se scade, in toate cazurile, din pagub, indiferent de volumul pagubei. Asiguratorul asigur numai partea din pagub care depeete franchiza. (adevrat sau fals) Testul nr. 10 Fenomenul care a fost deja produs se numete risc asigurat (adevrat sau fals) Problem rezolvat Problem Evaluarea bunurilor asiguratului 350 000 lei Suma de asigurare a acestor bunuri 200 000 lei Paguba in urma cazului de asigurare 100 000 lei. De calculat suma despgubirii: a) dup principiul rspunderii proporionale; b) dup principiul primului risc. REZOLVARE 1. Despgubirea de asigurare fa de pagub se stabilete in aceeai proporie in care se afl suma de asigurare fa de valoarea bunului asigurat. Sdesp = 200 000 * 100 000 / 350 000 = 57142.86 lei 2. Despgubirea este egal cu paguba, dar nu poate depi mrimea sumei de asigurare. Sdesp = 100 000 lei Probleme nerezolvate Problema nr. 1

Costul obiectului asigurat constituie 25600 lei, suma asigurat 22400 lei, dauna cauzat asiguratului de determinarea obiectului 3820 lei. Este necesar ca s fie efectuat determinarea despgubirii de asigurare dup sistemul proporional. Problema nr. 2 Utilajele au fost asigurate dup sistemul proporional la o sum de 85,0 mii lei. Costul efectiv este de 90,0 mii lei. Este necesar ca s fie determinat valoarea daunei, dac despgubirea de asigurare este de 25,3 mii lei.
34

Problema nr. 3 Dauna cauzat asiguratului de pierdere obiectului este de 9690 lei, suma asigurat 12,0 mii lei, ceea ce constituie 60 la sut din costul efectiv a obiectului asigurat. Este necesar ca s fie determinat despgubirea de asigurare dup sistemul proporional. Problema nr. 4 Costul obiectului 25,0 mii lei, suma asigurat i dauna constituie corespunztor 60 zile i 40 la sut din costul efectiv a obiectului asigurat. Se cere ca s fie determinat despgubirea de asigurare dup sistemul proporional. Problema nr. 5 Obiectul este evoluat in sum de 18,2 mii lei i este asigurat in proporie de 80 la sut din costul efectiv. Este necesar ca s fie determinat despgubirea de asigurare dup sistemul proporional, dac dauna asiguratului este de 6,2 mii lei. Problema nr.6 Obiectul este asigurat dup sistemul primului risc la o sum de 6500 lei, costul efectiv este de 8900 lei dauna suportat de ctre asigurat in legtur cu deteriorarea obiectului este de 2630 lei. Este necesar ca s fie stabilit cuantumul despgubirii de

asigurare. Tema 4. Contractul de asigurare 1. Definiia i caracterele juridice ale contractului de asigurare. 2. Elementele contractului de asigurare. 3. Condiiile de validitate a contractului de asigurare. 4. Efectele contractului de asigurare. 4.1. Drepturile i obligaiile prilor pan la ivirea evenimentului asigurat. 4.2. Drepturile i obligaiile prilor dup producerea evenimentului asigurat. 5. Incetarea contractului de asigurare. 1. Definiia i caracterele juridice ale contractului de asigurare 1 Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se oblig s plteasc o prim asigurtorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligandu-se, la producerea acestuia, sa plteasc asiguratului sau unei tere persoane o despgubire sau suma asigurat. Din definiia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale
35

acestuia. El este un contract personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesiv, aleatoriu i de adeziune. (1) Este un contract personal, deoarece, dei obiectul asigurrii poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contract se asigur persoana i nu proprietatea. In cazul in care asiguratul vinde proprietatea asigurat, noul proprietar nu este asigurat in baza aceluiai contract decat dac asigurtorul accept acest lucru. (2) Este un contract concesual - se incheie prin consimmantul prilor. In contractul de asigurare se indic elementele obligatorii ale contractului. Caracterul consensual rezult din faptul, c se formeaz solo consensu, prin simplul acord de voin

al prilor, fr s fie necesar vre-o form special de manifestare a voinei lor. Forma contractului este cea scris, dar aceasta nu se cere ad validitatem, ci numai ad probationem. Ca urmare, lipsa formei scrise nu va atrage nulitatea contractului dar va determina numai limitarea posibilitii de a dovedi existena i coninutul acestuia. In practic, polia sau certificatul de asigurare, precum i decontul de prim trimis asiguratului fac dovada contractului de asigurare. (3) Este un contract sinalagmatic - prile contractante ii asum obligaii reciproce i interdependente (asiguratul - declaraii de risc exacte, achitarea primei de asigurare in termenele indicate la incheierea contractului; asigurtorul plata sumei despgubirilor, dac asiguratul i-a indeplinit obligaiunile sale); (4) Este un contract unic pentru intreaga sa durat. Unicitatea contractului de asigurare se menine chiar dac asiguratul pierde contractul; in acest caz se elibereaz copia (dublicat). Deci, caracterul de unicitate a contractului de asigurare inseamn c acesta se menine unic pentru intreaga sa durat, chiar i atunci cind ar suferi o imprire pe termene periodice (aceast divizare intereseaz numai modul de plat al primei). In cadrul unei perioade de asigurare determinat, contractul poate fi modificat prin cererea asiguratului pentru includerea unui risc suplimentar, de regul un risc politic. In acest caz se coteaz i se aplic o prim suplimentar fa de prima de baz. (5) Este un contract cu titlu oneros - fiecare parte urmrete s obin un folos ( nu este gratuit), o contraprestaie in schimbul obligaiei ce-i asum. Deci, caracterul oneros al contractului de asigurare este reflectat in avantajul bnesc

care-l urmrete asiguratul


36

drept rezultat al survenirii riscului asigurat i prima de asigurare pe care o pretinde asigurtorul. (6) Este un contract este cu executare succesiva - se ealoneaz in timp. Asigurtorul se oblig s acopere un anumit risc pe o perioad lung de timp (asigurrile pe via), plata se efectueaz lunar, trimestrial, anual, iar pe bunuri - anual intreag; (7) aleatoriu, la incheierea lui prile nu cunosc existena sau intinderea exact a avantajelor patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligaiile asumate de asigurat i asigurtor depind de un eveniment viitor i incert. Acest eveniment, identificandu-se ca fiind avantajos, comport pentru fiecare dintre pri o ans de catig sau un risc de pierdere; (8) Este un contract de adeziune - este elaborat i redactat de asigurtor, la el a aderat asiguratul; (9) Este un contract de bun credin - presupune c executarea acestuia s se fac cu bun credin de ctre pri. Exist 3 tipuri de contracte de asigurare: a) de baz; b) suplimentar; c) special. (a) Este incheiat intre 2 pri pe o anumit perioad de timp. In acest contract sunt indicate bunurile asigurate, valabilitatea, cota de prim tarifar, locul (locurile) aflrii acestor bunuri etc. (b) Sunt cazuri cand in timpul valabilitii contractului de asigurare asiguratul a mai procurat bunuri, deci nu toate bunurile sunt cuprinse in asigurare. In acest caz, pe bunurile procurate, suplimentar se intocmete contractul de asigurare

suplimentar, i asigurarea dup acest contract se termin o dat cu cel de baz, indiferent de ziua inceperii lui. (c) Se incheie in cazul asigurrii unor bunuri de excepie. Fiecare SAs are o list cu obiecte, care nu pot fi asigurate prin contractul de baz. (bani in numerar, obiecte de aur, pietre scumpe, materiale explozive, flori de cas, obiecte de cult etc.), ci numai pe unul special. 2. Elementele contractului de asigurare Contractul de asigurare prezint ca elemente principale urmtoarele:
37

Interesul asigurrii, obiectul i riscul asigurrii, suma asigurat i prima de asigurare: paguba i despgubirea de asigurare. 1. Interesul asigurrii principiul interesului asigurabil reprezint un principiu de baz al asigurrilor, alturi de principiul despgubirii i de principiul bunei credine. In acest context interesul asigurrii prezint particulariti, in funcie de formele concrete ale asigurrii: de bunuri, de persoane i de rspundere civil. Prin interesul asigurrii n cazul asigurrilor de bunuri se inelege suma efectiv, evaluabil in bani, pe care asiguratul o poate suferi in caz de deteriorare a bunului asigurat. Rezult c in asigurarea de bunuri funcioneaz dou principii care domin aceste asigurri i anume: - necesitatea existenei unui interes patrimonial cu privire la bunul asigurat; - indemnizare, care impiedic asiguratul de a primi o despgubire mai mare decat paguba suferit. In asigurarea de rspundere civil legea nu menioneaz expres necesitatea

interesului asigurat, dar el se subinelege i const in evitarea micorrii patrimoniului asiguratului (i/sau al altei persoane cuprinse in asigurare) ca urmare a angajrii rspunderii lor civile fa de tere persoane pgubite prin fapte ilicite. In cazul asigurrilor de persoane interesul asigurat (daun evaluabil in bani) nu prezint importan, intrucat indemnizaia de asigurare este datorat independent de existena unor daune. De aceea, asiguratul sau terul beneficiar (inclusiv motenitorii asiguratului) nu trebuie s dovedeasc vreun interes pentru a putea exercita contra asigurtorului drepturile izvorate din contract in urma cazului asigurat. Ca urmare, interesul insoete evenimentul legat de persoan: deces, invaliditate din accidente sau atingerea unei anumite varste. In ce privete interesul de asigurare fa de un lucru viitor, sunt de semnalat urmtoarele aspecte: - in practica asigurrilor din diferite state, bunurile viitoare, cum ar fi rodul viilor sau produciile agricole, pot face obiectul asigurrii. Aceasta deoarece o daun se poate produce atat asupra unor bunuri materiale, cat i in privarea lor de a produce catiguri;
38

- in cazul asigurrii bunurilor pe timpul transportului se despgubete i beneficiul separate la mrfurile asigurate, de pan la 10%, in lipsa unei convenii contrare. 2. Prin obiectul asigurrii se inelege ceea ce s-a asigurat: anumite bunuri, despgubirile datorate de asigurat ca urmare a rspunderii civile fa de o ter persoan (patrimonial din care ar urma s se plteasc) sau un atribut al persoanei (viaa, capacitatea de munc etc.), adic valorile patrimoniale sau

nepatrimoniale expuse pericolului. Astfel, in asigurrile de bunuri asigurtorul garanteaz asiguratului plata unor despgubiri, in cazul in care anumite calamiti sau accidente ar produce pagube bunului respectiv; in asigurrile de persoane se garanteaz plata unor sume dinainte stabilite, in cazul in care in viaa asiguratului ar interveni un anumit eveniment (supravieuire, invaliditate, deces etc.); iar in asigurrile de rspundere civil asigurtorul preia asupra sa obligaiile de despgubire pe care asiguratul le-ar putea avea fa de o ter persoan, ca urmare a faptului c i-a pricinuit acestuia un prejudiciu. Obiectul asigurrii nu trebuie confundat cu obiectul contractului (raportului) de asigurare. De exemplu, viaa i sntatea pot forma obiectul asigurrii, dar fiind scoase din circuitul civil nu formeaz obiectul contractului (raportului) de asigurare; acesta const din obligaiile prilor privind plata primei de asigurare i a indemnizaiei de asigurare, prima i indemnizaia de asigurare constituind obiectul prestaiilor la care se oblig prile (obiectul indirect al contractului). Riscul constituie elementul esenial i caracteristic al contractului de asigurare. Dac riscul lipsete, contractul de asigurare este lipsit de eficacitate, de propria sa substan, intrucat riscul reprezint insui cauza asigurrii. In literatura de specialitate riscul asigurat este identificat ca fiind fenomenul sau evenimentul la producerea cruia societatea de asigurri este obligat prin lege sau contract s achite asiguratului sau beneficiarului asigurrii despgubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurat in cazul persoanelor. Riscul asigurat se refer la unul sau mai multe evenimente (fenomene) viitoare, posibile i nesigure

(incerte), gradul de probabilitate al ivirii unei primejdii, precum i rspunderea preluat de asigurtor de a plti asiguratului despgubirea sau suma asigurat datorat ca urmare a producerii evenimentului productor de pagube. In domeniul asigurrilor, riscul asigurat poate s fie
39

i un eveniment fericit, caz intalnit in asigurarea de via la implinirea unei anumite varste. De regul, aceste evenimente sunt intimpltoare (sau termenul de supravieuire este nedeterminat), incerte i imprevizibile. Nu se poate cunoate dinainte dac un astfel de eveniment va surveni intr-adevr intr-un anumit loc, dac el va produce sau nu pagube anumitor persoane, iar in cazul in care s-ar ivi, nu se poate ti care va fi momentul, ce amploare va avea i care va fi mrimea pagubelor ce v-or fi provocate. La asigurrile de persoane, riscul asigurat este evenimentul (evenimentele) imprevizibil, viitor i posibil s se produc i care poate avea ca efect pierderea parial sau total a capacitii de munc, implinirea unei anumite varste, decesul. Prin risc asigurat se mai inelege i mrimea (proporia) rspunderii preluate de asigurtor prin incheierea asigurrii respective. Fenomenul (evenimentul) asigurat care a fost deja produs, poart denumirea de caz asigurat sau sinistru. Rezult c, spre deosebire de risc, care este un eveniment ce se poate ivi, cazul asigurat este un eveniment care s-a produs. Noiunea de caz asigurat are o insemntate deosebit in materie, pentru c din momentul producerii lui, asigurtorul este obligat s plteasc indemnizaia de asigurare (despgubire sau sum asigurat). 3. Suma asigurat este partea din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul ii

asum rspunderea in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurat reprezint limita maxim a rspunderii asigurtorului i constituie unul din elementele care stau la baza calculrii primei de asigurare. In cazul asigurrilor de bunuri, suma asigurat nu poate s depeasc valoarea real a bunului la data asigurrii (valoarea de asigurare). Supraasigurarea nu este admis deoarece poate trezi interesul asiguratului la producerea cazului asigurat. In schimb, suma asigurat poate fi inferioar valorii reale a bunului (subasigurare). In aceste limite suma asigurat se tabilete de ctre pri in contract. In cazul asigurrii de rspundere civil, intrucat nu exist o valoare de asigurare, suma asigurat se stabilete prin convenie, iar in cazul asigurrii obligatorii, prin hotrare a Guvernului. In cazul asigurrilor de persoane, suma asigurat nu este limitat. Fiind vorba de viaa i de sntatea omului, nu se poate stabili o limit fie minim, fie maxim de valoare. Astfel fiind, noiunile de supraasigurare sau subasigurare sunt inaplicabile i suma
40

asigurat se stabilete potrivit inelegerii dintre pri, in mod liber. In cazul asigurrilor de persoane, contractul de asigurare are un caracter indemnitar, adic in schimbul primelor de asigurare asigurtorul nu se oblig s acopere o pagub, ci s plteasc, la realizarea riscului, suma asigurat, independent de orice idee de prejudiciu, dat fiind faptul c atat viaa, cat i sntatea omului nu sunt evaluabile in bani (deci se exclude orice raport intre suma asigurat i paguba suferit de asigurat). Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat, in baza

contractului sau a legii, s o plteasc asigurtorului, in schimbul garaniei pe care acesta i-o acord i se folosete pentru constituirea fondului de asigurare, a fondurilor de rezerv, pentru finanarea aciunilor de prevenire i combatere a unor evenimente productoare de pagube i pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea asigurrilor. Prima de asigurare este, aadar, preul pltit de asigurat ca asigurtorul s preia asupra sa riscul. Cuantumul primei de asigurare depinde de cota de prim tarifar stabilit, de exmplu, la 1000 lei sum asigurat pe cap de animal, hectar, etc., precum i de mrimea sumei asigurate. Prin urmare, prima de asigurare se calculeaz prin inmulirea cotaiei (exprimat in procente) ajustat, in urma inspeciei de risc i a negocierii, cu suma asigurat. Exist mai multe categorii de prime (cotizaii de asigurare) i anume: a) Prima pur, denumit i prim de rsic sau prim tehnic, este destinat constituirii fondului de asigurare din care se pltesc despgubirile de asigurare i sumele asigurate. Ea se calculeaz inmulind frecvena sinistrelor cu costul lor mediu. Spre exemplu, s presupunem c un asigurtor din Romania asigur impotriva incendiului 2000 de case care cost in medie 200.000.000 lei. Suma asigurat va fi 200 mil. lei X 2000 = 400 miliarde lei. Dac, potrivit statisticilor, in fiecare an, in medie, una dintre aceste case arde complet, asigurtorul va trebui s plteasc 200 milioane lei pentru a-i onora angajamentele. Prima pur necesar pentru a face fa acestei sinistraliti este egal in fiecare an cu 100.000 lei, aa cum rezult din urmtorul calcul:

Frecvena = 1/2000 = 0,05% Suma asigurat: 200 mil. lei Prima pur = frecv. X suma asigurat = 0,05% X 200 mil. lei = 100 mii lei
41

Asigurtorul celor 2000 de case va incasa 100.000 X 2000 = 200 mil. lei ceea ce ii permite s fac fa ratei sinistralitii meii anuale constatat statistic. Prima pur poate fi exprimat in valoare absolut (100.000 lei in exemplul nostru) sau in procente raportate la valoarea fiecrui risc (de exemplu 0,05%). Asigurtorul pltete in practic o prim variabil, in funcie de valoarea bunului su. Pentru a continua acelai exemplu, asiguratul a crei cas nu valoreaz decat 100 mil lei va plti 00 mil. lei X 0,05% = 50.000 lei, iar cel a crui cas valoreaz 400 mil. lei va trebui s plteasc 400 mil. lei X 0,05% = 200.000 lei. b) Prima net este egal cu prima pur la care se adaug cheltuielile necesare pentru incheierea i gestionarea contractelor de asigurare plus profitul asigurtorului. Aceste cheltuieli variaz in funcie de produse de asigurare i in funcie de modurile de distribuie utilizate. c) Prima total este cea care este pltit de asigurat i rezult din adunarea primei nete cu cheltuielile accesorii i cu taxele i impozitele legale. Cheltuielile accesorii, denumite suplimentul de cotizaie sau costul poliei sunt in majoritatea rilor o mic sum forfetar a crei justificare era la inceput aceea c asiguratul trebuia s plteasc costul material al incheierii contractului. d) Valabilitatea contractului de asigurare: data, luna, anul inceperii i expirrii asigurrii. Durata trebuie s fie exprimat in luni (ani) intregi. Data se indic deplin.

3. Condiiile de validitate al contractului de asigurare Potrivit Codului civil, la incheierea contractului de asigurare este necesar respectarea condiiilor de validitate a oricrui contract i anume: legalitatea; * capacitatea prilor contractante; * consimmint; * obiect; * cauz; form. a) Legalitatea la incheierea contractului de asigurare presupune respectarea condiiei, dup care se admite totul ceea ce nu se interzice. Astfel, spre exemplu, se consider incheiate cu inclcarea condiiei de asigurare acele contracte, care presupune un
42

interes ilicit, asigurarea prejudiciului suportat la jocuri, pariuri, loterii, eventualelor cheltuieli la care poate fi supus persoana in scopul eliberrii ostaticilor etc. b) Capacitatea de a ncheia contractul de asigurare o are: avand calitatea de asigurat orice persoan fizic sau juridic, care in condiiile generale posed capacitate juridic de a incheia contractul. Este logic faptul, ca dobandirea calitii de asigurat s-i aparin, spre exemplu, proprietarului unui imobil, dei acesta nu are implinit virsta majoratului. Aceasta nicidecum nu trebuie de confundat cu dreptul de a decide incheierea contractului, sau altfel spus cu capacitatea de a expune acordul la incheierea contractului, deoarece acesta este propriu la aa contracte doar la persoanele fizice ce dispun de capacitate de exerciiu complet (Astfel, orice persoan poate contracta, dac nu este declarat de lege incapabil. Incapabili de a contracta

sunt: minorii, interziii judectoreti i, in genere, toi cei cror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii intre 14-18 ani au capacitate restrins i pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a autoritii tutelare). avand calitatea de asigurtor orice persoan juridic constituit, inclusiv i cu capital strin, in scopul desfurrii activitii de asigurare pe baz de licen. avand calitatea de beneficiar de asigurare orice persoan ter, creia asigurtorul ii va despgubi cazul asigurat in baza contractului de asigurare. c) Consimmantul la incheierea contractului de asigurare este realizat atunci cand prile au convenit asupra condiiilor eseniale ale contractului. Din categoria condiiilor eseniale ale contractului de asigurare fac parte: tipul asigurrii, obiectul asigurat, riscul i cazul asigurat, mrimea primei de asigurare, termenul de achitare a primei de asigurare, mrimea despgubirii de asigurare sau plii de asigurare etc. Caracteristic pentru realizarea consimmantului in contractul de asigurare este faptul, c acesta este realizat in form scris. Consimmintul nu este valabil cind este dat prin eroare, smuls prin violen sau surprins prin dol.(Violena in asigurri este greu de presupus, dar dac s-a produs contractul de asigurare se anuleaz; Dolul folosirea de mijloace viclene de catre una din pri.) d) Obiectul asigurrii il reprezint ceea ce s-a asigurat: bunul trebuie sa fie determinabil.
43

e) Cauza sau scopul contractului este elementul contractului de asigurare ce const

in obiectivul (finalul) urmrit. Deci, cauza in contractul de asigurare reprezint scopul asigurrii posibilitii financiare a asiguratului in cazul survenirii daunei la producerea cazului asigurat, i scopul asigurtorului de a primi o prim de asigurare de la asigurat, iar la survenirea cazului asigurat de a achita plata sau despgubirea de asigurare. Un contract de asigurare va fi considerat ca avand o cauz ilicit atunci cand el s-a incheiat cu incalcarea ordinii publice sau a reglementrilor legale ce supravegheaz activitatea de asigurare. f) Forma scris a contractului de asigurare, cerut pentru opozabilitate. Astfel, incheierea contractului de asigurare poate fi constatat prin confirmarea plii primei de asigurare. Tododat nu se admite dovada incheierii contractului de asigurare prin proba cu martori sau chiar i prin inceput de inscris. 4. Efectele contractului de asigurare Fiind un contract sinalagmatic, contractul de asigurare presupune drepturi i obligaii corelative intre pri ce pot fi delimitate in dou perioade: pin la ivirea evenimentului asigurat i dup producerea acestuia. 4.1 Drepturile si obligaiile asiguratului: a) pin la producerea riscului asigurat Drepturile asiguratului: dreptul de a modifica contractul dreptul de a incheia asigurri suplimentare dreptul de rscumprare Obligaiile asiguratului: plata primei de asigurare obligaia de a informa pe asigurtor in privina modificrii circumstanelor care agraveaza riscul, obligaia de intreinere a bunului asigurat in bune condiii, conform dispoziiilor

legale in vigoare. b) dup producerea riscului asigurat - dreptul de a incasa despgubirea de asigurare Obligaiile asiguratului sunt:
44 combaterea

efectiv a calamitilor pentru limitarea pagubei i salvarea bunurilor asigurate; avizarea asigurtorului, in termenele prevazute de condiiile de asigurare, cu privire la producerea riscului asigurat participarea la constatarea cazului asigurat produs i a pagubei rezultate furnizarea de acte i date referitoare la riscul asigurat 4.2 Drepturile si obligaiile asigurtorului a) pan la producerea riscului asigurat: dreptul de a verifica existena bunului asigurat i a modului in care acesta se intreine dreptul de a aplica sanciuni legale cand asiguratul a inclcat obligaiile privind intreinerea, folosirea i paza bunurilor asigurate Obligaiile asigurtorului: obligaia de a elibera, la cerere, dublicatul documentului de asigurare, dac asiguratul l-a pierdut pe cel original obligaia de a elibera, la cererea asiguratului a unui certificat ce confirma asigurarea. b) dup producerea riscului asigurat - asigurtorul achita despgubirea sau suma asigurat In acest scop, asigurtorul va stabili cauzele daunelor i imprejurrile in care acestea sau produs pentru a determina obligaia sa de plat. Pentru aceasta este necesar s se verifice dac asigurarea era in vigoare la data producerii riscului dac primele de asigurare au fost achitate integral dac bunurile respective sunt cuprinse in asigurare dac evenimentul produs este riscul impotriva cruia s-a

incheiat asigurarea. 5. Incetarea contractului de asigurare Modul obinuit de incetare a contractului de asigurare cu durat determinat il constituie ajungerea la termen, respectiv expirarea perioadei pentru care a fost incheiat. Un alt mod de incetare a contractului, destul de uzual, este producerea riscului asigurat. Aceast situaie o intalnim in asigurri de via i de accidente a persoanelor,
45

cand survine cazul asigurat. Dup plata sumei asigurate, obligaiile asigurtorului fa de asigurat se sting, ceea ce echivaleaz cu incetarea automat a contractului. Pentru asigurrile de bunuri, contractul inceteaz numai dac, prin realizarea riscului, bunul asigurat a fost distrus totalmente. Dac distrugerea este parial, contractul poate continua s-i produc efectele pentru o sum asigurat redus. Soluia este asemntoare in cazul asigurrilor de rspundere civil. Dac suma asigurat nu se epuizeaz prin achitarea despgubirii terului prejudiciat prin fapta asiguratului, asigurtorul va rspunde in continuare pan la suma contractat. Modurile neobinuite de incetare a contractului sunt: denunarea const in exercitarea contractului in mod unilateral, din cauze autorizate de lege i anume: dac asiguratul nu a comunicat in scris modificrile intervenite in cursul contractului in legtur cu datele luate in considerare la incheierea asigurrii; cand se constat neindeplinirea de ctre asigurat a obligaiei de intreinere corespunztoare a bunului sau neluarea msurilor de prevenire impuse de lege, autoriti, ori de insi natura bunurilor asigurate. rezilierea reprezint desfacerea pentru viitor a

contractului datorit neexecutrii obligaiei uneia dintre pri, din cauze care-i sunt imputabile. nulitatea contractul de asigurare este nul atunci cand el a fost incheiat fr respectarea condiiilor eseniale de valabilitate (orice persoan poate contracta, dac nu este declarat necapabil de lege. Incapabili de a contracta, conform prevederilor Codului Civil RM, sunt: minorii, interziii judectoreti i, in genere, toi cei cror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii intre 14-18 ani au capacitate restrins i pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a autoritii tutelare; sau in cazul cand consimmintul nu este valabil, adic dac este dat prin eroare, smuls prin violen sau surprins prin dol; sau in cazul cand cauza contractului este ilicit, adic atunci cind el s-a incheiat cu incalcarea ordinii publice sau a regulamentelor legale ce supravegheaza activitatea de asigurare). In principiu, regula principal care guverneaz nulitatea este c contractul lovit de nulitate se consider c nu a fost incheiat, iar clauza lovit de nulitate se consider c nu a fost stabilit, cu alte cuvinte, nulitatea contractului de asigurare opereaz i pentru trecut, nu numai pentru viitor aa cum este in cazul pentru denunare i reziliere. Ea
46

readuce pe contractani la situaia juridic avut la data incheierii asigurrii, procedandu-se la restituirea reciproc a prestaiilor efectuate. Intrebri de verificare 1. Definiia contractului de asigurare? 2. Numii caracterele juridice ale contractului de asigurare. 3. Explicai caracterul de adeziune a contractului de asigurare.

