Sunteți pe pagina 1din 20

decembrie 2006

anul
al VII-lea

REVISTÃ SEMESTRIALÃ EDITATÃ DE


LICEUL CU PROGRAM SPORTIV – PIATRA NEAMT
Interviu cu pictorul Petru petrescu (ii)

A decembrie 2006
Ana Vîrlan: Vă rugam să definiţi senectutea şi
aţi inceput să-mi vorbiţi despre un proiect deosebit...

D Poate reveniţi asupra lui...


Petru Petrescu: Mă rog la Dumnezeu să-mi dea

15
sănătate pentru a putea împlini acest vis...În curând voi
termina de scris şi îmi voi publica Memoriile...”Viaţa
unui artist”. În aceste scrieri, se va regăsi imaginea

A
unei vieţi reale, a unei vieţi zbuciumare, a unei vieţi de
taină, căci fiecare artist are secretul lui...a avut iubirea
lui, satisfacţia lui...( a avut „cuibul” lui, ca să spun aşa)

S fără să deranjeze societatea, fără să deranjeze familia...

T
Au fost necesare aceste lucruri pentru a gândi şi a simţi în taină şi pentru a oferi valori societăţii. Visul meu este să realizez
un proiect de artă monumentală de circa 200 m, gândit deja pentru aer liber dar continuu amânat din lipsă de sponsori.
În final, am făcut primăriei o ofertă ca numai materialele să fie plătite şi să mi se dea doi oameni la lucru... Am mai

R făcut gesturi de tipul acesta, nu sunt acte de caritate, eu am simţit nevoia să cinstesc cum se cuvine comunitatea din care
fac parte. M-am simţit bine în oraşul în care m-am născut; am fost de zeci de ori în străinătate, am văzut o lume întreagă,
puteam să rămân acolo...dar mi-am zis că un pictor fără locul lui de baştină nu poate crea. Artistul este format, este gândit

A pentru spaţiul acela...El este plasat chiar de Dumnezeu în locul acela, cu scopul de a creşte, de a se dezvolta...

Aşa am gândit eu şi...aşa simt şi gândesc şi acum.


Ana Vîrlan: Cum eraţi ca artist acum 50 de ani şi cum vă autodefiniţi după jumătate de secol pe tărâmul creaţiei?
Petru Petrescu: Fizic, eram foarte frumos...cu ochii albaştri de o seninătate fantastică şi cred că nu a fost fată care să mă vadă şi să
nu se îndrăgostească de mine... Am fost un bun sportiv, campion naţional la auto-moto, în perioada lui Valter Agaton. Am fost înscris
printre primii la Federaţia Română de Automobilism, am concurat la Floreasca pe circuit închis (alături de Şomlov şi Emrich) şi pe
dealul Feleacului, la Cluj...Traseul de circuit închis de la Piatra Neamţ era extraordinar, începând de la Teatru până la gară şi apoi
îndreptându-se către Muzeul de Istorie şi Hotelul Ceahlău...
Oraşul nostru a fost întotdeauna foarte frumos; eu am prins perioada nemţilor, a războiului. În spatele Clădirii Telefoanelor era un
mare magazin cu un restaurant somptuos. Aveam pe atunci 14 ani şi mă opream să admir grupurile de soldaţi şi casa marelui Chevalier,
fotograful Curţii Regale...Piatra Neamţ avea grădină publică, birje (un fel de tramvaie cu cai) şi exista pe atunci o anume poezie a
acestei aşezări. Într-un foişor al parcului public, cânta fanfara militară în zilele de joi, vineri şi sâmbătă. Doamnele şi domnii erau
eleganţi...localurile micuţe, întime, cu diverse orchestre de suflet şi amintirile acelor zile sunt cu siguranţă mai frumoase decât
amintirile pe care şi le construiesc tinerii astăzi.
Acum, după jumătate de secol, mă văd destul de tânăr, destul de ambiţios, poate chiar cu aceleaşi ambiţii cu care m-am născut şi
cred că în timpul limitat al zilei fac destule lucruri: gândesc, scriu sau pictez...Şi mai am proiecte încă pentru douăzeci de ani de acum
încolo...
Ana Vîrlan: Aţi putut alege liber direcţia operei dumneavoastră sau aţi fost influenţat de oameni, de tendinţe culturale, de
epoci?
Petru Petrescu: Acum cincizeci de ani, într-una din zile am făcut nişte schiţe iconografice, în spirit creştin ortodox. Am început,
cu tot riscul, să pictez icoane. Nu le-a văzut nimeni, până acum câţiva ani de zile au stat ascunse toate într-un beci...A venit de la
Muzeul Satului un profesor care îşi pregătea doctoratul. A văzut nişte lucrări de-ale mele şi a întrebat dacă autorul lor este mort...I s-a
spus că trăiesc şi el şi-a manifestat dorinţa ca să devin subiect al studiului său despre arta monumentală nemţeană. Într-un final, o
muncă începută ca impuls al hazardului s-a bucurat de mult succes.
Ana Vîrlan: Aţi parcurs de-a lungul existenţei, ca om şi ca artist, cel puţin trei epoci distincte. Cum v-au marcat viaţa şi opera
realităţile acestor vremuri?
Petru Petrescu: Prima parte a vieţii mele, copilăria, aş putea spune că a fost foarte frumoasă, deşi am de atunci şi o mulţime de
amintiri triste. Am prins perioada războiului. Dintr-o discuţie între tata şi mama, am înţeles cât de greu era ca, pe perioada unei veri,
cadre didactice fiind, să primească bonuri în loc de bani...Armata avea nevoie de multe...Ca un bugetar să nu aibă trei luni salariu, era
destul de greu...
Mai aveam un frate, învăţător ca şi mama...Era o adevarată capacitate intelectuală...eminenţa noastră cenuşie...A ajuns ofiţer
superior în armată, a rămas în contraspionaj şi, în urma pierderii unor acte (nu cunosc nici astăzi adevărul) a fost acuzat şi eliminat...în
primii ani ai comunismului.
Ana Vîrlan: Ştiu că lucrările dumneavoastră din anii '60-'70 au avut la bază iconografia ortodoxă ( de altfel, mi-aţi confirmat-
o puţin mai înainte) neasimilând-o însă total şi, putem spune, chiar...inovând direcţia tradiţionalistă...Aţi simţit această preocupare
ca pe o formă de dizidenţă, de refuz în acceptarea normelor proletcultiste?
Petru Petrescu: Nu cred că am fost un revoluţionar în domeniu dar am simţit nevoia de a picta icoane. Nici o cenzură nu putea să
mă oprească şi, de-altfel, nici nu a încercat-o... Nu am considerat această preocupare un moft ci o nevoie a sufletului meu, un studiu
necesar dar nu suficient pentru un artist însetat de experienţe inedite.
Ana Vîrlan: Observ în imediata noastră apropiere un autoportret care se află oarecum în contradicţie ca tehnică artistică şi ca
gamă cromatică...cu restul operei. Care au fost circumstanţele elaborării lui?
Petru Petrescu: L-am gândit ca să fie mai aproape de realitate şi să rămână pentru posteritate. Nu i-am dat o interpretare, am
căutat doar să surprind o stare melancolică, poate chiar o anume notă de tristeţe...Portretul datează din anul 1982...(va urma)

II Prof. Ana vÎrlan


Olimpismul (VIII)
Ediţia a XVI-a a J.O. moderne s-a organizat la Melbourne, în Australia, în
anul 1956. Circumstanţele climaterice şi locale speciale în care se află această
zonă geografică îndepărtată, situată în emisfera sudică, au pus organizatorilor
câteva probleme dificile, necesitând soluţii diferite de programele obişnuite.
Reuniunea s-a desfăşurat în lunile noiembrie-decembrie. Din cauza depărtării de
2006 decembrie A
D
Europa, participarea a marcat o scădere faţă de Helsinki : 3539 sportivi dintre

15
care 533 de femei, aparţinând unui număr de 67 de naţiuni. Pentru România,
Melbourne a însemnat o puternică afirmare, sportivii români obţinând o serie de
succese remarcabile şi cucerind un număr de 13 medalii, dintre care 5 de aur;
succese mari au fost obţinute la box, scrimă, canoe, pistol-viteză, gimnastică-
fete, lupte. În clasamentul neoficial pe naţiuni România a ocupat locul al XI-lea.
Bucurându-se de prestigiul istoric al “cetăţii eterne”, de farmecul
frumuseţilor naturii şi al comorilor ei de artă, a XVII-a ediţie a J.O. ţinută
A
la Roma între 25 august şi 11 septembrie 1960, s-a situat în punctul culminant al seriei J.O. moderne. Acest
lucru reiese din numărul sportivilor participanţi, al performanţelor înregistrate, al afluenţei publicului venit din
S
toate colţurile lumii şi al ecoului trezit în lumea întreagă. Au participat aproape 6000 de sportivi aparţinând
unui număr de 84 de ţări- dintre care multe din Africa şi Asia. Programul a cuprins 18 discipline sportive. T
La aceste J.O. performanţe excepţionale au obţinut numeroşi sportivi : L. Berruti (Italia) la 200m,
P. Bolotnikov (URSS) la 10.000m, Bikila Abebe la maraton, Iolanda Balaş (România)- înălţime, Wilma
Rudolph (SUA) la 100m şi 200m, Irina Press (URSS)- la 80m garduri, Takasi Ono (Japonia) la
R
gimnastică bărbaţi şi Larissa Latinina la gimnastică femei.
A
Un remarcabil succes a înregistrat participarea sportivilor români la Roma,
cu 10 medalii, din care 3 de aur prin Iolanda Balaş, la săritura în înălţime,
Dumitru Pîrvulescu-la
` lupte şi Ion Dumitrescu la tir-talere, una de argint şi 6 de
bronz, care au situat ţara noastră pe locul al X-lea în clasamentul pe naţiuni.
Începând cu anul 1924, J.O. moderne au constat din două serii paralele,
ţinute în acelaşi an în două localităţi diferite : Jocurile Olimpice de vară şi de
iarnă. J.O. de iarnă cuprind următoarele sporturi : patinaj, schi, hochei pe
gheaţă, bob, sanie. Cele dintâi jocuri s-au organizat la Chamonix (Franţa) în
1924 şi au continuat astfel : 1928 la St. Moritz (Elveţia), 1932 la Lake Placid
(SUA), 1936 la Garmisch-Partenkirchen (Germania), 1948 la St. Moritz, 1952
la Oslo (Norvegia), 1956 la Cartina d’Ampezzo (Italia), 1960 la Squaw-Valley
(SUA) şi în 1964 la Innsbruck (Austria).
În istoria olimpismului, a XVIII-a ediţie a J.O. de la Tokyo (Japonia) din
anul 1964 se înscrie ca un moment crucial. Jocurile au reunit 94 de echipe din 95
de ţări (Germania Federală şi Democrată au format o echipă). Pentru prima oară
la jocuri au participat şi 12 ţări din Africa care s-au comportat merituos
câştigând mai multe medalii.
Reprezentanţii României, participând la 13 discipline, au obţinut 12
medalii, dintre care două de aur, 4 de argint şi 6 de bronz şi s-au situat în
clasamentul neoficial pe locul al XII-lea. La Tokyo, Iolanda Balaş cucerea
pentru a doua oară aurul olimpic la săritura în înălţime, cu un nou record :
1.90m. De la prima încercare- 1,86m a stabilit un nou record olimpic (deoarece
la Roma câştigase cu 1.85m), dar nu s-a mulţumit cu atât. A solicitat ridicarea
ştachetei la 1.90m. Pentru prima dată, o femeie încerca să depăşească înălţimea
de 1.90m. A sărit şi şi-a depăşit propriul record devenind, în exprimarea
jurnaliştilor entuziasmaţi, « căprioara Carpaţilor ». Mihaela Peneş cucerea la
doar 17 ani aurul olimpic la aruncarea suliţei, cu un rezultat de 60.54m şi
devenea cea mai tânără câştigătoare de la Olimpiadă. La aceste jocuri, s-au mai
remarcat Lia Manoliu la disc-medalie de bronz, echipa de caiac 4- medalie de
bronz, Aurel Vernescu-medalie de bronz la caiac, echipa de caiac 2 -fete- cu o
medalie de bronz, Hilde Lauer la caiac 1- medalie de argint, Ion Tripşa -
medalie de argint la pistol-viteză...
Olimpiada de la Tokyo a fost Olimpiada recordurilor. S-au doborât 76 de
recorduri olimpice şi 45 de recorduri mondiale. Intensitatea luptei sportive este
ilustrată de faptul că recordurile mondiale au fost stabilite la 16 discipline
sportive masculine şi la 9 feminine. Performanţele au fost atât de înalte, încât la
haltere, înot şi tir, mulţi dintre campionii olimpiadelor trecute nu s-ar fi calificat
în finale. La ştafeta 4x100m, 5 echipe au corectat recordul olimpic iar la pistol-
viteză 8 concurenţi au doborât recordul mondial. (va urma)

