Sunteți pe pagina 1din 22

Povestea lui Harap-Alb De Ion Creanga

REZUMAT: Verde imparat ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe cel mai viteaz dintre cei trei fii, ca sa-i urmeze la tron, deoarece el avea numai fete. Pentru a-i pune la incercare, Craiul se imbraca intr-o piele de urs si ii sperie pe cei doi fii mai mari. Mezinul insa reuseste sa invinga proba si obtine incuviintarea de a pleca spre imparatia lui Verde imparat. Povatuit de Sfanta Duminica, pe care o ajutase, mezinul isi alege calul, armele si hainele, pe care le avusese tatal sau cand fusese mire si pleaca la drum dupa ce primeste sfaturile craiului, intre care acela de a se feri de omul span si de omul ros. Cu toate acestea, el este pacalit de Span, care, prin viclesug, il face sluga. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura ca nu va spune nimanui cine este de fapt, pastrand taina "pana cand va muri si iar va invia". Spanul ii da numele de Harap-Alb, care-1 slujeste cu credinta, respectandu-si juramantul facut. Ajunsi la palatul imparatului Verde, Spanul se da drept nepotul acestuia si, dintrun nemasurat orgoliu, il supune pe Harap-Alb la incercari primejdioase, cu speranta ca va scapa de el: sa-i aduca "salati din gradina ursului"; pielea unui cerb fabulos, batuta in nestemate; sa i-o aduca pe fata imparatului Ros, ca sa se insoare cu ea.

Ajutat de Sf.Duminica, de furnici si de albine si povatuit permanent de calul sau, Harap-Alb reuseste sa invinga toate probele. Cei cinci prieteni fabulosi: Ochila, Setila, Gerila, Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila il ajuta sa invinga piedicile ivite in incercarea de a o aduce pe fiica imparatului Ros la curtea lui Verde-imparat. Aici sunt intampinati cu toate onorurile, dar fata imparatului Ros il respinge pe Span si dezvaluie celor de fata taina ca Harap-Alb este adevaratul nepot al lui Verde-imparat. Dat in vileag, Spanul se repede si reteaza capul lui Harap-Alb, dar fata il inconjoara "cu cele trei smicele de mar dulce", il stropeste cu apa vie si-1 invie, acesta trezindu-se ca dupa un somn greu. Atunci, calul fermecat il apuca pe Span si "mi ti-1 azvarle in inaltul cerului", de unde cade pe pamant si moare. Verde-imparat il casatoreste pe Harap-Alb cu fata lui Rosu-imparat, iar la nunta lor au fost poftiti toti prietenii care l-au ajutat in peripetiile sale sa treaca probele si a fost veselie mare, "chiar si saracimea

ospata si bea!". Veselia a tinut ani intregi si mai tine si acum, iar "cine se duce acolo, be si mananca, iar cine nu, se uita si rabda".

Caracterizarea personajelor:
Personajele sunt reale si fabuloase, acestea din urma avand puteri supranaturale si putandu-se metamorfoza in animale, plante, insecte sau obiecte ori pot sa reinvie, prin leacuri miraculoase, pe cei care sunt omorati.

Harap-Alb, fecior de crai, este un Fat-Frumos din basmele populare, destoinic


si curajos, dar ramane in zona umanului, fiind prietenos, cuminte si ascultator, ca un flacau din Humulesti. El este un personaj pozitiv si intruchipeaza inaltele principii morale cultivate de orice basm, ca adevarul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trasaturi ce reies indirect din intamplari, fapte, din propriile vorbe si ganduri si direct din ceea ce alte personaje spun despre el. Cinstit din fire, Harap-Alb nu-1 tradeaza niciodata pe span, desi un stapan tiran ca acesta ar fi meritat. De pilda, atunci cand se intoarce spre imparatie cu pielea si capul cerbului fabulos, "piatra cea mare din capul cerbului stralucea" atat de tare, incat multi crai si imparati il rugara sa-i "deie banaret cat a cere el, altul sa-i deie fata si jumatate din imparatie, altul sa-i deie fata si imparatia intreaga", dar Harap-Alb si-a urmat calea fara sa clipeasca, ducand bogatia intreaga stapanului. O singura data a sovait voinicul, atunci cand, indragostindu-se de fata imparatului Ros, "mai nu-i venea s-o duca" spanului. Depasind cu bine toate probele, flacaul demonstreaza ca e "soi bun" prin valorile morale care compun codul comportamentului taranesc: inteligenta, bunatatea, perseverenta, rabdarea, capacitatea de adaptare la diverse situatii ale vietii.

Citate:

La Tiganci De Mircea Eliade

Rezumat :
Opera La tiganci este compusa din opt episoade distincte. Astfel, nuvela se deschide cu episodul calatoriei cu tramvaiul, in care sunt prezentati pasagerii, cu domnul Gavrilescu in prim-plan, autorul surprinzand discutiile lor despre vreme dar si reactiile lor referitoare la lumea, atat de straina lor, a tigancilor. Realizand ca si-a uitat servieta la doamna Voitinovici, matusa Otiliei, o eleva de-a dansului-el fiind profesor de pian. Coborand din tramvai, spre a se intoarce catre casa acesteia, el incepe sa derileze, coplesit de caldura. Incearca sa astepte tramvaiul in statie, insa nu rezista si incepe sa mearga, pana ce ajunge in fata curtii tigancilor. Aici se uita visator in curte si vede o tanara ce-l ademeneste inauntru, ducanu-l intr-un bordei. Aici incepe cel de-al doilea episod, ce se desfasoara in planul irealului. Acesta incepe cu discutia cu batrana, in care el ii da trei sute de lei si-l pune sa-si aleaga fetele. Astfel, el s-a ales cu o tiganca, o grecoaica si o ovreica. Acesta continua cu episodul intalnirii cu cele trei fete. Acestea ii cer s-o identifice pe tiganca, insa nu reuseste deoarece inca nu era gata pentru plecarea definitiva si tinde mereu sa le povesteasca despre Elsa si Hildegard. Din cauza caldurii el bea multa cafea si deoarece fetele incep sa-l invarteasca puternic, el lesina, incepand sa viseze. Trezindu-se, el intra intr-o cautarea labirintica, in care bordeiul se transforma intr-un labirint si, pornind in cautarea fetelor,intalneste tot felul de obstacole, in final trezeste nvaluit intr-o draperie asemenea unui giulgiu, fiind mbracat cu niste haine necunoscute: cu tunica i nite salvari de matase galbena. Firul epic continua cu episodul reintalnirii cu baba, in care cei doi sunt surprinsi discutand despre seara trecuta, insa, domnul Gavrilescu, auzind sunetul tramvaiului trecand in strada isi reaminti de doamna Voitinovici si pleaca grabit. Incepe al cincilea episod, si anume calatoia cu tramvaiul ce ii dezvalui un aspect ciudat: calatorii nu mai erau la fel de amabili, nu mai intrau la fel d usor in vorba ca in ultima calatorie. Al saselea episod e format din popasul facut la doamna Voitinovici ce ii trezeste alte semne de intrebare, el descoperind ca doamna nu mai