Care sunt tipurile de contracte de asigurare? 5. De se depinde interesul asigurrii? 6. Care sunt condiiile de valabilitate a contractului de asigurare? 7. Enumerai drepturile i obligaiile asiguratului pin la producerea riscului asigurat. 8. Care sunt metodele neobinuite de incetare a contractului? 9. Enumerai drepturile i obligaiile asigurtorului dup producerea riscului asigurat. 10. La expirarea termenului de valabilitate a contractului asigurtorul are obligaii fa de asigurat, dac nu s-a produs riscul asigurat? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Baza contractului de asigurare este: a) legislaia in vigoare; b) polia de asigurare remis; c) prima de asigurare incasat, dup care se remite polia de asigurare. Testul nr. 2 Valabilitatea contractului de asigurare facultativ este: a) fr termen, acioneaz tot timpul cat exist bunul asigurat; b) indicat in polia de asigurare, dup expirarea acestor termene el este nevalabil; c) nelimitat de nici un factor. Testul nr. 3 Care dintre urmtoarele aspecte juridice aparin contractului de asigurare? a) principiul despgubirii; b) caracterul sinalagmatic;
4. 47

c) de bun credin; d) caracterul de adeziune; e) rspunderea proporional; f) caracterul oneros. Varianta corect este:

1. a+d+e+f; 2. b+d+f; 3. b+c+d+e; 4. c+d+b+f. Testul nr. 4 Care sunt condiiile de validitate ale unui contract de asigurare? a) prile s aib capacitate de a contracta; b) cauza contractului s fie ilicit; c) s aib un obiect determinant sau determinabil; d) persoanele care incheie contractul sunt puse sub interdicie; e) consimmntul prilor este dat prin eroare. Alegei rspunsul corect: 1. b+d+e; 2. a+b+d; 3. a+c+e; 4. a+c. Testul nr. 5 Caracterul consensual al contractului de asigurare inseamn: a) obligativitatea incheierii in scris i cuprinderea anumitor elemente prevzute de lege; b) prile contractante ii asum obligaii reciproce i interdependente; c) prile cunosc, inc de la incheierea lui, existena avantajelor materiale i bneti ce rezult dup producerea evenimentului asigurat; d) valabilitatea contractului incepe din momentul in care prile i-au exprimat acordul de voin cu privire la coninut. Testul nr. 6
48

Riscul reprezint insui cauza asigurrii. (adevrat sau fals) Testul nr. 7 In cazul asigurrilor de bunuri, suma asigurat nu poate s depeasc valoarea real a bunului la data asigurrii (valoarea de asigurare). (adevrat sau fals) Testul nr. 8

Prima total: a) este cea care este pltit de asigurat i rezult din adunarea primei nete cu cheltuielile accesorii i cu taxele i impozitele legale. b) este partea din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul ii asum rspunderea in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea. c) este considerat ca reprezentand maximum de pagub previzibil pentru bunul respectiv. Testul nr. 9 Numii elementele obligatorii ale contractului de asigurare: Testul nr. 10 Contractul de asigurare este: a) actul juridic prin care asiguratul se oblig s plteasc asigurtorului prima de asigurare, iar acesta se oblig s plteasc, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui ter (beneficiarului asigurrii) suma asigurat ori despgubirea, in limitele i in termenele convenite. b) actul juridic prin care prile previn un proces ce poate s inceap, termin un proces inceput sau rezolv dificultile ce apar in procesul executrii unei hotriri judectoreti. c) actul juridic prin care, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig reciproc s urmreasc in comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan juridic, imprind intre ele foloasele i pierderile. Tema 5 . Principiile de baz ale asigurrilor generale 1. Condiiile pentru existena unui interes asigurabil pentru asigurarea bunurilor. 2. Principiile proteciei asigurrilor proprietii. 3. Condiiile generale i speciale ale asigurrii facultative a bunurilor.
49

1. Condiiile pentru existena unui interes asigurabil pentru asigurarea bunurilor

O cerin de baz pentru existena oricrui contract de asigurare este interesul asigurabil. Dac pentru un contract de asigurare nu exist interes asigurabil, acesta nu va fi valid din punct de vedere juridic. O persoan are interes asigurabil dac producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiar sau un prejudiciu persoanei respective. In cazul asigurrii de bunuri, prin interes asigurabil se inelege valoarea pecuniar a bunului, expus pierderii, sau valoarea patrimonial ce poate fi pierdut de asigurat sau beneficiar, ca urmare a producerii evenimentului asigurat. Condiiile eseniale pentru existena unui interes asigurabil sunt: In cazul pierderii sau degradrii bunului, asiguratul s sufere o daun ce poate fi evaluat in bani; Bunul menionat s constituie obiectul asigurrii; Asiguratul s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat; altfel spus, asiguratul s aib o relaie direct, recunoscut legal, cu obiectul asigurrii, astfel incit s aib de suferit in urma distrugerii acestuia. Regula general in asigurrile de bunuri este ca interesul asigurabil s existe atat in momentul incheierii asigurrii, cat i in momentul producerii riscului asigurat. De regul, interesul asigurabil decurge din statutul de proprietar al persoanei care dorete s se asigure. Ins, in afara proprietarului bunului, mai exist i alte persoane care pot avea interes asigurabil, in situaii cum ar fi: Proprietate in comun: o persoan care deine in comun cu una sau mai multe persoane un bun sau o cldire are dreptul de a asigura bunul sau cldirea respectiv la intreaga valoare.

Proprietate

ipotecat: in cazul unui contract de ipotec, ambele pri au interes asigurabil. De obicei, in astfel de cazuri se incheie o asigurare in numele ambelor pri. Proprietate inchiriat: chiriaul nu este obligat s incheie un contract de asigurare, dar dac o face, el o incheie in numele i in folosul proprietarului, neputand pretinde incasarea despgubirii in urma producerii unui risc asigurat, ci doar s pretind proprietarului restituirea primelor de asigurare.
50

Asiguratul s fac parte din familia proprietarului: persoanele din familia proprietarului pot utiliza obiectul asigurrii, ceea ce determin existena unui interes asigurabil al acestora fa de bunul respectiv. 2. Principiile proteciei asigurrilor proprietii La baza asigurrilor stau urmtoarele principii: - universalitatea asigurrilor, care const in aceea c persoanele i bunurile se asigur impotriva mai multor riscuri, cu plata acelorai prime de asigurare; - integralitatea asigurrilor, adic nivelul despgubirilor se determin cat mai aproape de valoarea real a bunurilor asigurate, pentru ca aceste despgubiri s permit refacerea bunurilor avariate sau distruse; - realitatea asigurrilor, care const in faptul c asigurrile de persoane i de bunuri au la baz date reale, nu fictive, temeinic verificate in prealabil; - asigurtorul pltete despgubirea i sumele asigurate numai pentru bunurile, persoanele i riscurile cuprinse in asigurare; - mutualitatea asigurrilor, care presupune existena unei comuniti de risc, ceea ce inseamn c asiguraii ameninai de aceleai riscuri particit, cu primele de asigurare pe care le pltesc, la constituirea fondului de asigurare cu

care se apr interesele lor comune. Despgubirile i sumele asigurate se acord numai asigurailor care au suferit daune sau care au fost afectai ca urmare a producerii riscurilor asigurate; - realizarea unei eficiene economico-sociale ridicate. Potrivit cerinelor gestiunii economico-financiare, in domeniul asigurrilor, este necesar de a realiza i aprecia eficiena activitii de asigurare. Activitatea de asigurri trebuie astfel organizat, condus i realizat incat s corestund unor cerine reale ale societii, s contribuie la desfurarea normal a procesului de reproducie social, a vieii spirituale, la creterea produsului naional brut, a avuiei naionale. 3. Condiiile generale i speciale ale asigurrii facultative a bunurilor Condiiile generale de asigurare facultativ a bunurilor sunt elaborate de fiecare compania de asigurare ce are licena eliberat de Camera de Liceniere din Republica Moldova de a presta aceste tipuri de asigurare. Condiiile generale de asigurare determin coninutul de baz, precum i modul de incheiere i de executare a contractelor de asigurare facultativ a tipurilor i grupelor de bunuri, expuse la riscuri i pagube.
51

Asigurtorul garanteaz, in baza condiiilor generale, persoanelor domiciliate pe teritoriul Republicii Moldova i peste hotarele ei, protecie de asigurare pentru cazurile de deteriorare sau pierdere deplin (distrugere a bunurilor), survenite in perioada de valabilitate a contractului de asigurare in urma producerii oricrui din riscurile de asigurare enumerate in contract. In condiiile generale de asigurare facultativ a bunurilor cetenilor sunt prezentate

de obicei: - obiectul asigurrii; - cazurile de asigurare i tipurile de riscuri; - locul de asigurare; - suma de asigurare; - modalitatea de incheiere a contractului de asigurare; - termenele asigurrii; - calculul i plata primei de asigurare; - obligaiile prilor; - modalitatea de intocmire a actelor de constatare a pagubei. Stabilirea mrimii i plii despgubirii de asigurare. Obiectul asigurrii reprezint totalitatea bunurilor ce pot fi cuprinse in asigurare de ctre asigurtori. Nu pot fi cuprinse in asigurare in baza condiiilor generale bunurile: 1. Aflate: a) in locuri declarate oficial zone de calamitate natural; b) in stare avariat; c) in incperile auxiliare i anexe de uz colectiv (coridoare comune, oproane, usctorii etc.). Bunurile, aflate in incperile sus-menionate, pot fi cuprinse in asigurare numai in baza unui contract separat, prin achitarea unei prime de asigurare suplimentare. 2. Cele expuse demolrii sau reparaiei capitale, precum i cele cu uzura de peste 60% fa de valoarea efectiv atestat in stare nou la data incheierii contractului. 3. Plante decorative i de camer.
52

4. Bani in valut naional i strin, hartii de valoare, documente, manuscrise, planuri, fotografii, metale preioase, pietre preioase i semipreioase in stare de materie mineral, cu excepia coleciilor care pot fi asigurate in baza unui contract special. 5. Maini-unelte, utilaj, instrumente, motoare, motoare

electrice i alte bunuri utilizate in confecionarea articolelor i a altor mrfuri, precum i in activitatea individual de prestare a oricrui tip de lucrri. 6. Mrfuri de larg consum, materiale i alte obiecte procurate sau confecionate in scopul realizrii lor ulterioare. 7. Producia agricol, vinicol, pomicol i animalier, cultivat in gospodrie i destinat realizrii, inclusiv prin intermediul organizaiilor specializate. 8. Toate mijloacele de transport cu acionare mecanic, brci, alupe, iahturi. Cazurile de asigurare i tipurile de riscuri: Asigurtorul se oblig, in baza contractului de asigurare, s compenseze, in limitele sumei de asigurare, paguba cauzat prin deteriorarea, distrugerea deplin sau pierderea bunurilor asigurate, in rezultatul producerii urmtoarelor tipuri de riscuri: incendiu deteriorare inundaie aciuni ilegale ale terilor La solicitarea asiguratului, contractul de asigurare poate fi incheiat atat pe intreg pachetul de riscuri, cat i pe o anumit sau mai multe grupe de riscuri aparte. Locul de asigurare: Conform condiiilor generale de asigurare, locul de asigurare reprezint teritoriul cuprins in protecia de asigurare, conform condiiilor contractului de asigurare. Bunurile se consider asigurate numai pe adresa indicat in polia de asigurare (cu excepia contractelor de asigurare a bunurilor personale). In caz de scoatere a bunurilor asigurate din locul de asigurare, protecia de asigurare se suspend. In caz c asiguratul ii schimb

locul de trai, contractul de asigurare va rmane in vigoare, cu condiia c asigurtorul a fost informat despre aceasta anticipat, ins nu mai tirziu de ziua permutrii propriu-zise.
53

Suma de asigurare: Suma de asigurare aferent contractului de asigurare este stabilit prin acordul prilor in limitele valorii reale a bunurilor. Valoarea real a bunurilor se stabilete in baza valorii lor in stare nou estimate la data incheierii contractului, cu reinerea uzurii. In cazul in care prile intimpin divergene in stabilirea sumei de asigurare, pe motivul majorrii ei, asigurtorul are dreptul s refuze incheierea contractului de asigurare, iar in cazul incheierii contractului pe o sum evident majorat, despgubirea de asigurare se fixeaz in limitele valorii reale a bunurilor. In perioada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguratul are dreptul de a majora suma de asigurare pentru perioada rmas pan la expirarea contractului, ins in limitele valorii reale i cu condiia c in ziua incheierii contractului suplimentar de asigurare nu s-a produs riscul indicat in contract. In baza contractului de asigurare, asigurtorul poart rspundere in proporia pagubei reale i in limitele sumei de asigurare stipulate, integral sau pentru fiecare obiect de asigurare in parte. Modalitatea ncheierii contractului de asigurare. Termenele asigurrii Contractul de asigurare se incheie in baza cererii asiguratului depuse in scris, in care este obligat s comunice toate circumstanele cunoscute ce ar influena producerea riscului asigurat, aceasta avand o insemntate esenial in stabilirea gradului de risc pentru bunurile luate in asigurare. Tinuirea sau comunicarea de

ctre asigurat a unor date i circumstane false despre bunurile asigurate ii acord asigurtorului dreptul de a anula contractul. Contractul de asigurare se consider incheiat dup perfectarea, semnarea de ctre pri i achitarea primei de asigurare de ctre asigurat. Calculul i plata primei de asigurare Conform condiiilor generale de asigurare, prima de asigurare trebuie pltit pan la inceperea asigurrii, dac acordul prilor nu prevede altceva. Calculul primei de asigurare contractuale se efectueaz in conformitate cu taxele tarifare stabilite de condiiile speciale, prin aplicarea coeficientului de risc, in funcie de tipul de bunuri i riscuri de asigurare. In caz de incheiere a contractului de asigurare pe termen de un an, calculul primei de asigurare se efectueaz dup Formula 1:
54

Pa = Sa x Tt/100 (1) in care: Pa prima contractual de asigurare; Sa suma contractual de asigurare; Tt taxa tarifar n % fa de suma asigurat. In caz de incheiere a contractului de asigurare pe termen mai mic de un an, calculul primei de asigurare se efectueaz dup Formula 2: Ps = Pa x C (2) in care: Ps prima de asigurare a contractului pe termen scurt; Pa prima anual de asigurare (se determin prin Formula 1); C coeficientul care determin termenul de valabilitate n luni depline (se stabilete dup Tabelul 1), luna nemplinit considerdu-se ca deplin. Tabelul 1 Coeficienii pentru contractele de asigurare pe termen scurt Termenul de

valabilitate a contractului, luni 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 C 0.2 5 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.7 5 0.8 0.8 5 0.9 0.95 In caz de reperfectare a contractelor valabile in legtur cu majorarea sumei de asigurare pentru perioada rmas pan la expirarea termenului de valabilitate, prima de asigurare pe contractele reperfectate se stabilete dup Formula 3: Pa = (Pn Pv) x C (3) in care: Pa prima de asigurare pe contractul reperfectat; Pn prima de asigurare pe contractul nou ncheiat; Pc prima de asigurare pe contractul ncheiat anterior(n vigoare); C coeficientul, corespunztor numrului de luni rmase pn la expirarea contractului de asigurare, totodat, luna nemplinit considerndu-se ca deplin (se stabilete conform Tabelului de mai sus).
55

Prima de asigurare aferent contractului de asigurare, incheiat pe termen scurt, trebuie pltit in mod unic, in numerar. La incheierea contractului de asigurare pe termen de 12 luni, asiguratului i se acord dreptul de a plti prima de asigurare in mod unic sau in rate, prima rat constituind 50% din suma total a primei de asigurare contractuale. Celelalte 50% din prima de asigurare trebuie pltite in decursul a patru luni de la data intrrii contractului de asigurare in vigoare.

Dac pin la expirarea termenului de 4 luni de plat a primei de asigurare se va produce cazul de asigurare, atunci despgubirea de asigurare se pltete in proporia pagubei reale, in limitele sumei de asigurare contractuale, prin reinerea din ea a prii restante din prima de asigurare. In caz c asiguratul nu-i onoreaz obligaia de a achita datoria in decurs de patru luni, contractul de asigurare se consider suspendat din ziua ulterioara datei in care a expirat termenul de plat, indiferent de soldul sumei datorate. Contractul de asigurare intr in vigoare: a) in cazul plii primei de asigurare (primei cote din prima de asigurare) in numerar de la ora 00.00 a zilei ulterioare datei de perfectare a lui; b) in caz de reinnoire a contractului de asigurare cu condiia achitrii primei de asigurare pan la expirarea termenului de valabilitate a contractului anterior-concomitent cu expirarea acestui termen, iar dac plata a operat dup expirarea termenului de valabilitate a acestui contract nu mai tarziu de 30 de zile dup expirarea termenului; c) in caz de reperfectare a contractului de asigurare in legatur cu majorarea sumei de asigurare i restabilire a contractelor suspendate - de la ora 00.00 a zilei ulterioare datei de achitare a primei suplimentare de asigurare sau de achitare a datoriei precum i de plat a penalitii. Obligaiile prilor Printre obligaiunile de baz ale asiguratului pot fi menionate: - s informeze asigurtorul despre schimbrile survenite, care au o insemntate esenial in stabilirea gradului de risc i care difer de cele expuse in cererea de asigurare; - s garanteze intreinerea corespunztoare a bunurilor ce au

fost asigurate; - s plteasc prima de asigurare.


56

O mare atenie trebuie acordat la obigaiile asiguratului cand a survenit cazul de asigurare. La survenirea acestuia asiguratul e obligat: - s intreprind toate msurile pentru a reduce mrimea pagubei; - s depun o cerere scris vizand plata despgubirii de asigurare; - s furnizese asigurtorului toat informaia necesar despre paguba produs, procesele-verbale intocmite de ctre organele respective, precum i alte documente necesare pentru identificarea cazului de asigurare i stabilirii mrimii pagubei. La randul su, asigurtorul este obligat: - s pstreze in tain i s nu divulge informaiile parvenite la incheierea i executarea contractului de asigurare; - s respecte condiiile indicate in contractul de asigurare; - in limitele a 24 de ore dup primirea declaraiei vizand producerea cazului de asigurare, s trimit, la locul i timpul coordonat cu asiguratul, reprezentantul su pentru cercetarea bunului deteriorat; - s intocmeasc calculul pagubei, s stabileasc suma despgubirii de asigurare i s garanteze plata ei la timp. Condiiile speciale de asigurare facultativ sunt elaborate de obicei, pe fiecare grup de bunuri, unde se indic modul de incheiere i executare a contractelor de asigurare pe fiecare grup in parte. Deci, deosebim condiii speciale de asigurare facultativ a: - bunurilor casnice; - bunurilor personale; - construciilor; - apartamentelor; - apartamentelor i caselor de locuit in caz de reparaie;

- animalelor la preuri contractuale. Modalitatea de ntocmire a actelor de constatare a pagubei. Determinarea mrimii pagubei i plata despgubiri de asigurare Pagub se consider: - n caz de distrugere total sau rpire a bunurilor despgubirea este egal cu suma asigurat;
57

n caz de deteriorare parial a bunurilor despgubirea se calculeaz diferit, in dependen de pagub. Dac obiectul deteriorat poate fi readus prin reparaie in stare bun de utilizare dup destinaie, atunci pagub sunt considerate cheltuielile pentru reparaie, in limitele valorii obiectului la data producerii evenimentului asigurat. Calculul i plata despgubirii de asigurare pe asigurrile bunurilor Etapele de efectuare a lucrrilor de stabilire a pagubei i de achitare a despgubirii sunt aceleai i includ: 1. Stabilirea faptului de distrugere sau deteriorare a bunurilor; 2. Determinarea cauzei care a dus la deteriorare i verificarea dac riscul produs este cuprins in asigurare; 3. Dac contractul de asigurare este valabil la data producerii riscului; 4. Stabilirea obiectelor ce au fost afectate i apartenena bunurilor asigurate; 5. Calculul sumei pagubei i a despgubirii de asigurare. Despgubirea de asigurare este suma pe care asigurtorul o pltete asiguratului pentru refacerea bunului distrus de un risc asigurat. Cuantumul despgubirii de asigurare depinde de mrimea pagubei i nu poate depi suma asigurat. Despgubirea de asigurare se stabilete in funcie de rspunderea pe care i-a asumat-o asigurtorul i care poate fi:
-

rspundere proporional, rspundere dup primul risc i rspundere limitat. Intrebri de verificare 1. Care este regula general la asigurarea bunurilor privind interesul asigurabil? 2. Pot contracta asigurri de bunuri alte persoane decat proprietarul bunului? 3. Care sunt condiiile eseniale pentru existena unui interes asigurabil? 4. Cine elaboreaz condiiile generale i speciale de asigurare a bunurilor? 5. Enumerai elementele de baz ale condiiilor de asigurare. 6. Cum se determin suma asigurat in cadrul asigurrilor de bunuri? 7. Explicai procedura de majorare a sumei asigurate in perioada de valabilitate a contractuli. 8. Care sunt condiiile cand prima este achitat in rate? 9. Care este durata maxim de valabilitate a contractului de asigurare de bunuri? 10. De ce depinde suma despgubirii in cadrul asigurrilor de bunuri?
58

Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Prin valoarea bunurilor la data asigurrii se inelege: a) la materii prime i materiale preul de cost al acestora; b) la lucrrile de art sumele corespunztoare valorii de circulaie; c) la obiectele de inventar valoarea declarat de asigurat; d) la mijloacele fixe valoarea acestora, stabilit pe nou, din care s-a sczut uzura in raport cu vechimea, intrebuinarea i starea lor de intreinere; e) la obiectele de muzeu valoarea acestora stabilit pe nou. Alegei rspunsul corect: 1. b + e; 2. a + c + d; 3. a + b + d;

4. a + d + e; Testul nr. 2 Care sunt condiiile eseniale pentru existena unui interes asigurabil? 1. asiguratul s sufere o daun ce poate fi evaluat in bani, bunul menionat s constituie obiectul asigurrii, asiguratul s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat; 2. inainte de producerea evenimentului asigurat, asigurtorul s propun asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s-l denune, in cazul in care, cunoscind adevrata situaie, nu ar fi incheiat contractul; 3. asiguratul poate agrava riscul asigurat; 4. atunci cand asiguratul nu accept plata primei de asigurare pe motiv c franchiza este prea mare. Testul nr. 3 Contractul de asigurare de bunuri se reziliaz automat in cazurile in care: 1. producerea evenimentului este posibil; 2. pagubele au fost produse de operaiuni militare pe timp de rzboi; 3. asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete referitoare la schimbarea imprejurrilor eseniale privind riscul;
59

4. evenimentul s-a produs inainte de a incepe rspunderea asigurtorului, iar asigurarea a rmas fr obiect. Testul nr. 4 La asigurarea lucrrilor de construcii-montaj i a rspunderii construcrotului, se acord despgubiri pentru: 1. Dispariia unor echipamente, materiale, bunuri cauzate direct de riscuri asigurate; 2. confiscarea sau distrugerea de bunuri pe baza regulilor de carantin, vamale, din ordinul guvernului sau oricrei autoriti publice;

3. dispariia unor bunuri constatate o dat cu efectuarea unei inventarieri periodice; 4. distrugerea in intregime fr resturi care se mai pot valorifica sau repara. Testul nr. 5 Cu ce condiie asiguratul poate modifica suma de asigurare la asigurarea de bunuri Testul nr. 6 Locul de asigurare reprezint__________________ Testul nr. 7 La asigurarea de bunuri cuantumul despgubirii de asigurare depinde de mrimea pagubei i nu poate depi suma asigurat (adevrat sau fals) Testul nr. 8 Care este cerina de baz pentru existena oricrui contract de asigurare de bunuri Testul nr. 9 In ce const principiul integralitii asigurrilor de bunuri Testul nr. 10 Numii tipurile de riscuri la asigurarea de bunuri Probleme rezolvate Problema nr. 1 Ceteanul Movil a depus o cerere de asigurare a casei de locuit (valoarea 40 000 lei, cota tarifar 0,9%, durata 1 an); bunurilor casnice (valoarea 60 000 lei, cota tarifar 1,5%, durata 1 ani); animalelor (valoarea 3000 lei, cota 1,8%, durata 1 an); mijloace de transport (valoarea 20 000 lei, cota tarifar 0,5%, durata 1 an). De calculat suma primei de asigurare.
60

REZOLVARE 1. Calculm suma primei de asigurare pentru fiecare tip de asigurare. a) Pc.l.= 40 000 0.9% = 360 lei b) Pb.c.= 60 000 1.5% = 900 lei prima de asigurare pentru 1 an c) Panim= 3 000 1.8% = 54 lei

Ptran = 20 000 0.5% = 100 lei prima de asigurare pentru 1 an 2. Calculm suma primelor de asigurare P = 360 + 900 + 54 +100 = 1414 lei Problema nr. 2 In rezultatul inundaiei au fost deteriorate bunurile casnice ale ceteanului Moraru in valoare de 400 lei. Sa se calculeze despgubirea de asigurare dac se cunosc urmtoarele date: - suma de asigurare 500 lei; - cheltuielile pentru bunurile reparate 100 lei; - uzura bunurilor 10%. Da = (400 x 10%) +100 = (400 - 40) + 100 = 460 lei Deci, despgubirea pltita domnului Dodon de ctre compania de asigurare va fi 460 lei. Problema nr. 3 Domnul Andronic s-a adresat la compania de asigurare, care i-a asigurat autovehiculul, cu declaraia de a-i plti despgubirea de asigurare in urma accidentului rutier i a prezentat toate documentele necesare. In urma accidentului autovehiculul a fost distrus parial. S se calculeze despgubirea de asigurare dac se cunosc urmtoarele date: Valoarea real a autovehiculului la data producerii riscului asigurat 20000 lei; Suma de asigurare 10000 lei; Cheltuielile de reparaie 10354 lei; Cheltuielile de transportare 100 lei; Deci, despgubirea de asigurare se va calcula dup urmtoarea metod: 1. Se afl paguba total (10354 + 100 ) ce constituie 10 454 lei; 2. Se calculeaz rspunderea proporional a companiei pentru autovehicul
d) 61

( 10000 / 20000) x 100 = 50%.