Prof. Ilie Popescu III


OLIMPISMUL ?
… este o filosofie de viaţă, afirmând şi armonizând într-un ansamblu echilibrat
calităţile corpului, voinţei şi spiritului. Stabilind alianţa dintre sport, cultură şi educaţie,
olimpismul se doreşte creatorul unui stil de viaţă fondat pe bucuria efortului, a valorii

A decembrie 2006
educative, a bunului exemplu şi pe respectul principiilor etice fundamentale universale.
Scopul olimpismului este acela de a pune mai presus de orice sportul în serviciul
dezvoltării armonioase a omului, în vederea încurajării construirii unei societăţi pacifiste,

D preocupându-se de păstrarea demnităţii umane. În această finalitate, Mişcarea Olimpică

15
organizează ea însăşi sau în cooperare cu alte organizaţii şi în limitele propriilor mijloace,
acţiuni în favoarea păcii.
Împreună, trebuie să medităm la valorile pe care se întemeiază olimpismul şi la
rolul lor în formarea caracterului celor care practică sportul de performanţă. Lumea în

A
care trăim este una în care contează mai mult performanţa şi mai puţin felul în care este
ea obţinută. Tot mai mulţi sportivi cedează presiunii la care sunt supuşi şi fac „pactul cu
diavolul”, apelând la substanţe dopante.

S Transformarea performanţei sportive în marfă şi evaluarea ei în sume cu tot mai multe zerouri denaturează sensul
profund moral al competiţiei sportive şi, până la urmă, îi va îndepărta pe tineri de sport.

T A venit momentul unei redescoperiri a valorilor olimpismului şi pentru o acţiune susţinută în rândul tinerilor care
trebuie să-şi găsească în sport nu doar un mod de a-şi petrece timpul liber şi de a-şi îngriji sănătatea, ci şi un mediu în
care să se maturizeze şi să-şi structureze caracterele. Concurenţa onestă, lupta cu propriile limite fizice dar şi cu

R adversarii, înţelegerea semnificaţiei profunde a devizei “Ai câştigat, continuă! Ai pierdut, continuă!” vor oferi lumii
sportului oameni capabili să-şi asume responsabilităţi şi să-şi urmărească tenace şi fără compromisuri proiectele de
viitor.
A „ Trăim într-o perioadă în care sedentarismul este din ce în ce mai pregnant în viaţa cotidiană. Crosul Olimpic

este o alternativă pentru sănătate, o acţiune care vine să demonstreze că olimpismul nu înseamnă doar participarea la Jocurile
Olimpice, ci şi iniţierea unor programe pentru a induce acel dicton: minte sănătoasă în corp sănătos".( Mihaela Peneş)
Iată de ce Olimpismul va continua să existe, constituind mereu o atracţie pentru oameni, fie ei învingători sau învinşi. Pentru că
în sport, la fel ca în viaţă, important este să participi.

Prof. Magda Morenciu


La 15 august 1858, este dat publicităţii la Atena decretul regal de instituire a Jocurilor
Olimpice, iniţiate şi finanţate de Evanghelie Zappa în capitala Greciei; aceste jocuri sunt reluate în
anul următor, mulţumită unei sume însemnate de bani puse la dispoziţie în acest scop de către „ un
grec din Bucureşti, Evanghelie Zappa”. Ediţie de ediţie, aceste jocuri de la care se mai păstrează
biletele de intrare (începând cu premiera lor din 1859) s-au organizat din ce în ce mai bine,
pregătind „terenul” şi opinia publică pentru adevăratele întreceri de mai târziu. În 1860, Evanghelie
Zappa îşi întocmeşte testamentul în care stipulează în mod clar că o parte a averii sale va fi
destinată organizării din patru în patru ani a întrecerilor olimpice.
Îmbolnăvindu-se grav în anul 1863, Zappa nu a mai putut să reia jocurile, după o olimpiadă,
aşa cum le începuse. De altfel, nici nu ar fi putut din cauza situaţiei interne şi internaţionale a
Greciei. Aşa că urmaşii stipulaţi în testament să-i continue opera le-au organizat nu cu aceeaşi
pasiune şi regularitate ci la intervale mult mai mari, tot la Atena, în anii 1870, 1875, 1888 şi 1889.
Evanghelie Zappa Dacă aceste manifestări naţionale cu o durată de trei decenii, iniţiate de cetăţeanul român
(1800-1865) Evanghelie Zappa şi de colaboratorii săi la Atena nu ar fi existat, Jocurile Olimpice moderne ar fi
apărut mult mai târziu sau nu ar fi apărut deloc.
Cine a fost Evanghelie Zappa? Zappa şi William P. Brookes (medalion, în numărul viitor), fără a se fi cunoscut, au pregătit
lumea pentru instaurarea cu succes a viitoarelor jocuri internaţionale, actualele Jocuri Olimpice.
În 1837, la Pyrgos, nu departe Inscripţiile care amintesc pe Evanghelie Zappa şi pe rudele sale se păstrează în cuprinsul
de Olimpia, Grecia a încercat să reia României doar în judeţul Ialomiţa, în două dintre localităţile aflate odinioară pe întinsul domeniu
ciclicitatea Jocurilor Olimpice, însă funciar Zappa, anume Uleşti şi Broşteni. Inscripţiile de la Broşteni, păstrate în curtea bisericii
lipsa fondurilor a stopat această parohiale Sfântul Nicolae, datează din perioada 1859-1880 şi sunt realizate în limbile română şi
întenţie căreia îi va da curs la Atena, greacă: ,,ACEASTĂ SF. ŞI DUMNEDEIASCĂ BISERICĂ CE SE PRĂDNUEŞTE CU HRAMURILE
peste 22 de ani, Evanghelie Zappa. BUNA VESTIRE, SF. NICOLAE ŞI SF. GHEORGHE ŞI S-AU FĂCUT DIN TEMELIE ÎN DILELE
Deşi i se atribuie o dublă sau PREASFINŢITULUI MITROPOLITU NIFON ŞI ÎN DILELE PREA ÎNNĂLŢATULUI NOSTRU
chiar o triplă origine etnică - D-NU BARBU DIMITRIE ŞTIRBEIU, CU TOATĂ CHELTUEALA D-LUI MARELE SERDAR
română dar şi albaneză şi greacă - EVANGHELIE ZAPPA ŞI S-AU SĂVÂRŞIT la anul 1859”.
Evanghelie Zappa şi-a trăit a doua În imediata vecinătate a lăcaşului de cult, în apropierea zidului sudic, se află locurile de veci
jumătate a vieţii în ţara noastră, ale lui Evanghelie Zappa şi Atanasios Zappa (fratele său), cu monumente -sarcofag şi obelisc-
într-o aşezare din judeţul Ialomiţa, identice constructiv. Mormântul lui Evanghelie, aflat către biserică, are inscripţie atât pe placa ce
la Broşteni, acolo unde a şi trecut în acoperă sarcofagul, cât şi pe două dintre laturile obeliscului.
eternitate cu 141 de ani în urmă. Inscripţia funerară, datând din 19 iunie 1865, prezintă menţiune în limba greacă, săpată în
Jocurile quadrienale concepute marmură pe placa ce acoperă sarcofagul: ,,AICI ODIHNEŞTE PĂCĂTOSUL ROBUL LUI
la Bucureşti şi la Broşteni (Ialomiţa) DUMNEZEU CTITORUL ACESTEI BISERICI EVAGGELIS ZAPPAS RĂPOSAT LA ANUL 1865
de către Evanghelie Zappa sunt IUNIE 19”. Pe monumentul funerar din marmură albă, străjuit de un medalion cu profilul său, se
expresia autohtonă a Jocurilor află o inscripţie-epitaf care se doreşte a fi şi un testament: „Din partea lui Zappas, lumea sa aibă
Olimpice moderne. concursuri olimpice.”

