Sunteți pe pagina 1din 30

GARANIILE DE EXECUTARE A OBLIGAIILOR COMERCIALE

Reputaiapepia a uneisocieticomercialedepinde, printrealtele, i de creditulpe care-l are. Acestaconst dinncredereacare i se acord de cei cu care colaboreaznafaceri, graiecertitudiniicaceastaivarespectaangajamenteleluate. ncredereanpartenerul de afacericonstituieopracticuzual, omulime denelegeri, angajamenteipliimediateefectundu-se pencredereapurisimpl. Totui, cndestevorba de angajamenteimportantesaupetermenemediiilungi, pentrumaimultsigurantrebuies se recurgi la sistemul de garaniicomerciale,ncentrulcrora se situeazansamblulbunurilordebitorului care constituie gajul general al obligaiilor" sale. Aceastanseamncdacdebitorul nu-indeplineteobligaia, creditorulvaputeasesiza (sechestra) unele din bunurileacestuiapentru a puteaobineplata. Acestdrept de gaj general estedublatde douaciuniaccesorii: aciuneapaulianiaciuneaoblic.

Aciuneapaulianpermitecreditorilorsdesfiin eze din punct de vederejuridicacteleprin care debitoriilor au devenitnmod contientinsolvabili. Datoritacesteiaciunisuntreadusenpatrimoni ulsechestrabil al debitorilorbunurilepe care acetia le scoseser.

Aciuneaoblicpermitecreditorilorsexercitedr epturilepecuniarepe care debitorulsu le-a neglijatcu riscul de a le pierde. Aceastapentru a-isalvagajullor general.

Dreptul de gaj general al creditoruluidogaraniedestul de fragilchiaripentrucreanelepetermenscurt. Debitorulnglodatndatoriipoatesprseasctara, poatesivndbunurilefrs se tieunde au fostplasaibaniiprovenii din pre. De aceea, mulicreditoricontracteaz asigurri credit acoperindu-iastfelrisculpentrueventualainsolvabilitate a debitorilor, neprevizibilnmodnormal (daracestelucruriaparindomeniuluiasigurrilor). Este preferabil, atuncicndacestlucruesteposibil, s se asigureplataprin garaniidirecte. De altfel, atuncicndtermeneleangajamentului se prelungescnici un asigurtor nu vamaivreasacopereinsolvabilitateaposibil a debitorului. Ca atare, pentru a puteaobine credit,nsuidebitorulvafiinutsgarantezesolvabilitateasa. Creditulesteesenialnafaceri. Ontreprinderefr credit este la discreiaoricreisituaiineprevzute, frs se poat face faacesteia. Astfel, nu vaputea, eventual, sbeneficiezede afacerilecare pot aprea, care arnecesitainvestiiimaimaridectcelepe care le permitetrezoreriasacurent,ntreprindereavafi la discreiasituaiilorimprevizibile care ovaepuizafinanciarmente.

Dar, creditoriitrebuies fie asiguraic-ivorputeaobinenapoi, la scaden, baniimprumutai. Obinereacreditelorncondiiiavantajoase, adic cu dobnzireduse, intereseazntreprindereai din punct de vedere al preurilor de cost asupracroraapasdobndape care ea opltetepentrubaniipe care-imprumut(care vafi cu attmaimic cu ctntreprindereaasigurcreditorilorgaraniimaisolide). Garaniaeste un dreptaccesoriupe care debitorullacordcreditoruluisupentru a asiguraplatadatoriei sale. Garaniileaparintradiionaldomeniuluidreptului civil. Dar, a trebuits se adaptezegaraniilecivilei la nevoileiritmulafacerilor. De aceea,ndreptulcomercials-au impussoluii de corectarea dreptuluicivil. Garaniile pot ficlasatendoucategorii: garaniireale" i garaniipersonale"

Garaniilerealeconstauna dacreditoruluidrepturiasupraunorbunuri determinate, care s-Ipermitacestuias le poatdaoafectarespecial de natursasigureplatacreanei sale, autorizndu-ls le vndforatpentru a puteas sendestulezedin preulobinut, de dorit, cu prioritateasupraoricreialtecreane.