locuia acolo de opt ani si chiar ca Otilia se casatorise. Dezamagit, pleaca, facand ultima sa calatorie cu tramvaiul., cand descopera ca bancnotele se schimbasera, biletul se scumpise, iar a vorbi despre la tiganci devenise de nepermis in fata unei doamne. Episodul popasului in fata propriei locuinte il face pe Gavrilescu sa realizeze ca lumea chiar se schimbase, chiar ca a sa cheie de la casa nu mai se potrivea. Tot incercand, batand in usa si sunand, el a reusit sa irite vecinii care i-au spus ca a gresit adresa deoarece acolo locuia domnul Stanescu, care era plecat la bai. Dezamagit, el se hotari cu greu sa intre in carciuma din colt. Discutia cu patronul carciumii ii lamureste cateva din neclaritatile sale, afland ca Elsa se intorsese in Germania acum doisprezece ani, imediat dupa disparitia misterioasa a sotului ei. El realizeaza ca nu mai apartine acestei lumi si se intoarce la tiganci, cu un birjar ce, in schimbul companiei, se hotaraste sa nu-i ceara bani, incepand astfel ultimul episod. Aici ii da babei ultima suta pe care o avea, si ea-I spune ca nu mai e decat nemtoaica si ca trebuie sa numere sapte usi si abia apoi sa bata. Ametit, trece de usa, insa reuseste,batand la una din usi, s-o gaseasca pe scumpa sa Hildegard ce-l trage afara, in curte, apoi s-au urcat in birja, fata cerandu-i birjarului sa-i dupa spre padure, pe drumul cel lung , pierzandu-se intr-o ambianta a umbrelor.

Caracterizarea personajelor :
Gavrielescu este personajul principal este prezentat ca un profesorul de muzica , ce isi retraieste ca intr-un vis ,intreaga viata. Prima secventa , cea a calatoriei cu tramvaiul, prezinta dimensiunile omului obisnuit, preocupat de existenta cotidiana. El se considera un om norocos numai pentru ca isi gaseste un loc liber in tramvai. El intra usor in discutie cu ceilalti calatori, discutand aspecte ale vietii cotidiene. Discutia reprodusa secontureaza in jurul misterului creat de locul numit la tiganci . In convorbirea purtata, el isi dezvaluie identitatea : pentru pacatele mele, sunt profesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist . El aduce in discutie faptul ca pe linia asta umblu de trei ori pe saptamana. Si aud mereu vorbindu-se de tiganci. De multe ori mi-am pus intrebarea : Gavrilescule, mi-am spus, sa presupunem ca sunt tiganci, ma rog, de unde au ele atatia bani ? O casa ca asta, un adevarat palat, cu gradini, cu nuci batrani, asta reprezinta milioane . Eroul realizeaza la un moment dat ca si-a uitat servieta cu partituri la una din ele, fapt ce demonstreaza lipsa sa de concentrare, adevarata sa fire de artist pe care o considera vinovata pentru

aceasta. Se hotaraste sa se intoarca spre a o recupera. Drumul intre statii pe jos este marcat de o serie de semne care anunta intrarea eroului intr-o aventura. Gavrilescu isi motiveaza intrarea in casa tigancilor prin dorinta de a gasi si infrunta aventura. El asculta de un glas venit de dincolo, o voce care il chema staruitor sub umbra imbietoare a nucilor, parca un glas de dincolo, mergand masinal spre gradina tigancilor. Acolo il intampina o neasteptata si nefireasca racoare. Raceala pamantului ii va primi curand tot trupul. Se poate observa cu usurinta o oboseala atrupului si limbajul confuz al acestuia (ramase o clipa derutat, zambind, inainta incet, cu capul lasat usor pe spate, privind crestetele inalte ale arborilor., sovaie,Gavrilescu o urma fascinat: dar dupa cativa pasi se opri, parca ar fi vrut sa spuna ceva). El trece din real in ireal fara sa stie ca a parasit lumea comuna de aicipentru lumea vesnica de dincolo. Eliade apeleaza si la limbaj spre a-si caracteriza, indirect, personajele. Astfel, prin repetarea propozitiei Prea tarziu! Prea tarziu! ,rostita identic la intrarea si la iesirea de la tiganci rasuna ca un ramas bun adresat realului, dovada a faptului ca el, oarecum, este constient de trecerea ireversibila a timpului. Gavrielescu este de fapt o enigmal, el se pierde, intra in alt timp. Prin inovatie se poate declansa delirul, o apropiere de moarte, de piere a memoriei. Eliade vrea sa realizeze imaginea unui om mediocru, datorita pacatului initial ce se vrea plin de personalitate, si ce-si alege modelul pe colonelul Lawrence. In fata mortii constiinta are o activitate excesiva. Omul are revelatia ca viata i-a fost determinata de povara renuntarii la Hildegard, ce l-a transformat intr-un om nefericit, de unde apare si dorinta sa de a vorbi pentru a stopa mustrarile de constiinta. Un aspect foarte interesant este faptul ca naratorul relateaza doar cat intelege si descopera Gavrilescu, fara a se si identifica cu el. Gavrilescu nu are trasaturi fizice, insa este dominat de trasaturi ce incurajeaza aceasta confundare a planurilor si trecerea sa ,in mod inconstient, din plan in plan (distrat, vorbaret, politicos si curios), acestea fiind pastrate si chiar usor nuantate. El are o viata marcata de un esec, fapt ce ste echivalent pentru el- cu pierderea paradisului. Baba este un personaj secundar al operei, ce poate simboliza cainele cu doua capete care pazea intrtarea in Infern ( din mitologia greaca), ea aparand in cadrul nuvelei doar la intrarea si iesirea lui Gavrilescu din locul numit la tiganci . Tiganca, grecoaica si ovreica pot fi percepute ca cele trei Parce, ce stabilesc destinul, cele trei gune, de care vorbesc mitologiile indiene, sau cele trei Mume, de care aminteste opera goetheana, aparitii fantomice, ce se arata din cand in cand profanilor, urmandu-si propriile cai pentru a-si face simtita prezenta : odaia incepuse sa se lumineze intr-un chip misterios, ca si cum ar fi fost trase incet. Foarte

incet, lasand sa patrunda treptat lumina dupa-amiezii de vara nici o perdea nu se miscase, inainte de a da ochii cu cele trei tinere fete. Cele trei fete, sunt de o frumusete ireala, cum numai niste fiinte divine pot sa fie, de o tinerete exploziva, care le ofera un farmec aparte ; ele sunt intrupari, viziuni fantastice, care nu pot sa imbatraneasca : Cea care facuse un pas spre el, pe de-a-ntregul goala, foarte neagra, cu parul si ochii negri, era fara indoiala tiganca A doua, si ea goala, dar acoperita cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb si stralucitor ca sideful nu putea fi decat grecoaica. A treia, fara indoiala, era ovreica : avea o fusta lunga de catifea visinie, care-i strangea trupul pana la mijloc, lasandu-i pieptul si umerii goli, iar parul bogat, rosu aprins, era adunat si impletit savant in crestetul capului. O imagine perfecta, pe care fiintele realului nu o pot avea. Dar Gavrilescu nu stie acest lucru, el considerand ca in fata lui se afla simple simple fete tinere, surprinse intr-o secventa de timp favorabila. Birjarul este un personaj secundar al nuvelei. Acest barbat fusese in tinerete dricar, adica ii traversa pe cei morti de pe taramul acesta pe celelalt taram, putand fi denumit chiar mesager al mortii. Acesta vorbeste cu incantare despre marea trecere .