IV Ursache Petru cl. a IX-a A


Despre noi, portarii (i)

Cunoscând importanţa pe care o au portarii într-o echipă de handbal, am fost


preocupat în mod deosebit de alegerea şi pregătirea jucătoarelor specializate pentru acest
post. Datorită numărului mare de portăriţe lansate de mine către handbalul de

A
performanţă din diferite generaţii, am fost “pistonat” de către colegii din ţară, în diverse
ocazii şi momente, să povestesc ce secrete am în reuşita acestei activităţi.
Au trecut mulţi ani şi, în cărţile de specialitate, diverşi autori prezentau ca modele 2006 decembrie
optime pentru performanţă şi portăriţele depistate şi pregătite de mine. Poveştile şi
D

15
secretele mele nu le-am « scris » niciodată, însă le-am dăruit mereu celor curioşi şi
răbdători să mă asculte… Acum, apropiindu-mă vertiginos de pensionare, m-am gândit să
explic « pe limba mea » câteva din aceste secrete despre portari.
Pretenţiile acestor cuvinte aşternute de mine pe hârtie nu sunt nici literare dar nici
ale unui studiu de specialitate, deşi rândurile conţin şi foarte multe sfaturi utile, rezultat al
unei munci de o viaţă.
Mă tot gândesc de unde să încep, scormonindu-mi amintirile… A
Îndrăznesc să încep cu mine, cel mai necunoscut portar al acestei poveşti. Motivul este simplu : eu nu am trădat
niciodată poarta. Din copilărie am respectat şi iubit pe ultimii salvatori şi apărători, când totul pare pierdut în joc, într-o
S
fază de apărare…
Crescut pe « strada principală » fără restricţii de circulaţie, de la căula Bistriţei până la rondurile Gospodinelor,
am gustat momentele sportive ale timpului jucând « miuţa » unde nimeream sau făcând tot felul de năzbâtii copilăreşti.
T
M-am trezit într-o zi, alături de alţi copii, cochetând cu sportul organizat pe terenul de fotbal al unei asociaţii de la
periferia oraşului.
Un tip înalt, slab şi tuciuriu, fost portar, antrenor oficial la copii al echipei, ne tot observa şi ne tot încerca în
R
poartă pe toţi. Când a ajuns la mine, un fundaş central cum mă credeam, mi-a zis după un timp de gândire : « Aici este
locul tău… » Şi acolo am rămas pentru multă vreme: în poartă. A
După mulţi ani, recunosc că « ochiometrul » lui nea’
Stăncuţă era versat şi specializat în această observaţie. Ajungând
profesor şi antrenor de handbal, am început să cresc portăriţe
« după chipul şi asemănarea mea », în lipsa unor aparate de
precizie şi a cărţilor de specialitate. Am descoperit şi educat
multe sportive şi pot spune că am devenit un bun cunoscător în
alegerea şi pregătirea lor. La fiecare generaţie am avut portari de
valoare, deoarece am fost exigent în respectarea şi aplicarea unor
reguli stricte.
Urmărind jocul fetiţelor selecţionate, am observat la unele
o plăcere deosebită de a lupta pentru minge şi de a marca goluri.
Pe parcursul jocului, în funcţie de scor, ele se schimbau în poartă
fără să întrebe profesorul. Aşa poţi descoperi talentele…Dar
trebuie multă atenţie, căci ele sunt foarte utile şi în câmp, la
marcarea golului. Secretul acestei munci stă în posibilitatea de a o
Din practica mea, am observat că mulţi antrenori fixează în vedea pe portăriţă acolo sus, la nivelul marii
poartă jucătoare care nu se descurcă în câmp, uitând de ele ani de performanţe… Urmează mai apoi munca ei serioasă…
zile şi lăsându-le pe un post care nu li se potriveşte. După Deşi există informaţii actuale despre modelele
acumularea unei experienţe în care se vor limpezi anumite portăriţelor de elită, concluzia mea mă determină să afirm
informaţii despre fiecare post, vom şti când vine timpul hotărârii că selecţia nu se face mecanic şi numai aplicând
şi vom aşeza cu responsabilitate jucătoarele pe posturi. « şablonul ». Ar fi o gravă eroare să alegi şi să creşti toţi
Sunt antrenori care au un simţ anume pentru această portarii după aceeaşi metodă. De asemenea, dacă alegerea
activitate de selecţie…Fac această subliniere pentru a se a fost greşită nici o muncă titanică nu compensează lipsa
reconsidera importanţa selecţiei şi a persoanelor implicate în talentului şi a calităţilor.
efectuarea ei. Din observaţiile mele am constatat ce calităţi Plecând de la aceste constatări, începe adevărata
trebuie să aibă portarii. Unele sunt perfectibile odată cu creşterea muncă a antrenorului şi portarului, căci pregătirea acestuia
în vârstă şi experienţă, iar altele mai puţin perfectibile, ţinând de din urmă este grea şi solicitantă. Handbalul trebuie privit
aspectul ereditar. ca o şcoală de educare a voinţei jucătorilor, o şcoală de
Experienţa practică mi-a demonstrat importanţa taliei şi formare a unor caractere puternice, a unei rezistenţe
lungimii segmentelor, din punct de vedere somatic (aspect fizic), specifice la eforturi şi sacrificii, o şcoală de şlefuire a
viteza şi îndemânarea generală, din punct de vedere motric, apoi unor personalităţi umane deosebite.
tupeul şi mai ales curajul şi plăcerea « de a nu lua gol », din Fiecare portăriţă trebuie să-şi cunoască de la început
punct de vedere psihic. Marile portăriţe s-au format din dragoste drumul pe care îl are de parcurs, pentru a obţine succesul
pentru handbal, prin muncă şi dăruire, din lacrimi şi speranţe, din modelului ales. Deci orientarea către un ideal, către un
victorii şi înfrângeri. scop, influenţarea spre unele aspiraţii, motivaţia muncii
Întorcându-mă în timp şi amintindu-mi de aşa numita grele care va urma, trebuie educate de la început prin
activitate de selecţie, constat că niciodată nu am « bâjbâit » discuţii ce au la bază exemplul sportivelor consacrate.
portăriţele ci am închis ochii şi le-am « văzut » în viitor. (va urma)

Prof. Ovidiu Toc V


Dupà Sperante, medalii…

-Handbal bÃieti-
După o lungă pregătire începută în vară cu antrenamente grele, a venit şi

A decembrie 2006
momentul competiţiilor. Încrezători şi bine pregătiţi, am pornit în luna
septembrie în primul turneu care a avut loc la Botoşani.
Emoţiile au fost foarte mari deoarece debutam în campionatul acesta şi au
D

15
atins punctul maxim cu ocazia primului meci…Am reuşit însă să ne mobilizăm
şi am câştigat de fiecare dată.
Tot în această toamnă, şi echipa de juniori I a debutat cu o victorie
categorică în acelaşi oraş. Aici meciurile nu se desfăşoară sub formă de turnee ci
sub formă de etape, aşa fiind organizat campionatul de către FRH.
A La echipa de juniori II, a urmat turneul de la Iaşi, unde sportivii şi-au trecut
în cont toate victoriile.

S După aproximativ o lună, a venit vremea turneului de acasă unde a fost realmente oferit un spectacol
handbalistic.
T ***
Aşadar, echipa de handbal formată din elevii claselor a IX-a B şi a X-a B şi coordonată de prof. Răzvan

R
Caba a câştigat consecutiv trei turnee importante: la Botoşani, la Iaşi şi la Piatra Neamţ unde meciurile cu
cele cinci echipe (LPS Iaşi, LPS Vaslui, LPS Botoşani, LPS Suceava, LPS Roman) au fost câştigate cu
peste zece goluri avans, de fiecare dată. Cei mai buni marcatori au fost Amihăesi Silvian, Bursuc Iulian şi
A Gălbează Alexandru, ei înscriind peste jumătate din golurile acestor trei turnee.

Echipa de juniori I şi-a respectat « blazonul », învingând echipele din Focşani, Iaşi, Vaslui şi urmând să mai joace în
ultima etapă a turului cu echipa Sucevei.
Ne bucurăm că sportivii pietreni ocupă locurile fruntaşe, obiectivul lor fiind clasarea pe podium. Să le urăm deci succes jucătorilor :
Amihăesi Silvian, Busuioc Iulian, Gălbează Alexandru, Puşcaşu Mădălin, Ţigănaşu Cosmin, Vulpoi Ştefan, Gheorghiu Marius,
Meteleagă Marius, Belchim Andrei, Urzică Vasile-Andrei, Giotoiu Raul, Axinia Alexandru, Ionel Ştefan, Ivănescu Claudiu şi…portarilor
Popa Răzvan şi Curcă Gheorghiţă.
Axinia Alexandru cl. A ix-a b
Belchim Andrei cl. A x-a b

Nemulţumite de ultimul rezultat, am plecat spre casă cu


gând ca în turneul final să jucăm cu mai multă dăruire.
Timpul a trecut şi, în perioada 24-28 mai 2006, s-a
desfăşurat finala în acelaşi oraş. S-au întâlnit echipele : LPS
Roman, Extrem Baia Mare, GS Transilvania-Oradea,
CSS4 Bucureşti, CSS Drobeta Turnu Severin, LPS
Banatul Timişoara, LPS Piatra Neamţ şi CSS Caracal.
La finalul turneului, clasamentul arăta astfel :

1. CSS Caracal
2. CSS Drobeta Turnu Severin
3. LPS Piatra Neamţ
4. Extrem Baia Mare
5. GS Transilvania Oradea
6. CSS4 Bucureşti
7. LPS Roman
8. LPS Banatul Timişoara
-Handbal fete-
Încet, încet… ne-am apropiat de turneul semifinal, Acest loc III nu ar fi fost ocupat de noi fără ajutorul şi
emoţiile au fost din ce în ce mai mari dar am ştiut că ne-am îndrumarea atentă şi plină de profesionalism a antrenorilor
pregătit mult şi că munca depusă va da roade. noştri Loredana Bulache şi Dumitru Samson care au fost şi
Acest turneu s-a desfăşurat în perioada 12-14 mai 2006 la sunt alături de noi şi care ne-au călăuzit pe drumul victoriei.
Caracal în grupa I şi a adunat echipe ca CSS Caracal, LPS Handbalistele echipei LPS Piatra Neamţ sunt : Sandu
Buzău şi CSS Slatina. Echipa noastră s-a clasat pe locul Ana Maria, Corchez Mădălina, Antoce Andreea, Herlea
al II-lea, obţinând un golaveraj de 4 puncte. Roxana, Leonte Alexandra, Marariu Cristina, Marian
Primul meci a fost jucat pe 12 mai cu echipa LPS Buzău Bianca, Măzărianu Ioana, Pavelescu Ana-Maria, Staicu
pe care am învins-o cu scorul de 23-18. Al doilea meci, jucat Elena, Ştefan Petrina şi Ţăpeanu Raluca.
pe 13 mai cu echipa LPS Slatina, s-a finalizat cu scorul de Obţinerea medaliei de bronz a însemnat pentru noi o
24-14. Al treilea şi ultimul meci din acest turneu, jucat contra mare bucurie dar anul acesta sperăm să purtăm la gât
echipei gazdă, CSS Caracal, s-a încheiat cu înfrângerea medalii mai strălucitoare…Vă promitem că o să luptăm
echipei LPS Piatra Neamţ cu scorul de 19-17 . pentru…ce e mai bun !