3. Suma despgubirii de asigurare este echivalent cu 50% din suma pagubei i constituie 5227 lei ( 10454 x 50%). Probleme nerezolvate Problema nr. 1 Societatea pe aciuni Electron s-a adresat cu o cerere de a i se asigura bunurile care ii aparin: Denumirea bunurilor Valoarea bunurilor (lei) Cldiri, construcii 1 800 000 Marfa 460 000 Hartii de valoare 10 000 Materie prim 80 000 Procentul asigurrii 80%, cota de prim tarifar 1 %. Prima de asigurare se pltete in numerar. De calculat suma primei de asigurare. Problema nr. 2 O persoan fizic ii asigur apartamentul in care locuiete la dou societi de asigurare, prin dou polie de incendiu. Apartamentul valoreaz 525.000 lei, dar proprietarul il asigur pentru 300.000 lei la societatea de asigurare A i pentru 125.000 lei la societatea B. Dup trei luni de la incheierea asigurrii are loc un cutremur care afecteaz locuina asigurat, cuantumul pagubei fiind de 120.000 lei. Societatea A ofer o cot de prim anual de 0,5%, iar societatea B ofer o cot de prim anual de 0,65%, iar pentru asigurarea riscului de cutremur ambele societi prevd o majorare a cotei de prim cu 10%. S se determine: a) primele de asigurare pltite la cele dou societi de asigurare; b) despgubirile ce se cuvin asiguratului de la cele dou societi, tiind c in

acoperirea daunelor se aplic principiul rspunderii proporionale; c) sumele asigurate pentru care continu asigurarea. Problema nr. 3
62

Un imobil de locuit in valoare de 150.000 lei a fost asigurat facultativ pentru suma de 60.000 lei. Imobilul a fost afectat de un incendiu puternic, paguba ridicandu-se la suma de 30.000 lei. S se calculeze indemnizaia de asigurare prin procedeul rspunderii proporionale. Problema nr. 4 O persoan ii asigur apartamentul in care locuiete la o societate de asigurare printr-o poli de incendiu, iar apartamentul valoreaz 493.755 lei, dar proprietarul il asigur pentru suma de 309.000 lei. Societatea ofer o cot anual de prim de 0,5%, iar pentru cuprinderea in asigurare a riscului de cutremur prevede o majorare a cotei de prim cu 10%. Dup patru luni de la incheierea asigurrii are loc un cutremur care afecteaz locuina asigurat, cuantumul pagubei fiind de 105.000 lei. S se determine prima de asigurare pltit societii. Problema nr. 5 O persoan ii asigur locuina in valoare de 6.000 lei, la dou societi de asigurare. La societatea A imobilul este asigurat pentru suma de 2.500 lei, iar la societatea B pentru suma de 1.800 lei. In urma producerii unui risc asigurat, se inregistreaz o daun de 500 lei. Ce despgubire ar trebui s primeasc asiguratul de la cele dou societi dac se aplic principiul rspunderii proporionale? Tema 6. Asigurrile agricole 1. Asigurarea recoltei culturilor agricole. 2. Incheierea contractului de asigurare. 3. Efectele contractului de asigurare.

4. Constatarea, evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirii. 5. Asigurarea animalelor. 6. Constatarea, evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor in asigurarea animalelor. 1. Asigurarea recoltei culturilor agricole In Republica Moldova asigurrile din agricultur se realizeaz pe baze contractuale. Prin contractul de asigurare, asigurtorul acord protecie de asigurare contra distrugerii
63

depline sau pariale a roadei culturilor agricole cauzate de diferite calamiti naturale i a altor interese ale asiguratului indicate in condiiile de asigurare. Asigurtorii despgubesc productorilor agricoli cu care a incheiat contracte de asigurare, pentru daunele produse culturilor agricole de : ingheuri tirzii de primvar grindin efectele directe ale ploilor toreniale i ale furtunilor (splarea solului din jurul plantelor, dezgolirea rdcinilor, milirea produsa de uvoaie, deplasarea plantelor cu sau fr pmintul din jurul lor, fringerea sau ruperea tulpinilor, lstarilor, florilor, cderea fructelor, culcarea la pmint a plantelor fr redresare ulterioara) incendiul provocat de descrcrile electrice (trsnete) prbuirile i alunecrile de terenuri cultivate ingheuri timpurii de toamn. ingheurile tirzii de primvara sunt fenomene de scdere a temperaturii stratului de aer sub limita de rezistenta biologica a plantelor dup intrarea acestora in perioada de vegetaie activ; sunt considerate ingheuri tirzii de primvara cele care survin dup data medie calendaristica de inregistrare a ultimului inghe. grindin este precipitaia care cade sub forma de granule

de gheata de diferite forme i mrimi, singure sau impreuna cu ploaie in averse repezi, cu caracter torenial, precedat i insoit de vint puternic i descrcri electrice tunete, fulgere, trsnete. ploile toreniale sunt precipitaii de scurt durat care dau o cantitate mare de apa intr-un interval de timp mic i sunt insoite de fulgere i tunete; ploile toreniale au loc in perioada cald anului, in care temperatura aerului a inregistrat valori mari, peste 25 C; intensitatea ploilor toreniale este deosebit de mare (5-10 litri/minut/mp), iar durata invers proporional cu intensitatea (5-10 minute, rareori pin la 30 minute). furtun sau vijelia este un fenomen meteorologic determinat de viteze in rafale mari ale vintului i de schimbri brute ale direciei acestuia; viteza vintului la rafala poate depi 12-16 m/s sau chiar 20 m/s; adeseori furtunile (vijeliile) sunt insoite de grindina i ploi toreniale cu aciuni mecanice asupra culturilor aflate in plina vegetaie.
64

ingheurile timpurii de toamna reprezint scderea temperaturii aerului de ling sol sub 0C, inainte de incheierea normala a ciclului vegetativ sau de ajungere a culturilor la maturitatea de recoltare; sunt considerate ingheuri timpurii de toamna scderile de temperatura sub limita de rezistenta a plantelor care survin inaintea datei medii calendaristice de inregistrare a primului inghe. Roada culturilor agricole este asigurat la valoarea ei deplin, care se stabilete conform rodniciei ateptate, a costului unei uniti de producie i suprafaei de semnat. Rodnicia se stabilete conform nivelului efectiv al rodniciei atestat in ultimii 3-5 ani

inandu-se cont obligatoriu de influena condiiiilor climaterice i de alt natur, care pot influena cantitatea roadei. Prima de asigurare se calcul de asigurtor pe termenul de valabilitate a asigurrii, reiind din suma de asigurare a contractului i mrimea tarifului de asigurare. Taxele primelor de asigurare pentru culturile agricole sant stabilite de asigurtor pentru fiecare asigurat in funcie de gradul de risc. Prima de asigurare poate fi achitat prin contul de decontare sau in numerar, unic sau in dou rate.(50% din suma calculat trebuie pltit in decurs de 10 zile dup incheierea contractului, partea restant nu mai tarziu de 2 luni de la data intrrii in vigoare a contractului. Exemplu pentru calculul primei de asigurare Problema Gospodria agricol Costeti s-a adresat cu o cerere de a asigura recolta culturilor agricole. De calculat prima de asigurare pe baza datelor: Denumirea culturilor agricole Recolta de pe 1 ha Preul 1 cent., lei Supraf aa ce va fi insem. Cota de prim tarifar % 2000 2001 2002 2003 Grau 35 30 25 40 80 100 1.7 Porumb 60 75 55 70 60 150 0.9 Sfecl de

zahr 110 115 105 120 40 400 1.1 REZOLVARE 1. Calculm recolta medie de pe 1 ha pentru 4 ani: Grau = (35+30+25+40) / 4 = 32,5 c. Porumb = (60+75+55+70) / 4 = 65 c.
65

Sfecl de zahr = (110+115+105+120) / 4 = 112,5 c. 2. Calculm costul recoltei de pe 1 ha. Grau = 32,5 * 80 = 2600 lei Porumb = 65 * 60 = 3900 lei Sfecl de zahr = 112,5 * 40 = 4500 lei 3. Calculm costul recoltei de pe toat suprafaa insemanat: Grau = 2600 * 100 = 260000 lei Porumb = 3900 * 150 = 585000 lei Sfecl de zahr = 4500 * 400 = 1800000 lei 4. Calculm prima de asigurare pentru fiecare cultur agricol: Grau = 260000 * 1,7% = 4420 lei Porumb = 585000 * 0,9% = 5265 lei Sfecl de zahr = 1800000 * 1,1% = 19800 lei 5. Calculm suma total a primei de asigurare: P = 4420 + 52 65 + 19800 = 29485 lei 2. Incheierea contractului de asigurare Contractele de asigurare sunt incheiate in baza cererii depuse in scris de ctre asigurat. Contractul se consider incheiat prin semnare i incasarea primei de asigurare integral sau prima rata - i intrarea banilor in casieria sau contul asigurtorului i dup efectuarea inspeciei de risc. Condiiile generale i speciale (dup caz), cerereachestionar, raportul inspeciei de risc, fia de calcul a primei, fiele tehnologice ale culturilor asigurate i planul de situaie sau schia cu amplasarea culturilor fac parte integranta a contractul de asigurare. In cazul in care, dup producerea unui eveniment asigurat pentru care s-au acordat

despgubiri, pe terenul in cauza se seamn aceeai cultura sau alta, aceasta se considera asigurat, numai dac se incheie un alt contract de asigurare dimensionat la suprafaa respectiva. In perioada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguratul poate solicita introducerea unor culturi sau riscuri noi i atunci se incheie un act adiional la contractul de baza, cu o nou sum asigurat i o prim majorat, repartizat corespunztor pe termene de plat.
66

Perioada asigurat este anul agricol, iar contractul de asigurare poate fi incheiat in tot cursul anului calendaristic, dar cu cel puin o luna inaintea inceperii recoltrii culturii respective. Termenele asigurrii a) de grindin: - livezile dup inflorirea deplin; - via-de-vie dup inceputul inmuguririi; - plantaii multianuale dup data de 15 aprilie; - plantaiile altor culturi de camp dup rsrirea lor. b) de inghe: - dup rsrire, ins nu mai tarziu de 1 noiembrie. 3. Efectele contractului de asigurare 1. Rspunderea asigurtorului ncepe: la culturile infiinate prin semnat: pentru toate riscurile asigurate dup rsrirea i incheierea culturilor i dup efectuarea inspeciei de risc; la culturile rsdite, pentru toate riscurile asigurate, dup plantarea i prinderea rsadurilor i dup efectuarea inspeciei de risc; pentru riscurile asigurate: ingheuri tirzii de primvara, grindina, ploi toreniale, furtuni, prbuiri sau alunecri de terenuri plantate, incendii provocate de cauze naturale, ingheuri timpurii de toamn - la rodul viilor, odat cu

apariia lstarilor i la rodul pomilor odat cu dezmugurirea i apariia butonilor florali i, in toate cazurile, dup efectuarea inspeciei de risc; numai pentru riscul de grindin: la rodul viilor i pomilor, dup legarea definitiv a rodului, iar la hamei, dup inflorire i in toate cazurile, dup efectuarea inspeciei de risc; pentru contractele incheiate in timpul vegetaiei, dup 3 zile de la data la care contractul a intrat in vigoare i dup efectuarea inspeciei de risc. 2. Rspunderea asigurtorului nceteaz: la culturile de cimp din momentul recoltrii, in cadrul perioadei optime tehnologice de recoltare, specifice culturii i soiului; la rodul viilor, pomilor i hameiului odat cu culesul, la maturitatea tehnologica;
67

odat cu plata despgubirii in cazul distrugerii totale a culturii de ctre riscuri asigurate; odat cu distrugerea culturii din orice alte cauze, neasigurate. In toate cazurile asigurtorul este eliberat de obligaia acordrii de despgubiri dac asiguratul, nerespectind perioada optim de recoltare a culturii, a suferit daune i diminuri de recolta in urma producerii evenimentelor asigurate. 4. Constatarea, evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirii Plata despgubirii de asigurare se efectuiaz dup constatarea pagubelor, in marimea sumei de asigurare prevzute in contract, pentru fiecare cultur in parte. Calculul pagubei se efectueaz in felul urmtor: 1. la inceputul strangerii roadei de pe suprafaa vtmat, iar in unele cazuri asistand pan la finisarea stransului, in baza documentelor de

eviden primar, asigurtorul, in comun cu reprezentantul asiguratului, stabilete recolta global atestat pe suprafaa vtmat, prin inscrierea lor intr-un act special; 2. prin calcul se stabilete pierderea de recolt de pe suprafaa vtmat in raport cu cea cuprins in asigurare; 3. se stabilete recolta global i rodnicia medie de pe suprafaa culturii agricole corespunztoare, rmas nevtmat de grindin; 4. coeficientul raportului dintre rodnicia efectiv obinut i rodnicia luat in asigurare se stabilete prin imprirea rodniciei efective obinute de pe suprafaa nevtmat la rodnicia fixat la incheierea contractului. Totodat, dac acest coeficient e mai mic de o unitate inseamn c reducerea recoltei a fost influenat atat de grindin, cat i de ali factori, care trebuie luai in consideraie i pe suprafaa vtmat de grindin. Calculul final a pagubei se efectueaz prin inmulirea valorii recoltei lipsa de pe suprafaa vtmat cu costul inscris in asigurare i cu coeficientul corelaiei dintre rodnicia efectiv obinut i cea luat in asigurare (cu condiia c coeficientul e mai mic de o unitate). Plata despgubirii de asigurare pentru pierderea de recolt din cauza grindinii se efectueaz dup strinsul roadei, in mrimea pagubei calculate minus franiza stabilit la incheierea contractului. 5. Asigurarea animalelor
68

Asigurtorul ofer protecie, in baza condiiilor generale de asigurare, pentru urmtoarele grupe de animale sntoase, ce au certificat de sntate eliberat de medicul veterinar de la circumscripia sanitar-veterinar teritorial;

- intre 6 luni i 8 ani pentru bovine; - peste 1 an pin la 5 ani pentru ovine i caprine, precum i miei ingrat; - peste 6 luni pin la 3 ani porcine reproducie; - porcine la ingrat peste 30 kg. Greutate, ins nu peste 140 kg.; - cabaline de traciune in virsta de peste 1 an pin la 10 ani; - cai de ras i de curse in virst de peste 1,6 ani pin la 4 ani inclusiv; - cai de rsa 6 luni-7 ani, animale de companie; - stupi de albine; psri de toate categoriile (gini outoare, gini de reproducie, pui de carne, etc.); - strui; - peti in crescatorie. Riscurile asigurate 1. Boli care duc la sacrificarea animalelor. 2. Accidente provocate de meteorizarea acut a animalelor din cauza furajelor (umflarea), numai cu asistena veterinar obligatorie. 3. Atacul animalelor slbatice. 4. Leziuni interne provocate de inghiirea unor obiecte. 5. Inundaii din ploi toreniale. 6. Incendiu provocat de descrcri electrice naturale (trsnet) sau de instalaii electrice. 7 Calamiti naturale (trsnet, cutremur de pmint, furtun, avalane de zpad). Suma asigurat Pentru a determina suma asigurat asigurtorul i asiguratul stabilesc valoarea animalelor ce vor fi cuprinse in asigurare, in baza facturi, procese verbale de achiziie, preul real al animalului pe pia. Suma asigurat nu trebuie s depeasc 80% din valoarea real a animalului la momentul incheierii contractului. In situaia in care asiguratul solicit in scris la asigurtor majorarea sau diminuarea sumei iniiale asigurate indicate in

contract, iar aceasta accept,


69

urmeaz ca i prima de asigurare s fie majorat sau diminuat in mod corespunztor. Orice cerere cu acest coninut, depus de asigurat dup producerea unei daune, nu va fi luat in consideraie. Animalele din aceeai gospodrie se primesc in asigurare numai pentru o sum egal de fiecare animal din aceeai grup de virst i ras. Perioada de asigurare Contractul de asigurare se incheie pentru o perioad de un an; la cererea asiguratului perioada de asigurare poate fi de 6 luni. Perioada de asigurare pentru asigurrile suplimentare trebuie s fie inclus in perioada de asigurare a contractului iniial. Asigurarea poate fi incheiat oricind in cursul anului. Din specia de animale existente in gospodrie se asigur toate animalele. Prima de asigurare Prima de asigurare se calculeaz in baza tarifului de prime stabilit de fiecare asigurtor in parte. Prima de asigurare se pltete integral la semnarea contractului de asigurare sau in rate, la datele scadente precizate in poli astfel: - 40% din prima total la incheierea contractului; - 30% in termen de 2 luni de la data achitrii primei rate in cazul contractului incheiat pe o perioad de un an i termen de o lun in cazul contractului incheiat pe o perioad de 6 luni; - 30% in termen de 2 luni de la data achitrii celei de a doua rate in cazul contractului incheiat pe o perioad de un an i in termen de o lun in cazul contractului incheiat pe o perioad de 6 luni. In cazul in care un asigur, cu polia anual, nu inregistreaz timp de un an pagube datorate efectului factorilor de risc asigurai, beneficiaz

pentru al II-lea an i urmtorii ani fr daune, de o reducere de cite 10% pe an la prima de asigurare complet aferent animalelor respective, reducerea maxim fiind de 30%, cu condiia ca asiguratul s menin neintrerupte raporturile de asigurare societatea de cu societatea de asigurri. In cazul unui an cu daune, prima de asigurare va reveni la 100%, fr nici o reducere. Rspunderea asigurtorului i asiguratului Rspunderea asigurtorului: - dac pierderea sau sacrificarea animalului a avut loc dup 10 zile de la expirarea zilei in care s-au pltit primele de asigurare i s-a intocmit polia de asigurare;
70

- rspunderea asigurtorului inceteaz la ora 24.00 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea sau prin producerea evenimentului asigurat care are ca urmare dauna total; - asigurarea este valabil exclusiv pentru animalele i riscurile specificate in poli; - in caz de neplat la termenele scadente a primei de asigurare sau, dup caz, a ratelor acesteia, contractul de asigurare este reziliat; - in cazurile in care, cu prilejul unei inspecii de risc, se constat degradarea condiiilor existente la data incheierii asigurrii, creterea nivelului de risc, apariia unor riscuri suplimentare, nerespectarea de ctre asigurata regulilor zoologice i sanitar-veterinare sau nerespectarea eventualelor recomdri ale asigurtorului, aceasta are dreptul s denune unilateral contractul de asigurare fr restituirea primelor incasate. Rspunderea asiguratului: - s nu intreprind i/ sau s nu permit aciuni care ar duce la majorarea riscului

asigurat. - s achite obligaiile de plat a primei de asigurare in cuantumul i datele stabilite in contract. - s intrein animalele conform regulilor zooigienice i sanitar-veterinare de ingrijire, hrnire, intreinere i exploatare, luind msurile necesare prevenirii imbolnvirii lor, precum i limitarea pagubei in caz de boal sau accedent. - s permit reprezentanilor asigurtorului s verifice, ori de cite ori acetia consider necesar, modul in care sunt respectate regulile sanitarveterinare de ingrejire, hrnire, intreinere i exploatare a animalilor asigurate, precum i felul in care au fost indeplinite recomandrile fcute la inspeciile de risc anterioare. - asiguraii sunt obligai s pun la dispoziia asigurtorului toate actele i evidenele necesare pentru verificarea existenei animalelor asigurate i valorii acestora pentru constatarea producerii evenimentului asigurat i evaluarea pagubelor, precum i pentru stabilirea dreptului de despgubire. In cazul producerii evenimentului asigurat:
71

- s intiineze imediat reprezentantul asigurtorului care impreun cu circumscripia sanitar-veterinar din teritoriu va intocmi procesul verbal de constatare a pieirii animalelor; - in condiiile in care este vorba de incendiu, s anune imediat pompierii, iar asiguratul va lua toate msurile pentru salvarea animalelor; 6. Constatarea, evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor in asigurarea animalelor Constatarea i evaluarea pagubelor se face de ctre asigurtor, direct sau prin imputernicii, impreun cu asiguratul sau imputerniciii si,

inclusiv prin experi, dac prile convin in acest mod. In urma cererii de despgubire (anun de daun) scrise de asigurat c a intervenit o daun produs de un risc asigurat, se va stabili de comun acord timpul in care se va efectua constatarea. Reprezentantul asigurtorului verific iniial dac: - asigurarea era in vigoare la data producerii evenimentului asigurat; - riscul produs este risc asigurat; - anunul s-a fcut in termen; Apoi va completa procesul verbal de constatare a pagubei care va cuprinde: - constatarea pagubei; - cauza pieirii animalelor; - motivul sacrificrii de necesitate; - evaluarea pagubei; - stabilirea cuantumului despgubirilor, dup care se intocmete Referatul de plat, iar se va face in timp de 30 zile de la primirea ultimului act de la asigurat. La stabilirea valorii a pagubei se ine va seama de: - numrul de animale afectate de riscul asigurat - suma asigurat pentru fiecare animal asigurat - venitul obinut de la asigurat de la consumul sau realizarea produselor animaliere. Suma despgubirii se stabilete dup principiul primului risc (despgubirea de asigurare este egal cu paguba dar nu poate depi suma asigurat). Intrebri de verificare
72

1. Care sunt riscurile in cadrul asigurrilor agricole? 2. Explicai procedura de contractare a asigurrilor agricole. 3. Care sunt condiiile eseniale pentru existena unui interes asigurabil in cadrul asigurrilor agricole? 4. Cum se determin recolta medie? 5. De ce depinde mrimea primei de asigurare la asigurrile

agricole? 6. Cum se determin suma asigurat in cadrul asigurrilor de animale? 7. Enumerai grupele de animale ce pot fi cuprinse in asigurare. 8. Care sunt condiiile cand prima este achitat in rate? 9. Care este durata de valabilitate a contractului de asigurare in cadrul asigurrilor agricole? 10.De ce depinde suma despgubirii in cadrul asigurrilor animalelor? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Prin valoarea cuprins in asigurare se inelege: a) preul de cost al recoltel la momentul contractrii asigurrii ; b) valoarea medie a recoltei pentru ultimii 3-5 ani; c) suma total a cheltuielilor legate de recoltarea culturilor; e) costul recoltei la momentul producerii riscului asigurat. Testul nr. 2 Care sunt condiiile ca asigurtorul s fie eliberat de la plata despgubirii: a) asiguratul s sufere o daun ce nu poate fi evaluat in bani; b) inainte de producerea evenimentului asigurat, asigurtorul s propun asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s-l denune, in cazul in care, cunoscind adevrata situaie, nu ar fi incheiat contractul; c) asiguratul poate agrava riscul asigurat; d) atunci cand asiguratul nu accept plata primei de asigurare pe motiv c franiza este prea mare. Testul nr. 3 Despgubirea de asigurare este:
73

a) suma de bani pe care asigurtorul este obligat s o plteasc cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat

b) suma de bani pe care o pltete asigurtorul pentru ca acesta s constituie fondul de asigurare necesar plii indemnizaiilor in cazul producerii riscului asigurat. Testul nr. 4 Numii etapele de calculare a pagubei la asigurrile agricole Testul nr. 5 Suma asigurat nu trebuie s depeasc 80% din valoarea real a animalului la momentul incheierii contractului. (adevrat sau fals) Testul nr. 6 Termenele asigurrii la asigurrile agricole de grindin: a) livezile dup inflorirea deplin; b) via-de-vie dup inceputul inmuguririi; c) plantaii multianuale dup data de 15 aprilie; d) plantaiile altor culturi de camp dup rsrirea lor. e) dup rsrire, ins nu mai tarziu de 1 noiembrie. Alegei varianta fals Testul nr.7 Prima de asigurare se calculeaz in baza tarifului de prime stabilit de fiecare asigurtor in parte. (adevrat sau fals) Testul nr. 8 In cazul producerii evenimentului asigurat, asiguratul este obligat: a) s intiineze imediat reprezentantul asigurtorului care impreun cu circumscripia sanitar-veterinar teritorial va intocmi procesul verbal de constatare a pieirii animalelor; b) in condiiile in care este vorba de incendiu, se anune imediat pompierii, iar asiguratul va lua toate msurile pentru salvarea animalelor; c) s permit reprezentanilor asigurtorului s verifice, ori de cite ori acetia consider necesar, modul in care sunt respectate regulile sanitar-veterinare de ingrejire, hrnire, intreinere i exploatare a animalilor asigurate, precum i felul in

care au fost indeplinite recomandrile fcute la inspeciile de risc anterioare.