Garaniilepersonaleconstauna aducecreditoruluialidebitori care se vorangaja, einii, splteascdatoria,ncaz de neplat din parteadebitorului. Garaniilepersonale pot fiimportantenafacerideoarece, pe de o parte, investiiilestatului,nfavoareantreprinderilorpe care are motive s le sprijine, pot constancauiunipersonalefade bnci, iar, pe de alt parte, existanumitesolidaritintrentreprindericare lempinges se sprijineunelede altele, atuncicndcdereauneiadintreelearaveaconsecine negative (prejudiciabile) ipentrualtele.

Garaniilepot filegalesauconvenionale. Pentruuniicreditori, legeansiprevede, de plindrept, garanii. Aa, de exemplu, vnztorul, attavremectnu a fostpltit, are un privilegiuasupralucruluivndut, ceeace-ipermite, atuncicndlucrulesterepusnvnzare(la nevoie, ca urmare a propriei sale urmriri), de a fiprimulndestulatdin preulncasat. Tot aa, locatorul de imobile are asuprabunurilor mobile plasatenlocurilenchiriate, un privilegiucare-ipermiteatuncicndva face aceste mobile s fie vndute, s fiendestulatdin prenainteaaltorcreditoriailocatarului. istatuliasigurprivilegiipentru a-iasiguraplataimpozitelor, avndprecderefa de alicreditoriaicontribuabilului. Alteprincipiiimportantegaranteaz (asupratuturorbunurilorpatronului) pesalariaiisecuritateasocial. Dar,nmod curent, atuncicndsemprumutbaniuneipersoane nu existgaranielegal,nastfelde cazuri se instituiegaraniiconvenionale (attreale, ctipersonale). Din motive de ordinpractic ne vomocupamaintiinmod special de garaniileconvenionaleinumaidupaceea de garaniilelegale, care, adesea, se dovedescinsuficiente.

Garaniilereale
Garaniilerealereprezintmodalitateauzualaclasic de asigurare a plii. Cel carencheieun contract sinalagmaticpoatereinebunul care trebuies-llivreze(nvirtuteaacestui contract), pncndcealalt parte contractant face platapreului. Aa, de exemplu,ntreprindereacare reparomainare dreptulsoreinattavremectn-a fostpltitpreulreparaiei. Ceilalicreditoriaidebitoruluinu vorputeasechestrautilaceastmaindectpltindmaintintreprinder eacare a reinutmaina. Acest gen de garanieesteincomplet, deoarececreditorul,nlipsauneigaraniimailargi, dacvaeliberamaina (deiputeas-orein)ipierdegarania. Garaniilereale se caracterizeazprin dreptul de preferin", adicdacbunulestevndut, titularulacestuiatrebuienprimulrndsndestulezedin prepecreditorulgarantat. i, de asemenea, creditorulgarantatpoatecerevnzareapentru a trecenainteaaltorcreditoriaidebitorului.

Celmaiadesea,ncazulgaranieireale, la dreptul de preferin se maiadaug un dreptde urmrire",nvirtuteacruia, atuncicndbunul a fostnstrinatnaintede stingereadatoriei, icreditorulnu a cunoscutacestfapt, acestapoatecere ca bunuls fie vndutla licitaiepentru a puteafindestulatdin pre. El poatedeciurmrichiar la teriidobnditori, bunulafectat de garaniareal. Garaniarealpoateconsta fie dintr-un amanet, fie dintr-oipotec. Existamanetcndbunulestesustrasposesieidebitorului (care astfel nulvaputeadeturna, distrugesaudeteriora) itrecenminilecreditoruluisau ale unuiter(nsrcinats-lreinninteresulcreditorului). ncazulipotecii, bunulestepstrat de debitorsaudacacestalnstrineaz, creditorulcare i-anscrisipotecasa,lvaputealua din miniledobnditorului, pentru a puteafindestulatdin pre. Oricegaranierealestenacelaitimpi un bun incorporai, ccidreptultitularuluisu are un obiectabstract (dei se exercitasupraunuilucru). Deci, garaniarealeste un bun incorporai care are un caracteraccesoriudintrunndoitpunctde vedere:nceeaceprivetecreana, el nu existdectpentru a garantacreanaidispareodatcu ea, iar,nceeaceprivetebunul care esteafectat de garanie, garaniadispareodat cu dispariiabunului, darcreditorulpoateslurmreasc la un dobnditor. Ontreagtehnicjuridicasigurcirculaiabunuluinacelaitimp cu circulaiacreaneigarantate.