VI Herlea Roxana cl. a IX-a B


VIS FRÂNT
« Ai învins, continuã! Ai pierdut, continuã! »
F. Nansen
Fiecare nouă generaţie de handbalişti juniori aşteaptă cu nerăbdare
momentele în care poate să-şi măsoare forţele în turneul final al unui
Campionat Naţional. Pentru a ajunge între cele 8 echipe calificate, juniorii
2006 decembrie A
III de la LPS Piatra Neamţ au parcurs un drum greu, cu multe victorii-
D

15
unele confortabile, altele pe muchie de cuţit- dar şi cu unele eşecuri mai
puţin plăcute.
Plasată la începutul Campionatului 2005-2006 într-o grupă alături de
LPS Iaşi, LPS Suceava, LPS Botoşani şi LPS Vaslui, echipa noastră a
reuşit să încheie pe poziţia a doua după turneele din cele cinci oraşe. A
Această poziţie ne-a calificat într-una din cele patru grupe ale turneului semifinal, desfăşurată în
oraşul Brăila. După meciuri aprig disputate, am câştigat toate cele trei jocuri cu LPS Roman, Grupul
S
Scolar 1 Mai Ploieşti, LPS Brăila şi ne-am calificat la turneul final al juniorilor III de la Oradea din
24-28 mai 2006.
T
Cele două serii au fost compuse din LPS Piatra Neamţ, CSS Sighişoara, LPS Suceava şi
Extrem Baia Mare (seria I) şi Scoala generală 3 Adjud, LPS Roman, Activ Oradea şi CSS ROM R
CRI Braşov (seria a II-a). Deşi ne-am străduit cât am putut de mult, n-am reuşit să câştigăm nici un
meci şi am încheiat pe locul al VIII-lea. A
Cei 4 A ai performaNTei (II)
-Antrenamentul-

Continuând abordarea temei pe care am început-o în


numărul trecut al revistei, acum vă prezint unul dintre cei 4
factori favorizanţi ai performanţei, cel mai cunoscut vouă şi
cu care vă confruntaţi zi de zi: ANTRENAMENTUL.
Antrenamentul sportiv este în majoritatea cazurilor un
proces instructiv-educativ BILATERAL, deci se desfăşoară
cu largul concurs al celor 2 factori implicaţi: antrenorul şi
sportivul.
În sportul de performanţă, această relaţie antrenor-
sportiv este sau ar trebui să fie foarte importantă şi puternică,
ţinându-se cont de obiectivul final ce se urmăreşte şi anume
formarea unui sportiv sau, după caz, a unei echipe
Am fost dezamăgiţi...Dar însăşi participarea la competitive, echipă capabilă să obţină rezultate deosebite.
primul nostru turneu final din carieră, printre cele mai De multe ori, acest antrenament este privit de către
valoroase opt echipe din ţară, a constituit o mare sportivi ca pe o corvoadă, ei neînţelegând că, fără sacrificii
performanţă. Nu-i puţin lucru ca din peste 40 de echipe făcute de bunăvoie şi cu un scop bine definit, nu se poate
ce s-au prezentat la startul competiţiei, să te situezi pe realiza nimic în viaţă.
locul al VIII-lea la terminarea ei. A fost o experienţă Antrenamentul se poate realiza şi ca activitate
frumoasă şi plină de învăţăminte. Pentru participarea în independentă, activitate ce se desfăşoară fără prezenţa
Campionatul Naţional de juniori II, va trebui să ne antrenorului, însă numai după o anume experienţă a
pregătim şi mai atent, corectând greşelile pe care le-am sportivului, acumulată în timp.
sesizat şi punând cât mai în evidenţă atuurile noastre. Nu mi-am propus să fac o prezentare pur teoretică a
În toată această grea aventură, la rezultatele antrenamentului, aceasta putând fi găsită în orice manual de
echipei au contribuit următorii sportivi: portarii Severin Teoria antrenamentului sportiv ; vreau doar să subliniez
Cozma şi George Coşmagă şi jucătorii de câmp importanţa relaţiei antrenor-sportiv şi să întăresc faptul că,
Cosmin Ţigănaşu (223 goluri), Florin Creţu (131 dacă tu ca antrenor sau ca sportiv nu îţi respecţi munca, nu te
goluri), Marius Gheorghiu (125 goluri), Andrei aştepta să o facă alţii.
Abalaşei (110 goluri), Ştefan Ionel (52 goluri), Ionuţ Vom vedea în tabletele din numerele următoare ale
Bârliba (35 goluri), Claudiu Ivănescu (32 goluri), revistei strânsa corelaţie dintre antrenament şi ceilalţi
Dragoş Săvescu (19 goluri), Sorin Apetrei (6 goluri), factori favorizanţi ai performanţei: aptitudinea, atitudinea
Petru Bursuc (1 gol), Adrian Darie (1 gol), Alexandru şi ambianţa.
Macovei, George Gavriliu, Radu Herlea şi Dragoş
Humenuc. PrOF. CARMEN DULGHERU

Prof. Doru Şerpe VII


Selectia copiilor pentru practicarea organizatÃ
a jocului de handbal În 7 (Ii)

Copiii reţinuţi după selecţia primară vor participa la mai multe antrenamente bine
organizate şi cu un conţinut adaptat la scopul propus. În această perioadă, prin

A decembrie 2006
exerciţii şi jocuri accesibile (proprii lecţiilor de iniţiere) vom urmări în ce măsură se
formează deprinderile sportive propriu-zise şi numărul acestora, lucru care ne oferă
posibilităţi de comparare pe o bază mai concretă de apreciere.
D În afara observaţiilor şi aprecierilor referitoare la formarea deprinderilor exersate,

15
colectivul de copii va trebui să treacă normele de control menite să întregească
tabloul calităţilor fizice pe care jocul de handbal le solicită. În acest sens, se pot
folosi: aruncarea mingii de oină sau de handbal la distanţă, alergarea de viteză pe
30-50 m, săritura în lungime cu măsurarea de la locul bătăii, etc.

A O apreciere precisă şi completă în vederea selecţionării presupune, în mod


obligatoriu, efectuarea unor măsurători antropometrice şi stabilirea câtorva indicii

S fiziologice: talie, greutate, perimetru toracic, elasticitate toracică, ritm cardiac, tensiune arterială, frecvenţă
respiratorie, ventilaţie pulmonară.

T Datele înregistrate de-a lungul întregii perioade de selecţie vor fi interpretare şi apreciate astfel încât să
permită alegerea celor mai dotaţi fizic care deprind mai uşor şi mai temeinic elementele, posedând în acelaşi
timp şi calităţi psihice corespunzătoare (cu relativitatea subiectivităţii admise). Cu ei se va alcătui apoi lotul ce
R urmează a fi pregătit pentru activitatea de performanţă.
Selecţionarea se face şi în funcţie de asigurarea repartizării viitoare a jucătorilor pe posturile impuse de

A
cerinţele jocului. Astfel, în lotul selecţionat este necesar să existe copii cu o talie mai înaltă, robuşti, cu forţă de
aruncare, ei reprezentând viitorii jucători „de la 9 m”.

În acelaşi timp, colectivul va include şi copii rapizi,


îndemânatici, decişi şi curajoşi pentru jocul de semicerc. În
vederea alegerii conducătorilor de joc, vor fi selecţionaţi copiii
care s-au dovedit îndemânatici, cu spirit inventiv, echilibraţi în
mişcări şi acţiuni, decişi şi întreprinzători.
Pentru postul de portar, ne vom opri asupra celor dezvoltaţi
armonios, cu talie mai înaltă şi, în general, cu segmente lungi,
îndemânatici, cu viteză de reacţie şi execuţie şi cu mult curaj.
Referindu-ne la complexitatea probelor ce impun
selecţionarea, trebuie să luăm în considerare şi situaţia la
Volei feminin învăţătură, respectiv posibilităţile intelectuale, fapt ce poate
uşura sau îngreuna întregul proces de instruire, date fiind
Echipa de volei feminin Unic-LPS Piatra Neamţ a obţinut necesitatea participării la un număr mai mare de antrenamente şi
rezultate remarcabile, atât la junioare cât şi la divizia A2. Până anul
obligativitatea însuşirii noţiunilor abstracte legate de cerinţele
acesta, echipa nu participa decât la campionatul de divizia A şi de
tacticii jocului de handbal.
junioare, însă acum preşedintele clubului, Vasile Ouatu, a hotărât
înscrierea şi în campionatul diviziei A2, pentru ca tinerele jucătoare
În perioada de selecţie, ca de altfel în întreaga activitate cu
să acumuleze cât mai multă experienţă în numeroasele jocuri care juniorii şi copiii, profesorul sau antrenorul trebuie să folosească
vor fi disputate. cele mai corecte metode, să dea dovadă de tact pedagogic şi
Din lotul echipei de junioare fac parte : Chirilov Florina competenţă profesională, să iubească copiii şi să le creeze astfel
(căpitan şi componenţă a lotului naţional), Lupaşcu Veronica, condiţiile optime de pregătire.
Curcă Liliana, Ştefu Ioana, Marin-Iliescu Andreea, Cioangă În funcţie de evoluţia lor, copiii pot fi împărţiţi pe grupe
Roxana, Lungu Cătălina, Dumitru Andrada şi Racu Bianca. diferenţiate ca vârstă, pregătire şi posibilităţi. În cazul depistării
După cum bine se ştie, fetele nu au stat degeaba şi s-au unor noi elemente, acestea vor fi repartizate în funcţie de
antrenat din greu în acest an, reuşind să le « sufle » titlul de calităţi, în grupe corespunzătoare.
campioane naţionale eternelor rivale de la Metal Galaţi. Şi în Dacă profesorul sau antrenorul intenţionează să alcătuiască
actualul an competiţional obiectivul fetelor este menţinerea titlului un lot de mare perspectivă, selecţia copiilor se poate prelungi pe
de campioane la Piatra Neamţ, acest lucru fiind posibil şi cu ajutorul parcursul unui an întreg, timp în care procesul de instruire şi
jucătoarelor achiziţionate în această vară : Ştefu Ioana, Marin- antrenament se va desfăşura în mod normal.
Iliescu Andreea, amândouă venite din Brăila şi Cioangă Roxana, În general, copiii care se încadrează în activitatea sportivă
venită din Cernavodă. organizată şi susţinută tind să devină sportivi „fruntaşi” şi sunt
În urma meciurilor disputate până acum, echipa condusă de dispuşi să accepte condiţiile impuse de părinţi şi antrenori
doamna Mihaela Voivod şi de domnul profesor Viorel Roşioru se privind participarea la antrenamente şi competiţii numai dacă
clasează pe primul loc la junioare şi pe locul al II-lea la divizia A2,
obţin rezultate bune la învăţătură şi dacă au o comportare
însă urmează meciuri decisive pentru clarificarea clasamentului
final.
demnă.
Acestea fiind spuse, fetele vă aşteaptă în număr cât mai Antrenorul are datoria de a menţine permanent legătura cu
mare, pentru a le susţine la derby-urile ce vor urma. Atât la şcoala şi familia pentru a cunoaşte situaţia la învăţătură şi
junioare cât şi la divizia A2, meciurile se dispută la sala LPS din comportarea copiilor, în general. Evidenţa activităţii
Strada Obor. antrenorului sau profesorului trebuie să cuprindă în egală
măsură rezultatele sportive cât şi pe cele ale activităţii şcolare.
Curcà Liliana şi Lupaşcu Veronica (xii a)

VIII Prof. Rãzvan caba


Drum... de campion

Fiecare sportiv doreşte să devină campion şi fiecare antrenor speră


ca sportivii lui să-şi vadă dorinţele împlinite şi, în cele din urmă, să le
aprecieze semnificaţia.
În realizarea planurilor lor, sportivii trec prin niveluri diferite ale
2006 decembrie A
pregătirii în vederea competiţiei, având adesea de depăşit condiţii
precare, ceea ce de obicei măreşte atenţia cu care sunt considerate D
obiectivele.
Aş dori să împărtăşesc cititorului câteva gânduri legate de
antrenamentele ce trebuie desfăşurate pe distanţe prea scurte pentru a
crea cu adevărat senzaţia identitătii cu situaţia competiţională.