74

d) asiguraii sunt obligai s pun la dispoziia asigurtorului toate actele i evidenele necesare pentru verificarea existenei animalelor asigurate i valorii acestora pentru constatarea producerii evenimentului asigurat i evaluarea pagubelor, precum i pentru stabilirea dreptului de despgubire. Alegei varianta fals Testul nr. 9 Ce elemente se iau in vedere la stabilirea valorii a pagubei la asigurarea agricol Testul nr. 10 In baza crui principul se stabilete suma despgubirii la asiguarea agricol Tema 7 . Asigurri de persoane 1. Rolul asigurrilor de persoane la sporirea i consolidarea bugetelor familiale. 2. Riscurile in asigurrile de persoane. 3. Condiiile generale i particularitile asigurrilor de persoane. 1 Rolul asigurrilor de persoane la sporirea i consolidarea bugetelor familiale Asigurrile de persoane sunt o msur suplimentar de prevedere i de economisire pe termen lung pentru cetinii i pentru familiile lor in legtur cu producerea unor evenitemte in viaa acestora. Aceste asigurri completeaz asigurrile sociale i asistena social in ceea ce privete satisfacerea cerinelor populaiei in caz de pierdere a capacitii de munc, de btranee sau in caz de deces. In acelai timp, asigurrile de persoane sunt un mijloc de atragere in circuitul economic a unei pri din disponibilitile bneti temporare ale populaiei care exercit o influen pozitiv asupra vitezei de rotaie a banilor. Asigurrile de persoane prezint

importan nu numai pentru asigurai, ci i pentru economia naional. Astfel, rezerva matematic format in cadrul asigurrilor de via este pstrat de societile de asigurri la bnci, fiind fructificate cu o dobind anual. Deoarece asigurrile de via sunt de lung durat, exist posibilitatea ca rezervele s fie utilizate ca surs de creditare a economiei naionale. Gradul de dezvoltare a asigurrilor de persoane este influenat atat de unii factori obiectivi (de exemplu nivelul de dezvoltare a economiei naionale ce este legat de
75

posibilitile materiale ale populaiei privind alocarea unor sume pentru contractarea asigurrilor), ct i de factori subiectivi, cum sunt (modul de reglementare a asigurrilor sociale, activitatea desfurat de companiile de asigurri privind introducerea unor forme de asigurri accesibile). Elementele generale ale mecanismului asigurrilor de via pot fi prezentate astfel: - Asigurrile de via au un caracter facultativ; se incheie cu persoane cuprinse intre anumite limite de virste pe durate de asigurare variate; - Perioada de asigurare i perioada de plat a primelor de asigurare se afl in corelaie cu suma asigurat, care are un plafon minim la perioadele de asigurare de peste 10 ani; - Persoanele cu o invaliditate permanent mai mare de 50% nu sunt primite in asigurare; - Printr-un contract de asigurare se asigur o persoan, dar exist i excepii (asigurarea familial); - Primele de asigurare sunt cresctoare in funcie de grupele de virst ale asigurailor i descresctoare in raport cu creterea duratei contractului

i a duratei plii primelor. Spre deosebire de asigurrile generale, in asigurrile de via, nici viaa, nici sntatea sau integritatea nu pot fi evaluate in bani. Oricine are un interes asigurabil nelimitat in ceea ce privete propria persoan, dar modul in care ii determin suma asigurat depinde de puterea sa financiar i de nivelul de protecie de care are nevoie i pe care il poate susine. Chiar i in rile cu tradiie in asigurri, incheierea unei polie de asigurare este o decizie individual pe baze voluntare, fcut din interes personal sau pentru a proteja familia sau pe cei dragi. Exist i situaii in care aceste asigurri trebuie s fie incheiate, i acest lucru este determinat de uzane, politici de firm sau in funcie de situaie. 2. Riscurile in asigurrile de persoane Majoritatea persoanelor i familiilor au o dorin puternic de a avea siguran financiar i protecie impotriva acelor evenimente care le amenin securitatea. Securitatea financiar poate fi ameninat sau pierdut dintro mulime de cauze. Unele familii pierd suportul financiar din cauza c intreintorul familiei a decedat subit
76

intr-un accident, altele sufer in urma distrugerii caselor i bunurilor personale din cauza incendiilor, inundaiilor, uraganelor, cutremurelor de pmant sau altor fenomene dezastruoase. Unele persoane devin invalizi din cauza afeciunilor cardiace, cancerului, SIDA sau altor boli. In sfarit, alii se ruineaz financiar, pentru c li se pretinde s-i onoreze obligaiile ctre tere persoane pentru pagubele produse acestora. Riscuri legate de persoan sunt riscurile care afecteaz in

mod direct individul. Ele implic posibilitatea pierderii complete sau reducerii venitului catigat, cheltuieli suplimentare i diminuarea activelor financiare. Exist trei riscuri de baz legate de persoan: - risc de supravieuire; - risc de deces; - risc de pierdere a capacitii de munc. La asigurrile de supravieuire, asigurtorul se angajeaz s plteasc asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie in via. In perioada de valabilitate a asigurrii, asiguratul, pltind primele datorate, acumuleaz o sum de bani la dispoziia asigurtorului, sum care devine exigibil la expirarea contractului. Suma astfel economisit urmeaz s fie folosit de asigurat, la momentul potrivit, pentru cele mai diverse scopuri: s-i achiziioneze un imobil, un automobil sau alte bunuri de mare valoare ori de folosin indelungat; s se mute cu familia intr-o alt regiune sau ar; s efectueze o cltorie de agrement, de afaceri, de studii, de tratament medical etc. Potrivit condiiilor contractuale, asiguratul intr in posesia sumei asigurate numai in cazul in care este in via la expirarea contractului. Dac ins acesta a decedat anterior expirrii termenului de valabilitate a contractului, asigurtorul se consider eliberat de angajamentul luat prin contract i, ca urmare, nu are nici o obligaie fa de motenitorii asiguratului. Asigurrile de deces protejeaz asiguratul impotriva riscului de deces. Asigurtorii folosesc diverse forme de asigurare care s satisfac cele mai diferite preferine. Astfel, intr-o formul, asigurarea acoper riscul de

deces la orice dat ar surveni acesta. Asigurarea de deces il oblig pe asigurtor s achite suma inscris in contract, dac decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a contractului. Dac la expirarea
77

contractului asiguratul este in via, asigurtorul este eliberat de orice obligaie fa de asigurat. Aadar, asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire (capitalizare), ci una de protecie impotriva unui risc determinat. Cele dou asigurri de via - de supravieuire i de deces acoper fiecare in parte cate un singur risc, creand astfel impresia c una din pri este intotdeauna pedant. In realitate, supravieuirea i decesul, constituind riscuri alternative, nu se pot produce niciodat simultan. Asigurrile mixte de via. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu asiguraii i pentru a le simplifica sub raport organizatoric, asigurtorul ofer un produs, care acoper ambele riscuri printr-un singur contract, denumit asigurare mixt de via. Prin cuprinderea a dou riscuri alternative intr-un contract de asigurare unic, caracterul contradictoriu al celor dou riscuri nu dispare, ci se creeaz numai impresia c asiguraii catig in cazul producerii oricrui risc: in cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurrii intr in posesia sumei asigurate, iar in caz de supravieuire, asiguratul incaseaz personal suma asigurat prevzut in contract. Este adevrat c asiguratul catig in ambele imprejurri, dar acest avantaj il obine cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri distincte, adic cu suportarea primelor datorate atat pentru riscul de deces, cit i pentru cel de supravieuire.

3. Condiiile generale i particularitile asigurrilor de persoane Condiiile de asigurare stau la baza contractelor de asigurare, ingloband o serie de prevederi, cu caracter juridic, intre care: modul de incheiere a contractului de asigurare, declanarea i incetarea rspunderii asigurtorului, stabilirea beneficiarilor de asigurare, modalitatea de calcul i plata primelor de asigurare, acte i forme de plat, modaliti de executare a contractelor etc. Asigurrile de via fiind facultative, au la baz contracte de asigurare, prin care se stabilesc obligaiile reciproce ale celor dou pri, ale asigurtorului (de a achita suma asigurat in cazul ivirii evenimentului asigurat, respectiv la expirarea asigurrii) i ale asiguratului (de a achita la termen, in cuantumul stabilit, primele de asigurare). Condiiile de asigurare includ i prevederi rezultate din aplicarea bazelor tehnice ale asigurrilor de via, respectiv dobanda luat in calculul primelor de asigurare i al
78

rezervelor matematice, precum i adaosul pentru cheltuielile de achiziie i administraie a asigurrilor etc. Aceste prevederi urmresc incadrarea calculului primelor de asigurare in bazele statistice i eliminarea elementelor care ar putea periclita realizarea echilibrului financiar al asigurrilor de via, deci vizeaz buna lor funcionare. In funcie de riscul acoperit, asigurrile de persoane pot fi divizate in: asigurri de via ( adic asigurrile ce acoper riscul de supraveuire i deces); asigurri de persoane, altele decat cele de via (asigurri de accidente, asigurri de sntate, etc).

Aadar, asigurrile de via reprezint o component a asigurrilor de persoane, avand la baz conceptul de protecie de risc-via. 1. Calculul primelor i principiul echivalenei In asigurrile de via, la baza calculrii primelor stau: - indicele de mortalitate i cel de supraveuire, rezultai din Tabela de mortalitate; - nivelul (cota) de doband la care se poate fructifica rezerva matematic; - principiul echivalenei (conform cruia totalul obligaiilor asiguratului trebuie s acopere totalul obligaiilor asiguratorului, plile de sume asigurate, plus cheltuielile aferente administrrii asigurrilor, prin luarea in calcul i a dobanzilor de fructificare a rezervei de prim, in favoarea asigurailor, in stabilirea primei nete; - adaosul de prim care cuprinde coeficientul de siguran pentru eventualele abateri ale mortalitii reale fa de cea indicat in tabelul de mortalitate: coeficientul de risc aferent asigurrii suplimentare (pentru caz de invaliditate permanent din accident de peste 50%) dac este prevzut la forma respectiv de asigurare; cheltuieli cu achiziionarea asigurrilor i cheltuieli de administrare a asiguratorului. Plata primelor de asigurare este ealonat dar asigurtorul ii asum riscul de a achita asiguratului suma asigurat in cazul decesului acestuia sau la expirarea perioadei de asigurare in cazul supraveuirii asiguratului. 2. Varsta de cuprindere in asigurare
79

La majoritatea formelor de asigurare, varsta de cuprindere in asigurare este de la 16 la 60 de ani. Varsta sau intervalul de varst al persoanelor cuprinse in asigurare

variaz de la o societate de asigurri la alta. Acest fapt, reflectat in condiiile de asigurare, este argumentat in cadrul fiecrei societi de asigurare prin capacitatea financiar, structura i calitatea portofoliului, poziia societii pe piaa asigurrilor, intensitatea concurenei i ali factori. 3. Cuprinderea selectiv in asigurare, a persoanelor, dup starea sntii i varst Condiiile de asigurare sunt astfel concepute pentru a preveni antiselecia riscurilor. In consecin persoanele bolnave nu sunt cuprinse in asigurare. Apoi, in unele cazuri, la asigurrile contractate pe baza examinrii medicale a asigurailor, condiiile de asigurare stipuleaz cerina asigurrii aa numitelor riscuri anormale. (deci se cere acceptarea plii unor prime de asigurare corespunztoare unei varste mai mari). Pentru estimarea unor asemenea riscuri se calculeaz un coeficient al supramortalitii, in funcie de care se identific varsta mrit ce va fi luat in seam cu ocazia asigurrii. 4. Modificarea unor elemente in cursul asigurrii In condiiile de asigurare se stipuleaz posibilitatea modificrii unora din elementele asigurrii, intre care: durata asigurrii; durata plii primelor de asigurare; suma asigurat; forma de asigurare. Se precizeaz totodat c aceste modificri sunt permise la asigurrile de via la care se constituie rezerv de prime, cu excepia asigurrilor temporare de deces, intrucat la aceste asigurri rezerva matematic este redus. Evident, posibilitatea modificrii unor elemente ale contractului de asigurare pe parcursul

derulrii lui se regsete in condiiile de asigurare ale tuturor societilor de asigurare dar nu sunt excluse diferenieri i impunerea unor restricii de ctre unele societi. 5. Dreptul la suma asigurat redus i la reactivarea asigurrii Condiiile de asigurare prevd c la asigurrile la care se constituie rezerv de prime, in cazul cand se inceteaz plata primelor dup ce acestea au fost achitate, o perioad de
80

timp precizat ca limita minim (de exemplu cel puin 1 an, la asigurrile mixte care au fost contractate pe durata de 5 ani) asiguratul are dreptul la suma asigurat redus. Cuantumul sumei asigurate reduse este in funcia de rezerva matematic acumulat pan la incetarea plii primelor. Dreptul la suma asigurat redus se acord numai la asigurarea de baz (deces i supraveuire), deci, nu i la asigurarea suplimentar pentru cazul de invaliditate permanent din accident, care este inclus in toate asigurrile mixte. Reactivarea asigurrii, la care s-a intrerupt plata primelor, este un drept al asigurailor, prevzut in condiiile de asigurare ce decurg din dreptul acestora asupra rezervei matematice constituite. Totui, reactivarea asigurrii este posibil doar cu respectarea anumitor condiii precizate de asigurtor cu privire la intervalul de timp in care poate avea loc i cu privire la procedeul adoptat. 6. Obinerea sumei de rscumprare Condiiile de asigurare precizeaz dreptul asiguratului la obinerea sumei de rscumprare in cazul in care, pltind primele de asigurare o perioad de timp (limita minim la asigurrile mixte fiind de 2 ani, pentru asigurrile

contractate pe perioada de 5 ani i 3 ani, pentru cele cobtractate pe perioade mai mari), acesta solicit incetarea contractului, prin plata sumei asigurate. Dreptul asiguratului la obinerea sumei asigurate se argumenteaz prin faptul c primele de asigurare au fost astfel dimensionate incat s includ i rezerva de prime. Intrucat acesta sisteaz plata primelor, el are dreptul de a obine de la asigurtor suma asigurare redus, iar dac renun la asigurare, are dreptul s I se achite rezerva de prime corespunztoare asigurrii sale, deci, sama de rscumprare. Acest sum de rscumprare reprezint 95% din rezerva de prime, cota care crete cu cate o unitate in fiecare din ultimii 5 ani ai asigurrii. Suma respectiv este inferioar sumei totale pltite ca prime i dobnzile aferente, intrucat valoarea acesteia se determin in baza rezervei acumulate minus cheltuielile de achiziie. In primii ani ai perioadei de asigurare, primele de asigurare sunt consumate in proporie ridicat pentru acoperirea riscurilor i cheltuielilor, aportul dobnzilor este nesemnificativ, iar rezerva matematic este prea mic, pentru a nu afecta cuantumul sumei de rscumprare dac plata acesteia se impune. 7. Dobanda la imprumutul acortat in asigurarea de via
81

Condiiile de asigurare precizeaz obligaia asiguratului de a plti dobnda la acest imprumut, chiar dac s-ar putea spune c se imprumut din banii si. Faptul se justific, intrucat imprumuturile se acord din rezerva matematic, ori in acest caz acesta nu mai aduce dobanzi din partea instituiei de credit, unde era pstrat ca depozit. Deci asiguratul care a primit imprumutul trebuie s suporte

dobanda la imprumut. Intrebri de verificare 1. Care sunt riscurile in cadrul asigurrilor de persoane? 2. Rolul asigurrilor de persoane in sistemul economic? 3. Care sunt particularitile asigurrilor de persoane? 4. Cum se determin marimea sumei asigurate in cadrul asigurrilor de persoane? 5. De ce depinde mrimea primei de asigurare in cadrul asigurrilor de persoane? 6. Explicai diferena dintre asigurrile de persoane i asigurarea social? 7. Ce tipuri de asigurri de persoane cunoatei? 8. Enumerai modalitile de achitare a primei de asigurare. 9. Care este durata de valabilitate a contractului de asigurare in cadrul asigurrilor de via? 10. Ce documente trebuie s prezinte beneficiarul sau motenitorul pentru plata sumei de asigurare? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Deintorul poliei de asigurare, care este aceeai persoan cu asiguratul, are un contract de asigurare de via pe 30 de ani i dorete s-l intrerup dup 15 ani. El este indreptit s primeasc: 1) suma asigurat i dividendele aferente; 2) valoarea de rscumprare i dividendele aferente; 3) suma asigurat redus i dividendele aferente; 4) suma asigurat. Testul nr. 2 Reactivitatea poliei de asigurare inseamn:
82

1) c polia de asigurare, anulat ca urmare a neplii primei de asigurare, poate intra din nou in vigoare in doi ani de la anulare, cu condiia efecturii unei noi examinri medicale; 2) c polia de asigurare anulat ca urmare a explicrii duratei de asigurare poate intra

din nou in vigoare in trei ani de la anulare; 3) c polia de asigurare anulat ca urmare a neplii primei poate intra din nou in vigoare in trei ani de la anulare, cu o nou evaluare medical i cu plata tuturor obligaiilor financiare; 4) c polia de asigurare anulat ca urmare a neplii primei poate intra din nou in vigoare, imediat ce asiguratul ii pltete prima restan. Testul nr. 3 Valabilitatea poliei de asigurare incepe: 1) la data semnrii propunerii de asigurare; 2) la data acceptrii propunerii de asigurare de ctre societate; 3) la data livrrii poliei de asigurare ctre client; 4) la data efecturii evalurii medicale. Trestul nr. 4 Cum sunt clasificate asigurrile de sntate: 1) asigurare dotal, de nupialitate, de natalitate; 2) asigurare de accidente, de boal, de sntate permanent; 3) asigurri la termen, tradiionale, cu uniti de investiii; 4) asigurri mixte, de deces, asigurri de via cu component de economisire. Testul nr. 5 In legtur cu asigurrile de supravieuire, identificai varianta fals: 1) asigurarea de supravieuire este atractiv pentru asigurat i stimuleaz spiritul de economisire; 2) asigurtorul se angajeaz s plteasc asiguratului la expirarea contractului suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie in via; 3) in caz de accident al asiguratului, societatea de asigurare nu are nici un fel de obligaie fa de motenitorii acestuia; 4) o form a asigurrilor de supravieuire este asigurarea de rent.
83

Testul nr. 6

La asigurrile de persoane, suma asigurat se stabilete : 1) de ctre agenii de asigurare ai firmei; 2) pe baza informaiilor din certificatele medicale prezentate de asigurat; 3) pe baz de negociere; 4) in mod forfetar, in funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Testul nr. 7 La asigurrile de persoane, asiguratul poate s incheie: 1) doar o asigurare, in limita maxim a valorii sale stabilit de agentul de asigurare; 2) maximum dou asigurri: una obligatorie i una facultativ; 3) un numr nedeterminat de asigurri de acelai fel, fr nici un fel de restricie; 4) un numr nedeterminat de asigurri, dar pan la valoarea sa stabilit de agentul de asigurare. Testul nr. 8 Dac la expirarea de supravieuire contractului asiguratul este in via, asigurtorul este eliberat de orice obligaie fa de asigurat. (adevrat sau fals) Testul nr. 9 Care este condiia de baz la asigurrile de supravieuire Testul nr.10 Care este modalitatea de achitare a primelor de asigurare Problem rezolvat O persoan in vrst de 38 de ani incheie o asigurare de supravieuire pe 7 ani, prin care, la sfiritul asigurrii s primeasc o sum asigurat de 10 mln.lei Cunoscind numerele de comutaie D38 2.459,82128; D45 1.210,00706 i procentul dobinzii de 10%, prima net unic nu este: 1. 4819095,25 2. 4919085,25 3. 5918081,4 4. 4919085,28

Rezolvare x 38
84

n7 Sa 10 mln.lei i 10% nu = Sa * felul asigurrii felul asigurrii nEx


x xn

D D E + = lei D D D D nu nu 10000000 10000000 4919085 .25


nx 38 45 38 38 7

D38 = 2459,82128 D45 = 1210,00706 Problem nerezolvat Problema 1 Care este probabilitatea (nPx) unei persoane in virst de 31 ani s supravieuieasc pin la virsta de 79 de ani? 1. 0,37917012 2. 0,37817013 3. 0,37817013 4. 0,27907012 5. 0,27917012 Problema 2 Folosind numerele de comutaie I25 = 95,103, I50 = 84,108, s se determine care este probabilitatea ca o persoan in vrst de 25 de ani s decedeze pin la virsta de 75 de ani: 1. 0,112653 2. 0,1256114 3. 0,1156134 4. 0,224621

= = = +

5. 0,1156115 Tema 8. Asigurarea de rspundere civil 1. Esena i destinaia asigurrilor de rspundere civil. 2. Asigurarea prin efectul legii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule.
85

3. Asigurarea de rspundere civil pentru prejudicii provocate prin desfurarea de activiti de ctre uniti comerciale, industriale, de construcii etc. 4. Asigurarea de rspundere profesional. 5. Asigurarea de rspundere in caz de nerambursare in termenele stabilite a creditelor acordate. 6. Alte tipuri de asigurare de rspundere civil. 1. Esena i destinaia asigurrilor de rspundere civil Asigurrile de rspundere civil acoper prejudiciul produs de asigurat persoan fizic sau juridic unor tere persoane (in aceste asigurari, pe ling asigurat i asigurtor mai intervine i a treia persoan, i anume terul pagubit). Asigurarea de rspundere civil are caracteristici specifice domeniului asigurrilor in general i caracteristici specifice clasei de asigurri pe care o reprezint. Asigurarea de rspundere civil are urmtoarele caracteristici generale specifice domeniului asigurrilor: a. este o asigurare de indemnizare, in sensul c are drept obiectiv acoperirea pagubei efective suferite de terul pgubit. Asigurarea de rspundere nu imbogete pe ter sau pe asigurat, acesta numai repar dauna suferit de respectiva persoan indreptit la despgubire i pe care aceasta o justific legal; b. se incheie in aplicarea principiului limitrii rspunderii asigurtorului pan la nivelul sumei asigurate.

Printre caracteristicile specifice ale asigurrilor de rspundere civil pot fi menionate: a. asigurarea de rspundere civil stabilete o legtur juridic direct intre asigurtor i terul indreptit la primirea compensaiei, in sensul c terul poate aciona asigurtorul direct in judecat pentru a obine de la acesta compensarea daunelor suferite; b. in asigurarea de rspundere civil funcioneaz principiul invers al subrogrii. Aceasta inseamn c asigurtorul, despgubindu-l pe ter dintr-un raport direct cu
86

acesta, se poate intoarce pentru recuperare la asiguratul su, dac despgubirea a fost urmare a unei fapte ale crei efecte s-au datorat culpei grave a asiguratului sau altor cauze prevzute de lege. Pentru o delimitare riguroas, este necesar s subliniem c prin asigurrile de rspundere civil pot fi acoperite numai pagubele produse de asigurat unor tere persoane in anumite condiii, care se cer a fi indeplinite in mod cumulativ: 1. Este necesar svarirea de ctre asigurat a unei fapte ilicite (care contravine prevederilor legale). De exemplu, producerea unui accident de ctre conductorul unui autovehicul prin nerespectarea regulilor de circulaie; 2. Trebuie s se poat dovedi existena unui prejudiciu, deci a unei pagube produse de asigurat unui ter; 3. Se impune s existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicit a asiguratului, care a produs accidentul, i prejudiciul adus terei persoane pgubite; 4. Este necesar s se poat constata culpa (vinovia) asiguratului care a svarit fapta

ilicit ce a condus la producerea accidentului. Dac una din condiiile indicate supra nu este indeplinit, insemn c, de fapt, nu sunt intrunite toate elementele ce definesc rspunderea civil, iar pagubele astfel rezultate nu pot fi acoperite prin asigurarea de rspundere civil. Prin condiiile care stau la baza lor, asigurrile de rspundere civil prezint anumite particulariti: Obiectul asigurrilor de rspundere civil il reprezint tocmai prejudiciul produs unor tere persoane de ctre asigurat. Este vorba de prejudiciul care poate fi produs prin folosirea anumitor bunuri, cum sunt: autovehicule, cldiri i diferite alte construcii, exercitarea unei anumite activiti etc; Spre deosebire de situaia intalnit la asigurrile de bunuri i la cele de persoane, unde eventuala vinovie a asigurailor in producerea riscului duce, de regul, la decderea din drepturi a acestora, in cazul asigurrilor de rspundere civil, culpa asiguratului este una dintre condiiile de baz care se cere a fi indeplinit pentru ca asigurtorul s plteasc despgubirea cuvenit terilor pgubii. Aa cum s-a artat ins mai inainte, este necesar ca intre prejudiciul produs de
87

asigurat terelor persoane i fapta ilicit a acestuia s existe in toate cazurile un raport de cauzalitate; In asigurrile de rspundere civil, spre deosebirile de asigurrile de persoane, in calitate de beneficiari pot aprea numai tere persoane necunoscute n momentul ncheierii asigurrii; La asigurrile de rspundere civil suma asigurat rmane la acelai nivel pe

toat durata asigurrii. Cu alte cuvinte, la fiecare producere a riscului asigurat, despgubirea de asigurare poate atinge nivelul maxim al sumei asigurate, indiferent de numrul cazurilor asigurate care au avut loc in perioada de valabilitate a asigurrii. Rezult c, practic, pot aprea i situaii cand asigurtorul pltete despgubiri al cror total pe intreaga durat a asigurrii intrece cuantumul sumei asigurate. Specific pentru asigurrile de rspundere civil este, de asemenea, faptul c in unele cazuri, suma asigurat pe care asigurtorul o pltete terelor persoane pgubite nu are o limit dinainte stabilit. Astfel, de exemplu, pentru prejudicii constand in vtmarea corporal sau decesul persoanei, cuantumul cuantumul sumei pltite de asigurtor nu este limitat (este vorba, de exemplu, de asigurarea de rspundere civil prin efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule). 2.Asigurarea prin efectul legii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule Creterea intr-un ritm accelerat a numrului de autovehicule de toate tipurile, care circul pe drumurile publice, a fcut ca asigurarea de rspundere civil pentru pagubele sau vtmrile corporale produse prin accidente auto s capete un interes general, deoarece acestea amenin un numr mare de persoane i, respectiv, bunurile lor. In aceste condiii, protejarea victimelor accidentelor de circulaie a devenit o problem de ordin social foarte important. Drept urmare, in numeroase ri s-a introdus asigurarea prin efectul legii de rspundere civil pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, considerandu-se c prin implicaiile sale deosebite o astfel de msur nu

poate fi lsat la libera apreciere a fiecrui deintor de autovehicule. In asigurarea prin efectul legii de rspundere civil pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule sunt cuprinse cu unele excepii toate persoanele fizice i juridice deintoare de autovehicule supuse inmatriculrii i folosite pe drumurile publice.
88

De asemenea, sunt cuprinse in asigurare i persoanele dintro anumit ar posesoare de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul unei alte ri, dac nu posed documente internaionale de asigurare valabile i pe teritoriul acelei ri. In ara noastr, aceast asigurare a intrat in vigoare din 03.01.1995, prin Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr. 956, din 28 decembrie 1994, Cu privire la asigurarea obligatorie de rspundere civil a deintorilor de autovehicule i vehicule electrice urbane. In conformitate cu aceast Hotrare, fiecare persoan fizic sau juridic, deintor de autovehicole, este obligat s-i asigure rspunderea civil fa de persoanele tere. In Anexele 1 i 2 din aceast Hotrare sunt indicate toate categoriile de mijloace de transport asigurabile, tariful de asigurare, care depinde de grupa i modelul mijloacelor de transport. In momentul incheierii asigurrii, asiguratului i se elibereaz documentaia necesar (polia/contractul de asigurare i certificatul de asigurare). Avand aceste documente, asiguratul, la producerea riscului asigurat din vina lui, va fi eliberat de plata despgubirii terelor persoane, aceasta fiind suportat de ctre societatea de asigurare, cu condiia respectrii normelor legislative. Pentru cazurile cand rspunztorii pentru accidente au rmas neidentificai, despgubirea de asigurare, pentru pagubele produse prin vtmri

corporale sau decesul terelor persoane, se pltete pgubiilor din Fondul de ajutorare a victimelor accidentelor rutiere, fondat pe lang Agenia Naional a asigurrilor de rspundere civil din contul defalcrilor asigurtorilor (cot procentual din mrimea primelor incasate). Aceast despgubire se pltete in cuantumul real al pagubelor cauzate, dar care s nu depeasc 2000 salarii minime stabilite pe republic la data producerii evenimentului asigurat, indiferent de numrul pgubiilor. Condiiile acestui tip de asigurri sunt consemnate in Anexa nr.1, la Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr. 956, din 28.12.1994. Aceste condiii stabilesc principiile de baz ale asigurrii obligatorii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule pentru pagubele produse vieii, sntii i bunurilor terelor persoane in urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. De aceast asigurare sunt pasibili deintorii de autovehicule cu capacitate cilindric a motorului de cel puin 50 cm3, inclusiv vehiculele electrice urbane, admise spre exploatare cu permisiunea organelor poliiei rutiere. Nu sunt supuse asigurrii obligatorii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule, autovehiculele care, potrivit
89

dispoziiilor legale privind circulaia pe drumurile publice din Republica Moldova, nu sunt pasibile de inmatriculare de ctre organele poliiei rutiere (tractoare agricole, autocombine, excavatoare, instalaii de compresoare etc.). Asigurarea obligatorie de rspundere civil auto se efectueaz de ctre companiile de asigurare in baza licenelor eliberate in modul stabilit de lege. 3. Asigurarea de rspundere civil pentru prejudicii

provocate prin desfurarea de activiti de ctre uniti comerciale, industriale, de construcii Asigurarea de rspundere a productorului a aprut i se practic, datorit faptului c toi cei care vand o marf au o rspundere fa de cei care o folosesc sau o consum. Prin utilizarea ei se pot produce vtmri corporale, imbolnvire, deces sau rnire, pierderi sau prejudicii materiale. Asigurarea de rspundere a productorului se face prin polie separate, limitate ca sume pentru fiecare perioad de asigurare. Iat cateva exemple care pot ilustra varietatea acestor tipuri de asigurri: ; greeli in prepararea mancrii sau a preparatelor alimentare pentru animale; ; materiale necorespunztoare folosite in cosmetic sau coafur ce pot crea iritaii sau alte reacii adverse; ; artificii ce se declaneaz prematur; ; gaze sau alte produse chimice care se degaj sau se scurg din containerele in care sunt depozitate; ; materiale cu defecte, folosite in fabricarea unor instalaii sau echipamente. Abordarea specific a asigurrilor de rspundere a productorului trebuie s aib in vedere legislaia fiecrei ri. In rile dezvoltate, reglementrile sunt puternic protective pentru consumatori, iar limitele rspunderilor sunt ridicate i, de cele mai multe ori, tribunalele acord catig de cauz consumatorilor, astfel incat primele de asigurare au valori mari, corespunztoare limitelor rspunderii i experienelor anterioare. In unele ri, cum ar fi Marea Britanie, aceast rspundere exist chiar dac mrfurile se vand in alt ar. In Statele Unite ale Americii,

spre exemplu, primele de asigurare sunt mult mai mari, pentru c rspunderile se ridic la sume uriae datorit reglementrilor stricte privind protecia consumatorilor. In Anglia, The Consumer Protection Act din 1987 prevede c dac un produs este defect, rspunderea pentru daunele
90

provocate revine productorului sau importatorului. Dac nici unul dintre acetia nu poate fi identificat, atunci rspunderea este a furnizorului. Pentru a fi considerate necorespunztoare, mrfurile trebuie s fie sub standardele in vigoare la momentul respectiv. Practica asigurrilor presupune i folosirea unor polie combinate, prin care se acoper, in seciuni separate, rspunderea angajatorului, rspunderea public i rspunderea productorului. n Statele Unite ale Americii a avut loc un proces deosebit privind rspunderea productorului ca urmare a decesului prin otrvire a apte persoane care au consumat Tylenol n anul 1982, toate n zona oraului Chicago. Curtea a trebuit s decid cui i-a revenit responsabilitatea pentru cele apte viei: productorului medicamentului Extra Strength Tylenol sau productorului capsulelor, McNeil Consumer Products Inc. i McNeilab Inc., aparinnd grupului Johnson & Johnson. S-a concluzionat c ambalajul medicamentului, aa cum era n momentul cumprrii de ctre bolnavi, putea permite accesul la medicament, ducnd la crearea unor probleme consumatorilor. Capsulele viciate au fost vndute n flacoane de plastic; ele fuseser atinse de cianur de potasiu letal dup efectuarea controlului de ctre McNeil, fiind apoi puse pe rafturile farmaciilor.