Garaniileconvenionalenafaceri

a) Ipotecaimobiliar. Imobilele se preteazmaibinedectmobilelecorporale la ipotec. Ipotecansesteogaraniegreoaieisupusunorreguli de dreptminuioase, costisitoareicomplexe, privindpublicitateasa. Ipoteca care necesit un act notariat, antreneazdrepturifiscaleicheltuieli de publicitateoneroase. De aceea, ea nu estefolositnafaceridectpentru a se garantacreanepetermen lung, cndacestecheltuieli se pot amortizapeoduratsuficient de mare. Ipotecaimobiliareste un drept real care dezmembreazproprietatea. Primul creditor care-ivanscrieipotecanregistrul de publicitatevafipreferatcelornscriidupel ivaputeaopuneipotecadobnditoriloral crortitluvafipublicat ulteriornregistru.

b) Gajulcomercial. Aceastgaranieesteadeseafolositnafaceri. Ca icreditorulipotecar, creditorulgajistposedasupralucrului un drept real, desprins din dreptul de proprietate. Gajulprivetentotdeaunabunuri mobile ieste, de fapt, un amanet, care presupunedecideposedareadebitorului. Acestlucruestejenant, dar nuntotdeauna. Existmomentecndmarfasaualtevalorisuntfrmicareichiarstnjen esc. Dacelestagneaz, suntdepuse la un terpentrugarantareacreditorului. Acestaesterolulmagazinelorgenerale. Comerciantul careincredineazmrfurilemagazinelorgenerale, primetedou titlurila ordin" pe care el le poatepunencirculaie: recipisa (al creipurttorvafiproprietar al mrfurilor,nloculdepozantuluioriginar) iwarrantul (prinandosareacruiadepuntoruloriginarvadaacestemrfuringaj).

Magazinelegeneralevorpstramrfurilencontulceluicruiaivoraparine.nmod similar, bncile, atuncicnddebitoriiposedvalorimobiliare, pot s le primeascndepozit,nacelaitimp, se poatestipula de la banc un avansnbani, cu garaniaacestorvalorimobiliare. Deci, se constituie un gaj. Pentru un gaj civil, validitateaacestuianecesit,nafaradeposedriidebitorului, unnscris, princare s se indice data constituiriigajului. Dar,nmateriecomercial se dispenseaz de aceastobligaie(veziCodulcomercial). Cndestevorba de titluri la ordinsaunominale se recurgenmod curent (pentru a figajate) la aceleaiforme de transmitere a proprietiilor: dacestevorba de un titlu la ordin, acestaesteandosat, iardacestevorba de un titlu nominal, se transferpurisimplugajul(nregistre). Pot fi datengajimobileleincorporale, ocrean, un brevet de invenie. Dar,nastfelde cazuri, trebuiendepliniteaceleaiformaliti cancazultransferului de proprietate. Gajulcomercialestemultmaiuor de realizatdectipotecaimobiliar. Cumnastfel de cazuridebitorulestedejadeposedat, creditorul nu mai are nevoiesprocedeze la sechestrare. Dac nu estepltitla termen, el poatevindebunurilegajateis-iobin, peaceastcale, preul. Se impunenscreditorului ca vnzareas fie fcut la licitaie, care se va face prinintermediulunuicurtier (dacestevorba de mrfuri), unui agent de schimb (dacestevorba de valoricotatenburs) sauunuicomis-evaluator de obiectescoase la licitaie, ori un notar (dacestevorbade obiectemobiliare). naintede a-irealizapeaceastcaledreptulsu, creditorulgajist are un drept de retenie, graiecruia el vafi, de regul, pltitnainteacreditorilor care au un privilegiu general asuprabunurilordebitorului, cum estefisculsausalariaiidebitorului, cciacetia nu vorputeaspreiabunuldectdupce au pltitcreditoruluigajist.