Citate :
1.''Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubeti.'' 2.''Pentru pcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, detotdeauna, arta pur. Triesc pentru suflet. '' 3."Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unelesemanau la inceput cu o ladita, dar se dovedeau a fi, pipaite mai bine,dovleci uriasi inveliti in broboade; altele,care pareau la inceput perne sau suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vechi umplute cu tarate, cosuri de rufe pline de jurnale"

Ion de Liviu Rebreanu

Rezumat:
Primul capitol,se numeste Inceputul,in care se descrie mai iantai drumul ce duce din Armadia spre Bistrita si trece prin satul Pripas.Se mai descriu casa invatatorului Zaharia Herdelea,care este de fapt casa familiei Rebreanu din Prislop,casa lui Macedon Cercetasu, casa primarului,si casa lui Ion al Glanetasului,eroul principal al romanului.Actiunea incepe la hora de duminica,la care iau parte toti locuitorii satului.Aici,ion nu joaca la hora cu Florica lui Maxim Oprea,desi jocul se facea in batatura casei acesteia,ci cu Ana lui Vasile Baciu,promisa de tatal ei lui George Bulbuc.Acesta din urma,vrand sa-l provoace,danseaza cu Florica.La un momentdat toata lumea se opreste,barbatii isi scot palariile,cei care stateau pe prispa se ridica,caci venisera preotul Belciug impreuna cu doamna Maria Herdelea,nevasta invatatorului,cu domnisoara Laura si cu Titu.In acest timp Ion isi daduse intalnire cu Ana,in gradina sub nuc.In timp ce stateau imbratisati,au fost vazuti de catre Ilie,fratele de cruce al lui George,caruia ii si spune imediat.Acesta impreuna cu tatal Anei,se duc la locul cu pricina,iscandu-se un scandal groaznic,cu tot felul de reprosuri.Ion era cunoscut ca un baiat violent,dar acum s-a abtinut sa nu se ia la bataie cu tatal Anei,sperand intr-o oarecare impacare cu aceasta.Dupa ce acestia s-au despartit,Vasile Baciu si-a luat fata si

au plecat acasa,iar Ion si cu ceilalti s-au dus la carciuma satului,unde in general veneau satenii sa bea ca sa mai uite de greutati.Aici,Ion il bate pe George,reusind sa-si stinga focul care-l avea in piept de la cearta de mai devreme.Acestea sunt momentele in care este foarte fericita,deoarece credea ca aceasta bataie a fost din cauza ca Ion o iubea,nestiind adevarul,ca acesta ii dorea doar bogatia si pamanturile la care a ravnit inca de cand era copil. In al doilea capitol,numit Zvarcolirea,se incepe cu momentul in care Ion se scoala,si era plin de sange,caci adormise imbracat cu hainele de sarbatoare cu care fusese imbracat cu o seara inainte.Acesta s-a schimbat si a plecat sa munceasca la o fasie de pamant,tocmai in inima hotarului.Aici eate vizitat de Florica,fata pe care el intr-adevar o iubea,dar era foarte saraca.Acestia se imbratiseaza,si sunt vazuti de Ana,care suferea din pricina tatalui sau care nu-I permitea sa se mai intalneasca cu Ion..Apoi la slujba Ion este mustruluit de catre preotul satului de bataia acestuia cu George,caci Toma Bulbuc s-a dus imediat sa I se planga preotului ca Ion I-a batut fiul.Actiunea se muta apoi asupra lui Titu,un carturar din Transilvania,care invata adevaratele probleme din viata satului,la inceput ca ajutor de notar,apoi intelegand ca rolul sau trebuie sa fie mai important.La sfarsitul capitolului,Ion isi formeaza hotararea de a lupta cu Vasile Baciu pentru Ana,si obtiunea vaga de la hora devine o hotatare ferma. Capitolul al treilea incepe cu impacarea dintre George si Ion,incat au dat si mana,dar aceasta era doar de fata lumii,caci Ion nu avea sa renunte la Ana si la bogatia ei,astfel incat acesta incepuse sa o viziteze pe Ana pe ascuns la ea acasa din ce in ce mai des.Apoi actiunea se muta asupra Laurei,o fata de numai 19 ani care avea o adevarata viziune asupra dragostei,astfel incat ea refuza la Pintea,si il iubeste din ce in ce mai mult pe Aurel Ungureanu.Apoi Pintea trimite o scrisoare parintilor ei,in care ii cere mana,lucru foarte asteptat de catre parintii si rudele Laurei,mai ales ca acestia nu prea il inghiteau pe Aurel,despre care credeau ca vrea sa-si bata joc de fata lui.In acest timp Ion vrea sa-si mareasca bucata de pamant,luand din bucata altuia crezand ca nimeni nu o sa bage de seaama,dar Simion Lungu,al carui pamant era vrea sa-l vada pe Ion la judecata pentru fapta comisa.Familia Herdelea il astepta pe Pintea in timp ce Laura il astepta pe Aurel.Acesta a venit si in timp ce dansau,Laura ii spune de propunerea pe care I-a facut-o Pintea,si acesta spunandu-I ca este de acord cu totul,fapt ce a intristat-o pe Laura.Intre timp Titu se plimba prin afara satului,cand se intalneste cu Roza Lang,de care era profund indragostit.Aceasta lai intai il ispiteste,dar apoi in final il refuza. In capitolul al patrulea,george vede ca Ion nu maise duce pe la Ana si ca nu mai pare tot atat de interesat de ea ca inainte,astfel incat incearca sa-I castige inima,dar totul pare imposibil,caci Ana era de neinduplecat.Ion primeste citatia de la judecata si speriimdu-se putin se duce la invatator ca sa-l sfatuiasca cu ce sa faca.Ajungand la judecatorie Ion se impaca cu Simion,dar pedeapsa e pedeapsa astfel incat ion trebuie sa stea 2 saptamani la racoare.Inspre seara vine si Pintea in sat,caci duminica avea sa fie serata dansanta la care toata lumea era invitata.Aici s-a aflat ca Laura avea sa se marite cu Pintea.Ion face o plangere la judecatorie caci,dupa cum era sfatuit si de ceilalti nu era drept ca el sa stea la temnita.Peste vreo 2 saptamani,a venit in sat profesorul de greaca,Maiereanu,in cinstea caruia avea sa fie data o petrecere.Titu nu stia cum sa faca sa o invite la aceasta petrecere