În micul nostru oraş, se află lacul de


15 A
S
acumulare Bâtca Doamnei, construit de
mâna omului. Pe malul lacului, e baza
nautică a Clubului Ceahlăul- LPS Piatra
T
Neamţ. Deşi nu măsoară decât 1200m în
linie dreaptă, s-au reuşit aici rezultate R
deosebite.
Competiţiile de canotaj
desfăşoară pe distanţa de 2000m dar
se A
există mai multe explicaţii şi pentru
reuşitele noastre. În componenţa
echipajelor victorioase intră sportivi
pasionaţi care, în cele mai multe cazuri,
au făcut dovada posibilităţilor de înaltă
performanţă. Ei înţeleg necesitatea
pregătirii specifice pe tot parcursul
anului, înţeleg competiţia şi cum trebuie
să se antreneze pentru aceasta.
Stăpânirea elementelor de tehnică
este întotdeauna esenţială pentru
asemenea nivel de performanţă, iar în
cazul nostru antrenamentele pe distanţă
scurtă solicită şi mai mult echipajele în
însuşirirea tehnicilor corecte.
Anul 2006 ne-a adus rezultate
deosebite la Campionatele Mondiale de
la Amsterdam unde s-a obţinut un loc I
(primul titlu de campioane mondiale)
prin sportivele Harpa Andreea şi Dociu
Mihaela, un loc VI (Puşcaşu Florin) şi
un loc VIII (Constantin Loredana). La
campionatele naţionale şi şcolare, au fost
câştigate 18 medalii de sportivii: Harpa
Andreea, Dociu Mihaela, Puşcaşu
Florin, Constantin Loredana, Dâmbu
Lucian, Jireghie Oana, Costea Cristina,
Modrea Florina, Căldare Alexandra,
Ţapu Ionela, Cojocaru Nicoleta, Coca
Andreea, Muscalu Anca.
În numerele viitoare ale revistei,
vom descrie tehnica vâslitului ce poate fi
practicată de fiecare elev, cu speranţa că
el se va afla cândva într-o barcă
însuşindu-şi pregătirea teoretică şi
îmbinând-o în mod fericit cu cea
practică. (va urma)

Prof. Valentin gavril IX


ROLUL EDUCatIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN FORMAREA PERSONALItatII UMANE
ŞI ObtINEREA PERFORMAntELOR PROFESIONALE

O încercare de a sintetiza rolul educaţiei fizice şi sportului în formarea personalităţii umane este
grea şi riscantă. Este grea deoarece se încearcă aproprierea a două domenii diferite: unul
preponderent teoretic, analitic, raţional care pleacă de la experimente riguroase şi bine fundamentate

A decembrie 2006
înainte de a face paşi în explicarea psihicului uman, celălalt, practic prin excelenţă, dornic să
exploreze şi să împingă cât mai sus limitele rezistenţei fizice şi psihice ale individului.
Este o încercare riscantă deoarece există pericolul de a-i nemulţumi atât pe psihologi cât şi pe

D
antrenori şi sportivi. Cu toate acestea, date fiind numeroasele posibilităţi de interpretare a

15
fenomenului sportiv prin prisma psihologiei, mi-am asumat riscul în speranţa unui demers folositor
atât educativ cât şi informativ.
În ultimele decenii s-a observat o dinamică de excepţie a proceselor de integrare, provocată de
evidenta labilitate a structurilor sociale existente şi de multiplul spor al factorilor culturali, educativi
şi ideologici. Unul din aceşti factori este sportul care se bucură de o atenţie deosebită în procesul

A
integrării pe planurile diferite ale vieţii sociale.
De unde reies valorile sportului ca factor de integrare socială? Care sunt planurile unde se
manifestă funcţiile de integrare ale sportului? În ce se materializează ele? Aşa cum arată rezultatul

S cercetărilor anterioare, relaţiile create în cercurile participanţilor la diverse întreceri sunt neobişnuit de durabile şi exercită un rol
însemnat în formarea microstructurii sociale.

T
Sportul este acea formă a jocului dinamic, care este legată de întrecere şi rivalitate, coordonată şi supusă unui întreg arsenal de
reguli şi îndatoriri vizând această rivalitate. Spre deosebire de jocurile şi manifestările dinamice care au un caracter de acţiune locală şi
sporadică, sportul este un joc permanent. El reprezintă permanenta aspiraţie spre depăşirea rezultatelor obţinute în comparaţie cu

R
realizările celorlalţi. Astfel, relaţiile create de sport sunt foarte variate şi manifestă tendinţe de rapidă răspândire, neţinând cont de
barierele ridicate de vârstă. Din acest punct de vedere nici o activitate culturală sau de instrucţie nu se poate compara cu sportul.
***
Încercând o particularizare în domeniul nostru, am putea aprecia că prin sistemul de educaţie fizică şi sport se înţelege ansamblul

A unităţilor organizatorice şi al conţinutului activităţilor acestora concepute corelativ pe plan naţional, în scopul perfecţionării prioritare

a dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice în rândul tuturor categoriilor de nivelul unei comunităţi; respectul reciproc, înţelegerea, prietenia sunt valori ce
populaţie umană, prin concordanţă cu comanda socială prezentă şi de sintetizează şi exprimă credinţă în virtuţile sportului.
perspectivă. Acestea l-au făcut pe Pierre de Coubertin să-şi înscrie numele între
80 Prin prisma acestei definiţii adaptate, se poate afirma fără dubii că în făuritorii de poezie, înaltele sale aspiraţii găsindu-şi expresia în celebra Oda
România a existat un bun sistem de educaţie fizică şi sport. Sistemul există sportului : „O sport...tu eşti pacea/ Tu stabileşti legături fericite între
şi în prezent, deşi sunt vizibile unele dereglări determinate de factori popoare/ Apropiindu-le prin cultul puterii îngrădite,/ Organizate şi
conjuncturali, inclusiv de inexistenţa - mult timp - a unor legi specifice şi, stăpâne pe ea Însăşi./ Prin tine tineretul lumii învaţă să se respecte/ Şi
7mai
0 ales, de nerespectarea legilor existente. Cercetările efectuate au scos în
evidenţă faptul că sistemul de educaţie fizică reprezintă „ sistemul de idei,
astfel diversitatea calităţilor naţionale/ Devine izvorul unei glorioase şi
paşnice întreceri//”. O convingere care înalţă sportul la rang de artă. O artă a
metode şi mijloace structurale după principii unitare în vederea realizării eforturilor şi a răgazului deopotrivă în care omul se descoperă pe sine, nefiind
unor obiective politice, sociale şi biologice ale educaţiei fizice”. decât ceea ce poate şi neavând decât ceea ce a luptat să aibă. O fermă
În perioada actuală, rezultatul sportiv de performanţă are următoarele convingere ce l-a făcut pe Pierre de Coubertin să ridice sportul la rang de
6caracteristici
0 : se consideră drept un factor de prestigiu internaţional al „joc divin” ce umple timpul liber cu o avuţie gratuită, un joc şi un răgaz în
unei naţiuni, constituie un element de recunoaştere şi acceptare a simpatiei care loialitatea întrecerii se desăvârşeşte prin respect, prin prietenie.
şi de contracarare socială cu multiple implicaţii benefice, este un factor ce Paralel cu formarea culturii sportive se fundamentează o concepţie
contribuie la cerinţele civilizaţiei umane, determină guvernele şi optimistă despre om şi viaţă prin insuflarea încrederii în forţele proprii, în
5parlamentele
0 unor ţări, indiferent de orientarea politică, de a se implica capacitatea de a depăşi propriile performanţe sau momente de dificultate, prin
direct prin asigurarea sprijinului strategic material în favoarea sportului de stimularea capacităţii de muncă şi de creaţie socială.
performanţă, impune ca state „mari” şi „mici” indiferent de gradul de ***
dezvoltare şi întindere geografică să arunce „totul” în lupta pentru medalii, Integrarea socio-profesională a absolvenţilor Liceului cu Program
în confruntările de anvergură. Sportiv din perioada 1995-1999:
40 În cadrul competiţiei ponderea factorilor psihici, fizici şi sociali diferă, Promoţia 1995-1999 ( 239 absolvenţi - promovabilitate BAC 97,2 % )
36
atât în funcţie de specificul ramurilor de sport şi probelor sportive dar şi de
forma de organizare a sportului. Baza desfăşurării competiţiilor sportive o
Studii absolvite Nr. %
30
reprezintă regulamentul competiţional care stabileşte, printre altele,
3hotărâri
0 privind repartizarea după vârstă, sex, categorii de performanţă, Studii superioare-
72 30
condiţii de participare, anunţarea drepturilor financiare ale participanţilor, educaţie fizică şi sport
costurile, modul de evaluare şi desfăşurare. Indiferent că este vorba de Studii superioare alte
41 17
sport de performanţă, sport pentru toţi sau sport adaptat, comparaţiile specializări
calitative sunt caracterizate de aspiraţiile spre rezultate superioare şi de
2emoţiile
0 inerente unei astfel de activităţi. Rezultatul 17 obţinut, bucuria Şcoli postliceale 26 11
resimţită pe durata acţiunilor competiţionale, înainte sau după acestea, pot Încadraţi în producţie la
85 36
încuraja sportivii în continuarea pregătirii şi pot declanşa noi obiective. terminarea liceului
11
Plecaţi în străinătate la
10 *** 15 6
terminarea liceului
Relaţia antrenor-sportiv, este un edificiu care se construieşte greu, 6
minut cu minut, în antrenamente şi meciuri, în viaţa de toate zilele şi
solicită multă muncă, talent şi răbdare. Pe cât de greu se construieşte acest * statutul familial şi mediul de rezidenţă: provenienţa absolvenţilor - mediu
edificiu, pe atât de uşor se năruie, fiindcă şi antrenorul şi sportivul sunt rural - 5%, mediu urban - 95%; * statutul social al familiilor absolvenţilor:
0
oameni, cu trăiri şi sentimente complexe. Sportivul cere mereu sprijin şi studii medii, venit mediu şi sub mediu - 89%, studii superioare, venit mediu
încurajare, atenţie şi recompensă, iar câteodată vrea toate acestea fără să şi peste mediu - 11%; * familii de foşti sportivi de performanţă - 12,5% ;
1 [...]Din totalul de 239 de absolvenţi din perioada 1995-1999, 15%
depună un efort constant, manifestând uneori şi un periculos
conservatorism. continuă şi astăzi să practice sportul de performanţă la diverse cluburi din ţară,
inclusiv la cluburile din municipiul Piatra Neamţ şi judeţul Neamţ. La nivelul
Studii superioare-educaţie fizică şi sport
Sportul trebuie să fie condus eficient şi să aibă la bază o ideologie: o
ideologie a cărei tablă de valori socio-morale se opune profitului cu orice
Studii superioare alte specializări
Liceului cu Program Sportiv din Piatra Neamţ, 4 dintre colegii profesori de
educaţie fizică şi sport sunt absolvenţi ai liceului din acea perioadă.
Şcoli post-liceale
preţ, publicităţii, utilitarismului sau dorinţei de exercitare a dominanţei
disimulate; o ideologie şi o filozofie coerente ce menţin emulaţia şi
Încadraţi în producţie la terminarea liceului
Datorită calităţilor fizice, psihice şi intelectuale ale elevilor noştri,
dorinţei, priceperii şi dăruirii profesorilor antrenori, LPS Piatra Neamţ se află
Plecaţi în străinătate la terminarea liceului
cooperarea la cote controlabile, care promovează superioritatea prin
selecţie democratică, nediscriminatorie a performanţei şi performerilor la pe primele locuri în clasamentul liceelor de profil din ţară.

