craiasa In opnia mea,aceasta poezie a lui Eminescu pune in lumina modul poetului de a ve dea dragostea care se impleteste cu natura

intr-un cadru feeric, asa cum se intampla in majoritatea poeziilor lui eminescu. In primul rand,Craiasa din povesti, iubita cu chip de zna, incearca sa faca sa ap ara, prin practici magice, chipul iubitului in limpezile ape ale lacului. Natura este martora a iubirii celor doi si participa la desfasurarea ritualului fetei. In al doilea rand,iubita,craiasa,apare sub chipul unei tinere fete cu parul blon d,idealul feminin al poetului pe care il plaseaza in nenumarate poezii. Acest detaliu fizic duce la asemanarea craiesei cu a unui inger,iar ochii albast rii intraggesc idealul poetului. In concluzie,aceasta poezie accentueaza modul in care poetul vede dragostea prin natura care participia la iubire si intregeste un cadru feeric si iubita ce se aseamana cu un inger.

in opinia mea,Calin file din poveste este un poem care imbina armonios realul cu fantasticul si pune in prim-plan iubirea craiului si a miresei ce ating o etapa importanta a dragostei lor prin casatorie.Aceasta casatorie este realizata paralel cu casatoria micilor vietuitoare-a gazelor. In primul rand,se observa prezenta naturii si a vietatilor necuvantatoare ce par ticipa la nunta lui Calin si a iubitei sale,reazlizandu-se mai apoi o nunta a gazelor.Daca portretele nuntasilor imparatesti erau mai mult fizice (fata de i mparat, craiul, Feti-FrumosI) realizate prin epitete, metafore si comparatii, in prezentarea maruntilor nuntasi este utilizata cu subtilitate personificarea. Nunta imparateasca cuprinde oameni de vaza, dintre care este exceptat pentru veselie si umor sagalnicul Pepele", pe cand nunta gazelor este o sarbatoare a i ntregii colectivitati la care ia parte o multime de norod". Mirele este un flutur cu mustata rasucita", un aventurier capatuit, iar mireasa, sfioasa vio rica", ascunsa de ochii lumii, intocmai ca fata de imparat. In al doilea rand,ceea ce m-a impresionat este felul in care a fost transpus to prin cuvinte.Eminescu a folosit numeroase procedee artistice care arata expresiviatea poeziei.Comparatia fata rosie ca marul" si epitetul umezi"sugereaz a fericirea care o cuprinde atunci cand isi vede realizat visul vietii, florile albastre din par sugereaza puritatea celesta a idealului. In pl us,. Prezentarea nuntasilor se face intr-o atmosfera de basm, dar mentinandu-se si atmosfera realista: nun e mandrul soare", nuna e mandra lu na". In concluzie,aceasta opera ce apartine lui eminescu este o armonioasa impleire a realului cu fantasticul, accentuandu-se modul de transpunere a temei iubirii s a naturii a poetului.

privesc Privirea neutra contempla detasat, spectacolul multimii umane care trece mereu i ntr-o succe-siune de imagini lipsite de orice legatura intre ele cu exceptia legaturii pe care o da vesnica lor trecere.

Orasul, e o arhitectura stranie: Privesc orasul -;furnicar Cu oameni multi si muri bizari Pe strade largi cu multe bolti, Cu cate-un chip l-a stradei colt. Si trec foind,razand,vorbind, Multime de-oameni pasi grabind. O fata, un caine speriat, un baiat fluierand, un cersetor orb, un hamal incarcat , fiinte -; imagine care se succed, fara sa co-munice, printre murii bizari si multele bolti ale spatiului citadin. Spatiul citadin e un spatiu al uitarii timpului si existenta sociala e un ceremo nial al trecerii, minutios organizat, menit sa despovareze constiinta de sentimentul timpului. Opus acestei uitari, este expresia trairii atente, concentrate a timpului. E o poezie in care orologiile devin un motiv cheie. Si-s fericit Pulseaza lunga vreme In orologi cu pasii uniformi . Poezia si visul se exerseaza in a intoarce inapoi roata vremii ,trecand prin pun ctele de solstitiu ale fiecarei civilizatii, spre timpul ei echinoxial, in care si-a construit miturile. Gandirea poate realiza vesnicia. Ca sa gandeasca, razbunator, sfirsitul timpului ,constiinta trebuie mai intai sa iasa de sub imperiul lui, adoptand, ca-n Scrisoarea I , perspectiva de ochi cosmic a lumii si abandonand timpulprizonier in ritmurile mecanice ale ceasornicului.

Subiectul este generat de o supersti?ie potrivit careia, pentru a rezista, orice construc?ie trebuie sa aiba zidita n temelii o fiin?a. Monastirea Arge?ului este n acela?i timp balada ?i legenda. In opinia mea,aceasta balada care contine unul din miturile cele mai importante romanesti pune accent pe sacrificiul suprem pe care mesterul Manole l-a facut pentru ca acesta a ales sa isi sacrifice sotia si implicit copilul,pentru ca aceasta era insarcinata pentru arta si pentru ca monastirea argesului sa dainuie in timp. In primul rand ,modul in care s-a prezentat sacrificarea sotiei-Ana si zidirea a cesteia in zidurile manastirii este una din secevntele cele mai impresionante deoarece imaginile artistice folosite au un impact puternic asupra cititorului.C onstructorul traieste o drama pentru ca este nevoit sa zideasca ce are mai de pr et. In speranta ca poate schimba randuiala, el se adreseaza Divinitatii. In momentul in care Ana este zidita,invocatiile acesteia ,precum si strigatele ei pun in lumina zbuciumul sufletesc. In al doilea rand,mesterul,Prin jertfa cea mai semnificativa se intoarcem spre l umina absoluta si daruieste ce are mai bun lui Dumnezeu, cel care a facut posibila apropierea lui de perfectiune. In concluzie,aceasta opera arata zbuciumul sufletesc al lui manole si sacrificiu l suprem pe care il face,renuntand la sotia sa si copil,pe care ii iubeste pentru creatie.