Dup producerea acelor decese, compania a decis ambalarea medicamentului ntr-un sistem cu tripl protecie i siguran format din sigilii multiple i atenionri pe ambalaj. Reclamanii au acuzat conducerea executiv a lui McNeil de ambalarea necorespunztoare a medicamentului, dat fiind i cele peste 200 de reclamaii anterioare acestor cazuri primite ntr-un interval de 3-4 ani, prin care se arta c ceva nu este n regul cu Tylenol-ul; acest lucru trebuia, n mod normal, s duc la investigaii pentru identificarea imediat a cauzelor i rezolvarea lor, prevenind pierderea de viei omeneti. Johnson & Johnson avea o asigurare de rspundere de peste 80 milioane dolari n momentul otrviri. Dei a cerut despgubiri de la asigurtorul su la nivelul asigurrii, pentru retragerea de pe pia a ntregii cantiti de Tylenol existent, acesta nu a pltit. n timpul procesului, avocatul lui McNeil a declarat c nu se consider rspunztor, pentru c folosirea Tylenol-ului nu a reprezentat cauza proxima n determinarea morii. El a mai afirmat c motivul a fost aciunea unor persoane ru-voitoare necunoscute care au transformat Tylenol-ul n arme pentru crime la ntmplare. Totui,
91

nu s-a putut dovedi dac capsulele erau otrvite cnd au fost controlate de McNeil. Investigaiile au durat peste opt ani, dar rufctorul nu a fost identificat. 4.Asigurarea de rspundere profesional Asigurarea de rspundere profesional are ca scop despgubirea celor ce suport diverse pagube (materiale, financiare etc.) din vina anumitor profesioniti. Aceast form de asigurare a aprut ca o necesitate impus de implicaiile practicrii anumitor profesii

care pot produce altora pagube create din neglijen in practicarea profesiei. Aici se incadreaz profesiile care ofer consultan sau presteaz un serviciu specializat, cum ar fi: arhitecii, constructorii, medicii, avocaii, contabilii, consultanii i, in general, toate profesile sau meseriile care presupun o activitate de mare rspundere (inclusiv managerii). Prin activitatea lor, ei pot (din eroare, greeal, neglijen, omitere sau orice culp proprie) s aduc prejudicii persoanelor pentru care lucreaz sau altor teri. Asigurarea de rspundere profesional garanteaz plata acestor pretenii, evident dac ele se incadreaz in condiiile de asigurare prevzute in contract. In multe ri in care asigurrile au tradiie i un nivel de dezvoltare remarcabil, acest tip de asigurare este obligatoriu, conform legii i practicilor locale, ca o condiie pentru a practica meseria sau profesia respectiv. Asigurarea de rspundere profesional implic despgubirea pentru preteniile emise impotriva asiguratului pentru daunele care au loc in perioada de asigurare; ele se refer la orice rspundere civil in legtur direct cu activitatea profesional a asiguratului, aa cum este definit in legislaia in vigoare la data emiterii poliei, activitate executat de ctre i in numele asiguratului sau de ctre persoanele pentru care asiguratul rspunde potrivit legii. Atunci cand polia se incheie cu o persoan juridic in calitate de asigurat, condiiile sale se extind asupra directorilor i angajailor, in legtur cu activitatea menionat. Doar cateva exemple privind aceste acoperiri: ; pentru medici: eroare in prescripia unui tratament, neglijen in consultaii, intervenii chirurgicale nereuite;

; evaluatorii de active: neglijena in evaluarea unei proprieti;


92

; contabili: rezultatele unui audit reprezint, de multe ori, baza pe care se fundamenteaz decizii pentru strategia afacerilor; o eroare din neglijen poate duce la ruinarea financiar a clientului; ; avocaii pot oferi consultan din care clientul pierde bani; ; brokerii de asigurri care neglijeaz emiterea unei polie pot fi rspunztori pentru o pierdere substanial in faa clientului. De regul, despgubirile se acord pentru : (a) daunele materiale din culpa proprie persoan fizic sau juridic i din culpa altor persoane pentru care acesta este obligat s rspund conform legii, vtmri corporale sau deces, avarieri sau distrugeri de bunuri; (b) cheltuielile fcute de asigurat in procesul civil (cheltuieli de judecat strict necesare pentru buna desfurare a justiiei i incuviinate de instan); (c) cheltuielile de judecat fcute de vtmat(ter) pentru indeplinirea formalitilor legale in vederea obligrii asiguratului la plata despgubirilor, dac asiguratul a fost obligat prin hotrare judectoreasc la plata acestora; (d) despgubirile i daunele aprute ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorrii unor documente, furt prin efracie sau a calamitilor etc.; (e) preteniile emise impotriva asiguratului pentru daunele care au loc in timpul perioadei de asigurare privind orice rspundere civil (inclusiv rspunderea pentru costurile i cheltuielile reclamantului) in direct legtur cu activitatea desfurat, aa cum este definit in legislaia in vigoare la data emiterii poliei, activitate executat de ctre i in numele asiguratului sau de ctre persoanele pentru care asiguratul rspunde potrivit

legii. Spre exemplu, in cazul asigurrii de rspundere profesional a contabililor, experilor contabili, sau controlorilor financiari, ei pot fi asigurai pentru prestarea urmtoarelor tipuri de activiti: intocmirea, supravegherea, certificarea sau controlul contabilitii sau a bilanului contabil; efectuarea de analize economico-financiare, de control financiar-contabil; realizarea de evaluri patrimoniale;
93

intocmirea unor lucrri de organizare administrativ i informatic; efectuarea de expertize contabile; executarea de lucrri cu caracter fiscal; consultan economico-financiar i/sau contabil; prestarea unor activiti de cenzorat la societi comerciale. (f) orice pierdere cauzat de vreo eroare, greeal, neglijen sau omitere a unui partener, directori, angajat al asiguratului, in direct legtur cu activitatea de expertiz contabil i contabilitate i care este descoperit i avizat asigurtorului in perioada de asigurare; (g)orice daun ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorrii documentelor i/sau suporturilor magnetice necesare inregistrrii i prelucrrii datelor contabile, financiare sau manageriale ca urmare a furtului prin efracie sau a calamitilor, independente de asigurat (incendiu, inundaii, cutremur, alunecri de teren, cderi de obiecte etc.). Pe intreaga perioad de asigurare, rspunderea asigurtorului nu va depi limita rspunderii civile conform contractului. Asigurtorul va despgubi i toate celelalte cheltuieli

efectuate de ctre asigurat cu consimmantul scris al asigurtorului, cheltuieli legate de orice daun avizat i aprobat de asigurtor, cu condiia c in cazul in care costurile totale depesc limita rspunderii civile (sumei de asigurare ) s se despgubeasc o anumit proporie a acestora. Conform contractului, asiguratul, de regul, nu are dreptul s accepte rspunderea, s negocieze sau s efectueze o plat sau cheltuial fr acceptul scris al asigurtorului, care in mod normal are dreptul ca, pe cheltuial sa, s preia i s conduc in orice moment in numele asiguratului rezolvarea oricrei cereri de despgubire i s primeasc in orice moment sprijinul acestuia. Ca orice contract de asigurare, i in cazul asigurrii rspunderii profesionale se enumer in mod expres situaiile i/sau cazurile pentru care asigurtorul nu este rspunztor fa de asigurat, cum ar fi: (a) activiti desfurate de asigurat in afara unui contract incheiat cu clientul su; (b) cereri de despgubire ca urmare a unui deces sau a unei vtmri corporale;
94

(c) pretenii de despgubire pentru pierderea sau distrugerea unor proprieti, pierderi comerciale sau datorii ale asiguratului, ca urmare a unei vanzri, cumprri, subscrieri sau a efecturii unor investiii in calitatea de mandatar, agent sau principal, pierdere, distrugere sau daun adus unei proprieti sau orice cheltuial de orice natur i cu orice consecin; (d) pagubele care au fost produse cu intenie de ctre asigurat, beneficiarul asigurrii, un membru din conducerea asiguratului; (e) preteniile referitoare la rspunderea asiguratului angajat pentru pagube produse

hartiilor de valoare, documentelor, registrelor sau titlurilor, actelor, manuscriselor, pietrelor scumpe, obiectelor cu valoare artistic, tiinific sau istoric, mrcilor potale, precum i pentru dispariia sau distrugerea banilor; (f) preteniile referitoare la pagube provocate de rzboi, invazie, aciunea unui duman extern, rzboi civil, rebeliune, dictatur militar, confiscare, expropriere, naionalizare, rechiziionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern sau autoriti publice; (g) rspundere civil legal, direct sau indirect, cauzat sau aprut ca urmare a: radiaiilor ionizante, contaminrii radioactive, polurii, unde propagate de aeronave i altele, dup caz; (h)orice cerere de despgubire ca urmare a desfurrii unei activiti de expertiz contabil, contabilitate sau audit care nu are la baz un contract de orice natur intre asigurat i clienii acestuia; (i) orice cerere de despgubire ca urmare sau in legtur cu pierderi comerciale, rspunderi comerciale sau datorii ale asiguratului sau in calitatea sa de manager, cu excepia cazurilor normale de lichidare sau dizolvare; (j) consecinele oricror circumstane, notificate sau nu la asigurtorul precedent, care conduc la o cerere de despgubire ca urmare a unei activiti desfurate inaintea inceperii prezentei asigurri. Atat acoperirea prin asigurare, cat i excluderile nu se regsesc in mod identic la toate societile de asigurare, fiecare dintre ele avand libertatea de a include i, respectiv, de a exclude acele riscuri i rspunderi pe care le consider utile, in funcie de nevoile i interesele asiguratului, dar i ale sale. In afara unor condiii

generale, fiecare tip de poli


95

de rspundere profesional pentru fiecare dintre profesiile sus-numite cuprinde condiiile specifice legate de fiecare activitate in parte (erori de proiectare in cazul arhitecilor, erori de execuie in cazul constructorilor, tratamente inadecvate prescrise pacienilor in cazul medicilor, pierderea oportunitii de afaceri, pierderi de profit din cauza unor recomandri greite date de ctre consultani, etc.). Ca in orice contract de asigurare, sunt incluse i limitele rspunderii (a despgubirii maxime pe care o va suporta asigurtorul) i primele aferente ce vor fi pltite de asigurat. Acoperirea oferit va fi limitat la o sum total in orice perioad a asigurrii i primele tind s fie foarte mari pentru aceast asigurare. Este o pia restrictiv, dei exist scheme de acoperire pentru majoritatea profesiilor. In general, polia prevede anumite sume ce vor fi sczute din oricare plat, cum ar fi: datoriile asiguratului in favoarea persoanelor care au condus la apariia daunei; sumele reinute de asigurat care aparin persoanelor responsabile de daun, precum i orice sume recuperate de la cei responsabili de producerea daunei. Asigurtorul ii declin orice rspundere in cazul in care au loc daune din cauza oricror persoane i care apar dup ce a fost confirmat in scris suspiciunea asigurtorului asupra activitilor exercitate de respectivele persoane. In cazul in care asiguratul beneficiaz de despgubiri din orice alte surse pentru o daun ce se incadreaz in condiiile prezentei polie, asigurtorul este rspunztor numai pentru valoarea daunei care depete cuantumul recuperat din aceste surse. Cuantumul despgubirilor, care include i cheltuielile de judecat, se

stabilete in limita sumei asigurate menionate in contractul de asigurare. Un exemplu relevant pentru acest tip de asigurare de rspundere profesional este cel legat de SIDA. La congresul anual al Asociaiei Avocailor pledani in SUA, ce a avut loc la San Diego, in iulie 1990, s-a confirmat c, i in secolul XXI, SIDA va reprezenta una dintre cauzele multor decese. Din experiena procesual american in aceste cazuri, se desprind mai multe situaii generate de practica medical incorect care a dus la plata de ctre asigurtori a unor mari despgubiri. Printre acestea sunt: determinarea eronat sau neglijent a nevoii de transfuzie sangvin la unii pacieni care a dus la infectarea acestora; prescrierea unui tratament inadecvat cu recomandarea efecturii de transfuzii; neglijena
96

manifestat la bncile de sange in testarea sangelui donat pentru efectuarea ulterioar a unor transfuzii. Un alt tip de rspundere provine i in cazul in care angajatorii solicit la angajare testul HIV, deoarece acest lucru apare ca o discriminare in baza legislaiei americane privind persoanele handicapate. 5. Asigurarea de rspundere in caz de nerambursare in termenele stabilite a creditelor acordate Aceast asigurare este o derivat a asigurrii riscului de nerambursare a creditelor. Spre deosebire de asigurarea riscului de nerambursare a creditului contractul de asigurare se incheie intre compania de asigurare (asigurtor) i agentul economic (asigurat) ce primesc imprumuturi de la banc. Obiectul acestei asigurri este rspunderea posesorului de credit fat de banc, care i-a oferit imprumutul, pentru stingerea integral i la termen a creditului respectiv, inclusiv

i a dobanzii. In asigurare se ia nu intreaga rspundere a debitorului, ci doar o parte a acesteia, de regul, de la 50 la 90 %. Restul rspunderii revenindu-i asiguratului. Ca eveniment asigurat se consider lipsa incasrii de ctre banc, in termenul stabilit in contract, a creditului acordat impreun cu dobanda. Rspunderea asigurtorului apare la survenirea evenimentului asigurat, adic dac asiguratul (posesorul creditului) nu a intors bncii-creditoare suma stabilit in contractul de creditare la expirarea termenului de plat, in lipsa prolongrii acestuia. Primele de asigurare depind de: perioada asigurrii (folosirii creditului), gradul de risc (solvabilitatea debitorului) .a. Suma de asigurare se determin proporional procentului rspunderii a asigurtorului, stabilit in contractul de asigurare, i reieind din suma total a datoriei, necesar a fi rambursat potrivit contractului de creditare. Condiiile de baz pentru asigurarea rspunderii debitorului pentru nerambursare a creditului, la general, sunt analoage condiiilor asigurrii riscului nerambursrii creditului. Reieind din suma de asigurare i taxele tarifare stabilite, asigurtorul determin primele de asigurare, care trebuie s fie pltite integral. Dup achitarea bncii-creditoare a despgubirii de asigurare asigurtorului ii revin, in limita sumei achitate, toate drepturile bncii reieind din contractul de creditare. Situaia financiar i solvabilitatea debitorului de credit se determin cu ajutorul metodelor de analiz economico-financiar a activitii agenilor economici.
97

Intrebri de verificare 1. Care sunt condiiile pentru ca asigurtorul s achite

terului pgubit suma despgubirii? 2. Cine este beneficiarul asigurrii in cadrul asigurrilor de rspundere? 3. Care sunt particularitile asigurrilor de rspundere civil? 4. Ce tipuri de asigurri de rspundere cunoatei? 5. De ce depinde mrimea primei de asigurare in cadrul asigurrilor de rspundere civil? 6. Explicai diferena dintre asigurrile de persoane, bunuri i de rspundere civil. 7. In ce const asigurarea profisional? 8. Care sunt particularitile asigurrilor de rspundere civil a deintorilor de autovehicole in Republica Moldova? 9. Care este durata de valabilitate a contractului de asigurare cadrul asigurrilor de rspundere? 10.Ce tipuri de despgubiri cunoatei in cadrul asigurrilor de rspundere civil a deintorilor de autovehicole din Republica Moldova? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Care este obiectul asigurrii in cadrul asigurrilor de rspundere civil? 1. bunurile pe care le are in proprietate asiguratul;. 2. vinonia asiguratului la producerea cazului asigurat; 3. prejudiciul produs unor tere persoane; 4. rspunderea civil a asigurtorului; 5. despgubirea pe care o achit asigurtorul terului pgubit. Testul nr. 2 Asigurarea de rspundere recupereaz: 1. numai pagubele directe cauzate de evenimentul asigurat terei persoane; 2. toate pagubele suportate de teri, inclusiv pagubele ce in de activitatea comercial; 3. toate pagubele cauzate asiguratului in limita sumei asigurate care a fost stabilit la

momentul contractrii asigurrii. Testul nr. 3


98

La care domeniu de asigurare se refer urmtoarea afirmaie, suma asigurat se stabilete in dependen de situaia financiar a asigurailor. 1. asigurri de bunuri; 2. asigurri de persoane; 3. asigurri de rspundere civil. Testul nr. 4 Asigurarea de rspundere civil profisional ofer proteciei. 1. pentru toate tipurile de profesii; 2. pentru profesii ce au un grad de risc ridicat; 3. pentru profesiile ce pot produce anumite prejudiicii; 4. nici un rspuns corect. Testul nr. 5 Care din afirmaiile de mai jos este corect: 1. prin asigurrile de rspundere civil sunt acoperite numai prejudiciile produse de asigurat unor tere persoane, ca urmare a unui accident; 2. suma asigurat nu rmine la acelai nivel pe toat durata asigurrii; 3. vinovia asigurailor in producerea risculuui duce la decderea din drepturi a acestora; 4. persoanele care apar ca beneficiari ai asigurrii sunt persoane cunoscute de asigurat in momentul incheierii contractului de asigurare. Testul nr. 6 Prin asigurarea autoturismelor (asigurarea de avarii) nu pot fi asigurate: 1. tractoare rutiere; 2. autocombine; 3. remorci trase de tractoare rutiere; 4. autobuze. Testul nr. 7 In cadrul asigurrilor de rspundere civil auto, societile de asigurri acord despgubiri dac:
99

1. esre vorba de pretenii referitoare la reducerea valorii bunurilor dup efectuarea reparaiilor; 2. paguba este urmare exclusiv a culpei unei tere persoane; 3. producerea pagubei a rezultat din vina conductorului autovehicului asigurat; 4. paguba se datoreaz exclusiv culpei persoane pgubite. Testul nr. 8 Numii caracteristicile specifice ale asigurrilor de rspundere civil Testul nr. 9 La asigurrile de rspundere civil suma asigurat se modific pe toat durata asigurrii (adevrat sau fals) Testul nr. 10 In asigurrile de rspundere civil, spre deosebirile de asigurrile de persoane, in calitate de beneficiari pot aprea numai tere persoane necunoscute in momentul incheierii asigurrii. (adevrat sau fals) Tema 9 . Asigurarea de transport terestru 1. Asigurarea autovehiculelor. 2. Asigurrile CARGO in cadrul transporturilor internaionale. 3. Asigurrile CASCO. 4. Asigurarea aeronavelor. 1. Asigurarea autovehiculelor Dei la inceput asigurrile auto presupuneau acordarea proteciei numai pentru vtmri corporale i pagube materiale produse terilor, trecerea timpului a adus cu sine noi tipuri de protecie. De aceea, asigurrile auto actualmente nu se limiteaz numai la asigurarea mijlocului de transport. Din punctul de vedere al utilizrii autovehiculelor, asigurrile ce pot fi incheiate cuprind mai multe tipuri: a) Asigurarea mrfurilor pe timpul transportului; b) Asigurarea rspunderii transportatorului;

c) Asigurarea autovehiculelor; d) Asigurarea de rspundere civil;


100

e) Asigurarea pasagerilor, asigurarea de accidente a persoanelor legal transportate in autovehicul etc. Prin toate aceste asigurri se acoper o gam divers de riscuri. Ca i in celelalte tipuri de asigurri, exist anumite practici comune tuturor asigurrilor, dar fiecare dintre ele are anumite particulariti privind tipurile de riscuri cuprinse in asigurare. Pentru asigurarea autovehiculelor este important a defini categoria de autovehicule. Prin acest termen se inelege nu numai autovehiculele, ci i remorcile trase de autovehicule asigurate. In practica internaional, clasificarea riscurilor asigurabile in asigurarea de autovehicule ine seama de tipurile de vehicule ce se asigur, datorit varietii mari a acestora. Clasele mari intalnite sunt urmtoarele: a) autovehicule proprietate privat; b) motociclete; c) autovehicule comerciale pentru transportul mrfurilor i pasagerilor; d) vehicule agricole i forestiere; e) autovehicule speciale, construite sau adaptate pentru o anume utilizare; ca de exemplu macarale, tractoare, ambulane, buldozere, excavatoare, echipament pentru extracii i transport rutier, autovehicule speciale pentru transport autovehicule i altele. Asigurarea autovehiculelor este cea mai frecvent utilizat in asigurrile non-via. Totui, pe cat este de uzual, pe atat de puin este cunoscut in detaliu. Ea reprezint cea mai rspandit asigurare dintre toate categoriile de asigurri facultative.

a. Asigurarea de avarii a autovehiculelor Ca i in orice alt tip de asigurare, riscurile pentru care se ofer protecie sunt diferit de la o societate la alta, dat fiind faptul c fiecare ii stabilete singur politica de subscriere. Totui, exist anumite riscuri, pe care le intalnim la majoritatea societilor de asigurri, pentru care se acord protecie. Printre acestea se numr: - avarii acidentale produse ca urmare a ciocnirii, lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri moblile sau imobile aflate in afara ori in inetriorul autovehiculului asigurat, rsturnrii, deraprii, zgarierii, cderii (cderea in prpastie, cderea in ap cu
101

ocazia transbordrii, cderii pe autovehicul a unor corpuri, cum ar fi: copaci, blocuri de ghea sau de zpad etc.); - incendiu, precum i pagubele produse din aceast cauz, cum ar fi: afumare, ptare, carbonizare sau alte distrugeri; - trsnet, explozie i pagubele produse cand acestea au avut loc la distan de autovehiculul respectiv; - ploaie torenial, grindin, inundaie, ap rmas pe sol, furtun, uragan, cutremur de pmant; - prbuire sau alunecare de teren; - greutatea stratului de zpad sau de ghea; -avalane de zpad, cderea unor corpuri pe construcia in care se afl autovehiculul. b. Asigurarea autovehiculelor pentru riscuri speciale Asigurarea pentru riscul de furt la autovehicule reprezint o form de asigurare special care acoper riscul de furt al intregului autovehicul i, de cele mai multe ori, al unor pri componente i accesorii. Riscurile acoperite in baza acestei condiii sunt: - insuirea arbitrar a autovehiculului de ctre ter

persoan; - furtul autovehiculului i al unor pri componente i accesorii din dotarea acestora, prin efracie sau prin acte de violen; - pagubele produse autovehiculului ca urmare a furtului sau a tentativei de furt; - pagubele produse incperii, propietatea asiguratului, in care se afla autovehiculul ca urmare a furtului prin efracie sau a tentativei de furt prin efracie al autovehiclulului al unor pri componente sua accesorii din dotarea acestora. 2.Asigurrile CARGO in cadrul transporturilor internaionale Obiectul asigurarii: Asigurarea mrfurilor pe timpul transportului se face facultativ pentru mrfurile (incrcturile) transportate cu diverse tipuri de mijloace de transport ( pe cile ferate, cu vehicule). Pot fi incheiate contracte de asigurare CARGO de ctre persoanele fizice i juridice cu reedina in Republica Moldova, precum i de ctre persoanele din strintate. Exist un ir de riscuri care sunt acoperite prin asigurarea CARGO. Acestea pot fi grupate coform urmtoarelor principii:
102

pagubele provenite prin detereorarea sau distrugerea complet a volumului de incrctur sau numai a unei pri ca urmare a aciunii forelor naturii: incendiului, fulger, inundaie, curemur de pmint, ploaie, grindin, prbuire sau alunecare de teren; pagubele provenite prin detereorarea sau distrugerea complet a volumului de incrctur sau numai a unei pri ca urmare a accidentelor ale mijlocului de transport: explozie, ciocniri, loviri sau izbiri cu alte mijloace de de transport sau cu orice alte bunuri mobile sau impbile aflate in afara mijlocului de

transport, cderi, rsturnri, etc; pagubele provenite din accidente in timpul incrcrii, aezrii sau descrcrii incrcturilor; toate cheltuielile necesare i oprtune efectuate in vederea salvrii incrcturii, precum i a mininizrii pagubei. Contractul de asigurare se perfecteaz in baza cererii (declaraiei) scrise de asigurat, care trebuie s conin urmtoarele date: - denumirea asiguratului; - denumirea corect a incrcturii (mrfii); - tipul ambalajului; - numrul de locuri al intreg volumului de incrctur; - numrul de locuri intr-o unitate de transport; - greutatea total a incrcturii; - tipul transportului; - denumirea deintorului mijlocului de transport; - felul de expediere (in vrac, in cisterne); - punctul de plecare; - punctul de destinaie; - durata expedierii incrcturii; - termenul de asigurare; - suma asigurat a incrcturii; - numrul i data foii de insoire a insoire a incrcturii. Asiguratul este obligat s indice in cerere i alte informaii cunoscute de el despre imprejurrile transportrii, care au o importan semnificativ pentru stabilirea gradului de risc.
103

Asigurarea intr in vigoare la data solicitat de asigurat sau la momentul in care marfa respectiv prsete depozitul sau locul de depozitare indicat in contractul de asigurare cu scopul transportrii, dar nu inainte de incheierea contractului de asigurare i dureaz pe perioada transportrii pin la sosirea mrfii la destinaia indicat in contratul de

asigurare. Suma asigurat este valoarea mrfii inclus in contractul de asigurare i agreat de asigurtor. Ea include: valoarea mrfii potrivit facturii originale sau potrivit valorii de pia la locul expedierii in momentul incheierii contractului, cind nu exist valoarea comercial; Suma asigurata: La asigurarea de tip CARGO, suma poate fi formata din: - valoarea bunurilor potrivit facturii; - costul transportului i costul asigurarii daca acestea nu sunt incluse in valoarea facturii; - cheltuielile i taxele vamale; - alte tipuri de cheltuieli legate cu transportarea mrfii. Prima de asigurare se determina prin inmulirea sumei asigurate cu cota de prim ce variaz in funcie de felul transportului. Rspunderea societii de asigurare: Incepe i inceteaza in mod difereniat i specific. Ea incepe dupa intrarea in vigoare a asigurarii astfel: la bunurile transportate pe cale fart din momentul primirii bunurilor de catre transportator, cu respectarea regulamentului de transport; la bunurile transportate cu vehicule din momentul incarcarii bunurilor in vehicule. Raspunderea societaii de asigurari inceteaza, de asemenea, in mod difereniat: la bunurile transportate cale ferat din momentul eliberarii bunurilor catre destinatar; la bunurile transportate cu vehicule din momentul descarcarii acestora din vehicule la, destinaie.

