M.A.

C IN 4 TIMPI

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Se considera cele doua pozitii extreme ale cursei pistonului PMI in partea superioara a cilindrului si PME in partea inferiora a cilindrului. Pitonul se gaseste in PMI (supapa de admisie fiind deschisa inainte ca pistonul sa ajunga in PMI cu 5....30 manivela), incepe sa se deplaseze spre PME. In urma depresiunii formate in cilindru, prin galeria de aspiratie si supapa de admisie intra aer aspirat din mediul inconjurator. Supapa de admisie ramine in continuare deschisa si dupa ce pistonul a ajuns in PME si incepe cursa descendenta, permitand aspiratia unei cantitati sporite de aer, fata de volumul total al cilindrului. In momentul inchiderii dupapei de admisie (cu 30...50 manivela dupa ce pistonul a ajuns in PME) se termina si primul timp al motorului ADMISIA - si incepe al 2-lea timp - COMPRESIA - cand pistonul, urcand comprima aerul din cilindru, la o presiune de 30...42 Pa si temperatura de 550...600. Cu 10...20 manivela inainte ca pistonul sa ajunga in PMI prin injector se pulverizeaza combustibil, care se amesteca cu aerul din cilindru, formand un amestec omogen. La putin timp dupa inceputul injectiei, datorita conditiilor prielnice, combustibilul se autoaprinde si incepe sa arda. In momentul aprinderii combustibilului ( care se produce in PMIsau in apropiere de PMI , se termina compresia si incepe timpul al 3-lea AUTOAPRINDEREA ARDEREA DETENTA . Arderea combustibilului este progresiva si mult mai lenta ca la M.A.S.-uri. Injectia combustibilului dureaza in un timp ( 0.20 manivela dupa ce pistolul a trecut de PMI ). In cilindru se acumuleaza o mare cantitate de energie potentiala, datarita gazelor rezultate in urma procesului de ardere, care o presiune mare si o temperatura foarte ridicata si care se destind, impingand cu putere pistonul spre PME, efectuand lucrul mecanic util transmis prin biela la manivela arborelui cotit . Datorita destinderii gazelor arse, presiunea in cilindru se va micsora treptat. C u 40 60 manivela inainte ca pistonul sa ajunga in PME supapa de evacuare se deschide permitiand gazelor arse care se gasesc la o presiune de 4-6 Pa si temperatura de 300...400 C sa paraseasca cu viteza cilindrul spre atmosfera . In momentul deschiderii suparei de evecuare, se incheiei timpul 3 al motorului si incepe timpul 4 EVACUAREA . Pana cand pistonul a ajuns in PME o mare parte din gazele arse au parasit cilindrul, deschiderea cu avans a supapei de evacuare contribuind eficient la o eliminare cat mai completa a gazelor reziduale, imbunatatind umplerea ulterioara a cilindrului cu aer proaspat. Pistonul incepe cursa ascendenta, impingand spre galeria de evacuare gazele reziduale, desavarsind procesul de evacuare. Supapa de evacuare continua sa ramana deschisa si dupa ce pistonul a ajuns in PMI ( 10 ....20 manivela ) si cu toate ca pistonul incepe sa coboare datorita inertiei, gazele arse continua sa paraseasca cilindrul . Apoi ciclul se reia.

M.A.C. IN 2 TIMPI

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Se considera ca in cilindru s-a produs autoaprinderea si arderea combustibilului, pistonul fiind impins cu putere spre PME datorita destinderii gazelor perfecte. La un moment dat pistonul incepe sa descopere ferestrele de evacuare plasate cu anans de 60. 85 manivela fata de PME permitand evacuarea cu viteza a gazelor reziduale datorita presiunii mari din cilindru in acel moment. Pistonul continua cursa descendenta, descoperind si ferestrele de baleiaj si ele plasate cu avans de 40 .45 manivela fata de PME, care permite intrarea aerului in galeria de baleiaj, aflat la o presiune superioara presiunii atmosferice datorita pompelor de baleiaj. Aerul proaspat intra in cilindru ( presiunea cilindrului < presiunea de baleiaj ) efectuandu-se simultan evacuarea gazelor arse si admisia aerului proaspat. La motoarele in 2 timpi aerul care patrunde in cilindru activeaza eliminarea gazelor, formand fenomenul de spalare a cilindrului. Pistonul ajunge in PME si incepe cursa ascendenta . In cilindru se continua baleiajul pana cand pistonul acopera ferestrele de baleiaj, oprind introducerea fortata a aerului in cilindru, dar deoarece ferestrele de evacuare ramaninca descoperite, evacuarea gazelor continua datoriat inertiei acestora. Evacuarea se intrerupe in momentul in care pistonul acopera complet ferestrele de evacuare, in cilindru incepand compresia aerului proaspat. Cu un avans de 10 20 manivela incepe injectia combustibilului si deoarece in cilindru exista conditii prielnice ( p = 32 - 42 Pa, t = 500 - 600 C ). Acesta se autoaprinde, pistonul ajungand in PMI, unde datorita presiunii gazelor este impins cu putere spre PME, transmitand lucru mecanic produs prin biela la manivela arborelui cotit. Apoi ciclul se reia .