si pe Roza Lang,dar aceasta fusese invitata impreuna cu sotul ei.Totusi Titu reuseste sa aiba o aventura cu Roza,fiind foarte aproape sa fie prinsi de catre Lang.Intre timp,Ana ii spune lui Ion ca I se pare ca este insarcinata,lucru care l-a bucurat tare mult pe Ion,caci astfel se putea casatori cu ea si punand mana pe avere.aceasta discutie a fost auzita de catre George,care ara ascuns. Capitolul V,numit Rusinea,incepe cu fixarea logodnei dintre Laura si Pintea,adica a doua duminica dupa Boboteaza.Timpul trecu foarte repede si logodna s-a facut fara mare ceremonie si cu putini invitati.Apoi incepe sa se raspandeasca veste prin sat ca Ana ar fi insarcinata.Timpul trecea si ana nu mai putea sa-si ascunda sarcina.Tatal ei nu mai stia ce sa faca,o compatimea si ii aducea doctorul de frica sa nu I se intample ceva,acesta crezand ca tatal copilului este George.Chiar se duce la el acasa,sa-I spuna sa-i ia fata de sotie acum ca a facut-o de ras,dar atuncie momentul in care afla ca George nici macar nu a atins-o pe fata lui.Venit acasa,o ia la bataie pe Ana icercand si vecinii sa o scape din mainile lui.Sfatuit de tatal ei,Ana se duce la Ion,cu gandul sa-I propuna acestuia sa se casatoreasca,dar raspunsul nu a fost cel asteptat,caci Ion a spus ca vrea sa se intalneasca cu tatal ei sa discute si sa se tocmeasca.Ion se gadea numai la avere,si cum o sa puna toate acestea pe numele lui;dar totusi refuza sa se insoare cu Ana. In capitolul VI,aflam ca Titu pleca din sat ca sa o uite pe Roza,dar tot timpul el este cuprins de ramuscari.Se face o plangere pentru Ion din partea preotului si al lui Herdelea,pe baza faptului ca este un element periculos pentru sat.Totusi,dupa ce s-au sfatuit,si dupa ce Vasile a fost de acord sa puna averea pe numele luiAnei si lui Ion sa-I dea 5 locuri si o pereche de boi,Ion se gandi ca este o propunere destul de buna,si accepta sa-I ia fata de sotie.Titu incepea sa se simta din ce in ce mai bine acolo unde era,sa se inteleaga bine cu lumea,si mai ales ca avea cariera care si-a dorit-o,prin care putea sa asculte durerile poporului sa fie sprifinul lui,si sa fie in mijlocul neamului.Dar nu avea sa dureze mult ,caci lumea nu era multumita de capacitatile sale.

Citate:
1.Numai o pasiune puternic, unic, nezdruncinat d preul adevrat vieii. 2.Ideea nu poate muri. Ideea e sufletul omului. 3.Iubirea adevrat nu moare nicioadat n sufletul omului, ba l nsoete i dincolo, pn n snul nemrginirii... Dar iubirea nu poate prinde rdcin n inima mnjit de ur.

Caracterizarea personajelor:

Ion este personajul titular si central din roman, dominand intreaga opera. Celelalte personaje graviteaza in jurul sau, punandu-i in evidenta trasaturile.Este un personaj complex, cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate, gingasie si brutalitate. Initial dotat cu o serie de calitati, personajul se dezumanizeaza treptat, moartea lui fiind expresia intentiei moralizatoare a scriitorului. Este un personaj realist, tipic pentru o categorie sociala: taranul
sarac.

Ana intruchipeaza destinul femeii din mediu rural, dupa consideratia lui GeorgeCalinescu, femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii.Ana, fata lui Vasile Baciu, se detaseaza inca din primele pagini ale romanului, in momentulhorei, alaturi de Florica si in contrast cu ea. Prin cele doua aparitii feminie autorul prefigureaza,de fapt, cele doua glasuri intre care va pendula Ion: glasul pamantului si glasul iubirii. Ceva careaminteste de caracterul predestinat al eroilor tragediilor antice se decifreaza in profilul Anei incade acum. Ea are fata lunguiata, arsa de soare, cu o intiparire de suferinte.Factorii care determina tragismul acestei fete sunt multi. Ana este orfana de maam, tatl ei,stapan, prin ce mijloace se stie, al unor mari intinderi de pamant, ursuz, cazut treptat in patima bauturii, vede in Ana un vrajmas care i-ar stirbi proprietatea prin casatorie.Consecinta acestui statut al Anei este sentimentul sufocarii intr-un spatiu limitat din care eamanifesta firesc tendinta de evadare. Calea prin care incearca sa o faca este pe cat de frumoasa pe atat de traggica: iubirea. Aceasta este tinta catre care se indreapta Ana cu toata fiinta ei.. Nu punem in discutie uratenia ei fizica, aceasta poate ca nu exista decat pentru Ion, ci, dimpotriva,frumusetea ei morala dovedita de puterea cu care, nesocotind barierele sociale ANA fata bobata,ION sarantocul din Pripas infruntand jignirile si brutalitatile intai ale tatalui, mai apoi ale barbatului, traind permanent in iluzie, nutreste o dragoste profunda pentru Ion, despre care credeca-i ofera tot ce-si dorea: salvara prin iubire. De aceea, la hora, cand Ion o strange la piept peAna cu mai multa gingasie dar si mai prelung, privirea ei luceste de bucurie si sopteste cu dulcerepros Da-mi drumul Ionica, ...zau, da-mi drumul!..

Morometii De Marin Preda

Rezumat:
Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu familia sa. Familia Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii proveniti si din alte casatorii: Ilie Moromete tatal, cu zece ani mai mare decat sotia sa Catrina. Tatal venise in aceasta a doua casatorie cu trei baieti, Paraschiv, Nila si Achim, carora li se adaugasera doua fete, Tita si Ilinca, si inca un baiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani. Morometii se afla la cina, stransi in tinda, in jurul unei mese mici, joase, si rotunde. Atmosfera este tensionata fiecare dintre membrii familiei avand nemultumiri. Catrina are unele discutii cu fii sai vitregi, Paraschiv, Nila si Achim iar tatal Moromete poarta o discutie tensionata cu fiul sau cel mic Niculae care ar fi vrut sa se duca la scoala, sa invete, dar tatal il trimitea cu oile la pascut. Gospodaria Morometilor pare solida si grija conducatorului ei este s-o mentina intacta. Ilie Moromete are doua loturi, al lui si al Catrinei, si o multime de copii care sa