104

Societatea de asigurari are dreptul sa verifice situaia reala a bunurilor transportate i sa efectueze, pe aceasta baza, regularizarea primelor de asigurare in funcie de situaia reala. La survenirea cazului de asigurare, asiguratul sau reprezentantul su este obligat s intreprind toate msurile posibile in vederea salvrii i pzirii incrcturii deteriorate i in timp de 24 ore s intiineze asigurtorul sau reprezentantul su despre cele intimplate. Toate cheltuielile necesare pentru salvarea i pstrarea incrcturii, precum i pentru preintimpinarea deteriorrii ei ulterioare sunt efectuate de ctre asigurat. Cheltuielile, care conform condiiilor de asigurare, urmeaz a fi compensate, sunt achitate asiguratului de ctre compania de asigurare la decontarea sumei de despgubire. Mrimea daunelor este determinat de ctre reprezentantul companiei de asigurare cu participarea asiguratului. In caz de divergene, fiecare din pri poate pretinde ca determinarea pagubei s fie efectuat de ctre o expertiz independent. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei suplimentare le suport partea iniiatoare. La inaintarea cererii de compensare a pagubei, asiguratul sau beneficiarul mrfii este obligat s confirme documental: a) interesul su pentru bunurile asigurate; b) producerea cazului asigurat; c) mrimea preteniilor sale aferente pagubei. Documente de baz se consider: a) pentru confirmarea interesului in asigurarea incrcturii bonurile de livrare, foile de insoire i alte documente de transpotare, facturile i conturile, dac din prevederile acestor documente reiese c asiguratul este in drept s dispun de

incrcturi; b) pentru demonstrarea producerii cazului asigurat, asiguratul trebuie s prezinte documente de confirmare, eliberate de organele competente; c) pentru dovedirea mrimii preteniilor de despgubire procesul verbal de constatare a pagubelor produse incrcturii intocmit de ctre comisarul de avarie, actele expertizei de estimare a pagubei, alte documente, intocmite conform legislaiei rii unde s-a produs evenimentul asigurat;
105

d) actele de achitare a cheltuielilor suportate, conturile aferente pagubei, iar in caz de inaintare a preteniilor de despgubire i de rambursare a cheltuielilor i primelor pentru avaria general calculul confirmat documentar. Constatarea, evaluarea i stabilirea despagubirii Are loc, in mod specific, dar cu incadrarea in coordonatele mecanismului asigurarii de bunuri. Constatarea pagubei are loc in urma sesizarii organelor de poliie i intiinarii societaii de asigurari cu privire la producerea pagubei asigurate. La opiunile de constatare participa: - inspectorul de daune al societaii de asigurare; - carauul; - organele de poliie; - asiguraii sau reprezentanii lui; - martorii (dupa caz). Cu aceasta ocazie se intocmete un proces verbal de constatare a pagubei. Evaluarea pagubei are loc in funcie de cantitatea bunurilor prejudiciate i de preurile de evaluare la data producerii evenimentului asigurat. Despgubirea este, in principiu, cel mult egala cu paguba, cu condiia s nu

depeasca suma asigurata. Plata despgubirii se efectueaz in cadrul unui termen precizat in contractul de asigurare, in principiu in termen de 30 de zile, in caz de furt sau de dispariie a bunurilor, de la data intiinrii asupra cazului asigurat. Dac, ulterior, bunurile sunt recuperate, atunci sumele pltite ca despgubiri se restituie societii de asigurri. 3. Asigurrile CASCO Asigurarea CASCO este cea mai frecvent utilizat in asigurrile non-via. Pe cit este de uzual, pe atit de puin cunoscut in detaliu. Ea prezint cea mai rspindit asigurare dintre toate categoriile de asigurri facultative. In calitate de subieci ( contractani ) ai asigurii CASCO pot fi considerate: a) persoanele fizice, care au atins virst a de 18 ani in cazul asigurarii automobilelor, i virsta de 16 ani in cazul asigurrii mijloacelor de transport moto;
106

b) orice persoan juridic; c) persoane fizice i juridice, care activeaz pe teritoriul Republicii Moldova (ambasade, consulate, reprezentane, corespondeni, reprezentani ai organizaiilor internaionale, intreprinderi mixte); d) persoanele fr cetnie, care locuiesc permanent in Republica Moldova, atunci cind: - autovehiculul este proprietatea lor; - autovehicolul este luat in arend in baza contractului de arend; - dispun de o procur vizat notarial cu dreptul de a deine a utiliza sau a gira autovehicolul dat. Validitatea asigurarrii incheiate cu: a) persoane fizice se extinde numai asupra asiguratului, soului (soiei lui), sau

persoanei care deine din partea asiguratului o procur vizat notarial, ins nu mai mult decit o persoan; b) persoane juridice se extinde pentru orice persoan, care este angajat in serviciul asiguratului i conduce autovehicolul cu autorizarea in scris a acesuia. In calitate de obiecte ale asigurrii se consider autovehiculele pentru transporturi terestre care pot fi grupate in urmtoarele tipuri: autovehicule destinate transporturilor de persoane: autoturisme, autobuze, motociclete; autovehicule destinate transporturilor de bunuri: autocamioane, autofurgoane, autocisterne; autovehicule speciale: autovehicule pentru gospodria comunal (stropitori, mturtori, gunoiere); autovehicule pentru stingerea incendiilor; autosanitare; autocamioane, autovehicule pentru explorri geologice, hidrotehnice; remorci care sunt trase de un autovehicul dintre cele menionate mai sus; tractoare; maini i mecanisme agricole i de construcii autopropulsate (cu autotraciune) combine, greidere.
107

Nu pot fi obiecte ale asigurrii: a) autovehiculele la care lipsete numrul caroseriei i a motorului; b) autovehiculele cu deteriorri ale geamurilor, cu avariei sau corozie evident a detaliilor caroseriei. Obiectele asigurrii enumerate mai sus sunt prevzute prin condiiile generale de asigurare. Conform condiiilor de asigurare special, in calitate de obiect al asigurrii

poate fi i: a) utilajul suplimentar i accesoriile autovehiculelor instalate care nu fac parte din completarea lui conform instruciei uzinei productoare. Costul total al utilajului suplimentar i al accesoriilor asigurate nu poate depi 20% din suma asigurat a autovehiculului; b) aspectul comercial al autoturismelor. Asigurarea pierderii aspectului comercial se efectueaz numai pentru autoturisme, autobuze i microbuze cu excepia mijloacelor de transport de acest tip care sunt in expoatare de mai mult de 5 ani, a cror caroserie a fost revopsit, a celor cu urme de accident, precum i a celor cu semne de distrugere coroziv; c) oferul i pasagerii contra accidentelor. Riscurile acoperite prin asigurare Riscurile supuse asigurrii sunt grupate in felul urmtor: a) avarieri sau distrugeri provocate de riscurile cu caracter natural: trsnet, furtun, uragan, cutremur de pmint, inundaie, grindin, prbuire sau alunecare de teren, avalane de zpad, incendiu, precum i de efecte indirecte ale acestora. b) ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule sau cu alte corpuri mobile sau imobile aflate in afara sau in interiorul autovehoculului asigurat, cderi (in prpastie, in ap, din cauza ruperii podului), cderea pe autovehicul a unor corpuri ca: copaci, blocuri de ghea, de zpad, bolovani, rsturnri. c) furtul autovehicolului, al unor pri componente; pagube de orice fel produse autovehiculului ca urmare a furtului sau a tentativei de furt al autovehiculului, precum i in urma aciunilor premeditate ale altor persoane.
108

oferul i pasagerul din autovehicul sint asigurai pentru caz

de deces sau vtmri corporale in urma accidentului rutier sau in alte imprejurri legate de exploatarea autovehicolului. Asigurarea pierderii aspectului comercial se incheie pentru cazurile de devalorizare a calitii autovehicolului comparativ cu starea nou, ca urmare a survenirii riscului asigurate prin contractul de baz. Ultemele dou sint stipulate de condiiile speciale de asigurare. Toate riscurile descrise mai sus sint prevzute prin urmtoarele cinci variante de asigurare: Varianta I. (CASCO deplin): Pentru toate riscurile prevzute la punctele a), b) i c), inclusiv spargerea geamurilor, cauzat de pietre zburate de subroile altui autovehicol; Varianta II. (CASCO parial): Numai pentru riscurile prevzute la punctul b), cu exceptia spargerea geamurilor, cauzat de pietre zburate de subroile altui autovehicul; Varianta III. (CASCO parial): Pentru riscurile prevzute la punctele a) i b), inclusiv spargerea geamurilor, in urma aciunelor directe sau indirecte ale riscurilor prevzute la punctul a), cu exceptia spargerea geamurilor, cauzat de pietre zburate de subroile altui autovehicul; Varianta IV. (CASCO parial): Pentru riscurile prevzute la punctul a) inclusiv spargerea geamurilor, in urma aciunelor directe sau indirecte ale riscurilor prevzute la punctul a), cu exceptia spargerea geamurilor, cauzat de pietre zburate de subroile altui autovehicul; Varianta V. (asigurarea de tranzit): Se aplic numai pentru persoane juridice, care practic vinzri de autovehicule in

calitate de dealeri ai uzinelor productoare sau ai caselor de comer. Se incheie pentru perioada de minare a autovehiculelor de la 3 pin la 30 de zile. In practica societilor de asigurare, din cele mai multe ri, pentru stabilirea primelor de asigurare se au in vedere mai muli factori, i anume: statistici privind accidentele de circulaie, furturi; tipul autovehiculului i marca;
109

valoarea autovehiculului; riscurile asigurate; capacitatea cilindric; performanele tehnice; uurina reparaiilor, disponibilitatea i accesibilitatea pieselor de schimb; costul reparaiilor; atracia pentru hoi; virsta i experiena conductotului auto; vechimea mainii; istoricul daunelor solicitantului; starea drumurior, sistemele de semnalizare rutier. Generarea unui proces de despgubire presupune existena dosarului de daune pentru cazul producerii riscului asigurat. Pentru ca la cazul asigurat s fie deschis un dosar de daune, este necesar ca s fie inaintat de ctre asigurat cererea de despgubire pentru paguba produs. Dosarul de daune va conine, dup necesitate: aviz cu privire la producerea accidentului rutier; aviz cu privire la despgubire; confirmarea valabilitii contractului de asigurare (polia de asigurare); avizul poliiei rutiere (altor organe competente); proces-verbal de constatare a pagubelor; devizul costului reparaiei;

proces-verbal privind estimarea costului autovehiculului alte acte necesare.

Evaluarea pagubei, precum i stabilirea despgubirii se fac de ctre asigurator in baza procesului-verbal de examinare i constatare a pagubelor aduse autovehiculului avariat. In acest act se indic persoana care a efectuat constatarea, care este avarierea, lista defectelor constate care urmeaz a fi lichidate prin lucrri de reparaie. Pentru cazul urmrit acesta este doar parbrizul din fa. Numai decit se indic data examinrii.
110

Cuantumul pagubei este egal cu costul reparaiei prilor componente sau al pieselor avariate ori cu costul inlocuirii acestora, inlcluzind cheltuielile pentru materiale aferente reparaiilor necesare ca urmare a pagubelor produse. Acestea sunt la preurile i tarifele practicate de ctre societatea de asigurare sau de ctre unitile de specialitate din Molodva. Se mai includ cheltuieli de transport al autovehiculului la atelierul de reparii, cheltuieliel fcute in vederea limitrii pagubelor. Dac costul reparaiei inclusiv cheltuielile pentru materiale depesc valoarea nou a prilor componente, se ia in consideraie valoarea nou a acestora. Se consider c a fost necesar revopsirea integral a autovehiculului cind prile avariate din cauze cuprnse in asigurare reprezint cel puun 50% din suprafaa total exterioar a autovehiculului respectiv. In caz de pierdere total sau de furt al autovehiculului, despgubirea se acord la nivelul sumei asigurate stabilite prin contract. Autovehiculul deteriorat rmine la dispoziia asiguratorului in baza unei cereri scrise din partea acestuia.

Devizul estimativ de reparaie a autovehiculului avariat este un alt act care se include in dosarul de daune. Acesta cuprinde citeva mari compartimente: I costul manoperei, II lucrri de vopsire, III costul prilor componente, pieselor, accesoriilor necesare a fi inlocuite, precum i al materialelor de vopsire i expluatare i insi calculul sumei despgubirii. Conform condiiilor din exemplu, se poate face calculul in felul urmtor: 1. Costul manoperei pentru aschimbul parbrizului fa, inclusiv TVA 55 lei; 2. Costul parbrizului pentru 1 bucat inclusiv TVA este 940 lei. Se va considera valoarea fr a deduce uzura conform condiiilor din contract. 3. Costul reparaiei 995 lei; 4. Nu se va deduce franiza, deoarece nu a fost prevzut in condiiile contractului; 5. Din motivul c suma asigurat a fost mai mic decit valoarea efectiv a autovehiculului, deapgubirea se va plti proporional procentului asigurrii 68% i va constitui 677 lei. In polia de asigurare retras de la sigurat va fi indicat data intocmirii dosarului de daune.
111

Despgubirea pentru autovehiculul avariat se pltete de asigurtor in timp de o lun dup primirea (prezentarea) tuturor documentelor necesare pentru decizia in cauz. In caz de furt al autovehiculului sau cind asupra producerii evenimentului respectiv a fost intentat un dosar penal, decizia de acordare sau de refuz in acordarea despgubirii este soluionat timp de 15 zile. 4. Asigurarea aeronavelor Obiectul asigurrii sunt navele aeriene aparinand

companiilor de transport i asociaiilor sportive care se asigur pentru: pierderea i avarierea navei; rspunderea fa de pasagerii sau bagajele acestora i pentru mrfurile transportate; rspunderea civil fa de teri. Riscurile asigurate In baza contractului de asigurare se acord despgubiri pentru: pierderea fizic direct sau pierderea total constructiv ori avarierea navei in timpul zborului, rulrii la sol i al staionrii la sol; dispariia aeronavei; avarii pricinuite aeronavei de msurile de salvare; cheltuielile fcute pentru salvarea i conservarea aeronavelor; cheltuielile de judecat i arbitraj fcute de asigurat cu ajutorul asigurtorului in scopul formulrii preteniei fa de teri. Pierderea fizic direct inseamn distrugerea complet a aeronavei, fiind imposibil repunerea ei in stare de funcionare. Pierderea total constructiv reprezint avarierea grav a aeronavei, astfel incat cheltuielile implicate: de operaiunile de salvare, de msurile de limitare a pagubelor, de transport, de reparaii i repunere in stare de folosire, depesc 75% din suma asigurat. In baza asigurrii aeronavelor pentru rspunderea legal fa de teri, asiguratorul acord despgubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat s le plteasc cu titlu de despgubiri i cheltuieli de judecat, pentru:
112

vtmarea corporal sau decesul pasagerilor, ca urmare a accidentrii acestora la bordul navei sau in cursul operaiilor de imbarcare /

debarcare; pierderea, avarierea sau distrugerea bagajelor i a bunurilor aflate asupra pasagerilor; pierderea, avarierea sau distrugerea mrfurilor transportate; vtmarea corporal sau decesul persoanelor ori avarierea sau distrugerea bunurilor din afara aeronavelor, cu condiia ca acestea s fi fost cauzate, in mod direct, de aeronav sau de obiectele desprinse sau czute din aceasta. Suma asigurat Aeronavele se asigur la sumele declarate de asigurat i agreate de asigurator i aceste sume nu trebuie s depeasc valoarea de inlocuire a aeronavei la data incheierii asigurrii. Rspunderile se asigur la sumele declarate de asigurat pentru pasageri, pentru bagaje i pentru mrfuri, in limita prevzut de legislaia naional, de conveniile internaionale la care ara noastr este parte sau in acordurile incheiate intre asigurat i partenerii si externi. Despgubiri In caz de pierdere fizic direct sau dispariie, asiguratul este despgubit cu suma asigurat. In caz de pierdere total constructiv, despgubirile se acord astfel: dac aeronava poate fi reparat, despgubirea este reprezentat de costurile necesare, din care se scade valoarea reperelor care pot fi intrebuinate sau valorificate; dac aeronava nu poate fi reparat sau dac reparaia nu este justificat, despgubirea este reprezentat de suma asigurat, din care

se scade valoarea reperelor care se pot valorifica. Perioada asigurat Asigurarea aeronavelor se poate incheia pentru: o perioad determinat de timp;
113

pentru o cltorie determinat. Rspunderile asiguratorului In asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, la asigurarea incheiat pentru o perioad de timp, rspunderea asigurtorului incepe i inceteaza la date precise stabilite in polia de asigurare. La asigurrile incheiate pentru o cltorie, rspunderea asiguratorului incepe in momentul inceperii reparaiilor de imbarcare a cltorilor sau de incrcare a mrfurilor sau in momentul pornirii motoarelor, in cazul unei cltorii fr pasageri sau mrfuri i inceteaz in momentul incheierii operiilor de debarcare sau descrcare a mrfurilor pe aeroportul de destinaie sau in momentul opririi motoarelor, in cazul cltoriilor fr pasageri sau mrfuri. Rspunderea civil a companiilor de navigaie aerian este reglementat, pe plan internaional, prin: Convenia de la Varovia (1929), completat cu Protocolul de la Haga (1955) aplicabil transportului de persoane, bagaje sau mrfuri; Convenia de la Tokyo (1963) - aplicabil infraciunilor penale sau actelor care pot compromite securitatea aeronavelor, a persoanelor sau a bunurilor aflate la aeronave; Convenia de la Roma (1953) - aplicabil in cazul daunelor provocate terilor in afara aeronavei. Intrebri de verificare

1. Numii tipurile de autovehicule ce pot fi cuprinse in asigurare. 2. Care este obiectul asigurrii CARGO? 3. Cum se determin suma asigurat in cadrul asigurrilor CARGO? 4. Enumerai datele pe care trebuie s cuprind declaraia de asigurare. 5. Din ce moment apare rspunderea asigurtorului in cadrul asigurrilor CARGO? 6. Care sunt subiectul i obiectul asigurrii CASCO? 7. Care sunt variantele de asigurare CASCO? 8. De ce depinde mrimea primei de asigurare la asigurarea CASCO? 9. In ce const asigurarea aeronavelor? 10. De ce depinde mrimea sumei asigurate la asigurarea aeronavelor?
114

Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Cine poate contracta asigurarea GARGO. 1. Persoanele ce au in proprietate mijloace de transport; 2. Organele puterii de stat; 3. Toate persoanele ce doresc s transporte o anumit incrctur. Testul nr. 2 La asigurarea de tip CARGO, rspunderea societii de asigurare, la bunurile transportate pe calea ferat, incepe dup intrarea in vigoare a asigurrii astfel: 1. din momentul incrcrii bunurilor in vehicule; 1. din momentul primirii bunurilor de ctre transportator, cu respectarea regulamentului de transport. 2. dup 24 de ore de la incheierea contractului de asigurare. Testul nr. 3 In asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, la asigurarea incheiat pentru o perioad de timp, rspunderea asiguratorului incepe i inceteaz la date precise in polia de asigurare. (adevrat sau fals)

Testul nr. 4 Este adevrat sau fals, c asigurarea aeronavelor se poate incheia pentru o perioad determinat de timp i pentru o cltorie determinat. Testul nr. 5 Din punct de vedere al utilizrii autovehiculelor, asigurrile ce pot fi incheiate cuprind mai multe tipuri: 1. asigurarea autovehiculelor; 2. asigurarea de rspundere civil; 3. asigurarea pasagerilor, asigurarea de accidente a persoanelor legal transportate in autovehicul etc. 4. autovehicule proprietate privat; 5. motociclete; 6. asigurarea mrfurilor pe timpul transportului;
115

7. asigurarea rspunderii transportatorului; 8. autovehicule comerciale pentru transportul mrfurilor i pasagerilor; 9. vehicule agricole i forestiere; 10.autovehicule speciale, construite sau adaptate pentru o anume utilizare; ca de exemplu macarale, tractoare, ambulane, buldozere, excavatoare, echipament pentru extracii i transport rutier, autovehicule speciale pentru transport autovehicule i altele. Testul nr. 6 Obiectul asigurrii sunt navele aeriene aparinand companiilor de transport i asociaiilor sportive care se asigur pentru: 1. dispariia aeronavei; 2. avarii pricinuite aeronavei de msurile de salvare; 3. cheltuielile fcute pentru salvarea i conservarea aeronavelor; 4. cheltuielile de judecat i arbitraj fcute de asigurat cu ajutorul asiguratorului in scopul formulrii preteniei fa de teri; 5. pierderea i avarierea navei;

6. rspunderea fa de pasagerii sau bagajele acestora i pentru mrfurile transportate; 7. rspunderea civil fa de teri. 8. pierderea fizic direct sau pierderea total constructiv ori avarierea navei in timpul zborului, rulrii la sol i al staionrii la sol; Testul nr.7 Cind are loc constatarea pagubei la asigurrile CARGO Testul nr. 8 Care este asigurarea special la autovehicule Testul nr. 9 Contractul la asigurrile CASCO este valabil in cazurile: a) b) Testul nr. 10
116

La inaintarea cererii de compensare a pagubei, asiguratul sau beneficiarul mrfii este obligat s confirme documental: a) b) c) Tema 10 Asigurarea riscurilor din activitatea de antreprenoriat 1. Asigurarea de fidelitate 2. Asigurarea creditelor de export 3. Modaliti de intervenie a statului in asigurarea creditelor de export 4. Asigurarea impotriva intreruperii activitii de afaceri 5. Asigurarea riscurilor politice 1. Asigurarea de fidelitate Cuvintul pecuniar inseamn in legtur cu banii, iar asigurarea pecuniar acoper riscurile unei organizaii care s-ar putea gsi in situaia de a trebui s plteasc o sum de bani, fie in situaia de a nu putea incasa sumele pe care le incasa de obicei. Asigurarea de fidelitate sau de cauiune a fost introdus in secolul al XIX-lea pentru

a inlocui sistemul de cauiuni private. Pin la acea dat, cetenilor care deineau funcii de rspundere in guvern, industrie, comer etc. li se cerea adesea s desemneze o alt persoan care putea fi garantul lor. Acest garant se angaja s plteasc o sum de bani atunci cind ar fi aprut pierderi ca urmare a aciunii persoanei ce deinea respectiva funcie de raspundere. Nu fiecare om cinstit putea s-i gseasc o cauiune, din cauza riscurilor evidente ale poziiei lor. In consecin, in 1840 s-a format Societatea de Garanii Britanic din Edinburgh. Rezult, c scopul asigurrii de fidelitate este de a proteja asiguratul impotriva unor daune ce ar putea rezulta din increderea acordat unor persoane ce administreaz o parte din activele unei societi. Polia de asigurare de fidelitate protejeaz o societate impotriva daunelor determinate de acte frauduloase sau necinstite ale personalului su, indiferent dac acetia au acionat singuri sau impreun cu alte persoane. Asigurtorul pltete numai dauna propriu-zis, nu i daunele de consecin. Sunt excluse, de asemenea, din gospgubire costurile asiguratului pentru stabilirea pierderii propriu-zise.
117