X Prof. Vasile filimon (fragmente din teza de gradul I)


Mitul lui Prometeu în literatura românÃ
În lirica şi dramaturgia românească, calea receptării mitului prometeic a fost deschisă de
Tudor Vianu prin studiul Mitul prometeic în literatura română în care sunt menţionaţi clasicii
literaturii antice universale dar şi scriitorii români care au încercat să îmbogăţească cu noi sensuri
şi semnificaţii povestea antică. Într-o primă etapă a valorificării sale, mitul se regăseşte în poeziile
lui Nicolae Iorga şi dramaturgia lui Victor Eftimiu. Îl vor prelua apoi Al. Philippide, Vasile
Voiculescu, Ion Minulescu, Tudor Arghezi, G. Călinescu şi generaţia poeţilor contemporani prin
reprezentanţii ei de marcă Marin Sorescu şi Adrian Păunescu. Octavian Paler afirmă:”Fără
2006 decembrie A
D
orgoliul titanului, cerul ne-ar omorî. Acest orgoliu e focul”. Nicolae Balotă îl compară pe

15
Hyperion al lui Eminescu cu Prometeu iar Vasile Voiculescu îşi acoperă eroul de un titanic orgoliu,
făcându-l capabil de aşteptarea izvorârii focului din propriul suflet şi refuzul de a-l fura de la zei. În
Cântare Omului, Tudor Arghezi renunţă la convenienţele mitice: eroul arghezian este şi un
răzvrătit şi un creator de univers, în aceeaşi măsură (La stele, Flacăra păzită, Născocitorul). Marin
Sorescu recurge la demitizare, coborându-şi eroul pe pragul nelămuririlor în planul suferinţei fizice

A
şi pe buze cu o întrebare obsesivă: „De ce ficatul?” În Filosofia culturii, Tudor Vianu aşază mitul
prometeic la baza creaţiei culturale moderne: ”Pentru moderni, lumea este o devenire perpetuă.
În acest mobilism al lumii se poate înscrie cu mai mult rost firesc fapta titanului reformator.”

De-a lungul mileniilor, Prometeu a rămas acelaşi, numai modalitatea de receptare a mitului este mereu alta. În „biografia”
titanului antic se consemna ca faptă exemplară formarea omului şi a societăţii, cu atributele sale religioase, literare, artistice şi
S
T
politice. Existenţa eroului modern e îmbogăţită cu descoperirea pasiunii de a transforma lumea. Mitologia şi credinţele populare, cu
ecouri exemplare în întreaga artă universală, au reuşit zugrăvirea chipului titanului răzvrătit: de la Michelangelo, Rubens, Ribera,
Tizian şi Brâncuşi la Beethoven, Liszt, Saint Saëns şi Honegger, marii oameni de cultură au fost fascinaţi de impozanţa acestui

R
erou şi, de ce nu, de atitudinea prometeică a omului universal.
În arta cuvântului, mitul lui Prometeu a devenit sinonimul ideii de evoluţie a omenirii găsindu-şi ilustrarea în toate genurile
literare din toate epocile. Arhetipul simbolic Prometeu, trecând prin toate modurile ficţionale, sistematizate pe cercul mitologic al lui
N. Frye şi supunându-se funcţiilor simbolului enumerate de J. Chevalier, se află într-o continuă metamorfozare de esenţă tipologică,
metamorfoze ce devin embleme ale epocilor în care arhetipul a fost recreat: Prometeul hesiodic al hybris-ului, Prometeul eschilian
A
victimă (pharmakos-ul), reformator al religiei jupiteriene, Prometeul - Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în
platonic, reparator al creaţiei ratate de Epimeteu, Prometeu al originalităţii legătură cu tema propusă.
creaţiei literare a lui Lucian din Samosata, Prometeul exploziei -Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă
personalităţii geniului, ridicându-se până la iconoclasm, al lui Goethe, din este cazul, de una din cele propuse de elevi.
perioada “Sturm und Drang”, Prometeul extravertit, activ şi pragmatic al
Prometeu
-Se vor nota ideile în timpul alocat (10-15 minute).
lui Goethe, din opera clasică, Prometeul byronian al imploziei
Plamada
personalităţii geniului romantic, bazat pe sine însuşi, Prometeul celor trei Reguli:
mea creat
feţe ale Iubirii, de humede Shelley, Prometeul introvertit, vizionar şi …
mesianic, al lui Spitteler, tipul contemplativului epocii neoromantice de - Scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie !
tranziţie spre expresionism, Prometeu, geniul izgonit de lume, aflat în criza - Nu judecaţi / evaluaţi ideile produse, ci doar notaţi-le !
identităţii eului creator din poemul dramatic expresionist al lui Al. … - Nu vă opriţi până nu epuizaţi toate ideile care vă vin în minte, insistaţi
Philippide, Prometeul infernului absurdului al lui Albert Camus care până apar idei noi!
declară “Mă revolt, deci suntem”, Prometeul, ambasador ludic al actului - Lăsaţi să apară cât mai multe conexiuni între idei!
gratuit, al lui A. Gide...
lume

- Nu limitaţi numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea!
De ce mitul lui Prometeu? Actul "creării", perceput din perspectivă ***
artistică şi nu procreativ-umană, este un act de răzvrătire...Trecerea … După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi
realităţii obiective prin filtrul imaginaţiei artistului, presupune traversarea legăturile create pentru a dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL
căii sinuoase a descoperirii şi curgerea printr-un proces ireversibil al PROPUS (Poetul este un creator de lume asemenea titanului Prometeu).
"Cunoaşterii". Ai cunoscut şi nu mai poţi uita! Încercarea depăşirii Prin acest exerciţiu se încurajează participarea întregii clase. Poate fi
condiţiei planimetrice, lipsite de altfel la majoritatea dintre noi de folosit cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut dar şi pe parcursul
perspectivele înălţării, nu poate fi decât un act prometeic, mai mult ori mai predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi.
puţin dirijat de artist. Poate că, în măsura în care ne autodescoperim,
POETUL- DEMIURG
influenţăm şi marca prometeicului din noi. Cred că această tendinţăPROM e mai ETEU Efectele metodei:
mult un drum către autodistrugere (prin autocontemplare) şi nu către
acceptarea valorii din noi ca pe un dat din afară. -Stimulează conexiunile dintre idei.
De ce mitul lui Prometeu? Pentru că în fiecare individ stă ceva din -Evidenţiasă modul propriu de a înţelege tema aleasă.
sămânţa încordării titanice, în măsura în care individul înţelege ideea de -Realizează asociaţii sau relevă noi sensuri ale ideilor.
"luptă" de "răzvrătire" de "negare" a propriei limitări. Pentru că fiecare -Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, deprinderi şi convingeri.
individ tinde către eliberare. Nu e o eliberare hyperionică de "veşnicul
ieri" ci una "adamică" de incertul "mâine". Individul prometeic nu e aflat Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o
în ipostaza "tâlharului de veşnicii", pentru el eliberarea nu presupune provocare şi determină o întrecere în a descoperi noi conexiuni legate de
detronarea Divinităţii. Căci, acest gând al tulburării veşniciei nu e decât interpretarea mitului lui Prometeu..
atributul diavolului, unicul (din perspectiva creştină) râvnitor la
Dumnezeire. Insul prometeic e răzvrătit înăuntru nu înafară. 9 Elevii vor fi grupaţi în semicerc la mesele de lucru.
9 Fiecare va avea o foaie pe care va construi propriul
***
“ciorchine” - completat şi de conexiunile făcute de colegi.
a. Tehnica (metoda) ciorchinelui:
9 Participarea la completarea foii comune va fi
Este o tehnică de predare - învăţare menită să încurajeze elevii să dirijată de profesor, care trebuie să-i încurajeze pe toţi elevii.
gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Este, de asemenea, o 9 La finalul exerciţiului, se va comenta întreaga
modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor structură cu explicaţiile de rigoare.
însuşite anterior şi o tehnică de căutare a drumului spre acumularea de
cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut. Facilitarea învăţării:

Realizare: (clasa a XI-a, textul liric) ¾ profesorul pune la dispoziţia elevilor imagini cu opere
Text suport: Prometeu de Vasile Voiculescu artistice cunoscute (pictură, sculptură, grafică, vitralii, ceramică)
reprezentând mitul lui Prometeu şi va citi un fragment în care este prezentat
- Pe mijlocul tablei se scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu: “Poetul pe scurt mitul;
este un demiurg, un creator de lume asemenea lui Prometeu.” ¾ utilizarea resurselor ;
¾ imagini, texte, albume;

Prof. ana VÎrlan (fragmente din teza de gradul I) XI


Singurãtate Renuntare

Mă doare frumuseţea timpului Renunţ, pierdut pe-un ţărm,

A decembrie 2006
când se naşte
din singurătatea care rămâne...
Renunţ l-a mea trăire,
Renunţ a mai rămâne
E frumuseţea timpului Strivit de-a mării amintire...
D şi a gândului
de bine şi de nebine

A
S
15 din mine...

Mă doare frumuseţea timpului


din lumea care trece
prin mine,
frumos şi sigur
Renunţ dar nu regret
Renunţ c-o lacrimă pe faţă,
Renunţ ca să mai pierd
Tot ce am strâns o viaţă...

Renunţ cu îndârjire
frumusetea timpului se naşte Renunţ să mai iubesc,
T cu mine... Renunţ la nemurire
Şi-un zâmbet îţi cerşesc!