CALDARI NAVALE
1. CALDARI IGNITUBULARE DEFINITIE : Sunt generatoare de abur la care tuburile sunt inconjurate prin exterior de apa, iar prin interior circula gazele rezultate din arderea combustibilului. PRINCIUL DE FUNCTIONARE : Combustibilul introdus de arzator arde pe traiectoria tubului de flacara, gazele rezultate antreneaza o parte din combustibilul introdus in focar care va continua sa arda, si intalnind vatra si peretele dorsal se intorc strabatand tuburile de fum, fiind evacuate apoi prin camera de fum spre cosul navei. Cenusa rezultata in urma arderii combustibilului se aduna sub cenusar de unde apoi este evacuata. Apa care inveleste in exterior atat tubul de flacara cat si cutia de foc si tuburile de fum incepe sa se evapore datorita caldurii cedate de gazele rezultate din ardere, iar aburul se aduna in domul de abur de unde prin intermediul unui tub culugator de aburi si al tubulaturii este distribuit catre masinile principale sau mecanismele auxiliare ale navei. 2. CALDARI ACVATUBULARE DEFINITIE : Sunt generatoare de abur in care apa supusa procesului de vaporizare circula prin interiorul tuburilor iar gazele de ardere spala pe exterior suprafata de incalzire a caldarii cedand caldura necesara vaporizarii. PRINCIUL DE FUNCTIONARE : In colectoarele inferioare si in tuburi se gaseste apa. In colectorul superior pana la aproximativ jumatatea lui se gaseste apa ( spatiul de apa ), iar spatiul ramas liber ( spatiul de abur ), este locul unde se aduna vaporii de apa. In urmara arderii combustibilului se degaja o cantitate de caldura care determina vaporizarea apei din tuburi. Aburul se aduna in colectorul superior fiin apoi distribuit prin tubulaturi la masinile principale sau la alti consumatori de pe nava. In urma consumarii aburului nivelul apei din colectorul superior scade, fiind necesara alimentarea caldarii cu o cantitate corespunzatoare de apa. Aburul care iese din colectorul superior, in cazul caldarilor cu supraincalzitor, este trimis mai intai in supraincalzitor unde i se maresc parametrii si apoi spre consumator. Penru a evita pericolul arderii tuburilor apa din interiorul caldarii are o circulatie continua si ordonata.

INSTALATII SEPARATOARE DE REZIDURI PETROLIERE

Pentru a preveni poluarea de catre nave a mediului marin, Conventia Internationala MARPOL 1973 si documentele semnate ulterior in legaura cu ea a stabilit ca toate navele cu tonaj mai mare de 400 TRB sa fie prevazute cu instalatii separatoare de reziduri petroliere pentru ca apa evacuata peste bord sa aibe un continut minim de hidrocarburi. SCHEMA DE FUNCTIONARE Amestecul de reziduri petroliere este aspirat dintr-un tanc de colectare printr-un sorb de catre o pompa si trimis catre separatorul de reziduri. Daca continutul de hidrocarburi se incadreaza in limita valorilor admisibile, atunci apa curatata este evacuata peste bord printr-o armatura cu clapet. In situatia in care apa contine hihrocarburi intr-u procent mai mare, ia trece prin analizorul de concentratie si este trimisa din nou in circuitul separatorului. Evacuarea rezidurilor din separator se face intermitent, ele adunandu-se in partea superioara a separatorului, de unde printr-un ventil electromagnetic si o armatura manuala sunt trimise spre tancul de reziduri. La bordul navelor se utilizeaza separatoare de reziduri centrifugale cu paleti sau separatoare care au la baza principiul diferentelor de greutati specifice intre fazele componente ( apa de mare si hidrocarburi petroliere ). PROCESE DE AGLOMERARE SI SEPARARE DIN APA A REZIDURILOR PETROLIERE Cele mai eficiente procese utilizate intr-o instalatie navala sunt : sedimentarea in camp gravitational, sedimentarea in camp gravicentrifugal, laminarea, aglomerarea pe talere, aerarea si filtrarea . Toate procesele se desfasoara in separatoare de santina care au la baza princiul diferentei de greutate specifica intre apa de mare si hidrocarburile petroliere, nefiind recomandate procesele de curatare chimica . EXPOATAREA INSTALATIILOR SEPARATOARE DE REZIDURI Pentru o instalatie de santina sutructura cuprinde pompe, separatoare, aparate de masura si control, ventile electromagnetice, armaturi manuale. Pompele folosite in aceste instalatii sunt pompele elicoidale cu surub si pompele centrifugale. Cand separatorul de santina se monteaza pe treseul de aspiratie este indicata utilizarea pompei centrifugale, plasata intre separator si filtru. Cand separatorul se monteaza pe refulare se foloseste pompa cu surub, care este o pompa volumica, format dintr-un rotor excentric melcat, un stator din cauciuc rezistent la reziduri petroliere, un arbore principal antrenat de un motor electric si un arbore secundar cu doua cuplaje.

