Sunteți pe pagina 1din 20

CURS 7

MECANICA
GEOMETRIA MASELOR.
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE
SECTIUNILOR TRANSVERSALE ALE BARELOR
1. Centrul de greutate si centrul maselor
2. Teoremele lui Guldin-Pappus
3. Momente statice. Teorema momentelor statice
4. Momente de inertie. Raze de inertie
5. Variatia momentelor de inertie la translatia axelor
6. Variatia momentelor de inertie la rotirea axelor
7. Directii principale de inertie. Momente de inertie
principale
5. Variatia momentelor de
inertie la translatia axelor
Fie o figura plana de arie A, raportata la un sistem de axe
ortogonale Oyz, pentru care sunt cunoscute momentele
de inertie in raport cu axele Oy si Oz. Sa se determine
momentele de inertie
in raport cu noile axe
O
1
y
1
si O
1
z
1
paralele
cu primele.
z
1
y
1
z
1

dA

O
1
z

y
O

y
1
a

y

b

z

z
1
= z + b
y
1
= y + a
a si b sunt coordonatele originii sistemului Oyz in sistemul
de coordonate O
1
y
1
z
1
.
momentele de inertie axiale:
2 2 2 2
1 1
2
2
1
( ) 2
2
2
y
A A A A A
y y
z z z
I z dA z b dA z dA b zdA b dA
I bS b A
I I aS a A
= = + = + +
= + +
= + +
} } } } }
momentul de inertie centrifugal:
1 1
( )( )
y z yz y z
A
I y a z b dA I aS bS abA = + + = + + +
}
S
y
si S
z
reprezinta momentele statice ale figurii in raport
cu axele Oy si Oz.
Daca axele Oy si Oz sunt centrale, atunci momentele
statice in raport cu ele sunt nule, iar momentele de
inertie in raport cu axele paralele cu cele centale devin:
abA I I
A a I I
A b I I
yz z y
z z
y y
+ =
+ =
+ =
1 1
2
1
2
1
Relatiile se folosesc pentru calculul momentelor de
inertie ale figurilor compuse.
A ) b a ( I I
A ) b a ( I I I I
p p
z y z y
2 2
1
2 2
1 1
+ + =
+ + + = +
(1)
+
Daca sunt cunoscute momentele de inertie in raport cu
niste axe oarecare, pentru axele care trec prin centrul
de greutate al figurii, paralele cu axele date, rezulta:
abA I I
A a I I
A b I I
z y yz
z z
y y
=
=
=
1 1
2
1
2
1
Momentele de inertie in raport cu axele centrale au
cea mai mica valoare in comparatie cu momentele de
inertie pentru oricare alte axe paralele cu primele.
6. Variatia momentelor de
inertie la rotirea axelor
Cunoscand momentele de inertie I
y
, I
z
, I
yz
ale unei figuri
plane in raport cu un sistem ortogonal de axe Oyz din
planul ei, sa se determine momentele de inertie in raport
cu un nou sistem de axe ortogonal Oy
1
z
1
, rotit fata de
primul cu un unghi o, considerat pozitiv daca este descris
in sens orar.
o o =
o + o =
sin y cos z z
sin z cos y y
1
1
z
1
y
1
dA

z

y
O

y

z

y
1
z
1
o

o

Coordonatele unui element de
arie dA in noul sistem de axe,
functie de coordonatele din
vechiul sistem sunt:
o o =
o + o =
sin y cos z z
sin z cos y y
1
1
} }
} } }
} } }
} }
} } }
} }
o o +
+
|
|
.
|

\
|
o o = =
o o + o + o =
= o + o = =
o o o + o =
= o o = =
A A
A A A
z y
A A A
A A
z
A A A
A A
y
yzdA sin yzdA cos
dA y dA z cos sin dA z y I
yzdA cos sin dA z sin dA y cos
dA ) sin z cos y ( dA y I
yzdA cos sin dA y sin dA z cos
dA ) sin y cos z ( dA z I
2 2
2 2
1 1
1 1
2 2 2 2
2 2
1
1
2 2 2 2
2 2
1
1

2
2
o + o

=
o + o + o =
o o + o =
2 2
2
2
2
1 1
2 2
1
2 2
1
cos I sin
I I
I
sin I cos I sin I I
sin I sin I cos I I
yz
z y
z y
yz z y z
yz z y y
Se observa ca:
z y z y
I I I I + = +
1 1
Suma momentelor de inertie axiale in raport cu doua
axe ortogonale, avand aceeasi origine, este un invariant.
+
(2)
o + o

=
o + o

+
=
o o

+
+
=
2 2
2
2 2
2 2
2 2
2 2
1 1
1
1
cos I sin
I I
I
sin I cos
I I I I
I
sin I cos
I I I I
I
yz
z y
z y
yz
z y z y
z
yz
z y z y
y
2
2 1
os ;
2
2 1
2 2
o +
= o
o
= o
cos
c
cos
sin
Cunoscand ca:
(2)
7. Axe principale de inertie.
Momente de inertie principale
Din relatiile (2) rezulta ca marimea momentului de inertie
in raport cu o axa oarecare depinde de unghiul de
inclinare a acestei axe fata de o axa de referinta.
Se poate determina o valoare o
o
a unghiului, pentru care
momentul de inertie atinge o valoare extrema. Pentru
evaluarea acestui extrem se va anula prima derivata a
expresiei I
y1
si se va inlocui o = o
o
.
1
1 1 o
y
y o o z o o yz o
y z
o yz o y z =
yz
o
y z
dI
=-2I cos sin +2I sin cos - 2I cos2 =
d
I - I
=-2 sin2 +I cos2 = -2[I ] =0
2
2I
tg2 = -
I - I
| |
|
\ .
(3)

