MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

CURS I Venitul net din dobanzi (VND) este partea cea mai importanta a profitului inregistrat de o banca si se calculeaza ca diferenta intre veniturile din dobanzi aferente plasamentelor efectuate si cheltuielile cu dobanzile aduse de atragerea de resurse. VND = VD CD Acest indicator (VND) este influentat de: fluctuatiile ratei dobanzii; volumul operatiilor banzare; structura resurselor si plasamentelor.

Avand in vedere ca variatiile dobanzii pe piata bancara sunt urmarea unor factori externi bancilor comerciale (hotarari de politica monetara ale bancii centrale) rezulta ca institutiile de credit trebuie sa anticipeze corect tendintele de evolutie a dobnzii, astfel incat sa obtina castiguri.

Impartirea activelor si pasivelor, in functie de sensibilitatea acesteia la variatia ratei dobanzii astfel: pe de o parte avem active si pasive cu dobanzi flexibile (AS PS); pe de alta parte avem active si pasive cu dobanda fixa (AF PF).

I Structura activelor si pasivelor unei banci:

A AS 600 u.m. (12%) 350 u.m. (5%) PS

AF A nefavorabile TOTAL A:

300 u.m. 550 u.m. (11%) (6%) 100 u.m. 100 u.m. 1.000 u.m. 1.000 u.m.

PF P fara costuri

GAP = As Ps = 250 u.m. > 0. VND0 = ? VD = 600 x 12% + 300 x 11% = 72 + 33 = 105 u.m.

CD = 350 x 5% + 550 x 6% = 17,5 + 33 = 50,5 u.m. VND = 105 50.5 = 54,5 u.m. 1) Presupunem ca in raport cu situatia actuala atat dobanda A - lor cat si dobanda P - lor inregistreaza o crestere () de doua puncte procentuale (2%).

VND1 = 600 x 14% + 300 x 11 % 350 x 7% + 550 x 6% = 84 + 33 24,5 + 33 = 59,5

2) Tot in raport cu situatia actuala presupunem ca rata activelor sensibile (A S) si rata pasivelor sensibile (PS) se diminueaza () cu un punct procentual (1%).

VND2 = 600 x 11% + 300 x 11 % 350 x 4% + 550 x 6% = 66 + 33 14 33 = 52 u.m.

II A
AS AF Anexe TOTAL A: 400 u.m. 700 u.m. (15%) (6%) 500 u.m. 200 u.m. (13%) (7%) 100 u.m. 100 u.m. 1.000 u.m. 1.000 u.m. PS PF P fara costuri

VND0 = 400 x 15% + 500 x 13% 700 x 6% 200 x 7% = 60 + 65 42 14 = 69 u.m.

a)

RAS = RPS = 3 pct.%

VND1 = 400 x 18% + 500 x 13% 700 x 9% 200 x 7% = 72 + 65 63 14 = 60 u.m.

b)

RAS = RPS = 2 pct.%

VND2 = 400 x 13% + 500 x 13% 700 x 4% 200 x 7% = 52 + 65 28 14 = 75 u.m. Pentru ca banca sa-si majoreze VND trebuie ca GAP sa fie: pozitiv atunci cand se asteapta majorari ale ratelor de dobanda si negativ atunci cand dobanzile urmeaza sa scada. Volumul operatiilor bancare

Pornind de la situatia initiala din problema a II-a presupunem ca in perioada urmatoare volumul tuturor activelor si pasivelor se majoreaza cu 50% in conditiile in care dobanzile raman nemodificate. Calculati: VND0 = 69 u.m. A AS AF AFC TOTAL A: 600 u.m. 1050 u.m. (15%) (6%) 750 u.m. 300 u.m. (13%) (7%) 150 u.m. 150 u.m. 1.500 u.m. 1.500 u.m. P PS PF PFC

VND = 600 x 15% + 750 x 13% 1050 x 6% 300 x 7% = 90 + 97,5 63 21 = 103,5 VND1 = 1,5 x VND0 A1 = 1,5 x A0 P1 = 1,55 x P0

Situatia A - lor si P - lor unei banci: A Numerar R.M.O. Credite Titluri de stat Plasamente interbancare AF TOTAL A: 1.000 u.m. 70.000 u.m. 5.000 u.m. 5.000 u.m. 50.000 u.m. 20.000 u.m. 20.000 u.m. 20.000 u.m. 4.000 u.m. 100.000 u.m. 100.000 u.m. 5.000 u.m. P Depozite Imprumuturi interbancare Obligatiuni emise Fonduri proprii

Ratele initiale sunt pentru: activele sensibile (As) creditele 14%; 10%; 6%; 9%.

activele cu rata fixa (AF) R.M.O., titluri de stat si plasamente bancare pasivele sensibile (PS) depozite

pasivele cu rata fixa (PF) imprumuturi + obligatiuni emise

In raport cu aceasta situatie presupunem ca au loc urmatoarele modificari: a) rata AS cu 2 pct.% iar a PS cu pct.1%;

b) dobanda PS cu 3 pct.% iar a AS cu 1 pct.%; c) ponderea titlurilor de stat in totalul A - lor cu 10 pct.% diminuandu-se corespunzator nivelul creditelor; d) ponderea depozitelor in totalul P - lor cu 5 pct.% si creste concomitant valoarea imprumuturilor interbancare; e) valoarea operatiilor bancare cu 10%. Caluculati VND0 in stuatia initiala si in cele 5 situatii, indicand solutia optima pentru banca. Rescriem bilantul initial grupand A si P dupa sensibilitatea lor la rata dobanzii: A P

AS AF A nefavorabile TOTAL A:

50.000 u.m. (14%) 45.000 u.m. (10%) 5.000 u.m. 100.000 u.m.