Rotorul este de fapt un surub cu pas mare din otel inoxidabil. Statorul are pas dublu fata de ail rotorului. Separatoarele de santina cele mai utilizate, in instalatiile separatoare de reziduri sunt : TURBULO, care foloseste centrifugare in camera superioara si aglomerarea particulelor pe site si pe talere conice, SEREP care foloseste o serie de sicane tronconice ce realizeaza aglomerarea particulelor de reziduri, SP-11 care utilizeaza principiul aglomerarii pe talere si a gravicentrifugarii, SEROM care foloseste hidrocicloanele si sedimentarea gravicentrifugala, precum si aglomerarea pe inele si filtrarea volumica, SAREX care foleseste separarea depresiva intr-un corp primar si filtrarea cu supra presiune intr-un corp secundar, INVERTO care foloseste principiul diferentei de greutati specifice si filtrarea prin mai multe straturi de nisip cu granulatii diferite. Deversarea apei peste bord se realizeaza conform normelor internationale, in urma trecerii amestecului de apa si reziduri printr-un analizor de concentratie de reziduri si anume : proba de apa trece printr-un filtru care retine rezidurile ce sunt mai departe iluminate de o celula fotoelectrica care transmite semnalul la un alt aparat de masura unde paza variatiei spectrului amestecului de gaze si raze de lumina este sesizat continutul de reziduri in parti per milion ( ppm ) . Aparatul de masura fiind electric semnalele sale pot fi transpuse grafic si sonor. Valorile admisibile pentru deversarea apei peste bord sunt dependente de zona de navigatie.

INSTALATIA DE GUVERNARE
Instalatia de guvernare realizeaza mentinerea directiei de navigatie in timpul marsului si manevra navei cand se impun schimbari de directie. Instalatia de guvernare are rolul de a asigura forta laterala necesara giratiei navei si de a mentine valoarea acestei forte pana la urmatoarea comanda. De asemenea valoarea fortei laterale trebuie sa fie obtinuta intr-un timp impus. O alta conditie impusa instalatiei de guvernare este aceea de a asigurare a controlului elementului de executie la organul de comanda. Este neaparat necesara asigurarea posibilitatii limitarii fortei laterale in transmisia de forta si asigurarea existentei unei actionari de avariei. Organele de guvernare asigura forta laterala necesara guvernarii navei pe traiectoria dorita. Dupa modul de obtinere a acestei forte se cunosc: organe de guvernare pasiva care realizeaza forta laterala necesara guvernarii folosind curentul intalnit de nava in deplasare si organe de guvernare activa care realizeaza forta laterala necesara guvernarii prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct si special pentru guvernare. Instalatia de guvernare pasiva functioneaza in doua regimuri: navigatie pe drum drept, instalatia are rolul de a corecta drumul navei perturbat de factori externi, prin bandari ale carmei la unghiuri mici, manevre in zone inguste, intrari in porturi, evitari de obstacole, schimbari ale cursului cu unghiuri mari situatie in care instalatia este solicitata la maximum. Elementele componente de baza ale instalatiei sunt: organulde guvernare-carma, care interactioneaza cu apa, transmisia de forta, masina carmei, transmisia de comanda, control si automatizare, organul de comanda, axiometrul, element de comparatie, circuit de comanda, circuit de reactie. Transmisia de comanda poate fi mecanica, hidraulica sau electrica. Prin axiometru se comanda unghiul de bandare a carmei. Prin rotirea timonei marimea unghiulara de intrare se pastreaza in forma ei initiala sau este transformata intr-o alta marime mecanica, electrica sau hidraulicacu care va opera elementul comparator. La acelasi element comparatoreste racordata si reactia care transmite informatia de pozitie a unghiului de bandare, aceasta constituind marimea de iesire. Elementul comparator transmite comanda spre masina de carma atata timp cat marimea de intrare este diferita de marimea de iesire si o anuleaza atunci cand se ajunge la egalitatea celor doua marimi. Carma se opreste la unghiul de bandare dorit fara a interveni timonierul. Instalatia de guveranare cu comanda in circuit inchis se foloseste la toate navele ca mijloc principal de propulsie, iar cea in circuit deschis ca mijloc de rezerva pentru navele cu propulsie mecanica si ca mijloc principal pentru ambarcatiuni si nave fara instlatie de propulsie