R Marariu Cristina Munteanu Adrian-Ionut


cl. a IX-a B cl. a XII-a A
A
Ecou
Eternitate Zâmbet în amurg
Dragul meu, eu nu caut iubirea,
Pe un tărâm de aur, de poveşti,
Bătrân, oceanul albastru, Dar simt ca-ntr-o oglindă fericirea Trec flori şi frunze în pustiu
Cu plete de apă inel, Când tu alături dimineaţa-mi eşti... Şi nimeni nu le-ajunge
Pătrunde-n retină de astru Căci urmă ele nu mai lasă
Cu sare şi păsări în el... Fericirea-i când îmi prind în păr o Doar un fior, un gând ce-apasă.
floare,
Şi alerg cântând să te-ntâlnesc,
Bătrân, oceanul albastru Şi când, cu triluri de argint Tot ce rămâne este gol,
Aruncă silabe cu spumă mângâietoare, Pândeşti şi cauţi...nu găseşti…
Şi crunt el loveşte din urmă Pe ramuri, păsări minunate ciripesc... O flacără e tot ce eşti,
Cu sare şi păsări, călcâiul de humă... Şi-un gând răzleţ, tremurător...
Fericirea-i când mi-apari în cale,
Pe-nserat, sub cerul făr’de nori,
Marariu Cristina Şi când pornim pe căi ce duc agale, Marin Alina Maria
cl. a IX-a B În lumi cu vise ştiute doar de noi... cl. a XI-a A

AanicÃi Bianca cl. a XII-a

Între vis şi realitate


O seară friguroasă de decembrie, plină de zăpezi şi prin brazi şi în gând, a făcut ca în casa mea să se aştearnă o atmosferă plăcută, de
sărbătoare. Focul lumina şi încălzea întreaga odaie în care mă aflam, iar în ferestre floricelele de gheaţă îmi zâmbeau cu feţe de basm...
Tocmai când mă cotropiseră aminitirile copilăriei, liniştea a fost tăiată de un zgomot ciudat venit din biblioteca bunicului...
Am crezut că mi s-a părut. Însă, la un al doilea sunet m-am trezit parcă dintr-un somn adânc şi m-am îndreptat speriată spre încăperea în
care se aflau cărţile vechi de rugăciuni ale bunicului. Eram temătoare dar hotărâtă să aflu ce se întâmplă.
Abia am deschis uşa şi am simţit cum o mână puternică mă trage înăuntru. Nu am putut să mai zăresc în faţa pleoapelor mele amorţite
decât o pânză subţire şi albă, iar dincolo de ea o câmpie nesfârşită de nori...Am încercat să strig, crezând că totul se va termina...Eram
cuprinsă de o înfricoşare adâncă, nu numai a gândului dar şi a minţii şi inimii...Mi-am auzit strigat numele: „Maria!”...şi am simţit cum
plutesc pe câmpia aceea nefiresc de moale...şi de crudă, în albul ei...Un vârtej îmi cuprindea toată fiinţa iar înăuntrul meu simţeam cum
sufletul îngenunchează...Eram purtată, pe aripi de înger, spre o stea a cărei lumină orbitoare, cu cât mă apropiam, îmi închidea înfierbântate
pleoapele...Interiorul meu, cuprins de o fericire imensă, trimise cu cântec de clopot către buze sunetele până atunci adormite: „Doamne!”
Am rămas o clipă suspendată între cuget şi inimă, căutând să înţeleg neînţelesul...Dar mirosul de mere coapte şi de vanilie mă aducea
încetul cu încetul în odaia încălzită de focul din sobă...Mi-am privit palmele împreunate întru rugăciune şi genunchii ce se cufundaseră în
covorul moale, nu de nori ci de lână ţesută de mâna bunicii, cu fire multicolore de suflet, în care se ghiceau vârste trecute....cu nopţi
nedormite, în care se împleteau rugăciuni. În faţa mea, Icoana Preacuratei şi a Pruncului Iisus surâzând în iesle...
Nu am putut şopti, cu lacrimi de cristal scrijelindu-mi faţa înfierbântată şi alunecând pe scoarţa ceaslovului deschis, decât: „Doamne!”

XII Iosub Monica cl. A X-a B


Sentiment Legãmânt

Se-apleacă sălcii către mal În spirite curate cresc icoane


Afară dă timid să ningă,
Iar vântul şuieră ca un ţambal
Nepângărite haruri pe pământ
Dau rod în suflete orfane 2006 decembrie A
Strivit de-a lacului oglindă...
D
Ce cred în Dumnezeul nostru Sfânt.

Acum că iarna a sosit


Şi gerul dă târcoale,
Tumultu-n piept s-a liniştit
Şi nu mai simt înfiorare...
Gândeşte-te că pentru tine, frate,
Naşterea Fiului s-a anunţat prin stea
Şi, spre a ne fi păcatele iertate,
Avem mereu un Tată, undeva… 15 A
S
O alta-ncetul îi ia locul, De-aceea, pentru-a noastră
Nu are început şi nici murire: mântuire,
S-a împlinit acum sorocul
Din ură, să se nască doar iubire...
Privind jertfelnicul măreţ,
Îl vom urma pe Domnul cu iubire,
T
Chiar de-am plăti ca El al morţii
preţ… R
Apostoia Andrei - A IX-a A
Iosub Monica cl. A X-a B
A
De iarnã... Regret StelarÃ
Zgribulite vrăbiuţe Suflet de om, lovit de tristeţe, Culori de pretutindeni
Vin la geamuri să le dăm Ce stai doar în beznă, creează-n echivoc
O fărâmă de pituţă Nu vrei ajutor? o preacromată ceaţă
Sau vreun bob, dacă avem. Căci fără iubire vei fi tot mai rece, pe lungi troieni de foc…
Şi-atunci te vei stinge, Speriat de-a lui făptură,
Iarna-i aspră, friguroasă, Tu, suflet de om...
Lupii urlă prin zăvoi, privind adânc în astre,
Sau pândesc cate o casă un suflet se destramă
Unde sunt turme de oi. Să cauţi iubire, plutind pe zări albastre...
Să ai o speranţă,
Drumurile sunt pustii Tăcere absolută…
Să vrei să trăieşti
Viscolul le-a troienit Să vrei să ai viaţă...
şi-o mare de-ntuneric
Bătrâni, tineri şi copii apoi…dulcea-nviere…
Lângă sobe s-au pitit. a unui gând himeric:
Nu plânge acum, o viguroasă taină
Seara stau lângă măicuţa Când toate-au trecut, născută-n arc, sub astre,
Care-mi spune o poveste, Tu plângi de ce ai dizolvă-ntreg obscurul...
Adorm până vrăbiuţa Sau...de ce ai avut?
La geam iarăşi ciripeşte.
şi gândurile noastre...

cãdere Ioana cl. a IX-a A Staicu Roxana cl. a IX-a B drÃghici adina- cni

Iarnã... şi sunt adolescent!

Frigul îmi prinde genele cu cleştele de gheaţă...şi suflu în palme... În zadar...Fulgi mari mă prind într-un dans ameţitor,
iar vântul negurilor eterne îmi străbate gândurile... Melancolia tinerei mirese, Iarna, cuprinde în cântec de dor natura întreagă şi
sufletul meu...Simt vibraţia tânguitoarelor ape răsunând într-un templu de basm: codrul...El e bătut de gânduri, cum coroana
unui rege e bătută în pietre scumpe...Eu sunt bătut de gânduri cum apa mării bate tremurătoarele maluri ce plâng...
Starea de beatitudine din sufletul copiilor îmi e din ce în ce mai străină...De ce, dacă mă cred din nou copil, această
mireasmă nu mă mai cuprinde în braţele ei de argint ca altădată?...Mă îndrept oare către adolescenţă?...
Cade un alt fulg...Sufletul e plin de bucurie la vederea acestuia, dar de ce următorul nu naşte acelaşi sentiment?...
Nedesluşita logică mă face să cred că prima impresie nu contează: un fulg e neînsemnat dar mulţimea ce acoperă pământul,
curăţindu-l de păcate, e atât de profundă în nevinovăţia ei!....
Frământat de gânduri şi furat de mirificul peisaj, încerc să desluşesc semnificaţia fiecărei picături cernute prin sita
albastră a cerului...şi să înţeleg de ce, până ajunge pe pământ, picătura aceea se transformă în microscopică, albastră stea...
Privesc urmele paşilor mei, lăsate pe zăpadă...Fiecare înseamnă ceva... Înseamnă că am simţit trecutul şi că aştept
viitorul... Înseamnă că am amintiri şi că pregătesc alte amintiri...Înseamnă că iubesc albul zăpezii acesteia...şi că o să iubesc pe
veci albul oricărei zăpezi...din inima, mintea şi sufletul meu...
E iarnă peste lume...şi sunt adolescent!

Cretu Florin cl. a IX-a B XIII


Rencontre avec le Père Noël

une histoire de Isabelle Doussin-Paul

Par cette belle nuit de Noël, le traîneau rempli de cadeaux se pose sur le premier toit de la
soirée. Après avoir mis quelques paquets dans sa hotte, le père Noël se dirige à petits pas vers la

A decembrie 2006
cheminée. Mais le toit est glissant ! Il trébuche et…patatras ! tombe tête la première dans la
cheminée ! Sur la moquette du salon, le père Noël se frotte le front. Une énorme bosse lui pousse sur
la tête ! En regardant autour de lui, il découvre un sapin décoré et, sur la table, une part de gâteau et

D un verre de lait.

15
Le gros bonhomme est étonné :
-Qu’est-ce que je fais dans cette maison ? Pourquoi ces gens ont-il un sapin chez eux ? C’est
bizarre ! On dirait qu’ils ont préparé ce goûter pour quelqu’un et personne ne l’a mangé…Tiens ! J’ai
comme une petite faim, moi !...Et hop ! Il croque dans le gâteau !
Sophie a été réveillée par tout ce bruit. Elle arrive dans le salon et n’en croit pas ses yeux ! Ce

A
gros bonhomme en rouge, c’est le père Noël !
-Père Noël ! Comme je suis contente de te rencontrer ! Moi, je m’appelle Sophie… Tu m’as
apporté mes cadeaux ?

S Le père Noël sursaute. Il fait tomber sa part de gâteau qui roule sous la table.
-Père Noël ? Cadeaux ? Je comprends rien à ce que tu dis, ma petite !

T
Sophie aperçoit alors près de la cheminée la hotte renversée et les cadeaux éparpillés. Elle s’approche du père Noël et remarque la
bosse sur son front.
-Oh là la ! Père Noël ! Tu t’es cogné et tu as dû perdre la mémoire !

R
Sophie réfléchit. Il faut qu’elle aide le père Noël à se rappeler qui il est, sinon la tournée sera fichue pour cette année !
-J’ai une idée, j’ai déjà vu ça dans un dessin animé !
Mais le père Noël ne l’écoute pas ! Le voilà à quatre pattes sous la table pour ramasser son goûter !
-Pour que tu retrouves la mémoire je vais te donner un petit coup de casserole sur la tête. Et hop ! Ta mémoire reviendra…et tu

A pourras faire ta tournée.