c) Ipotecamobiliar. Dreptulfrancezinterzice,nprincipiu, debitoruluisconstituieoipotecasuprabunurilor sale mobile, ccioeventualdeturnare a lorar face iluzoriegarania. La felindreptu! romnesc(art. 1751 C. civ). Dar, tehnicilemoderne au fcutsaparmultecazuricndbunurile mobile pot itrebuiesfienscrisenregistre care permit s fie regsite,nacestecondiii, estesuficients fienscriseipotecilecare lovescacestebunuripentru a fiasiguratsecuritateaatta dobnditorilor, cti a creditorilor. iaceasta,ntructdobnditorulavertizat nu vapltiniciodatpreulacestorbunurimainaintede a se fiasigurat, verificndacesteregistre, csuntlibere de ipoteci, de asemenea, el vaputeas-inscriedobndireabunuluinainteaoricrui act prin care sardispune de acesta. Tot aa,mprumuttorulde bani nu vaeliberasumarespectivmainaintede a verificanaceleairegistredacipotecasa precede orice act denstrinare. Este suficientdeci, pentru ca toatlumeas fie garantat, de a se decide (ceeace,ngeneral, se face prinlege), cprimuldobnditorsauprimul creditor ale cruidrepturi au fostnscrisevafipreferatcelorlali (ale crordrepturi nulvorputeavtma). nfelulacestas-a constituit un anumitnumr de garaniianaloageipotecilorimobiliare. Iatcare suntacestea:

Ipotecaasuprainstrumentelor de lucru Primeleinstrumente de munc care au fostnscrisenregistreprin care se constatdrepturinlegturcu ele au fostnavele. Ipotecamaritimiipotecafluvialasupravaselor de perurisuntstabiliteprinlege,ncredinndu-se aceastsarcinfuncionarilor care inregistrele denmatriculare. Prinaltelegis-a permisceeace se numetepunereangaj a automobilelor (care esteogajarefictiv,ntructnu comportodeposedare), care ulterior a fostextinsasupratractoareloriremorcilor. O atarepunerengaj nu esteposibildectnprofitulcelor caremprumutbaniinecesaricumprriide automobile icelor care vndautomobile pe credit,nFranas-a profitat de cerina ca pentrupunereancirculaie a automobilelors se obin carte gri", pentrueliberareacreia se ine un registrunumerotatal proprietarilor de automobile. Peacesteregistre se facinscrierilede punerengaja automobilelor. nmod fictiv, creditorulgajistestepresupus ca fiindproprietarulautomobilului, exact ca incazulamanetuluiefectiv. Ca atare, el poatevindeautomobilul la licitaiepentru a puteas-iobinbaniidin preulvnzrii. Din acest moment, dreptulsu de retenieasupralucruluimpiedicpecreditoriiprivilegiaiichiarfiscul, de aiexercitadrepturilelorasupraautomobilului.

Este permisiamanetareautilajuluiiechipamentelor din cadrulntreprinderilor. Este ogaranieavndun obiectbinedeterminat, decimaiprecisimaistabildectncazulamanetriifondurilorde comer, luatenansamblullor. Pentru a se individualizapieselematerialuluisauutilajului, creditorulpoatesaplicepeeleomarcvizibil, paralizndastfelposibilitatea de deturnare. Aceastgaranie nu poatefiacordatdectvnztoruluide material i de utilaje care suntgajate, ca imprumuttoruluide fonduri care suntfolositepentruachiziionarealor. Deipoartasupraunor mobile corporaleintreteprivilegiulvnztorului, aceastgaranieesteconsiderat de legiuitor ca un diminutiv al amanetuluifondurilor de comeri face obiectulpublicitiinregistreletribunalului de comer. Dar,nacelaitimp, aceastgaraniedepeteamanetuldeoarece se refer la obiecte care (cum estecazulmaterialeloriutilajelorceaparinntreprinderilor) suntimobileprindestinaie, decisupuseipoteciiimobiliare,nlturndu-se astfelamanetareafondurilor. Creditorulnarmatcu un amanet al utilajuluiestepreferat,nceeaceprivetepreulde vnzarea acestuigaj, creditoriloripotecarinscriicu privire la uzin, ca fiindcreditoriamanetriasuprafondurilor de comer.