munceasca si totusi incepe sa nu ii merga prea bine Conflictele din familia Morometilor incep sa apara, baietii cei mari sunt din ce in ce mai porniti impotriva Catrinei dar si impotriva surorilor vitrege Tita si Ilinca intrucat ele isi faceau haine noi si mama lor le strangea zestre pentru maritis. Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete si nevasata lui, deoarece Catrina il intreaba din ce in ce mai des de lotul ei de pamant dar pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul razboi. Barbatul ii promisese in schimb ca ii face acte pe casa ca ea sa nu ramana pe drumuri dar acesta nu se tine de cuvant. Baietii se afla in conflict si cu tatal lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei ii pune la munca toata ziua. Baietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca bani. Datoriile familiei la banca, plata foncirii si traiul familiei deveneau din ce in ce mai apasatoare pentru Moromete care trebuia sa se descurce cumva fara sa vanda pamant. Acesta se hotaraste sa vanda salcamul din curte, lui Tudor Balosu, dar totusi nu era impacat cu gandul dar nu avea ce face. In fata fierariei lui Iocan se afla o poiana mare unde in fiecare duminica se adunau taranii pentru a citii ziarul si a comenta politica ironic si cu umor. Moromete, Cocosila si Dumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul si comentau cel mai mult, Moromete era abonat la Miscarea, Iocan la Curentul, iar Cocosila la Dimineata dar daca ei veneau fara ziare insemna ca erau suparati si nu aveau chef sa vorbeasca. Pentru Moromete plata foncirii ramane motiv de ingrijorare deoarece nu castiga suficenti bani pentru a platii taxele pentru pamant si ratele pentru imprumutul luat de la banca. Cand se intoarce de la fierarie pe prispa casei il intampina cei care venisera dupa plata foncirii. Moromete in acel moment face scandal dar pana la urma plateste o mie de lei reusind sa ii convinga ca va plati restul peste o saptamana doua. Incepe secerisul moment in care toata familia era prezenta pe camp si facea cate ceva, fiecare aveau sarcinile impartite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care porneste recoltarea granelor, ceilalti secera graul si il duc la capat iar tatal leaga snopii. Femeile se ocupa de mancare pentru seceratori. Baietii cei mari fug in Bucuresti asa cum isi propusesera chiar daca tatal lor nu era de acord. Paraschiv, Nila si Achim fugisera cu caii, oile toti banii si cele mai bune covoare. Vazand ca nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Balosu un lot de pamant si locul din spatele casei reusind astfel sa achite taxele pe foncire, datoria la banca, taxele scolare pentru Niculae si ii mai raman si bani ca sa isi cumpere doi cai. In sat mai sunt familii in care conflictele se tin lant. Conflictul dintre Tudor Balosu si fica lui Polina pentru ca aceasta fugise cu un baiat sarac din sat, Birica, cu care tatal nu este de acord. Fata tinea foarte mult la Birica, il pune pe acesta sa secere graul de pe pamantul care i se cuvenea ca zestre, apoi da foc casei parintesti, iscandu-se si o bataie intre Birica, tatal si fratele Polinei. Vasile Botoghina se cearta cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de plamani si ar vrea sa vanda un lot de pamant pentru a avea bani ca sa mearga la sanatoriu, sa se trateze. Angelina se opune sa vanda pamantul, deoarece ftizia era o boala incurabila si femeia stia ca barbatul ei va muri cu sau fara tratament iar ea va ramane vaduva si fara pamant. Botoghina se duce la sanatoriu, cheltuieste banii luati pe lotul de pamnat si simtindu-se mai bine, nu asculta sfatul doctorului si se apuca de munca iar oboseala il rapune.

Nici familia tugurlan nu o ducea prea bine, facusera sapte copii in treiseprezece ani dar in fiecare an ii murea cate unul si puneau cate o cruce la stalpul portii. Aceasta tragedie il face pe tugurlan agresiv, certaret, se bate cu fiul primarului, cu seful de post si ajunge la inchisoare.

Citate:
1. 2.

Toat credina lui i se pare greit. Ei, nu mai spune! i a ta care e? Dac o ai, pune-i pielea la btaie pentru ea, nu pretinde doar altora s renune la a lor. Dac durerea trebuie stpnit fiindc ndurereaz i pe alii, bucuria prea mare trebuie i ea stpnit, fiindc poate fi ru neleas. isele sunt vise, uneori visezi ru i nu se ntmpl nimic, visul ru e gndul care nai scpat de el, care i se cuibrete n suflet i e numai al tu, venit din pcatele tale. Oamenii fac lucruri care, dac n-ar fi proti, nu i-ar putea sili nimeni s le fac.

3.

4.

Caracterizarea personajelor: Ilie Moromete esta un taran din Silistea-Gumesti, tatal a sase copii,
Paraschiv, Nila, Achim, Tita, Ilinca si Niculae, si sotul Catrinei . Are o
personalitate puternica si bine conturata,iar dupa cum se observa,exista o mare deosebire intre Moromete de la inceputul romanului si Moromete de la finalul romanului. La inceput este vorbaret,lucru pe care Catrina i-l reproseaza tot timpul,este dornic de comunicare,asa se explica vizita lui duminicala in Poiana lui Iocan. Pe cand la final,va fi tacut,inchis in sine. Un tata autoritar,din incercarea de a-si tine unita familia.Este o autoritate pe care copiii i-o vor reprosa si sub influenta Mariei Moromete i-o vor submina. Intra in conflicte puternice cu cei trei baieti,pe de alta parte si cu Niculae,pe care nu vroia sa-l lase la scoala.Intra intr-o relatie de conflict cu sora sa,cea care alimenteaza conflictul cu cei trei baieti. ersonajul principal al romanului Morometii de Marin Preda , Ilie Moromete este un contemplativ inteligent , temperat , un taran filozof, iubind linistea si mai ales iubind libertatea , independenta de gandire si exprimare a opiniilor.

Enigma Otiliei de G.Clinescu Rezumat:


Felix Sima,un tnr de 18 ani,vine n Bucureti la unchiul su CostacheGiurgiuveanu pentru a urma Facultatea de medicin.Ajuns la adresa indicatOtilia,pupila btranului,l invit n cas unde cunote membrii familiei: matuaAglae,unchiul Simion i copiii acestora Titi.,Aurica ,Olimpia, ginerele StanicRaiu precum i prietenul de familie Leonida Pascalopol.A doua zi Otilia i arat locuina, el remarc felul jucu al fetei i estes u r p r i n s c a n d g a s e t e o s c r i s o a r e a d r e s a t a c e s t e i a , p e n u m e l e O t i l i a Marculescu.Fata este ravnit de Leonida Pascalopol i invidiat de toi membriifamiliei Tulea.Felix, curios de enigma numelui Mrculescu descoper soarta Otilieicare nu este cu mult diferit de a sa. Fata a rmas orfan de mic i este crescutde tatl su vitreg, mo Costache.Pascalopol a cunoscut-o pe mama Otiliei i deatunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtandu-i o stim deosebit.R u g a t d e A g l a e , F e l i x l m e d i t e a z e p e T i t i c a r e a r m a s c o r i g e n t , i i n aceste imprejurari sora sa Aurica se ataseaza de tanar. El,ns, se simte tot maia t r a s d e O t i l i a p e c a r e o a d m i r i c u c a r e p e t r e c e

