UNIVERSITATEA BUCURESTI -FACULTATEA DE FILOSOFIE MASTER STUDII EUROPENE SI DREPT COMUNITAR

MODELE ALE DEMOCRATIEI EUROPENE - Consecintele votului uninominal. Democratie consesnsualista sau majoritara in Romania? -

Anul II, ID, 2007-2008 MANEA AURA-OLIVIA

Consideratii introductive

Elementele instituionale ce caracterizeaz funcionarea democraiilor actuale n practic sunt diferite: parlamentele, sistemul judiciar, sistemul partidelor politice, grupurile de interese, cultura politic. Liijpahart (2000, 25 26) consider c un criteriu pentru identificarea unor modele ct mai generale ale democraiei este cel care indic numrul celor care particip la guvernare. Analiznd democraiile contemporane exist dou variante cu privire la numrul participanilor la guvernare: 1. majoritarist: o guvernare de ctre popor i pentru popor, conform formulei lui Franklin, nseamn guvernarea de ctre majoritate i n acord cu dorinele majoritii. n acest caz dorinele minoritii sunt considerate irelevante pentru ndeplinirea criteriului democratic. 2. consensualist: guvernare care presupune un acord cu dorinele a ct mai muli membrii din societate; dac ar fi posibil, o guvernare de ctre popor i pentru popor, ntr-o formul ideal, este o guvernare de ctre toi n favoarea tuturor. Se observ c aceasta reprezint o variant maximizat a rspunsului majoritarist. Dac n primul caz, mrimea majoriti este mai puin important, n al doilea caz, simpla majoritate nu este suficient. Lijphart (2000, 26 27) gsete zece mari diferene ntre mjoritarism i consensualism. Aceste dimensiuni pot fi grupate n dou dimensiuni. Prima dimensiune este dimensiunea executiv partide, iar a doua dimensiune este dimensiunea federal unitar (guvernare federal guvernare unitar)1.

Curs Modele ale democratiei europene - Conf. Dr. R. Brancoveanu

Votul majoritarist

ntr-o democraie de obicei deciziile se iau dup regula majoritii. Aceasta nseamn c o decizie este adoptat atunci cnd ntrunete 50% + 1 din numrul total al voturilor. Dei aceast regul pare s fie destul de clar, totui, nu ntotdeauna majoritatea coincide cu agregarea voinei celor mai muli membrii ai electoratului. Majoritarismul este caracterizat prin urmatoarele aspecte: - puterea executiva apartine majoritatii, este concentrata intr-un cabinet majoritar monoclor, sens in care putem vorbi de dominatia guvernului; - in relatia intre legislativ si executiv, executivul este dominant, exista o guvernare centralizata si unitara; - sistemul de partide este caracterizat prin bipatidism; - sistemul electoral este majoritar si disproportional ca reprezentativitate (vot uninominal); - intalnim pluralismul grupurilor de interese, competitia fiind deschisa tuturor; - separatia puterilor in stat - concentrarea puterii legislative intr-un legislativ uninominal; - flexibilitate constitutionala, datorita posibilitatii de a fi amendate de majoritati simple; - in cadrul controlului constitutional puterea legislativ decide constituionalitatea propriei legislaii; - Banca centrala este dependenta de executiv. Acest sistem face ca guvernarea s fie o guvernare bazat pe o majoritate simpl, avnd drept contrapondere o minoritate relativ numeroas i puternic. Sistemul majoritarist este un sistem puternic concurenial i conflictual, deoarece singura relaie cunoscut de acest sistem ntre partide este, n cele mai dese cazuri, putere opoziie. Din acast cauz, tendina pentru cooperare n guvernare sau tendina de compromis este rareori sau deloc ntnit. Competiia este definitorie, de asemenea, i pentru grupurile de interese. De asemenea, neexistnd o constituie scris, nu exist nici un control constituional, nu exist nici instituia care s exercite un asemenea control, insa in privina intepretrii constituiei, parlamentul este autoritatea suveran. 3

Votul consensualist

Modelul consensualist rspunde mai bine criticilor pe care modelul majoritarist le primete ntr-o societate caracterizat de un pluralism accentuat la diferite nivele i n diferite forme. Astfel, consensualismul este caracterizat prin: puterea executive este impartita in coalitii largi multipartidice; in relatia legislativ-executiv echilibrul este asigurat de parlament; sistemul de partide este caracterizat prin multipartidism; sistemul electoral se face prin reprezentare proportinala; este un sistem coordonat i corporatist ndreptat ctre compromis i concertare in cadrul grupurilor de interese; guvernarea este descentralizata si federala; separatia puterilor in stat puterea legislativa este separata ntre dou camere cu puteri constitutia da dovada de rigiditate intrucat poate fi modificata doar prin majoritati extraordinare; in cadrul controlului constitutional legile sunt controlate constitutional de catre curti constitutionale sau supreme; Banca centrala este independenta de executiv. Specificul acestui model este mprirea puterii executive ntre mai multe partide constituite n coaliii. Termenul de multipartidism are ns i o semnificaie aparte, aceea a lipsei unor partide dominante. Cele trei partide dominante tradiionale cretin-democrat, socialist i liberal s-au divizat dup clivaje lingvistice, astfel nct partidele care reuesc s dobndeasc locuri n parlament sunt numeroase. Sistemul electoral proporional creaz posibilitatea participrii a numeroase partide la viaa politic parlamentar, asigurnd o bun reprezentare a diverselor pri ale populaiei i intereselor. De asemenea, statele in care functioneaza sistemul consensualist au constituii scrise sub forma unui document care conine toate principiile fundamentale ale funcionrii statului i societii. Constituia nu poate fi modificat dect prin majoriti speciale, controlul