Ipotecaasupramrfurilori a altorbunurimobiliare Caracterulmobil al mrfurilorconstituieopiedicncaleaamanetriiunui fond de comer. Mijlocul normal de a se puteaobine credit pebazalorconstndepunerealornmagazine generale pentru ca apoispoatfiwarrantate. Numaicmrfurilermnaiciblocate, attavremect depuntorul nu a acoperitwarantul. Comerciantul, deci, nu le vaputeautilizadectpltindu-1 pegajist. Posesiamrfurilorestepierdutpentru el. Dar, existntreprindericare dorescsfac din acestemrfuri a crorposesieo au, un instrument de garaniereal. Pentruaceasta, prinlegispeciale, suntorganizategaraniiasupraacestor mrfuri, garanii carenrealitatesuntipotecimobiliare. In felulacestas-au creatoserie de ipoteci mobiliare care suntprezentate sub numelefals de warrant (warrantulagricol, altewarrante).

Warrantulagricol. Agricultoriiconstituiegaraniirealeasupraunor mobile cum sunt: alimentele, animaleleiinstrumenteleagricolepe care le posed (war-ranteleagricole). Dar, cel caremprumutpeoasemeneabazeste un creditor careiasumriscuri, bancherii otiui de aceea nu auncredere; cci, de regul, prinlegeacivil se prevedecdobnditorulde buncredin al unui bun mobildevineproprietarulacestuia din momentulintrriinposesiunealui. Este decisuficient ca animalelewarrantes fie ridicate de un cumprtor, pentru ca gajulpurttorului warrantuluis se evaporeinstantaneu. Este adevratclegeaprevedecondamnareacorecional a debitorului, daraceasta nu-1 face pe creditor s-irecapetebaniimprumutai. De aceea, waranteleagricole nu prezintinteresdectncazulcndogaranieindirectpoate fidatcreditoruluiprintr-oreglementareconex, de obicei, fiscal. Cci, statulinstituie un control special asupraunorproduseagricole: vin, tutunintr-oanumitmsur, gru. Acesteproduse nu pot circulai nu pot finegociatedectpebazaunortitlurieliberate de administraie. Dac, deci, administraiaesteprevenit de existenaunui warrant cu privire la acesteproduse idac ea nu autorizeazcirculaiaiplatalordectdupplatacreditoruluipurttor al warrantului, creditorulvaaveaastfelogaranieefectiv.

Altewarrante. Hotelierii, petrolitiiingeneral industriaii, pot recurge la warrante. Warrantelehoteliere nu poartasupramrfurilorciasupramaterialelorimobilierului hotelurilor. Hotelierulpoateconstituiasupraacestorbunuriogaraniepentru a puteaobine mprumuturi. Dar, aceastsiguranestefragil. Mainti, creditorul nu are nici un drept de urmrire contra cumprtorului de buncredin a mobilierului,ncazuluneinstrinrifcute de debitor. De asemenea, warrantul hotelier poateficoncurat de amanetareafondului de comer, din care face parte imobilierul, ca i de ipotecastabilitasupraimobilului care aparinehotelierului, ipotec care greveaz, .nacelaitimp, imobilul, ca iaccesoriile sale care constituieimobileprindestinaie. Dacimobilul nu aparinehotelieruluici a fostnchiriat, purttorulwarrantuluiestenconcuren cu privilegiullocatorului. Precauiileluateprinlegempotrivaacestorriscurisuntinsuficiente.