70.000 u.m. (6%) 25.000 u.m. (9%) 5.000 u.m. 100.000 u.m.

PS PF P fara costuri

VND0 = 50.000 x 14% + 45.000 x 10% 70.000 x 6% 25.000 x 9% = 7.000 + 4.500 4.200 2.250 = 5.050 u.m. a) VND1 = 50.000 x 16% + 45.000 x 10% 70.000 x 7% 25.000 x 9% = 8.000 + 4.500 4900 2.250 = 5.350 u.m. b) VND2 = 50.000 x 13% + 45.000 x 10% 70.000 x 3% 25.000 x 9% = 6.500 + 4.500 2.100 2.250 = 6.650 u.m. c) Ponderea initiala a titlurilor de stat in totalul A. TS0 = 20.000 = 0,2 sau 20% 100.000 Ponderea TS1 = 30% TS1 = 100.000 x 30% = 30.000 u.m. TS1 = 10.000 => credite1 = 40.000 u.m. VND3 = 40.000 x 14% + 55.000 x 10% - 70.000 x 6% - 25.000 x 9 % = 4.650 u.m. 70.000 Ponderea depozite0 = 100.000 Ponderea depozitului 1 = 65% Dep.1 = 65% x 100.000 = 65.000 u.m. Dep. = - 5000. Imprumuturile iterbancare = 10.000 u.m. VND4 = 50.000 x 14% + 45.000 x 10% - 65.000 x 6% - 30.000 x 9% = 4.900 u.m. VND5 = 1,1 x VND0 = 1,1 x 5050 = 5.555 u.m. = 0,7 sau 70%

Varianta 2 este cea mai optima pentru banca.

Indicatori de lichiditate bancara pasivelor ponderate Pozitia lichiditati = activelor ponderate Calculul pasivelor nete simple, nete cumulate si indicelui de lichiditate bancara. Presupunem ca structura A si P unei banci pe grupe de scadente este urmatoarea: Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 Perioada 1 7 zile 30 zile 6 luni 1 an 3 ani 20 ani Pasive Active Pasive nete simple PNS 4=23 400 700 1.200 1.500 - 2.300 - 1.500 Pasive nete cumulate PNC 5 400 1.100 2.300 3.800 1.500 0

2 3 1 zi 700 300 8 zile 1.200 500 1 luna 2.500 1.300 6 luni 4.000 2.500 1 an 1.500 3.800 3 ani 500 2.000 TOTAL: 10.400 10.400 Cand PNS > 0 => banca va inregistra un deficit de lichiditati ce trebuie acoperit fie prin imprumuturi fie prin valorificarea nainte de scaden a unor aciuni din portofoliu Cand PNS < 0 = EXCDENT Indicele de lichiditate bancara se calculeaza ca raport dintre P ponderate si A ponderate Ponderea se face: a) folosind Nr. Curent al grupei de scadente; b) utilizand niste coeficienti de pondere anuala.

Pponderate a) I.L. = Aponderate =

700 x 1 + 1.200 x 2 + 2.500 x 3 + 4.000 x 4 + 1.500 x 5 + 500 x 6

300 x 1 + 500 x 2 + 1.300 x 3 + 2.500 x 4 + 3.800 x 5 + 2.000 x 6

= 37100/46200 = 0,80

1+7 2 b) C1 = 360 = 0,01

8+30 2 C2 = 360 Se iau marginile intervalului raportat(360= sau luni 1+6 2 C3 = 12 = 0,29 = 0,05

6+12 2 C4 = 12 1+3 2 C5 = 1 = 2 = 0,75

3+20 2 C6 = 1 700 x 0,01 + 1.200 x 0,05 + 2.500 x 0,29 + 4.000 x 0,75 + 1.500 x 2 + 500 x 11,5 I.L. = 300 x 0,01 + 500 x 0,05 + 1.300 x 0,29 + 2.500 x 0,75 + 3.800 x 2 + 2.000 x 11,5 = 11,5

= 12.542/32.880 = 0,38

Daca I.L. (indicele de lichiditate) este subunitar => ca banca finanteaza activele pe termen lung utilizand pasive atrase pe termen scurt. Daca I.L este supraunitar => banca finaneaz plasamente pe termen apropiat folosind mprumuturi pe scadente mai indepartate.