INSTALATIA DE BALAST-SANTINA

Instalatia de balast-santina se foloseste pentru corectarea pozitiei centrului de masa al navei prin ambarcarea, transferarea si evacuarea peste bord a balastului lichid precum si a apelor colectate din santina. Este formata din circuite de drenare, balastare, independente intre ele putand avea pompe comune si portiuni de tubulaturi comune. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca instalatia de balast-santina sunt: -sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa; -sa dreneze sau sa umple complet tancurile astfel incat sa se asigure asieta dreapta a navei (inclinare transversala maxim 15 si longitudinala maxim 5); -sa functioneze astfel incat sa excluda posibilitatea inundarii arbitrare a navei si degradarea marfurilor; -sa nu polueze acvatoriile cu apa incarcata cu reziduri petroliere; -sa corespunda cerintelor MARPOL 73/78; -sa fie executate din materiale anticorozive rezistente la actiunea apei; 1. INSTALATIA DE BALAST Deplaseaza centrul de greutate al navei aducand-o la asieta dorita prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa fie de la mal, fie de mare. Instalatia dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi, apa fiind pompata de pompe de balast (centrifugale sau cu piston). Elementele de constructie sunt dependente de ripul navei. Pentru navele de marfuri generale si de pasageri, mineraliere, frigorifice instalatiile de balast sunt centralizate. Pe instalatie se gasesc: sorburi, filtre, armaturi de izolare, armaturi de inchidere, valvule de fund Kingstone, pompe, casete de valvule pentru incrucisare. Instalatia de balast foloseste tevi de otel sudate longitudinal, zincate sau captusite la interior cu polietilena. Armaturile sunt din fonta, bronz sau otel. Cantitatea de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt urmarite in panoul de comanda si control. Pompele utilizate sunt centrifugale sau cu piston si sunt dotate cu mijloace de autoamorsare. Pe traseul instalatiei de balast este prevazut si un separator de santina conectat la un anaizor de concentratii de impuritati pentru ca apa deversata peste bord sa respecte conventia MARPOL. 2. INSTALATIA DE SANTINA Instalatia de santina aisgura evacuarea apei peste bord apa ce se aduna in santina in conditii normale de exploatare si deasemenea asigura evacuarea cantitatilor de apa patrunse in caz de gaura de apa. Instalatia are doua functii de drenaj si de gaura de salvare.

INSTALATIA DE TRATARE A APEI

Apa dulce utilizata ca apa tehnica este supusa unui tratament chimic si fizic in vederea prevenirii depunerilor de piatra pe peretii tevilor, a indepartarii grasimilor, a aerului si a impuritatilor vegetale sau minerale. Apa dulce folosita la racirea motoarelor este tratata cu diferite uleiuri sau substante anticorozive. Apa potabila impune conditii severe de utilizare.tratarea corecta inseamna separare, dezinfectare si mineralizare. Separarea apei de materii de natura vegetala, minerala sau animala pe care le contine in suspensie, se realizeaza prin decantare si filtrare. Decantarea nu da rezultate bune la bordul navei datorita balansului. De aceea se foloseste filtrarea care consta in trecerea apei prin filtre fine si mase poroase. Dezinfectarea sau sterlizarea apei potabile la bordul se poate realiza fizic, chimic sau biologic prin urmatoarele metode: - metoda clorurarii apei care da rezultate antiseptice foarte bune, dar confera apei un gust si un miros neplacut, iritand mucoasa bucala; se foloseste clor gazos sau substante clorigene; - metoda sterlizarii cu radiatii ultraviolete care consta in trecerea apei prin baterii cu becuri ultraviolete de constructie speciala; - metoda sterlizarii apei cu ioni de argint sau cupruatrage tot mai mult atentia asupra nevelor moderne; - osmoza inversa este un procedeu biologic de filtrare a apei la presiune inalta printr-o membrana semipermeabilaconfectionata din celuloza sau nylon. Mineralizare consta in dizolvarea de saruri minerale necesare orgnismului uman si care lipsesc din apa existenta la bordul navelor.

INSTALATIA DE DISTILARE A APEI DE MARE

Distilatoarele sunt utilaje termice care produc apa distilata din apa de mare prin vaporizare si condensare. Cele mai raspandite tipuri constructive sunt ATLAX si NIREX, care utilizeaza aburul sau apa ded racire a motorelor pricipale functionand la depresiunea atmosferica. Elementale componente ale unui distilator sunt: vaporizator, separator de picaturi, condensator, pompa de apa sarata, ejector pentru gazele din distilator, ejector pentru saramura si stropii de apa retinuti de deflactorul separatorului de picaturi, pompa de evacuare a apei distilate din condensator, salinometru, armatura electromagnetica, drum spre tancul de depozitare.