Warrantulpetrolierdo mare garanie, pt aceleairaiuni ca incazulwarranteloragricole. Industriaii din domeniulpetroluluisuntconstrnide stat spstrezeunelestocuri de securitate. Tocmaiacestestocuriei le daungaraniepurttorului de warrant petrolier. Ori, statul vegheaz ca acestestocuris fie pstratei, ca atare, el nu valsasiasiscirculepetroluldect pebazaunortitluri de micare,nfelulacesta, purttorii de warranturivorgsiechivalentulgajuluilor la debitor.

Warranteleindustriale au dreptobiectmrfurile de anumitecategoriiianumitetipuri determinate (lsatenminilemprumuitorilor). Legiuitorul a voit ca, perminds fie datengaj, sfacilitezecreditulpentrucel care le-a fabricat,ntr-oeconomiedirijataceastgaranieestesubordonatunorscrisori de autorizaie eliberat de ministereleeconomice. Graieacestora, industriaulvaputeaobine, pebazamrfurilorpe care le arenstoc, creditelenecesarepentru a fabricaaltele. Dar existpericole. Dacproduselesunt vnduteilivrate, gajuldispare; idac nu au fost fabricate altele, creditorulipierdegarania. De aceea, se permitecreditoruluisverifice, din timpntimp, stocurile. Warrantulestemai ales valorizat printr-un aval. Warrantul industrial, ca iwarrantulpetrolier,nloc saibdreptobiectcorpuricerte, individualizateprin contract, se refer la bunuri de gen, care se rennoiesci senlocuiesc.

Garaniilepersonale

Noiunea de garaniipersonale"nseamncdebitorulofer, cu titlu de garanie, nu lucruri, ci persoane care se angajeazelenselesgarantezedatoriasa. Iar, ceeaceintereseazpe creditor esteavereaacestorpersoane. Garaniaceamaisiguroconstituie solidaritatea"ntremaimulidebitori, fiecaredintreei obligndu-se pentruntreagadatorie. Adesea, creditorulstipuleaz ca tois se angajeze nu numai solidar", cii indivizibil" ceeace nseamncdaccreditorulopretinde, fiecarevatrebuisplteascdatoriantreagicacestlucru estevalabilipentrumotenitoriilor. nacesteipoteze, nu exist, din punct de vedere al creditorului, debitor principal idebitor accesoriu.

a) Cauiunea. Atuncicnddebitorul principal furnizeazcauiuni, aceastanseamnc cauiunea" estedebitorulaccesoriu care nu se angajeazdectncaz de insolvabilitate a debitorului principal. Cu ctcreditorul are maimultecauiunii cu ctfiecaredintreeleestemaisolvabil cu att garaniasaestemaibun. Dreptul civil duneleproteciicauiunilor carensjeneazpecreditori. Una din eleeste beneficiul de discuiune" care permitecauiunii ca creditorulsurmreascpedebitorul principal naintede a-1 urmripe elnsui. O altaeste beneficiul de diviziune"nvirtuteacreiafiecarecauiunepoatespretind ca i celelaltecauiunis fie urmritenacelaitimp cu el pentru ca datorias fie divizatntreei. Dar, creditorilor le place s se debaraseze de asemeneareguli de proteciegraie cauiunii solidare". Oricarecauiunecomercialestesolidar. Chiaricreditoriicivili, dacsuntprudeni, stipuleazngeneral solidaritateaatuncicndacceptcauiuneaplural. Spredeosebire de cauiuneaordinar, cauiuneasolidar nu are nicibeneficiul de discuiune nicibeneficiul de diviziune. Daccreditorulcereplatatotal de la unuldintreei, el vatrebuis plteascputndapoiscear de la debitorul principal rambursareaintegral.