d i n c e n c e m a i m u l t timp.Vede ns n Pascalopol un rival.La nceputul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei i faceapari ia acas mpreun cu Stnic, concubinul ei, cu care are un copil. Simionnu-i recunoaste fiica i refuz s-i dea o cas de locuit i zestrea sa.Stnic, prin minciuni i scrisori adresate domnului Pascalopol cum c sempuc, reuete s strng ceva bani de la toi i s-l nduplece pe Simion cu motivarea c mai are cteva luni de trit,s-i dea zestrea Olimpiei.La invitatia lui Pascalopol,Felix si Otilia se duc la moia acestuia,undetinerii profita de timpul petrecut impreuna,iar dup dou sptmni revin acas.ntre timp, fiul Olimpiei i al lui Stnic, Aurel Raiu, moare, iar tatlnduioat i public n ziar decesul amintind toate rudele, n sperana de a obinect mai mult sprijin financiar.Stnic este interesat de averea lui mo Costache i n acest scop l aduce p e u n o a r e c a r e d o c t o r V a s i l i a d e p e n t r u a - i p u n e d i a g n o s t i c u l c e s t e b o l n a v . Singurul care descoper planul este Pascalopol, i-l avertizeaza pe btrn. ntre Felix i Otilia se cldete o relaie de profund p r i e t e n i e i ataament. Felix i mrturisete iubirea, iar Otilia pare i ea nduioat,ns privete totul n mod copilresc.Grija sa pentru Felix pare mai mult a uneisurori.Ruinat, Felix i pune pe hrtie t o a t e s e n t i m e n t e l e s a l e , t r i m i t a n d u - i Otilei scrisoarea, ns ea nu-i d nici un rspuns. n t r - u n m o m e n t d e g e l o z i e , F e l i x o r o a g p e O t i l i a s n u s e m a i ntlneasc cu Pascalopol, ns tot el, invitat de acesta la el acas, i d seamade greeala fcut fa de Otilia. n c a s d i s c u i i l e d e s p r e a d o p i a O t i l i e i d e c t r e m o C o s t a c h e declaneaz un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. n cele din urm fata icere lui mo Cost ache s nu ntocmeasc formalitati le de adoptie si pleac cuPascalopol la moie, spre surprinderea lui Felix, care rmne dezamgit.El sere fugiaz n braele unei curtezane Georgeta.Felix are ocazia s-l cunoasc pe Weissmann, un coleg de facultate care-itrezete pasiuni nebnuite pentru poezie. Discuiile avute cu acesta i dezvluiesituaia material dificil a studentului, dar i spiritul practic al acestuia, careface injecii i consult diferite persoane pentru a-i ntreine fraii i surorile.C i n a l a r e s t a u r a n t u l d o m n u l u i I o r g u n c i n s t e a a n i v e r s r i i f i i c e i s a l e minore i reunesc la aceeai mas pe Georgeta cu generalul, pe Stnic, Olimpia,Aglae, Titi, Felix i mo Costache. Aglae pare foarte interesat de viitorul fiiceicelor dou gazele n sperana c o va cstori cu Titi, n timp ce Felix se simtedin ce n ce mai jignit de purtrile Georgetei.La nceput, dup o uoar criz, familia Tulea ignor purtrile lui Simion,c a r e n c e p u s e s a i u r e z e , n s v z n d c s i t u a i a d e v i n e i n s u p o r t a b i l , A g l a e ajutat de Stnic i de Weissmann l duc la un sanatoriu. Titi se afl n centrulateniei pentru Aglae care urmrete s-l nsoare ct mai bine spre dezamgireaAurichii i a Olimpiei.O n e p o a t a s a d e 1 6 a n i p e n u m e L i l i i m a n i f e s t d o r i n a d e a s e cstori, iar Stnic l recomand tatlui acesteia pe Felix Sima, n special pentruc dorea a aduce n rndurile familiei sale i oameni culi.Felix viseaz c Otilia cnt la pian, ns spre surprinderea sa totul pare afi realitate.Revzndu-se, cei doi povestesc ndelung,n timp ce Felix se simte tot maiatras de Otilia i de schimbarea acesteia.M o C o s t a c h e a r e p l a n u r i l e s a l e c u c e i d o i t i n e r i

n c e p n d s a d u n e materiale de construcii pentru o cas unde cei doi, Felix i Otilia aveau s steadup moartea sa.Stnic i face cunotin lui Felix cu Lili spre suprarea lui Titi care esteatras de fat i nu nelege de ce toate sunt atrase de biatul doctorului Sima.Din cauza unei uoare insolaii i a efortului, mo Costache are un atac, nurma cruia toat familia Tulea i petrece dou zile n casa btrnului ignornd boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, carerecomand mult linite i odihn bolnavului. Mo Costache se nsntoete i i alung din cas pe toi cei din familiaTulea fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont n banc pe numele Otiliei cu suma de 300000 lei, ns nu-i d banii, ncrezndu-se n s n t a t e a s a . Moierul deschide contul i depune n el 100000 lei pe n u m e l e Otiliei.Dup infarct mo Costache devine din ce n ce mai speriat de moarte, laaceasta contribuind i Stnic care i povestea tot felul de nenorociri.C o n s u l t d i f e r i i d o c t o r i , u r m e a z c h i a r u n t r a t a m e n t c h e t u i n d b a n i p e medicamente i invit i preoii s-i sfineasc casa. Vinde apoi anumite imobile i a d u c e n c a s o m e n a j e r p e n u m e P a u l i n a , d a r c a r e n u s t m u l t p e n t r u c btrnul i descoper interesul fa de averea sa.A u r i c a s e s p o v e d e t e p r e o t u l u i u i c , m r t u r i s i n d u - i d o r i n a d e a s e cstori cu un evreu i anume cu Weissemann,iar Stnic o ndeamn pe Otilias-l conving pe Felix s se cstoreasc cu Lili.M o C o s t a c h e i i d r u i e t e l u i P a s c a l o p o l 1 0 0 0 0 0 l e i p e n t r u Otilia.Stnic, dup indelungi cautari afl locul unde sunt ascuni banii il jefuiete.Mo Costache este surprins de atac i n urma efortului moare.Stnic divoreaz de Olimpia i se cstorete cu Georgeta, iar apoi intrn politic.Otilia se cstorete cu Pascalopol si pleac impreuna la Paris.Felix, cu ocazia rzboiului, devine doctor,apoi profesor universitar i se cstorete bine intrnd n cercuri nalte.Se ntlnete ntmpltor cu Pascalopol pe tren i afl c acesta a divoratde Otilia, fiind acum cstorit cu un om bogat din Buenos Aires. Fotografiaartat nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara Otilia. Amintirile aceleiidile se nruiesc n cuvintele lui mo Costache: Aici nu st nimeni

Citate:
1.Fata cu prul ca un fum, exuberant, reflexiv, cult, nebunatic, serioas, furtunoas... 2. Srutarea nu trebuie s aib brutalitatea asta alimentar, ci s fie uoar, delicat 3.Era ncredinat de puritatea Otiliei i ptruns de fericire la ideea unui devotament inoce nt. 4. Dumnezeu sunt eu, tu, pmntul, cerul, tot ce exist pe lume. Toate fac parte din Dumnezeu, dect c noi suntem mrginii pe loc i n timp, pe cnd Dumnezeu e nesfrit.