(4)
Relatia (3) arata ca derivata momentului de inertie I
y1
in
raport cu unghiul o reprezinta dublul momentului de
inertie centrifugal al sectiunii luat cu semn minus.
1
1 1 o
y
y z
dI
2[I ] 0
d
o=o
= =
o
Relatia (4) conduce la doua valori pentru unghiul o
o
: o
o
si
o
o
+t/2. Din relatia (4) se observa ca unghiul o
o
nu poate
depasi unghiul t/4.
Exista doua axe normale intre ele pentru care
momentele de inertie axiale iau valori extreme, iar
momentul de inertie centrifugal al sectiunii este nul!
Axe principale de inertie;
Momente de inertie principale.
Axelor principale de inertie le corespund doua valori
pentru momentele de inertie principale. Deoarece suma
momentelor de inertie fata de cele doua axe normale intre
ele reprezinta un invariant la rotirea axelor, rezulta ca unei
axe principale ii corespunde cel mai mare moment de
inertie I
max
=I
1
, iar celeilalte axe valoarea minima I
min
=I
2
.
Din relatia (4) nu se poate deduce pentru care din axele
o
o
si o
o
+t/2 se obtine I
1
, respectiv I
2
, fiind necesar sa
se studieze semnul derivatei a doua a lui I
y1
.
Rationament: Presupunem I
yz
>0 si I
y
>I
z
, din relatia (4)
rezulta ca o
o
se afla in cadranul IV.
Deoarece dI
y1
/do=-2I
y1z1
si din relatia (2) rezulta I
y1z1
>0, se
deduce ca, la o crestere negativa a unghiului o,
momentul de inertie I
y1
va creste atingand o valoare
extrema pentru o
o
, valoare care va da momentul de
inertie maxim I
max
=I
1
. Valoarea minima I
min
=I
2
se va obtine
pentru axa de directie o
o
+t/2.
Daca I
yz
>0 si I
z
>I
y
, unghiul o
o
va fi situat in cadranul I si
cum I
y1z1
>0 pentru o <o
o
, rezulta ca la o crestere a
unghiului o, momentul de inertie I
y1
va descreste
atingand o valoare extrema pentru o=o
o
, valoare care va
da momentul de inertie minim I
min
=I
2
. Valoarea maxima
I
max
=I
1
se va obtine
pentru axa de
directie o=o
o
+t/2.
2

1

z

y
O

o
o


o
o
+t/2

I
y
>I
z
Analog, daca I
yz
<0, se
ajunge la concluzia ca
axa 1 (de maxim) face
intotdeauna cel mai
mic unghi cu aceea
dintre axe (y sau z)
fata de care momentul
de inertie axial are cea
mai mare valoare.
Relatiile (2) sunt valabile pentru oricare sistem ortogonal
de axe rotit cu un unghi o fata de sistemul Oyz. Se poate
presupune ca axele Oy si Oz sunt axele principale de
inertie 1 si 2, avand fata de acestea momentele principale
de inertie I
1
si I
2
. Sistemul de axa Oyz rotit cu unghiul o
fata de sistemul O12, se noteaza cu Oyz.
z=z

y=y

2

1

O

o

o
o
o
2 sin
2
2 cos
2 2
2 cos
2 2
2 1
2 1 2 1
2 1 2 1
I I
I
I I I I
I
I I I I
I
yz
z
y

+
=

+
+
=
Prin inlocuire, din relatiile (2) se obtin:

o 2 cos ) (
2 1
2 1
I I I I
I I I I
z y
z y
=
+ = +
+(-)
2
2
2 1
2 2
,
yz
z y z y
I
I I I I
I I +
|
|
|
.
|

\
|

+
=
Prin calcule matematice se obtin cele doua momente de
inertie principale I
1
si I
2
, prin formula:




unde semnul (+) din fata termenului al doilea din membrul
drept sa fie atribuit lui I
1
, iar semnul (-) lui I
2
.
!!! Cand figura are cel putin o axa de simetrie, una din
axele centrale principale de inertie va corespunde cu axa
de simetrie trecand prin centrul de greutate al figurii.
Modulul de rezistenta
Raportul dintre momentul de inertie al unei sectiuni fata
de o axa centrala de inertie si distanta celui mai indepartat
punct din sectiune de aceasta axa se numeste modul de
rezistenta.
y
z
O
z
i
z
s
i
y
yi
s
y
ys
z
I
W
z
I
W = = ;
Modulul de rezistenta se masoara
in unitati de lungime la puterea a
treia [L
3
].
Cazuri particulare:
6
hb
2 /
12 / hb
2 /
6
bh
2 /
12 / bh
2 /
2 3
2 3
= = =
= = =
b b
I
W
h h
I
W
z
z
y
y
y
z
O
h

b

y
z
O
d

32 2 /
64 / d
2 /
3 4
d
d d
I
W
y
t t
= = =
Raze de inertie
Momentul de inertie al sectiunii in raport cu o axa se
poate reprezenta sub forma produsului dintre aria
sectiunii si patratul unei marimi numite raza de inertie sau
raza de giratie:
2 2
y
A
y
i A dA z I = =
}
A
I
i
A
I
i
z
z
y
y
= = ;
[L]
A
I
i
A
I
i
2
2
1
1
; = =