b) Sechestrul. Drepturileunui creditor cu privire la bunuriledebitoruluisu, care constituie gajulsu general, saugaranie, nu devineficientedectatuncicndel poatesiaacestebunuri, s le vndis se poatndestulaasuprapreului. Aceastoperaieeste sechestrul". Sechestruldsatisfaciecreditorului care are asuprabunuluiogaraniesuficient. Totui,n cazulcreanelorchirografare pot s se producsurprize. Astfel, s-arputea ca atuncicndcreditorulsar decide ssechestrezebunulsconstatecacesta a disprut din patrimoniuldebitorului. Apoi, chiardupcebunul a fostsechestrat, pot intervenialicreditorinconcurs cu el, unii trecndinaintealuidacbeneficiaz de garaniireale. Deci, simpliicreditorivorputearmne nendestulai. De aceea, prinleges-au prevzutuneleposibiliti de natursprotejezeinteresele creditorilor, permindu-le acestorasia de urgenmsuricndsimtcdebitorulncepesaibe dificultiisuntpepunctul de a deveniinsolvabili. Acestemsurisunt:

- Somaia de a plti. Creditorul care se lovete de reauacredin a debitoruluii se temec acestapoate s-1nelenstrinndu-ibunurilemainainteca el spoatobinecondamnareasa (care estecondiianormal a sechestrului) se adreseaz, dupcaz, preedinteluitribunalului de comersauunuijudector al instaneicivileordinare, pentru a obine, contra debitorului, a cruidatorie estecertilichid, osomaie de a plti. Dacdebitorul nu contestaceastprocedursaudac contestaiasaesterespins, somaia de a plti, investit cu formulexecutorie, permitecreditoruluis procedeze la sechestrareaimediat. - Sechestrareaconservatorie. Chiarnaintede condamnareadefinitiv, sechestrarea conservatorievampiedicanstrinareabunului de ctredebitor. Ea se cerepreedinteluitribunalului comercialsaujudectoruluiinstaneicivileordinare. Aceastprocedurpermitecreditorului nu numai sblochezebunurileafectate de sechestrulconservatoriu, cisnscrie, dacjudectorulpermite aceasta, fie un amanetasuprafondurilor de comer ale debitorului, fie oipotecasupraimobilelor debitorului,nfelulacesta, creditorulvafimailinitit.

c) Diverse sechestrepropriu-zise. Sechestrelesunt de maimultefeluri: sechestrulimobiliar; sechestrul-executare; sechestrul-blocare; sechestrul-gaj. - sechestrulimobiliarconstnsechestrareaimobiluluidebitorului, daraceastaesteo procedurlungicostisitoare, ea prezintinteresmai ales pentrucreditoriiipotecari; - sechestrul-executareconstnsechestrareamobilelorpentru a le vinde; - sechestrul-gajestecel la care recurgelocatorul care poatevindemobilelelocataruluisau fermierului, procedurafiindmultsimplificat; - sechestrarea-blocare are dreptobiectcreanepe care debitorulnsuile arempotrivaaltor persoane,nacestcaz, creditorulsechestreazcreanape care debitorulsuo arempotrivaunuiter. Procedurancepeprintr-osomaiefcutteruluipoprit, ce se face de portreli care estenotificat de asemeneadebitoruluipoprit. Din acel moment creanasechestratesteblocat. Debitorulpoprit (adicdebitorulcreditorului, nu terulpoprit) nu ovaputeacedanicis-oncaseze. Terulpoprit nu poatenici el s-iachitecreana debitoruluipoprit. Creanapopritvaconstituigajulcreditorilordebitoruluipoprit. Toiacetia se pot altura la sechestrulnfiinatcu acelaititlu ca ipopritorul. Terulpopritvaplti el, direct. Dupacestesuccinteconsideraii cu privire la garaniileconvenionale, estecazulsfacemo trecerenrevisti a garaniilorlegale.