Caracterizarea personajelor:
Romanul "Enigma Otiliei" este conceput pe dou planuri: destinul unui tnr, Felix, carenainte de a-i face o carier parcurge o criz erotic i apoi ca istorie a unei moteniri, n centruldiscursului narativ fiindCostache Giurgiuveanu..Portretul acestuia este realizat prin tehnica balzacian. El este tipul avarului burghezBtrnul este descris prin prisma lui Felix: "capul era atins de o calviie total i faa preaaproape spn i din cauza aceasta ptat. Buzele i erau ntoarse n afar i galbene de attafumat acoperind doar doi dini vizibili ca nite achii de os."Aspectul exterior al casei, apoi interiorul sunt o parte din sufletul zgrcit al btrnului. Elnu accept ideea unei servitoare, cci aceasta ar nsemna un sacrificiu bnesc.Faptele, ntmplrile, vorbele i gesturile l definesc tot mai viu pe btrn.Mo Costache o ine pe Marina, femeie celibatar, slab de minte, dar oarecum rud , nschimbul serviciilor fcute. Singura slbiciune a acestui btrn ciudat este Otilia, fiica vitreg.Fata exercit asupra acestuia o mare influen, fiind ca un tampon ntre el i ceilali membri aifamiliei, atenund pe ct posibil rutile provocate de avariia btrnului. El apreciaz obiectelei chiar oamenii dup profitul pe care-l poate obine prin ei. Dei i este apropiat, mo Costachel nal i pe Pascalopol cu o sum mic, profitnd de neatenia acestuia. Acest lucru i produceo mare mulumire.Felix este nepotul lui i are o surs important de bani, dar i lui Felix i micoreaz venitul prindiferite ciupeli zilnice.S-ar prea c btrnul o iubete sincer pe Otilia, ceea ce umanizeaz personajul, dar ezitrile cu care se acoper l mpiedic s duc actele la bun sfrit. Actele de generozitate fad e F e l i x i d e O t i l i a s u n t d e s t u l d e r a r e i n e c o n v i n g t o a r e . S t i e c s i n g u r a c a l e d e a - i oferi fetei un echilibru este adopiunea sau ntocmirea unui testament n favoarea ei. Nu o face iabia dup primul atac al bolii, speriat de insistenele cu care rudele i caut banii, mo Costacheintenioneaz s treac o sum de bani pe numele fetei.Pentru mo Costeche banul reprezint un scop n sine. La btrn orice se poatetransforma n bani. Imobilele se pot nchiria studenilor i, cnd acetia nu au bani pentru a pltichiria , se pot confisca bunurile acestora, localurile pot fi nchiriate pentru nuni, cursurileunivesitare se vnd i se cumpr printr-o reea special a lui mo Costache.In opinia lui mo Costache, bncile nu ofer garanie pentru banii lui, de aceea i pstreaz n cas.Costache o iubete sincer pe Otilia, dar nu ntreprinde nimic pentru viitorul ei. Inmomentul n care primete o scrisoare anonim, defimtoare la adresa fetei este disperat, voinds-o fereasc de rutile lumii. Dar nu ntreprinde nimic, n faa banilor dragostea pentru Otilia plete. Personajul se ndrapt acum spre tragic.Pe la sfritul lui septembrie, btrnul are un atac urmat de paralizie. In tot timpul bolii,cheile i cutia cu bani sunt singura lui grij i nu se simte bine dect tiindu-le lng el. Moarteai va veni tot de la bani. Stnic afl ascunztoarea lor i i fur chiar sub privirile disperate ale btrnului. Patima fusese pentru el devorant.Gesturile personajului pun n eviden caracterul acestuia. Politeea lui e servil, minilei sunt ntr-o continu micare, orice se leag de bani i declaneaz o blbial ciudat. La masare gesturi care i trdeaz avariia: mannc cu lcomie, vrnd capul n farfurie.Costache este o fire slab, ezitant, un fricos, care s-a comportat incorect cu mam Otilieicare i-a lsat o avere. Moartea lui nu survine natural, ci de pa urma unui oc,de aceea sfritul arevalore de simbol. Totui autorul a creat n jurul personajului su o aur de simpatie, generat

denelegerea i ngduina de care dau dovad, n raport cu btrnul avar, Otilia, Pascalopol iFelix, ei nii frustrai de patima acestuia.

Otilia Mrculescu Este un personaj modern, realizat prin tehnica pluriperspectivist, n fiecare pagin eafiind alta. Fata sparge tiparele clasice care reunesc un avar, un arivist, o bab absolut, o fat btrn, fiind nconjurat de admiratori, iubit de papa Giurgiuveanu i de tnrul Felix, apoi dePascalopol.Ea este admirat de bieii de la Universitate, invidiat de rude, curtat vulgar de Stnic,agasat de Titi. Otilia strnete oricui dorina de a o stpni. Nimeni nu va reui cu adevrat.Fiecare va cunoate mai mult sau mai puin din ea, dar Otilia va rmne, cu toat evoluia ei, o"enigm".Cititorului i este prezentat direct prin intermediul lui Felix Sima, care abia sosit n casalui mo Costache i neprimit cum s-ar fi ateptat, d s plece. nainte s-i vad chipul, i audevocea "cristalin". Apoi i apare n faa ochilor "fata subiric, mbrcat ntr-o rochie foartelarg la poale...". Se prezint acestuia simplu i direct. De la nceput se poart ocrotitoare cuFelix, l introduce n atmosfera familiei i tot ea face prezentrile.Portretul fetei este schiat de la nceput: "Fata prea s aib 18 -19 ani. Faa mslinie cunasul mic i ochii foarte albatri arat i mai copilroas ntre multe bucle i gulerul de dantel."Otilia se definete prin gesturi, prin fapte prin comportamentul care strnete reaciidiferite n jur. Marina, servitoarea privind la fuga fetei spune "A nceput nebunia". Felix ourmeaz i o admir tocmai pentru aceast imprevizibilitate. Pascalopol o ocrotete vznd n eao posibil soie, Costache se las mngiat, Aglae i Aurica se ntunec de invidie, Stnic nu pierde ocazia s spun "deteapt fat", iar Titi s caute un moment s strecoare o obscenitate,convins c nu este nimic ru n aceasta.Camera fetei o prezint pe aceasta ca ntr-o oglind: rsfat, dezordonat, nclinat sprelux, copilroas, instabil, dar cu att mai fermectoare.Otilia este un personaj modern pentru c deruteaz, trecnd brusc de la o stare la alta.Este contient de aceasta, afirmnd c are un temperament nefericit, se plictisete repede, sufercnd este contrariat, este capricioas.Caracterul ei este pus n eviden prin tehnica pluriperspectivist. Fata apare diferit nochii celor din jur. Aglae o consider znatic, Stnic, aflnd de logodna acesteia cu Pascalopol,ncearc s-l determine pe moier s renune la ea spunndu-i c e o fat care greete uor.Aurica e de prere c Otilia este ireat i destrblat, caut numai brbai n vrst, de aceea nunelege cum Felix poate iei pe strad cu ea.Pentru Felix, Otilia este "o fat cuminte" de care se ndrgostete nebunete, dar fa decare are ezitri n a lua hotrri decisive.Pascalopol o consider foarte frumoas, are rbdare cu ea, "e o rndunic", o dorete desoie. Mai trziu, Otilia va renuna la Pascalopol, iar enigma ei se justific prin faptul c nu arestablitate, e o boem.Otilia se mic ntr-o lume fixat pentru totdeauna n tipare. Mo Costache nu o nfiiazi Otilia va fi sacrificat de familia care dorete att de mult motenirea. "Prini ai Otiliei suntaproape toate personajele romanului, cci fiecare, prin micarea sa, determin soarta fetei. Aglaee geniul ru, Pascalopol geniul bun, "papa Giurgiuveanu" avarul indecis s-o nfieze, Felix, untnr labil, indecis s o salveze.n aceast lume, se strecoar Otilia, subiric i delicat, imprevizibil i generoas, cuun zmbet de amrciune pe buze.