Garaniile de fidelitate se emit fie pentru fiecare persoan in parte, fie pentru anumite posturi, sau sunt generale pentru toi angajaii unei societi. Aceast ultim form este des folosit mai ales la asigurarea instituiilor financiar-bancare. In prezent, exist mai multe tipuri principale de cauiune: 1) Garanii comerciale. Sunt oferite patronilor care ar putea fi victimele unor fraude sau ale unor aciuni necinstite efectuate de angajaii lor. Prin aceste polie de asigurare se asigur rambursarea unor sume de bani patronului a cror valoare maximal este fixat in

prealabil. 2) In alte cazuri, asigurtorii emit obligaiuni prin care se angajeaz s plteasc o sum de bani dac o persoan nu reuete s se achite in mod corespunztor de datoriile ce-i revin. De exemplu, tur-operatorii i agenii de voiaj ai Asociaiei Agenilor de Cltorie Britanici trebuie s achiziioneze o obligaiune ca cerin impus de calitatea lor de membri. Obligaiunea poate fi utilizat pentru a oferi sprijin clienilor dac turoperatorul sau agentul lor ii inceteaz activitatea inainte sau in timpul excursiei sau vacanei. Obligaiunile emise de administraia local reprezint echivalentul guvernamental al garaniilor comerciale, cu excepia faptului c ele acoper atit greelile angajailor, cit i aciunile necinstite ale acestora. 3) In anumite cazuri, tribunalele imputernicesc o persoan s administreze afacerile financiare ale alteia (de exemplu, ale unui minor, ale unei persoane debile mintal sau care a murit fr s desemneze un executor testamentar). Unui astfel de administrator i se cere adesea s ofere o garanie pentru buna executare a indatoririlor sale i, in mod normal, asigurtorii vor emite o obligaiune in tribunal (de instan) care ofer o astfel de garanie. 4) Obligaiunile (garaniile) guvernamentale sunt adesea considerate drept cauiune pentru lichidatorii desemnai s lichideze companiile falimentare sau pentru gestionarii de depozite care rspund de mrfurile destinate exportului, i care vor trebui s plteasc taxa pe valoare adugat datorat pentru bunurile exportate, dac acestea vor fi instrinate in mod ilegal. 5) Garanii pentru licitaii care garanteaz c debitorul, in cazul in care citig

licitaia va semna contractul i va furniza cauiunea de bun executare a contractului. In cazul in care nu se va incheia contractul sau nu se va aduce cauiunea de bun executare,
118

citigtor este desemnat urmtorul la licitaie, iar societatea de asigurare va plti diferena dintre valoarea licitat de debitul garantat i valoarea licitat de persoana urmtoare. 6) Garanii de restituire a avansului, care se practic in cazurile in care creditorul prefinaniaz debitorul prin plata unui avans. Rambursarea acestui avans se garanteaz printr-o cauiune, a crei valoare descrete proporional cu valoarea lucrrilor executate, de obicei cu un procent lunar fix. In practic se utilizeaz i alte garanii, cum ar fi cele privind asigurarea serviciilor de intreinere, pentru vam etc. Cauiunea implic urmtoarele relaii: Relaia debitor-creditor, stabilit fie, prin contractul de livrare a bunurilor, fie prin lege (de exemplu, obligaia de a plti vama); Relaia debitor-asigurtor, prin plata primei de asigurare de ctre debitor ctre asigurtor, pe de o parte, iar, pe de alt parte, prin dreptul de recurs al asigurtorului fa de debitor; Relaia asigurtor beneficiar. BENEFICIAR CONTRACT ASIGURAT (creditor) (debitor) coninutul plata primei drept de recurs ASIGURTOR (generator) Din schem rezult urmtoarele: - creditorul este beneficiarul cauiunii;

- debitorul (asiguratul) este responsabil, pe de o parte, de indeplinirea obligaiilor din contract i garantate prin cauiune, iar pe de alt parte, in caz de daun, trebuie s plteasc asigurtorului sumele pe care acesta le-a achitat beneficiarului;
119

- asigurtorul (garant) este partea care se altur debitorului in scopul garantrii fa de beneficiar a indeplinirii de ctre asigurat a obligaiilor acestuia din urm. In asigurarea cauiunilor subscriitorul trebuie s determine dac debitorul va fi in msur s-i indeplineasc la scaden obligaiunile financiare fa de creditor, in acest scop el trebuie s examineze solvabilitatea i bonitatea debitorului, iar dac cauiunea este chemat la plat, s examineze dac va putea face fa preteniilor asigurtorului (regres). In evaluarea riscului la subscrierea unei cauiuni se face o analiz a bilanului pe ultimii trei ani, a situaiei veniturilor i cheltuielilor i a situaiei surselor i utilizrii fondurilor de ctre asigurat (debitor). Prima de asigurare care se percepe pentru emiterea unei cauiuni este proporional cu rata dobinzii pe piaa respectiv i in competiie cu spezele bancare percepute pentru scrisorile de garanie bancar. i in aceast ramur de asigurare se cere asiguratului s-i rein o participare la risc, in general de 20-30% din suma asigurat. Aceste asigurri sunt practicate de societi de asigurare specializate, deoarece presupune o munc complex de evaluare a situaiilor i pentru a proteja cit mai bine asiguraii, printr-o administrare corect a rscurilor. In ultimii ani daunele cele mai grave pe care le-au pltit asigurtorii de fidelitate au fost determinate de fraudele in sistemele electronice de

prelucrare a datelor, de falsificarea valutelor, de furtul in timpul transportului, valorilor de necinstei angajailor etc. 2. Asigurarea creditelor de export Asigurarea creditelor are menirea s ofere protecie agenilor economici impotriva riscurilor specifice exportului. Un contract de export poate avea ca obiect livrri de mrfuri sau prestri de servicii, inclusiv cesiuni de licen sau brevete, in favoarea unor cumprtori sau beneficiari rezideni in strintate. Cind prile contractante convin cu furnizrile de bunuri, ca lucrrile sau serviciile care fac obiectul contractului de export s nu se achite la livrare (executare sau prestare), ci dup scurgerea unui interval de timp de la acesta, furnizorul acord cumprtorului extern un credit comercial. Consinmind la o asemenea modalitate de plat, furnizorul ii asum, pe de o parte, riscurile exportului pe credit, iar, pe de alt parte, efectele de trezorerie ale operaiunei de export cu plata la termen. Intrucit exportul pe credit blocheaz
120

o perioad de timp resursele financiare ale furnizorului, incorporate in produse livrate pe credit, acesta se vede adesea obligat s i le completeze apelind la un credit bancar. Forme de asigurare anterioare ncheierii contractului Prosperarea pieei externe reclam cheltuieli importante din partea exportatorului potenial, fr s existe certitudinea c aciunea sa va fi incununat cu succes, adic va face posibil incheierea de contracte de export. Chiar dac in unele ri, exist practica suportrii de ctre stat a unei pri din cheltuielile de prospectare, totui pentru cheltuielile care rmin in sarcina agentului economic, riscul insuccesului comercial al aciunii prospectate nu poate fi neglijat. Pentru protejarea sa

impotriva unui asemenea risc, exportatorul potenial poate incheia o asigurare de prospectare la un organ specializat in astfel de asigurri. In cazul unor obiective importante vizind livrri de produse peste grani de valori mari, concurena internaional capt forme deosebit de acute. Pentru a se plasa pe o poziie cit mai avantajoas in competiia la care particip unii ageni economici prezint oferte ferme valabile o anumit perioad de timp. Modificarea condiiilor economice, referitoare la pre, dobind, curs valutar, condiii de finanare etc., in perioada de valabilitate a ofertei ferme, fa de cele avute in vedere la intocmirea acesteia, poate s antreneze pentru agentul exportator in cazul adjudecrii comenzii, o pierdere ce nu poate fi recuperat de la importator. Ofertantul este obligat s depun o cauiune in favoarea cumprtorului care s-i garanteze c ofertantul, in ipoteza adjudecrii tranzaciei va semna contractul extern in condiiile prevzute in oferta prezentat. In stfel de situaii se pot contracta asigurri impotriva riscurilor pe care le incub remiterea de ctre exportator, a ofertelor ferme pe perioade indelungate de valabilitate. Forme de asigurare posterioare ncheierii contractului Dup incheierea contractului de export pot s intervin dou categorii de riscuri i anume: 1. unele in intervalul de timp cuprins intre momentul semnrii contractului de export i cel al livrrii la extern a produselor comandate, insoit de documentele legale; 2. altele in perioada de la livrarea pe credit a produselor i pin la incasarea

contravalorii lor.
121

1) In perioada producerii bunurilor care fac obiectul contractului (fabricarea bunurilor ce urmeaz a fi exportate, executarea unor lucrri de construcii-menaj, amenajri teritoriale, foraje de exploatare sau de explorare, lucrri agricole sau forestiere, prestarea unor servicii etc.), pentru exportator exist riscul intreruperii contractului din motive ce-i scap de sub control. In msur in care bunurile, lucrrile sau serviciile comandate au un caracter de unicat, i deci dup terminare nu mai pot fi valorificate ctre ali beneficiari, intreruperea contractului genereaz pierderi pentru exportator. Riscul inregistrrii de pierderi pentru exportator, in aceast faz a delurrii contractului, poart denumirea de risc de fabricaie. Dac exportatorul a depus o cauiune in favoarea cumprtorului care s garanteze, in caz de necesitate, restituirea avansului achitat la perfectarea contractului sau o garanie de calitate, atunci exportatorul pierde dreptul asupra garaniei. In cazul lucrrilor de cooperare internaional (executrii de ctre exportator a unor obiective la cheie in strintate sau a unor lucrri cu ajutorul echipamentelor, mainilor i materialelor sale i care urmeaz s fie repatriate dup realizarea contractului), exist riscul c acele valori materiale aparinind exportatorului s nu mai poat fi readuse in ara de origine din motive politice. In sfirit, in decursul contractului comercial, perioada de fabricaie se poate intinde pe o perioad indelungat de timp. In condiii de inflaie creterea rapid a preurilor interne ar putea s ridice intr-atit costurile de fabricaie ale furniturii, incit contractul s

inregistreze pierderi in loc de beneficii. Riscul majorrii preurilor interne poate fi protejat printr-o garanie a riscurilor economice. 2) Dup livrarea produselor (pierderea livrrilor executate sau prestarea serviciilor) ctre partenerul extern, pentru furnizor apare riscul de neplat la termen a contravalorii acestora de ctre clientul extern. Societatea de asigurare clasic sau un organism de asigurare specializat care acioneaz din ordinul i pentru contul statului, poate s protejeze exportatorul impotriva unui asemenea risc. Garantarea riscului de credit se acord de ctre asigurtorul creditului fie exportatorului (in cazul creditului-furnizor), fie bncii (in cazul creditului-cumprtor). Cauiunile depuse de ctre exportator in favoarea exportatorului, prin care garanteaz buna calitate a executrii contractului sau restituirea avansului primit de la cumprtor in
122

cazul neindeplinirii condiiilor contractuale de ctre furnizor, pot fi valorificate in condiiile stabilite. In aceast faz a delurrii contractului de export, mai poate surveni, in afara riscului de neplat a furniturii,i riscul schimbului valutar. Chiar dac clientul (debitorul) extern ia onorat la timp angajamentul asumat fa de furnizor (in cazul creditului-furnizor) sau fa de banc (in cazul creditului-cumprtor), asupra exportatorului poate s planeze riscul inregistrrii unor pierderi rezultate din diferena dintre cursul valutar existent la incheierea contractului i copracticat la achitarea creditului. Impotriva riscului valutar exportatorul poate s incheie o asigurare care s-l protejeze in astfel de imprejurri. Pentru a se putea incheia o poli de asigurare a creditelor de export asigurtorul

trebuie s fac o analiz complex care s defineasc urmtorii termeni: Riscul. Se asigur numai riscuri rezultate din livrarea de bunuri, prestarea de servicii pe credit in strintate. Asigurarea urmrete s protejeze pe exportatori impotriva pierderilor financiare rezultate din insolvabilitate partenerilor (debitorilor). Prin aceast asigurare nu se acord despgubiri in cazul in care insolvabilitatea debitorului s-ar datora riscurilor pltite sau calamitilor naturale. Asigurarea creditelor pentru export nu are ca obiect bunuri, ci patrimoniu, deoarece obligaiile asigurtorului de a plti despgubirea nu este dependent de pierderea sau distrugerea bunurilor vindute pe credit. De menionat c, in mod obinuit, se asigur numai creditele pentru care nu se obin garanii de la partenerii externi. Valabilitatea poliei de asigurare. Polia de asigurare intr in vigoare in cazul creanelor rezultate din livrri de mrfuri, la data cind, potrivit contractului de asigurare sa fcut prima livrare de bunuri i drepturile asupra acestora au trecut asupra cumprtorului extern, iar in cazul creanelor rezultate din prestri de servicii, la data cind, potrivit contractului de prestri de servicii, aceast prestare a inceput. Asigurarea expir la data achitrii complete a despgubirii cuvenite in cazul denunrii sau rezilierii contractului de asigurare, precum i in alte cazuri. Prima de asigurare, se calculeaz potrivit tarifului asigurtorului in funcie de ara cumprtorului, perioada, ramura economic etc., se pltete anticipat in valuta in care s-a incheiat contractul de asigurare. La asigurrile cu o durat mai mare de un an, la cererea
123

asiguratului, plata primei de asigurare poate fi ealonat in

rate simestriale sau anuale, pltite anticipat. Suma asigurat , nu poate depi valoarea din factura extern, i in general ea se exprim in valuta in care s-a incheiat contractul de vinzarecumprare. Franiza reprezint partea cu care particip asiguratul la despgubiri in cazul producerii evenimentului asigurat. In practic ea se situeaz intre 10-15%, in funcie de bonitatea i solvabilitatea cumprtorului, ara in care se face exportul, perioada de timp etc., deci i evaluarea riscului. Obligaiile asiguratului se refer la obinerea de informaii inainte de incheierea contractului de vinzare-cumprare, asupra solvabilitii i bonitii cumprtorului; intiinarea asigurtorului despre modificrile intervenite in perioada asigurrii referitoare la starea de solvabilitate a cumprtorului; punerea la dispoziia asigurtorului a actelor i documentelor cu privire la starea de solvabilitate a debitorului; luarea tuturor msurilor asigurtoare pentru micorarea pagubei i incasarea creanei. Constatarea pagubelor, stabilirea i plata despgubirilor se face de ctre experi pe baza actelor i documentelor, din care rezult insolvabilitatea debitorului. Pentru stabilirea despgubirii din creditul asigurat dar nerambursat, se scad: plile pe care debitorul le-a efectuat pin la apariia insolvabilitii, inclusiv cele neprimite de asigurat dar a cror incasare este posibil; plile in contul datoriei, efectuate in alt mod decit cel prevzut in contractul de livrare de bunuri sau prestare de servicii, sau depunerile in cont in ara debitorului, care nu au fost inc incasate de asigurat, dar a cror incasare este posibil;

sumele rezultate din vinzarea bunurilor care fac obiectul livrrii pe credit, precum i sumele realizate prin incasarea unor cambii ori despgubiri de asigurri dup scderea cheltuielilor aferente; franiza; primele de asigurare datorate pin la sfiritul perioadei de asigurare. In limitele despgubirii pltite, asigurtorul se subrog in toate drepturile asiguratului contra celor rspunztori de producerea pagubei. Condiii de plat a despgubirilor, se refer la certificarea cu documente, potrivit reglementrilor in vigoare din ara debitorului, a insolvabilitii sau a neplii de ctre el din cauze comerciale a acestuia din urm.
124

In analiza riscului de credit pe termen scurt, asigurtorul se bazeaz, in general, pe trei situaii i anume: a) situaia veniturilor i a cheltuielilor (denumit i situaia beneficiilor i pierderilor); b) situaia surselor i utilizrii fondurilor; c) bilanul. Situaia veniturilor i cheltuielilor stabilete rezultatele activitii de producie concretizate in beneficii sau pierderi. Pentru efectuarea analizei se utilizeaz indicatori cum sunt: proporia beneficiilor nete fa de totalul veniturilor sau rata de acoperire a dobinzii. Situaia surselor i utilizrii fondurilor ne arat in ce msur sursele proprii i imprumutate vor acoperi cheltuielile. Indicatorul utilizat in analiz este rata de acoperire a datoriilor, care se determin ca raport intre beneficiu plus amortizarea i rata de rambursare a creditului plus dobinda. Bilanul se intocmete dup principiile cunoscute ale

echilibrului intre totalul mijloacelor evideniate in activ i totalul surselor inregistrate in pasiv. Pentru analiza bilanului se folosesc urmtorii indicatori: - de lichiditate, cu ajutorul crora se msoar capacitatea unei societi de a-i onora obligaiunile la scaden; - de activitate, care msoar cit de eficient sunt folosite activele firmei; - de acoperire, ce msoar folosirea resurselor atrase i riscul financiar. Aceti indicatori se determin ca raport intre volumul datoriilor i mrimea capitalului; - de profitabilitate, msoar capacitatea firmei de a avea o rentabilitate ridicat. Alturi de asigurarea creditelor de export se practic alte dou categorii de asigurri, i anume: asigurarea ratelor de credit i asigurarea creditelor de investiii. 1. Asigurarea ratelor de credit. Acest tip de credit este specific unui numr redus de ramuri, de exemplu se aplic la vinzarea automobilelor. Pe aceast cale se asigur preul ce urmeaz a se plti in rate pentru achiziionarea de bunuri, intr-o perioad cuprins intre 24-36 luni. In general se cere ca asiguratul si rein in coasigurare o sum de pin la 25% din valoarea bunului. La acest tip de asigurare, problemele de lichiditate
125

sunt mai deosebite, deoarece dauna se pltete la scaden, i nu in caz de insolvabilitate. Ca garanie se folosete reinerea titlului de proprietate pin la achitare. 2. Asigurarea creditelor de investiii servete deintorului poliei la asigurarea contului su de debitori pe termen mediu i lung (in general, pin la 60 de ani), respectiv asigur plata furnizrilor de bunuri pentru investiii, de ctre diveri clieni, potrivit unei

ealonri anticipate. Acest tip de asigurare protejeaz nu numai exportul de bunuri, dar i exportul de capital, fie sub form de imprumuturi, fie sub form de investiii de capital. Promovarea unor exporturi eficiente, fr un sistem de credite, bine puse la punct, este greu de conceput. rile aflate in perioada de tranziie la economia de pia urmresc realizarea unor msuri de imbuntire a sistemelor de creditare, de promovare a exporturilor i de dezvoltare a asigurrilor de credit pentru a le proteja. In Republica Moldova asemenea msuri nu se intreprind, aici legislaia corespunztoare nu instituie ca obiect de activitate a asigurtorilor i asigurarea creditelor. 3. Modaliti de intervenie a statului in asigurarea creditelor de export In multe situaii, asigurarea clasic a creditelor pentru export nu ofer o protecie deplin furnizorilor angajai in exporturi cu plata la termen sau bncilor care acord credite cumprtorilor externi. Aa este cazul riscurilor politice, rezultind din msurile luate de autoritile publice ale rii importatorului i care au caracter neasigurabil. Acelai caracter, neasigurabil, poart i riscurile de neplat, pe care le prezint debitorii publici i impotriva crora nu se pot lua msuri de constringere pentru a-i determina s-i respecte obligaiile asumate. Acolo unde asigurarea clasic nu poate prelua riscurile politice care amenin furnizorii (creditorii) naionali, intervine statul, in completarea sau in locul acestora, dup caz. Instituiile care acioneaz din imputernicirea i pentru contul statului imbrac diferite forme juridice: departamente ale administraiei de stat; instituii publice; societi de asigurare cu statut de drept privat.

Astfel, in Marea Britanie, departamentul pentru garantarea creditelor de export este o devizie a Ministerului Comerului. In Japonia, de asigurarea creditului la export se ocup o devizie din cadrul Ministerului Comerului i Industriei. O organizaie departamental asemntoare se intilnete i in rile scandinave. Acestea sunt exemple de departamente ale administraiei de stat cu atribuii de asigurare.
126

Intr-o serie de ri, cum ar fi, SUA, Belgia i Italia, de garantarea exporturilor se ocup anumite instituii publice. Alte ri au optat pentru organizarea de societi avind statutul juridic de drept privat. Societatea de asigurare a Comerului Exterior din Frana are un capital care este deinut aproape integral de bnci sau de societi de asigurare naionalizate. Capitalul instituiilor similare din Austria i Spania este deinut atit de sectorul public, cit i de cel privat, iar capitalul celor din Germania i din Olanda este integral privat. In ara noastr, pentru asigurarea i garantarea creditelor la export a fost infiinat Banca de Export i Import (EximBank). In ceea ce privete modul de intervenie a statului in asigurarea creditelor la export, practica internaional cunoate soluii diferite. In aa ri cum ar fi: Germania, Belgia i Elveia se atest o colaborare a statului cu sectorul privat. Astfel, societatea privat N.C.M. din Olanda asigur riscurile comerciale pe termen scurt din contul su propriu, fr vre-o garanie din partea statului, iar riscurile comerciale pe termen mediu i lung i cele politice le asigur pe contul statului. Instituia public de asigurare a creditelor la export din Belgia asigur toate riscurile politice i toate riscurile comerciale, emanind de la rile

extraeuropene, precum i riscurile comerciale extraordinare generate de tranzaciile cu rile europene. In schimb, riscurile comerciale decurgind din tranzacii curente realizate cu rile europene industrializate, rmin in sarcina unei societi private, care le asigur parial la instituia public de asigurri-reasigurri. In Germania, asigurarea combinat a riscurilor politice i comerciale este de competena statului i se realizeaz prin compania privat Hermes, care acioneaz ca mandatar al su. In alte ri, ca de exemplu, in Marea Britanie, nu exist o veritabil colaborare intre autoritatea public i societile private de asigurare, intrucit statul s-a substituit totalmente sectorului privat i asigur direct responsabilitatea i gestiunea riscurilor. In alte cazuri, intre stat i beneficiarii garaniilor sale se interpune un organism autonom i specializat, care poate fi o agenie guvernamental (EximBank), ca in SUA sau o societate de drept privat (COFACE), ca in Frana.
127

Indiferent de formele organizatorice i statutele lor juridice, organismele specializate in asigurarea creditelor de export-import, incheie aproximativ aceleai genuri de asigurare, folosesc aceleai tipuri de poli, practic prime de asigurare difereniate. Pe ling asigurrile cu trsturi caracteristice identice sau foarte apropiate, denumite standard, unele organisme de asigurare specializate, practic i alte tipuri de asigurare, cum ar fi, asigurarea garaniilor impotriva preteniilor nejustificate ale cumprtorilor, asigurri pentru investiii directe in strintate, asigurri pentru riscul de schimb valutar, asigurri pentru contractele de leasing etc. Indiferent de formele organizatorice, privind activitatea pe

care o desfoar, prin formele de asigurare pe care le incheie, prin facilitile pe care le acord, organismele specializate urmresc promovarea exportului rilor lor, creterea pierderii rilor lor in exportul mondial. Asigurarea creditelor la export are anumite limite, adic acord protecie cuvenit asiguratului in limitele i in condiiile stabilite. Astfel, pierdere suficient de asigurat trebuie s rezulte dintr-un risc cuprins in asigurare; indemnizaia cuvenit asiguratului se achit acestuia la expirarea termenului de ateptare, deoarece neplata creanei poate s fi fost provocat pe cauze care nu in de incapacitatea de plat a clientului ci de dificulti tehnice trectoare; o parte din risc (de ordinul citorva procente) rmin in sarcina asiguratului; operaia de export-import trebuie ca s fie fcut cu respectarea reglementrilor de comer exterior ale rii exportatoare, precum i ale celei importatoare; asigurarea creditelor la export nu acoper pierderile recurgind dintr-un litigiu existent intre furnizor i cumprtor sau intre imprumuttor i imprumutat. 4. Asigurarea impotriva intreruperii activitii de afaceri Asigurarea impotriva intreruperii activitii de afaceri este cunoscut i sub numele de asigurare a pierderii de timp i cuprinde in principal pierderea de profituri sau pierderea in consecin. Polia standard impotriva incendiului, ofer despgubiri pentru daunele aduse cldirilor i stocurilor de mrfuri, ins nu i pentru pierderea citigurilor pe care acestea le furnizeaz. S presupunem, pentru exemplificare, c a avut loc un incendiu intr-un atelier de reparaii auto aparinind societii comerciale X. Dac X

a cumprat o asigurare de
128

intrerupere, atunci afacerea lui este acoperit la trei tipuri de pierderi (care sunt destul de diferite de daunele aduse proprietii): a) pierderea profitului net suferit pe timpul cit X este incapabil s repare automobile, deoarece atelierul de reparaii auto este inutilizabil; b) costurile fixe i costurile de regie pe care X trebuie s le plteasc in continuare, dei el nu obine un venit din care s le acopere, acestea sunt: chiria, salariile angajailor, apa etc. c) cheltuieli pe care X trebuie s le fac pentru a-i relua afacerea, cum ar fi inchirierea unui alt atelier de reparaii. Toate asigurrile de intrerupere fac, in mod normal, obiectul unei garanii materiale a pagubelor suferite. Pentru ca aceast asigurare s fie efectiv, trebuie s existe o alt asigurare in vigoare, spre exemplu, impotriva incendiului, de inginerie sau alt asigurare de proprietate, in baza creia s se plteasc sau s se admit cererea de plat a despgubirilor. 5. Asigurarea riscurilor politice Aceasta desemneaz acoperirea de care dispune o societate comercial dintr-o ar pentru a-i susine activitatea de export, concretizat in contracte de livrare i pentru susinerea propriilor investiii in strintate. Riscurile politice cuprind o gam variat de evenimente: naionalizarea investiiilor legat de expansiunea capitalului in rile in curs de dezvoltare; dificulti in transferul banilor din ara cumprtorului; orice aciune a unor guverne strine care duce la dificulti in respectarea

obligaiilor contractuale; rzboi, rzboi civil, revoluie, care impiedic realizarea obligaiilor contractuale; riscurile privind cumprtorii publici; retragerea sau reinnoirea licenelor de export sau impunerea unor restricii la export;
129

pierderi rezultate din imposibilitatea de a institui procese legale in ara cumprtorului, ca urmare a lipsei sau a proastei funcionri a sistemului legal i juridic din ara respectiv. Intrebri de verificare 1 Care sunt particularitile asigurrilor pecuniare? 2 Ce relaii cuprinde cauiunea? 3 In ce const asigurarea creditelor de export? 4 Care sunt modalitile de intervenie a statului in asigurarea creditelor de export? 5 Din ce moment apare rspunderea asigurtorului in cadrul asigurrilor de indemnizare? 6 Ce reprezint garanii comerciale? 7 Caracterizai formele de asigurare anterioare incheierii contractului? 8 Ce indicatori se utilizeaz pentru analiza bilanului? 9 In ce const riscul de fabricaie? 10 Ce stabilete situaia veniturilor i cheltuielilor? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Asigurarea creditelor interne reprezint un instrument financiar care protejeaz: a) beneficiarul de credit; b) creditorul; c) statul; d) partinerii de afaceri ai debitorului. Testul nr. 2 Riscurile comerciale asigurate in cazul comerului extern se refer la:

a) insolvabilitatea debitorului; b) riscurile legate de cumprtorii publici; c) retragerea licenei de export; d) imposibilitatea importatorului de a plti bunurile acceptate. Testul nr. 3
130