egale, dar constituite diferit;

constituional este exercitat de o curte de arbitraj, fapt ce atribuie responsabilitatea interpretrii constituiei unei a treia parti, asigurand o mai mare impartialitate in procesul separatiei puterilor statului.

Situatia votului democratic in Romania

Din perspectiva structurii, sa observam, mai nti, ca democratia poate fi caracterizata prin nencrederea publica n capacitatea sistemului politic de a-si stapni excesele. Spre deosebire, n monarhiile absolutiste si statele totalitare ncrederea n actiunile sistemului politic este maxima nefiind justificate supravegherea si controlul. De aceea, n structura intima a democratiilor trebuie sa regasim modalitati interne si externe de ponderare si delimitare actionala. Astfel, analizarea prghiilor si contraponderilor existente ntre diversele institutii politice reprezinta un loc comun n conturarea oricarei democratii. Pe de alta parte, sistemele sociale coordonate de politic (sistemul societatii civile, sistemul mass-media, sistemul economic etc.) exercita, la rndul lor, un control continuu asupra acestuia2. Modul de structurare al instituiilor influeneaz comportamentul tuturor, att al politicienilor, ct i al oamenilor obinuii. Abordarea instituiilor trebuie sa porneasca de la teza conform creia instituiile nu sunt simple instrumente prin care se satisfac nevoi sociale, nici elemente ale infrastructurii ce reproduc automat structura social sau economic, nici rezultate ale presiunilor politice sau sociale, colective sau individuale, ori ale influenei liderilor, ci un set de reguli, formale i informale, care organizeaz spaiul politic i, prin consecin, comunitatea. Dac instituiile politice desemneaz regulile jocului, atunci Constituia devine instituia de referin. n funcie de evoluiile constituionale, putem analiza stabilitatea i specificul regimurilor politice, altfel spus modul n care a fost condus i administrat statul. n acest sens, orice constituie presupune o abordare a raporturilor dintre executiv, legislativ i judectoresc. Din acest punct de vedere, Romnia a fost dominat de instabilitate.
2

http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_7/antoncarpinschi-articol.htm

Teoria echilibrului puterilor este o msur de siguran care mpiedic deriva autoritarist a uneia dintre puteri. Dac, la nceput, s-a insistat mai ales pe ideea separrii puterilor n stat ca o compensaie la absolutismul monarhic, mai trziu, ca o contrapondere la tendina de separare rigid a acestora, s-a impus practica colaborrii i a echilibrului puterilor, ceea ce a presupus constituirea unor autoriti publice distincte, fiecare cu rol bine determinat. Separaia puterilor nu a fost niciodat perfect n practic, cci ar fi condus la blocarea funcionrii sistemului politic. Dac regimurile prezideniale recunosc un rol important controlului reciproc al puterilor n stat, regimurile parlamentare i semi-prezideniale practic o colaborare a puterilor chiar mai evident, genernd o puternic interferen a funciilor i o multiplicare a relaiilor dintre executiv i legislativ. Cu toat influena sa asupra instituiilor prin controlul reciproc presupus, separaia puterilor a fost i este considerat mai degrab un mit constituional dect o formul practic. In Romania, presedintele a propus prima data consultarea electoratului pentru transformarea legislativului bicameral intr-unul unicameral. Mai tarziu a dorit trecerea la un sistem electoral majoritar, prin introducerea votului uninominal. Procedura de organizare a referendumului a fost lansata, iar presedintele a avut o confruntare dificila pe aceasta tema cu Parlamentul, dupa ce a trecut testul mult mai usor al consultarii cu societatea civila. O problema precum introducerea votului uninominal este o chestiune tehnica ce necesita dezbateri competente, ameliorative. Or, prin referendum nu se produce o dezbatere, ci se consuma o alegere, cu "pentru" sau "impotriva". Alegerea plebiscitara instituie un joc de suma nula, majoritarist, care are ca efect ignorarea nuantelor si a opiniei minoritatii. Totodata, referendumul transfera asupra publicului responsabilitatea rationalitatii de decizie in conditiile in care publicul nu are expertiza pentru a decide in cunostinta de cauza intr-o chestiune atit de complicata. Din acest motiv, a fost inventata reprezentarea electoratului prin intermediul Parlamentului, caruia ii revine responsabilitatea dezbaterii competente, prin intermediul careia prevederile unui act legislativ sa fie negociate, ajustate, imbunatatite. Chestiunea votului uninominal a fost suprasolicitata in lumea politica si in sfera publica, aparind ca solutie universala si miraculoasa pentru problemele politice ale Romaniei.