Felix Sima El reprezint "vocea autorului", fiind tot timpul martor al evenimentelor i actor atuncicnd este nevoie de micare, pentru a crea cmp de aciune celorlalte personaje. El cltoretemult, cunoate i prin el cunoatem mult lume. El este martor i actor n acelai timp. De altfel,intriga romanului se declaneaz o dat cu sosirea lui n casa lui Costache Giurgiuveanu Potretul fizic al tnrului este realizat prin descriere. Uniforma neagr i era strns petalie ca un vestmnt militar, iar gulerul tare i apca umflat i ddeau un aer brbtesc. Faa iera juvenil, aproape feminin din pricina uvielor mari de pr care-i cdeau de sub apc.Terminase liceul la Iai i venise la Bucureti, la tutorele su Costache Giurgiuveanu, surmeze cursurile Facultii de medicin. Tnrul e studios, s-a dedicat crilor i lumea luiadevrat este lumea tiinei.Primul contact cu familia Giurgiuveanu l face chiar n seara sosirii. Otilia este cea care-l prezint celorlali membri ai familiei i, ntr-un fel, atenueaz contactul dur cu acetia. Btrnul l primete rece, chiar ostil. Aglae l privete cu dumnie, vznd n el un posibil pretendent lamotenirea lui Costache. l numete orfan care trebuie s-i fac un rost ca s nu cad pe capulaltuia.Biatul este complexat de situaia lui de orfan i orice aluzie i trezete o puternicrevolt. Ceilali vd n lipsa prinilor o infirmitate, Otilia ns l protejeaz din primelemomente. Ea devine ntruparea feminitii.La nceput, fa de Otilia nu are dect sentimente de prietenie, apoi totul se transformn dragoste. Prima noapte n casa lui mo Costache o va petrece n camera Otiliei. Camera feteidevine pentru Felix un trm al visului i al misterului feminin. Apropierea de Otilia se producedatorit faptului c ea era orfan, maturizarea lui Felix se va produce rapid i Otilia l va ajuta sse ncadreze n familie.Ea este protectoarea lui, l ajut s se mbrace, i cumpr chiar o cravat. Devine din cen ce mai apropiat de el. Totodat, n sufletul lui Felix se nate un sentiment de gelozie fa dePascalopol, moierul tomnatic, cu o cultur aleas, la nceput manifestat sub forma uneiaversiuni fa de domnul "gras", care struie mereu n preajma Otiliei.Transformarea lui Felix n casa din strada Antim se va produce rapid. Libertatea irisipete timiditatea, dndu-i sentimentul valorii lui personale. Devine ambiios, vrnd sdepeasc condiia de orfan tolerat n acea cas, ateapt cu nerbdare s nceap facultatea, s-ifac o carier.Pascalopol l privete pe Felix, la nceput, cu o politee rezervat, apoi convingndu-sede inofensivitatea lui ncepe s-l priveasc mai prietenos i chiar "patern".Felix va ajunge s fac o obsesie pentru Otilia. Zi i noapte este dominat de chipul ei. Incaiete, scria caligrafic "Iubesc pe Otilia". El o iubete sincer pe fat, dar ezit, e labil. De aceea,Otilia l va prefera pe Pascalopol care-i asigur stabilitate i protecie, acceptnd, nu fr uneleremucri, s devin doamna Pascalopol. Clanul Tulea Clanul familiei Tulea, prin Aglae i Stnic Raiu, sunt spiritul ru al familiei, prinferocitatea i lcomia lor. Aglae i Aurica sunt cele care "muc" cel mai tare din bucuria tinereiicelor doi orfani - Felix i Otilia, pizmuindu-i i amrndu-le viaa.Portretul Aglaei este fixat de la nceput prin detalii precise ce indic trsturile morale:cam de aceeai vrst cu Pascalopol, cu faa glbicoas, buzele subiri, acre, nasul ncovoiat iascuit, obrajii brzdai de cteva cute mari, ochii bulbucai, vulgar i rea, "viper:LK'', cum

ocalific Otilia.Ea dirijeaz ofensiva mpotriva Otiliei, pe care o vrea ct mai departe de Costache, acrui moarte n-o afecteaz deloc, urmrind numai banii lui.Acreala, lcomia de bani, de avere, spiritul crcota, rutatea sunt trsturile carealctuiesc tipul "babei absolute". Aurica este fiica cea mic a Aglaei, fata btrn cu dorine erotice nemplinite,dezechilibrat psihic, pierznd orice decen i bun sim, vulgar. A fi acostat pe drum de unindivid mai bine mbrcat nu i se prea necuviincios. Unica ei preocupare este cstoria, orict de banal ar fi, considernd-o "un noroc". Se informeaz despre toate nunile cunoscuilor, merge latoate, colecteaz beteal de la nuni, merge la ghicioarele n cri.

Dorinta De M.Eminescu

Poezia a aparut in Convorbiri literare la 1 septembrie, 1876. Prin atmosfera, tonalitate, sentimente, poezia apartine primei perioade de creatie, primei etape a liricii erotice. Poezia respecta momentele semnificative, specifice poeziilor erotice de tinerete. Sentimentul dominant este dorinta, materializata numai pe planul posibilului, al ipoteticului. Verbele la viitor sedea-vei, or sa-ti cadasugereaza faptul ca iubirea nu este o realitate ci o aspiratie spre implinire. Prima strofa fixeaza cadrul natural si cuprinde chemarea iubitei in mijlocul naturii: Vin-o-n codru la izvorul, Care tremura pe prund,

Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. Verbul la imperativ vin-o exprima intensitatea chemarii, a dorintei. Cadrul naural se constituie numai din trei elemente, dar sugestive: izvorul care tremura pe prund (personificare), prispa cea de brazde (metafora), crengi plecate (metonimie). In urmatoarele trei strofe poetul exprima asteptarea infrigurata a iubitei, intalnirea si jocul erotic: Fruntea alba cu parul galben Pe-al meu brat incet s-o culci, Lasand prada gurii mele Ale tale buze dulci Incepand cu strofa a doua se remarca o succesiune de verbe la viitor si la conjunctiv prin care jocul erotic este proiectat in planul posibilului, al aspiratiei. Tot prin aceste verbe se reconstituie un ritual al intimitatii. Strofa urmatoare prezinta cufundarea intr-o stare de reverie, de vis: Vom visa un vis ferice, Ingana-ne-vor c-un cant. Singuratece izvoare, Blanda batere de vant. Se remarca in aceasta strofa sentimentul iubirii si sentimentul naturii. legatura stransa dintre

Eminescu foloseste epitete putine, batere de vant, vis ferice, singuratice eminesciene).

dar sugestive: blanda izvoare (epitete tipic

Ultima strofa cuprinde desprinderea de realitate, cand eul poetic traieste sentimentul implinirii prin iubire. SI in aceasta strofa este prezenta consonanta (acordul) dintre starea sufleteasca a poetului si natura: Adormind de armonia Codrului batut de ganduri, Flori de tei deasupra noastra Or sa cada randuri-randuri. Interferenta planului uman cu cel natural se realizeaza printr-o personificare cu valoare de metafora: adormind de armonia / codrului batut de ganduri. Codrul batut de ganduri introduce o nota meditativa, reflexiva, astfel codrul pare o fiinta, care mediteaza asupra povestii de iubire. Ultima strofa sugereaza vesnicia naturii si dorinta omului de a gasi o cale de acces in eternitate, prin contemplatie, prin trairea sentimentului de iubire, in stransa legatura cu sentimentul naturii. Lexicul poetic este alcatuit din cuvinte si expresii obisnuite. Exprimarea poetica se caracterizeaza prin naturalete si simplitate. Ritmul este trohaic, iar masura de 7-8 silabe.

Procedee artistice:
Personificarea izvorului care tremura este in acelas timp si o sugestie a participarii naturii la emotia poetului. Imaginea vizuala a izvorului este intarita de metafora prispa cea de brazdecrengi plecate o ascund, care sugereaza la randul ei un loc tainic al iubirii si visarii.