Este adevrat sau fals c riscurile comerciale asigurate in cazul comerului extern se refer la rezultatele din livrarea de bunuri, prestarea de servicii pe credit in strintate. Testul nr. 4 Dup incheierea contractului de export pot s intervin dou categorii de riscuri i anume .... Testul nr. 5 Condiiile de plat ale despgubirilor, se refer la certificarea cu documente, potrivit reglementrilor in vigoare din ara debitorului, a insolvabilitii sau neplii din cauze comerciale a acestuia din urm. (adevrat sau fals). Testul nr. 6 Cauiunea implic urmtoarele relaii: a) b) c) Testul nr. 7 Franiza reprezint_________________ Testul nr. 8 Prima de asigurare care se percepe pentru emiterea unei cauiuni este proporional cu rata dobinzii pe piaa respectiv i in competiie cu spezele bancare percepute pentru scrisorile de garanie bancar. (adevrat sau fals) Testul nr. 9 Asigurarea ratelor de credit este specific unui numr mare de ramuri (adevrat sau fals) Testul nr. 10 Asigurarea urmrete s protejeze pe exportatori impotriva: a) pierderilor financiare rezultate din insolvabilitate

partenerilor (debitorilor) b) nu se acord despgubiri in cazul insolvabilitatea debitorului s-ar datora riscurilor pltite sau calamitilor naturale. Tema 11. Asigurri indirecte (reasigurarea)
131

1. Necesitatea i esena reasigurrilor. 2. Elementele de baz i clasificarea reasigurrilor. 3. Formele de reasigurare 4. Metodele de reasigurare. 1. Necesitatea i esena reasigurrilor Experiena uman a stabilit c prin alctuirea unei comuniti bazat pe aceleai interese, pierderile se pot impri itre mai multe persoane. Contribuibuia fiecrui individ este mic, iar fondul constituit va fi folosit numai pentru acoperirea pierderilor suferite de cei prejudiciai. Aceast procedur bazat pe solidaritate i ajutor reciproc constituie de fapt un sistem de asigurare mutual. Teoretic, toi membrii comunitii contribuie in mod egal la acoperirea daunelor, ins practic grupul trebuie s aib posibilitetea de a controla suma necesar inainte de apariiei evenimentului astfel incit s poat face imediat fa obligaiunilor. Evident, i reaciile omului la risc sunt multiple, in funcie de nevoile specifice ale acestuia i anume: - de prevenire; - de limitare; - de acceptare; - de transferare. Figura nr.1 Omul i riscul (Exemplu: Distrugerea unei case de un incendiu)
132 RISC A preveni A limita A accepta A transfera Construcie solid Stingtoare A suporta pierderile Asigurarea

Odat cu apariia societilor pe aciuni ce avea ca scop principal obinerea de profituri, stabilizarea primelor de asigurarea a devenit o necesitate strigent. In realitate, pentru asigurtor pot s apar abateri dintre volumul primeleor incasate i volumul despgubirilor achitate. Astfel, dac balana inclin in favoarea primelor fa de volumul despgubirilor pltite, atunci asigurtorii inregistreaz profit. Dac situaia este invers, asigurtorul va apela la surse atrase, adic plasamente de capital: depozite bancare, achiziionarea de hirtii de valoare (aciuni sau obligaiuni ale statului), afeceri mobiliare sau imobiliare. In acest caz asigurtorul poate ceda o parte din rspunderile asumate. Cele mai utilizate forme de cedare a riscului sunt: a) Co-asigurarea; b) Reasigurarea; c) Retrocesiunea (retrocedarea). a) Co-asigurarea, reprezint o modalitate de cedare a riscului potrivit creia, datorit valorii mari a bunurilor asigurate, riscul este subscris de mai muli asigurtori. Acetia, preiau o cot de risc i pe care o suport independent. Participarea la decontarea daunelor se face in proporia in care a fost preluat i riscul. De exemplu: un obiectiv economic a fost evaluat la 10.000. lei. Riscul este preluat de un numr de trei asigurtori, n urmtoarele proporii: A 1=50%, A2=30% i A3=20% . Considernd prima de asigurare ca fiind de 400 lei, atunci contractele de asigurare vor arta astfel: CA1=5.000 lei unde CA contract de asigurare; Pa1=200 lei Pa prim de asigurare. CA2=3.000 lei Pa2=120 lei CA3=2.000 lei

Pa3=80 lei Schematic co-asigurarea arat astfel: Figura nr. 2 Co-asigurarea


133

A2 A3 A1
In cazul unei daune, participarea asigurtorilor la decontarea daunelor se face in aceeai proporie. De exemplu: o daun de 3.000 mil lei va fi pltit de cei trei asigurtori astfel: A1 = 50% * 3.000 = 1.500 mil lei; A2 = 30% * 3.000 = 900 mil lei; A3 = 20% * 3.000 = 600 mil lei.. b) Reasigurarea constituie un mijloc de egalizare, de divizare, a rspunderilor intre mai muli asigurtori, dispersai pe arii geografice cit mai intinse, de meninerre a unui echilibru intre primele incasate i despgubirile datorate la fiecare asigurtor in parte. Aceast modalitate de cedare a riscului are un dublu avantaj. Pe de o parte, asiguratul este pus la adpost de eventualele surprize, iar pe de alt parte, asigurtorul cedind parte din risc poate mult mai uor s fac fa obligaiilor din contract. Figura nr. 3 Reasigurarea Pa Pr R reasigurtor; R.- contract de reasigurare; C. A. C. R. Pr Pr - prim de reasigurare. O parte din Desp. despgubire Reasigurartea este un mod ideal de obinere a proteciei de catre reasigurat in timp i spaiu. Reasiguratul trece asupra altuia acea parte din fiecare risc care, prin apariia

fenomenului, ii poate perturba echilibrul financiar. Astfel, reasiguratul ii poate pstra o anumit flexibilitate in subscrierea riscurilor, fapt care ii permite s ofere clienilor si servicii mai bune. c) Retrocesiunea (retrocedarea) este o divizare i mai mare a riscului, potrivit cruia reasigurtorul poate i el s cedeze o parte din riscul pe care i la asumat prin reasigurare.
134

A R
Reasigurtorul se numete retrocedent, iar societatea care preia riscul se numete retrocesionar. Figura nr. 4 Retrocesiunea Pa Pr Pr C.Rcontract de retrocesiu ne C.A. C.R. C.R. Pr prim de retroO parte din O parte din cesiune Desp. despgubire despgubire Rretrocesionar Retrocedarea sau retrocesiunea reprezint o nou reasigurare incheiat de un reasigurtor, prin care acesta transmite o parte din rspunderea preluat prin contractul de reasigurare unei alte instituii sau societi de asigurri. Prin aceast modalitate de dispersare a riscului se realizeaz o i mai bun acoperire a evenimentelor ce se pot intimpla, permiind fiecrui participant s rein numai acea parte din riscuri pentru care acoperirea este cert. Retrocedent, este o parte care in schimbul unei prime, se reasigur la rindul su, la o alt societate de asigurri mai puternic.

Retrocesionar este acea parte care intervine in contractul de retrocedare i care, in schimbul primelor incasate, preia o parte din riscuri i din sumele asigurate. Cu cit numrul asigurtorilor, reasigurtorilor, retrocesionarilor este mai mare, ansa plii la timp i la valoarea real a daunelor ce pot s apar, crete. Societile de reasigurri preiau de la asigurtori acele riscuri care sunt prea mari pentru capacitatea lor financiar. Astfel, reasigurarea are un rol important din urmtoarele cauze: Creterea capacitii de asigurare Omogenizarea riscurilor
135

A R
R Stabilizarea financiar Creterea capacitii de asigurare - principalul motiv pentru care se apeleaz la reasigurare este creterea capacitii de primire in asigurare. In fiecare domeniu de asigurare exist risacuricare, datorit dimensiunii sau naturii lor, nu pot fi acoperite in intregime de o singur companie de asigurri. Omogenizarea riscurilor producerea riscurilor asigurate duce de obicei la inrutirea rezultatelor obinute de compania de asigurri pe o anumit perioad de timp. Oscilaiile mari ale rezultatelor obinute de un asigurtor pot distruge imaginea companiei in faa publicului i pot trezi ingrijorare in randurile asigurailor i acionarilor. Stabilizarea financiar alt funcie important a reasigurrii este cea financiar. Companiile care practic au o stabilitate financiar mai puternic i un grad de

solvabilitate mai ridicat. 2. Elementele de baz i clasificarea reasigurrilor In domeniul reasigurrilor se utilizeaz un ir de noiuni specifice numai acestui domeniu de activitate. Ele sunt: Companie cedent (ceden) - compania care accept riscul de la asiguratul su i cedeaz o parte din acest risc in reasigurarea altor SAs i SRAs; Reasiguratorul - asigurtorul care accept o asigurare de la un asigurtor direct (SAs sau SRAs); Retrocesiune - o nou reasigurare incheiat de un reasigurator, prin care transmite o parte din rspundere, preluat prin contractul de asigurare, uniei alte SAs sau SRAs; Retrocedent - partea ce intervine in retrocesiune i care, in schimbul unei prime se reasigur, la rindul su, la o alt SAs mai puternic; Retrocesionar - partea care intervine in retrocesiune, i care in schimbul primelor incasate, preia o parte din riscurile i din sumele asigurate; Bordero - lista riscurilor ce se transmit in reasigurare. Este transmis de ctre reasigurat reasiguratorului su; Recapitulaie - document trimis de reasigurat reasiguratorului o dat in trimestru, in care se indic lista de borderouri transmise in timpul trimestrului;
136

Tantiem- o parte din beneficiu, pltit de reasigurator reasiguratului, pentru care s-au transmis in reasigurare riscuri bine studiate de ctre reasigurat. Se achit anual din suma beneficiului net; Excedent - suma riscului care se transmite in reasigurare (o parte din valoarea riscului, care depete reinerea proprie); Reinerea proprie - o parte din suma asigurat a riscului de care reasiguratul rspunde singur;

Slip - document trimis de ctre reasigurat diferitor reasiguratori care conine: denumirea companiei cedente; caracteristica obiectului care se transmite in reasigurare; suma asigurat; condiiile de asigurare; cota primei tarifare; reinerea proprie a companiei cedente In funcie de modul de repartizare a riscurilor intre reasigurat i reasigurtor, reasigurarea poate proporional i neproporional. Schematic clasificarea reasigurrilor poate fi reprezentat astfel: Schema nr. 1 Clasificarea reasigurrilor 3. Formele de reasigurare Principalele contracte de reasigurare proporional sunt: a) contractul de reasigurare cot parte;
137

Reasigurarea proporional neproporional excedent de daun excedent de sum cot parte acoperirea sinistrelor majore mixt pe baz de pool oprire de daun

b) contractul de reasigurare excedent de sum asigurat. a) Caracteristica esenial a acestul tip de contract este c participarea reasiguratului i a reasigurtorului se stabilete sub forma unei cote procentuale din suma asigurat prevzut in contractul de asigurare. De exemplu, un asigurator incheie patru contracte de asigurare pentru o societate

comercial pentru urmtoarele riscuri: obiectivul A 450 mln.lei obiectivul B 800 mln.lei obiectivul C 180 mln.lei obiectivul D 260 mln.lei In urma negocierilor s-a stabilit c reinerea companiei cedente este de 30% din fiecare risc subscris. Reinerea proprie se va calcula in felul urmtor: obiectivul A 135 mln.lei (450 mln.lei * 30%) obiectivul B 240 mln.lei obiectivul C 54 mln.lei obiectivul D 78 mln.lei Dac reinerea este de 30% atunci inseamn c reasigurarea va fi 70% din fiecare risc subscris. obiectivul A 315 mln.lei (450 mln.lei * 70%) obiectivul B 560 mln.lei obiectivul C 126 mln.lei obiectivul D 182 mln.lei b) La contractul de reasigurare excedent de sum asigurat compania cedent (reasiguratul) cedeaz numai acele sume pe care nu dorete sau nu poate s le rein in contul propriu. Reinerea se stabilete automat sub forma unor sume fixe numite plinul de conservare. Tot ceea ce depete aceast reinere numit excedent se cedeaz in reasigurare. Reasiguratul cedeaz numai acele riscuri care au o frecven mai mare de apariie. Aceasta este forma ideal pentru reasigurat. Reasigurarea neproporional imbrac dou forme principale: a) contractul de reasigurare excedent de daun;
138

b) contractul de reasigurare oprire de daun. In cazul contractului excedent de daun reasiguratul i reasigurtorul nu au legtur cu sumele acceptate prin contractele de asigurare

sau realsigurare, ci doar cu daunele ce pot s apar ca urmare a apariiei evenimentului asigurat. Reasiguratul stabilete o limit monetar in sum absolut, prin care se creaz o zon de rspundere ce reprezint reinerea proprie denumit prioritate, franiz sau prag. Reasigurarea se va face numai pentru valoarea ce depete prioritatea pentru care, in caz de daun reasigurtorul va despgubi reasiguratul. Caracteristic contractului oprire de daun este c reinerea reasiguratului se stabilete ca un procent din volumul primelor nete incasate de aceasta, diferena fiind suportat de reasigurtor. Participarea reasigurtorului la acoperirea daunei este dependent de rata daunei.
= 100
r

P RD
d

unde: Rd rata daunei D mrimea daunelor produse Pr prime de reasigurare Exemplu Reasiguratul se angajeaz s acopere daunele produse in cursul anului pin la nivel de 50% din primele incasate din perioadele de referin, iar reasigurtorul s suporte diferena. Dac daunele se ridic pin la 50%, reasigurtorul nu intervine, dar dac daunele inregistreaz 80%, atunci reasiguratorul particip cu diferena 80% - 50% = 30% Not Reasigurtorul este interesat ca rspunderea lui s fie stabilit i ca mrime absolut, nu numai ca procent. 4. Metode de reasigurare

In reasigurarea internaional exist dou metode de reasigurare i anume: a) metoda facultativ; b) metoda contractual.
139

Metoda facultativ a incheierii unei reasigurri deriv din faptul c reasigurtorul are posibilitatea de a alege, de a accepta sau a refuza afacerea in condiiile impuse de compania cedent. Aseast metod se practic in cazul plasrii unui risc singular, in cazul unor riscuri specifice sau cind metoda contractual nu ofer partenerilor suficiente condiii. inind cont de faptul c prile nu sunt obligate s contracteze reasigurarea, adic pe de o parte, compania cedent care selecteaz ce anume riscuri plaseaz reasigurarea i pe de alt parte, reasigurtorul, care va accepta sau nu oferta primit. Metoda contractual, spre deosebire de cea facultativ are la baz principiul non seleciei din partea prilor. Contractul ce se realizeaz intre compania cedent i reasigurtor are ca obiect un ansamblu de riscuri, fr a exista posibilitatea selectrii unuia sau unui grup de riscuri. Tot acest ansamblu de riscuri se numete portofoliu. Denumirea de obligatorie, a acestei metode de reasigurare, deriv din faptul c reasiguratul se oblig s cedeze toate riscurile subscrise, iar reasigurtorul se oblig s le accepte in intregime. Acest tip de contracte se reinnoiesc automat. Din acest motiv costul de administrare este mic. Intrebri de verificare 1 Esena economic a reasigurrilor? 2 Explicai procedura de reasigurare? 3 Cum pot fi clasificate reasigurrile? 4 Care sunt principalele tipuri de contracte de reasigurare? 5 Cum se stabilete riinerea proprie?

6 care sunt dezavantajele unei companii cedente? 7 Ce putei spune despre contractul de reasigurare mixt? 8 Precizai particularitile contractelor de reasigurare proporionale i neproporionale? 9 Caracterizai consecinele sociale ca cauz a apariiei reasigurrilor ? 10 Ce inseamn slip ? Teste pentru autoverificare Testul nr. 1 Metoda reasigurrii facultative are o serie de avantaje pentru reasigurtor, cum ar fi:
140

1. face posibile efectuarea controlului asupra angajamentelor asumate i evitarea riscului de cumul; 2. in cazurile in care plasarea riscurilor se face cu dificultate, asigurtorul poate s nu-i recupereze cheltuielile efectuate; 3. reasiguratul are libertatea s cedeze sau nu anumite riscuri in reasigurare, in timp ce reasigurtorul este obligat s le accepte; 4. reasigurtorul analizeaz separat fiecare risc care necesit un plasament facultativ. Testul nr. 2 Care este dezavantajul pentru compania cedent in cazul reasigurrii excedent de sum? 1. deoarece compania cedent reine o parte mai mare din riscurile bune, inseamn c reasigurtorul primete o parte mai mare din riscurile nedorite; 2. costul administrativ ridicat, deoarece este nevoie de persoane experimentate, care s determine reinerea pentru fiecare risc, in funcie de tipul, calitatea i expunerea acestuia i care s calculeze primele reinute i primele cuvenite reasigurtorilor; 3. reinind o sum mai mare din riscurile bune i o parte mai mic din riscurile mai puin bune, compania cedent poate pstra afacerile mai

profitabile pe cont propriu, fr a le ceda reasigurtorilor; 4. se pot obine comisioane mai mari i clauze mai avantajoase. Testul nr. 3 Reasigurarea mixt reprezint: 1. este un acord intre un reasigurat i un reasigurtor, prin care reasigurtorul accept s plteasc reasiguratului toate daunele care depesc o anumit limit precizat pentru fiecare risc in parte pe eveniment; 2. il protejeaz pe reasigurat impotriva pagubelor mai mult decat o anumit valoare prestabilit, pentru o anumit clas de afaceri; 3. rspunderea reasiguratului este limitat, pentru fiecare daun, la un anumit plafon (nivel), denumit prioritate, franiz sau prag, iar rspunderea reasigurrilor vizeaz partea de daun care depete prioritatea;
141

4. este un acord prin care compania cedent are opiunea de a da (i nu obligaia), iar reasigurtorul este obligat s accepte (fr a putea refuza) o parte dintr-un anumit risc subscris de compania cedent. Testul nr. 4 Repartizarea primelor intre reasigurat i reasigurtor se face in felul urmtor: 1. in cadrul contractului de reasigurare se precizeaz printr-o clauz special cat din prim se reine de fiecare din cele dou pri; 2. repartizarea se face automat, anual, conform hotririlor CSA; 3. repartizarea se face prin negociere direct, intre cele dou pri; 4. repartizarea se face diferit in funcie de metoda de reasigurare (proporional i neproporional) care se utilizeaz. Testul nr. 5 Reasigurarea avantajeaz nu numai pe reasigurtor, dar i

pe asigurat pentru c: 1. reasigurarea se poate incheia numai intre societile de asigurri; 2. dac asigurarea este nevalabil ori a fost lovit de nulitate, i reasigurarea respectiv devine nevalabil; 3. prin cedarea unei pri din rspunderea iniial asumat asiguratul este ferit ca in situaia producerii unei daune, asigurtorul s nu poat face fa obligaiilor de despgubire; 4. prin operaia de reasigurare, societatea de asigurri care cedeaz devine reasigurat sau cedent, iar cea care primete, reasigurtor. Testul nr. 6 Poolurile de subscriitori sunt cumprtori de reasigurri care: 1. acoper o mare varietate de aranjamente organizatorice, obiectivul lor coninand in reducerea cererii pentru reasigurare oferite de pieele convenionale de reasigurri; 2. sunt societi specializate pe reasigurri i reprezint categoria principal de reasigurtori prezeni pe piaa internaional; 3. grupeaz mai multe polie de asigurare dup criteriul naturii i dup mrimea riscului preluat de asiguraii si;
142

4. este un organism pur administrativ, care ofer consultan, informaii i alte servicii. Testul nr. 7 Care dintre cele enumerate mai jos reprezint una din funciile brokerului de reasigurare? 1. primete cate o parte din fiecare risc; 2. constituie o categorie aparte a cumprtorilor de reasigurri care au cunoscut o dezvoltare deosebit, strans legat de formarea marilor companii industriale i comerciale; 3. obinerea automat a unor faciliti pentru riscurile de o

anumit natur sau pentru evenimente cu producere regulat; 4. acord asisten companiei cedente (reasiguratului) in elaborarea unui program adecvat de reasigurri i pentru imbuntirea programului curent. Testul nr. 8 In ce const omogenizarea riscurilor Testul nr. 9 Retrocesiune - partea ce intervine in reasigurare i care, in schimbul unei prime se reasigur, la rindul su, la o alt SAs mai puternic (adevrat sau fals) Testul nr. 10 Cauzele apariiei reasigurrilor sunt: a) b) Problem rezolvat Se incheie un contract de asigurare, care are ca obiect un transport de utilaj de construcii pentru export. Suma asigurat este de 110 mii euro, iar valoarea mrfurilor trecute in factur este 125 mii euro. Din suma astfel asigurat asigurtorul reine 16500euro, iar restul il cedeaz in reasigurare astfel: - reasigurtorul A preia 20% din suma asigurat; - reasigurtorul B preia 30% din suma asigurat;
143

- reasigurtorul C preia 35% din suma asigurat; Prima de asgigurare incasat de reasigurator este 9500euro. In timpul transportului mrfurilor, ca urmare a unei explozii pe nav s-a inregistrat o pagub egal cu 40000 euro. Se cere: a) s se stabileasc despgubirea la care are dreptul asiguratul; b) s se calculeze partea de despgubire pe care o suport asigurtorul (care devine reasigurat) i prile pe care le vor acoperi reasigurtorii; c) s se calculeze partea din prima de asigurare care-i revine

asiguratorului i primele de reasigurare cuvenite reasiguratorilor. Rezolvare a) 100 15%


110000 16500 = din

suma asigurat reinut de societatea de excedent suma asigurat cedat

asigurare
110000 16500 =93500 euro

asigurtorului
40000 euro 35200 euro 125000 110000 = despgubirile

la care are dreptul asiguratul b) 35200 15% = 5280 euro 35200 20% = 7040 euro 35200 30% = 10560 euro 35200 35% = 12320 euro 100% 35200 c) 9500 15% = 1425 euro 9500 20% = 1900 euro 9500 30% = 2830 euro 9500 35% = 3325 euro 100% 9500 Rspunsuri corecte
144

Tema 1 Testul Varianta corect 1 de numit 24 3 2,4 4 de numit 51 62 7 de numit 81 9 de numit 10 de numit Tema

2 Testul Varianta corect 1c 2c 3 a,c,d. 4a 53 6a 7 de numit 8 Adevrat 9 de numit 10 de numit Tema 3 Testul Varianta corect 12 21 33 42 5 de numit 6a 7 b,d 8 de numit 9 fals 10 fals Problema Varianta corect 1 3342.5 lei 2 26.79mii lei 3 5814lei 4 6mii lei 5 7.75 mii lei 6 2630lei

Tema 4 Testul Varianta corect 1a 2b 34 44 5d 6 Adevrat 7 Adevrat 8a 9 de numit 10 a Tema 5 Testul Varianta corect 13 21 32 41 5 de numit 6 de numit 7 Adevrat 8 de numit 9 de numit 10 de numit Problema rspuns corect 1 18720 2 3 12000 4 1699,5 5 358,33

Tema 6 Testul Varianta corect 1b


145

2a 3a 4 de numit 5 Adevrat 6c 7 Adevrat 8 a, b 9 de numit 10 de numit Problema rspuns corect 1 5453.6 lei Tema 7 Testul Varianat corect 12 23 33 42 54 64 73 8 fals 9 de numit 10 de numit Tema 8 Testul Varianta

corect 13 21 32 43 51 63 73 8 de numit 9 adevrat 10 adevrat Tema 9 Testul Varianta corect 13 22 3 adevrat 4 adevrat 5 6 de numit 7 de numit 8 de numit 9 de numit 10 de numit Tema 10 Testul Varianta corect 1a 2a 3 da 4 da 5 adevrat 6 de numit 7 de numit 8 adevrat

9 fals 10 a Tema 11 Testul Varianta corect 14 22 34 44 53 61 74 8 de numit 9 fals 10 de numit


146

BIBLIOGRAFIE 1. Constituia Republicii Moldova, adoptat la 29 iulie 1994. Monitorul Oficial al RM Nr.1, august 1994, pag. 5-31. 2. Legea RM din 15 iunie 1993 Cu privire la asigurri (cu modificri), Monitorul Oficial al RM Nr.12, decembrie 1993, art. 376, pag.121-139. 3. Hotrarea Parlamentului RM din 15 iunie 1993 Cu privire la punerea in aplicare a Legii Cu privire la asigurri, Monitorul Oficial al RM, Nr.12, decembrie 1993, atc.377, pag.140. 4. Hotrarea Guvernului Republicii Moldova Nr.956 din 28.12.1994 Cu privire la asigurarea prin efectul legii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule i a transportului electric urban. Monitorul Oficial al RM Nr.1, ianuarie 1995, atc.26, pag. 284. 5. Condiiile asigurrilor prin efectul legii de rspundere civil a

deintorilor de autovehicule i a transportului electric urban / Anexa Nr.1 la


147

Hotrarea Guvernului RM Nr.956 din 28.12.1994 / Monitorul Oficial al RM Nr.1, ianuarie 1995, atc.26, pag. 285-295. 6. Prime anuale ale asigurrilor prin efectul legii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule i a transportului electric urban / Anexa Nr.2 la Hotrarea Guvernului RM Nr.956 din 28.12.1994 / Monitorul Oficial al RM Nr.1, ianuarie 1995, atc.26, pag. 295-297. 7. Hotrarea Guvernului RM Nr.77 din 8.02.1996 Cu privire la aprobarea Regulamentului despre Serviciul de Stat pentru Supravegherea asigurrilor. 8. . .. . - . , 1992. 9. I.Vcrel, F. Bercea. Asigurri i reasigurri, Bucureti, 1993. 10. C. Alexa, V. Ciurel. Asigurri i reasigurri in comerul internaional, Bucureti, 1992. 11. L. Cistelecan, R. Cistelecan, Asigurri comerciale, Tg. Mure, 1997. 12. . .. , , , 1998. 13. .. , .. , .. . . , -, 1997. 14. .. , .. . . , -, 1996. 15. Managementul afacerilor mici i mijlocii. Coord. dr. Rusu Costache. Logos, Chiinu, 1993.

16. / ..., . .. . , , , 1994. 17. / . .., , , 1995, .3 . 18. .., .. . , , , 1994.


148

19. Bistrieanu Gh.D., Bercea F., Macovei E. Dicionar de asigurri, Chiinu, Logos, 1993. 20. .. . . , , 1993. 21. .., .. ( ). , , 1993. 22. .. - . , , 1994. 23. .. . , , 1993. 24. .. . , , 1994. 25. .., .. . , , 1994. 26. - .. . , , 1994.

27. .. / , 2, 1995, .38-41. 28. Instruciunile i regulamentele pe asigurrile de persoane i bunuri, de rspundere civil i riscuri financiare, elaborate de CAA ASITO. 29. Revistele: EVCOR, Finane, Finanele i pieele. 30. .. ... .. . , -, 1996.
149