Printregaraniilelegaletrebuiemenionat, maintiipotecajudiciar,, (asupraimobilelor debitorului) care aparineoricrui creditor care a obinutcondamnareadebitorului. Existdeciinteresul creditoruluichirografar al unuiproprietar de imobile de a obinecondamnareaacestuia, iapois nscrieipotecajudiciarasupraimobilului. Mai existi privilegiilespeciale", care suntgaraniilegale care afecteazpreulunui bun care trebuiepltit, prinpreferinaacordatunui creditor favorizat de lege, datoritnaturiicreanei sale. Uneledintreele permit creditoruluisurmreascbunul la dobnditori. Ceamai mare parte nu dau dectun drept de preferinasuprapreuluibunuluiluat din miniledebitoruluicreaneiprivilegiatei carencaz denstrinare, dispare. 78 Dar, celemaiimportantedintreprivilegiisunt privilegiilegenerale", care,nloc sgrevezeunul saumaimultebunuri determinate, greveaztoatebunuriledebitorului, aanctcreditorul, atuncicnd un bun oarecare al debitorului a fostvndut, poates fie pltitpreferenial din preulncasat. nrealitate, printreprivilegiisuntunele care stimuleazafacerile, iaraltele care sporesc garaniadargreveaz (stnjenesc) afacerile.

Privilegiilefavorabileafacerilor. Exist, mainainte, privilegiulvnztoruluibunului. Dac vnztorula fcut credit cumprtorului, el trebuies fie pltitasuprapreuluibunului, preferenial asupraaltorcreditoriaicumprtorului (iardac nu se face plata, se procedeaz la sechestrarea bunului).Aceastgaranieestefragilcndestevorba de bunuri mobile. Dar,nprivinaimobilelor, privilegiuldevineoipotecpe care vnztorul,ncnepltit, onscrieutil. nafaraprivilegiuluivnztoruluiesteicel al locatorului de imobile. Mobilele cu care locatarul saufermierulgarnisetelocurilenchiriatesunt considerate ca un gajprivilegiat care garanteazchiria ifermajul. Vnzndu-le, locatorulivancasadrepturile,nainteatuturorcreditorilorlocatarului. i, exist un anumitdrept de urmrireasupracelorpe care locatarul le-armuta. Un alt privilegiuexistnfavoarea conservatoruluilucrului", adic a profesionistului care a salvatvaloarealucruluifcndreparaiiilucrri. El esteprivilegiatasuprabunuluiastfelconservat. Arhiteciiiantreprenorii au un privilegiuasupraedificiului la care ei au muncit,nmsuran care au fcutscreascvaloareaacestuia. Dar, acestprivilegiuestesubordonatinscripieifunciare a celordouprocese-verbale comparative,nainteiduplucrri.

Privilegii care greveazafacerile. Acesteprivilegiisunt,ngeneral, privilegiilegenerale, acordatecreditorilordatoritprotecieispecialepe care le-oacordlegiuitorul. Elegreveaztoate bunuriledebitorului, astfelnctdacunul din acestebunuriestesechestrat, estesuficientpentru creditoriiprivilegiaibeneficiari de privilegiigenerales-iexercitedreptullorpentru ca oricevaloare a bunuluisdisparadeseanminilelor. Asemeneaprivilegiigeneraleriscsabsoarbavereaunui falitfrslasenimiccreditorilorchirografari. Astfelsuntprivilegiilefiscului care-iatribuie un privilegiu general asupratuturorbunurilor debitorului, pe care, de altfel,lcumuleaz cu ctevaprivilegiispecialeiipotecilegale. Pe de alt parte, salariiledatoratepersonaluluisuntgarantate de asemenea de un privilegiu general care totui merge maipuindeparte, deoarecentrzierimarinaceastmateriesunt rare. Un superprivilegiat se adaug la cel de maisus, cu attmaigrav cu ctsentindepecivaani i se sporetei cu penaliti. Este vorba de privilegiile care garanteazcotizaiiledatoratecaselor de securitatesocialialocaiifamiliale,ntrzierilesuntadesea de asemeneaproporiinctbunurile debitorului pot s nu ajungpentrualidebitori. Alteprivilegiigenerale: celedatoratefurnizorilor de subzisten, celor care au efectuat cheltuielilefunerare etc. Elesuntaproapeneglijabilenaface