-Hein ? Que dis-tu, petite Sophie ?... Bing ! En se relevant, le père Noël se cogne la tête au coin de la table !
-Nom d’un traîneau, que se passe-t-il ici ?
Le père Noël regarde le morceau de gâteau dans sa main, sa hotte et les cadeaux près de la cheminée ! En face de lui, une petite fille rit.
-Nom d’un traîneau, je suis tombé de haut !
Le père Noël raccompagne Sophie dans sa chambre et la borde dans son lit.
-Merci beaucoup, mon enfant. Sans toi, je n’aurais pas pu faire ma tournée ! Il est temps de te rendormir maintenant. Mais pas un mot à quiconque, c’est
notre secret !
-Promis, juré…Père Noël !
Sophie l’embrasse, ferme les yeux et s’endort aussitôt.
Le lendemain matin, Sophie et sa famille ouvrent leurs cadeaux au pied du sapin. Une assiette et un verre vides traînent sur la table. Ce gourmand de père
Noël n’en a pas laissé une miette ! Sophie sourit en repensant à cette nuit… Dire qu’elle voulait lui taper sur la tête ! Oh là la ! Quelle histoire ! Mais elle ne
dira rien a personne. C’est un secret ! Motus et bouche cousue !
text propus de prof. Florica Palamaru

The kiss of an angel When Angel’s sing


An angel kissed my tears away I heard the sound,
Today, when I was sad, They have their wings.
I wasn’t feeling quite myself, A calmness falls around
My day had been so bad... For even in the busy hour,
A whisper, through comes sound.
I felt a warmth brush by me
That quickly dried my tears-
A gentle, kind and loving touch So rest the heart, I really can tell
That seemed to hold me near... The test of time, I know it well
Sick and weary, death too imparts,
The warmth and kindness filled my heart A sadness and hurt which really smarts.
And the day seemed brighter, too...
I guess that’s just the way you feel
When an Angel comforts you! Prof. Andreea Horga

Gânduri rebele

unde eşti acum?...sub ce colţ al azurului întunecat te-ai ascuns?...îţi răsare din mintea înnegurată vreun chip strălucit ...al cui oare?...îţi
zâmbeşte tainic o gură însetată de sărutul dulce al vreunui ancestral fior?...de ce te-ai îndepărtat? se-mplinesc ipostaze ale trecutului în acest
cronometru eterico-solar...iar noi rămânem exilaţi într-o lume exterioară... vorbesc mult prea uşor de simţămintele mele ...nu pot a-mi stăpâni
fluxul sălbatic al gândurilor rapace...nu-ţi dai sema că înstrăinarea ne-a depărtat până şi de noi ? de ce pleci atât de departe, când totul e
aici...când apropierea e prea aproape de tine ca să o mai vezi?...aştepţi îndepărtarea să poţi simţi nepăsarea...ca mai apoi să o cauţi zadarnic în
trecut, sugrumată de remuşcările unei pasivităţi naive ?...eşti un copil al timpului...al iubirii şi al infamiei... stăpân al unui suflet înrobit
dragostei din tine...găseşte-ţi calea de întoarcere, acum cât încă făclia mistică mai arde la uşa gândului rebel, în căutarea iubirii...trezeşte-te
din coşmarul lumesc... vino în grădina visului ce ne-a adunat într-o singură fiinţă!...ascultă-mă!...ştiu că mă auzi...deschide-ţi aripile puterii
de a IUBI ÎN DOI...nu mai cânta în surdină...dezleaga misterul tăcerii...din tine!
rătăcesc ambiguu în gândul din trecut.... sentimente vechi, atât de răpuse de dor, astăzi se întorc în taina sufletului meu ...încerc să
dezvălui misterul şi, necontenit, dau de eroare...nu pricep ce joc se derulează în vastul tărâm al eternităţii... de-a « a fost » sau « va fi » ?...te
chemă inima să-i răspunzi ...să o scoţi din acestă incertă cântărire a dragostei... ţi-e frică să eliberezi dorinţe ascunse... capeţi atâta valoare în
obscur...deşi eşti atât de transparent !...dar... rosteşte odată...adio!

XIV DrÃghici Adina - cl. a XI a D Colegiul Naţional de Informatică


BALUL BOBOCILOR 2006

1. Care credeţi că a fost importanţa voastră, ca “boboci”, în


realizarea acestei activităţi?

A
- Noi suntem în clasa a IX-a iar acest bal a fost organizat în cinstea
noastră, în cinstea “bobocilor”…Importanţa a fost deosebită…(Chirilă
Andreea, IXB)
2006 decembrie
- Nu cred că prezenţa mea a fost aşa de importantă dar colegii mei care
D

15
au participat la concursul de « miss » şi « mister » au fost pe primul
plan…Iar noi am întreţinut… « atmosfera » potrivită pentru asemenea
ocazie. (Dragoş Pascaru, IXA)
- Ca participanţi la concurs, am încercat să demonstrăm că şi sportivii

A
sunt copii inteligenţi şi au mult chef de viaţă. (Ţăpeanu Raluca,
« Miss Boboc » LPS- 2006, IXB)

-
-
Pentru o seară m-am simţit « boboc ». De atunci, am început să…cresc. (Balmuş Emanuel, IXA)
Nu am participat la concurs dar m-am simţit importantă făcând galerie pentru colegii mei. (Corchez
S
-
Mădălina, IXB)
A fost pentru mine o experienţă deosebită participarea la concurs. Chiar dacă nu am obţinut titlul de T
« miss », sunt foarte mulţumită şi de locul I. Important pentru mine nu a fost să câştig ci să particip
şi să mă distrez. (Drăgan Ramona, IXA)
R
2. V-a plăcut Balul Bobocilor 2006? Motivaţi opţiunea făcută (DA/NU).
- Nu voi uita până la sfârşitul vieţii această seară…pentru că a fost pentru prima dată când am fost A
- aplaudat şi simpatizat de o sală întreagă. Le mulţumesc pe această
cale celor care m-au susţinut şi…LE RĂMÂN DATOR.
……(Ursache Petru, IXA, « Mister Boboc » LPS-2006)
- Activitatea a fost frumoasă şi faptul că a venit DJ Optik a făcut-o
şi mai frumoasă. (Apostoia Andrei, IXA)
- Da !!! Am participat la acest bal şi a fost o experienţă interesantă.
Dacă aş mai avea ocazia de a participa, nu aş ezita. (Chirilă
Andreea, IXB)
- A fost muzică bună şi distracţie la…maxxxim ! Mi-a plăcut mult.
(Staicu Flavius, IXA)
- Activitatea a fost plăcută datorită organizatorilor. Totul a fost
făcut cu bun gust iar concursul a fost deosebit (Balmuş Emanuel,
IXA)
- Da, mi-a plăcut dar bineînţeles că se poate mai bine…Mi-a plăcut
muzica şi felul în care a fost organizat concursul. Mi-a părut însă
rău că eu nu am putut face…galerie… ☺ (Ţigănaşu Cosmin,
IXB)
- Nu am venit la bal dar am auzit că a fost o activitate reuşită.
(Cioroiu Robert, IXA)
- Balul a fost …”meserie”…iar melodiile house...”marfă”. (Grecu
Tudor, IXA)
- Mi-a plăcut că toată lumea ştia ce are de făcut…iar noi ne-am
distrat… Remarcabilă seară… (Ţăpeanu Raluca, IXB) - M-am aşteptat şi la câte o melodie rock, o
manea sau un blues…A fost un bal de
3. Ce aşteptaţi de la activităţile viitoare de acest gen? nota 9.99. Sper ca în cele viitoare muzica
să fie de toate genurile, ca la probele
- Nu aştept nimic deosebit…Sper să fie însă măcar la fel de bine participanţilor. (Axinia Alexandru, IXB)
organizate. (Apetrei Cosmin, IXA) - La următoarele manifestări de acest gen,
- Să mai fie şi alte genuri de muzică… (Popovici Vasile, IXA) aş vrea să se interzică consumarea
- Să înceapă mai devreme şi să se termine mult mai târziu. băuturilor alcoolice şi să nu se fumeze.
(Marariu Cristina, IXB) Cel care va fi surprins, să fie invitat afară
- Melodii mai frumoase la proba de dans, momente de divertisment şi să nu i se mai permită intrarea în sală.
şi…mai multă distracţie în partea finală… (Cădere Ioana, IXA) Aş propune să fie şi un moment de
- Să participe mai mulţi elevi şi profesori, să fie mai multă... divertisment şi să se comunice de către
atmosferă. (Pavelescu Ana-Maria, IXB) prezentatori şi cele mai noi rezultate în
- O sală mai mare, mai mulţi participanţi şi invitaţi mai… activitatea sportivă de performanţă…cu
importanţi. (Racariu Cezar, IXA) alte cuvinte, să fie remarcat efortul
- Să se supravegheze pe tot parcursul serii respectarea interdicţiei de elevilor, având în vedere că suntem la LPS
vindere a băuturilor alcoolice la elevi. (Apetrei Sorin, IXB) şi programul nostru este unul încărcat
şi…obositor. (Ţigănaşu Cosmin, IXB)

sondaj realizat de cÃrbunariu Mircea şi AmihÃesi Silvian – cl. A X-a B XV


Cum a devenit voleiul o pasiune !?

Aveam doar 11 ani, eram în clasa a V-a D la Şcoala numărul 2 din Piatra-Neamţ şi nu ştiam
absolut nimic despre sportul numit volei. Încă de la începutul anului şcolar, am cunoscut-o pe
doamna profesoară Azoiţei şi a fost norocul meu că dumneaei avea specializarea “volei”. La
prima oră de educaţie fizică şi sport, am jucat un meci de volei cu regulile nu prea bine

A decembrie 2006
respectate, ni se spusese doar că în teren se află o echipă de 6 copii dintre care doi sunt “la pase”.
Ştiam, de asemenea, că nu avem voie să lăsăm mingile să cadă ci trebuie să le trimitem peste
fileu, către adversar. Zis şi făcut! Încă de la prima oră, mi-am dat seama că mă descurc…binişor.

D La a doua oră de sport, a venit un domn înalt cu mustaţă, pentru o selecţie a copiilor la

15
volei. Doamna profesoară împreună cu acel domn ne-au propus să jucăm o partidă de fotbal
pentru a vedea cum ne « mişcăm » în teren. După terminarea meciului, domnul s-a prezentat :
numele lui era Aurel Cazacu, antrenor profesionist de volei la Liceul cu Program Sportiv.
Profesorul a selectat câţiva copii din clasă printre care şi pe mine şi a spus să venim în ziua de
marţi a săptamânii ce urma, începând de la 15:00… cu adidaşi de schimb şi un training...
A A urmat şi ziua în care trebuia sa mergem la primul antrenament de volei din viaţa noastră,
într-o sală nu prea mare, situată pe strada Obor. Când am ajuns acolo, am cerut un vestiar de la

S omul de serviciu, pentru a ne schimba, apoi l-am aşteptat pe domnul profesor Cazacu, liniştiţi, în vestiar. Acesta a ajuns, a intrat,
ne-a salutat şi ne-a invitat să mergem împreună în sală.

T
Am început cu o încălzire ce conţinea şi exerciţii ştiute de la orele de sport de la şcoală, apoi am continuat cu mingile, am
învăţat cum se loveşte mingea cu două mâini de jos, apoi cu două mâini de sus şi, în sfârşit, am terminat cu un meci de minivolei
4 la 4. Aşa a fost primul antrenament din viaţa mea, în ziua aceea mi-am dat seama că « mă pricep » şi am continuat. A devenit o

R
plăcere să merg la antrenamente. Am alcătuit o formaţie numită în curând “echipă” şi am jucat până am ajuns în semifinalele de
minivolei pe ţară, unde am obţinut locul 8. Am văzut că mi se schimbase viaţa: aveam un program bine organizat şi mai aveam
acea faimă şi acel orgoliu de sportiv. Mă simţeam foarte bine în sala de antrenamente, alături de colegii mei, devenise o bucurie

A
fiecare zi în care ne întâlneam, iubeam acest sport din ce în ce mai mult. Aşteptam cu nerăbdare zilele de antrenament, pentru a
deveni mai bun şi priveam cu drag meciurile de volei de la TV, evenimente sportive pe care înainte nici nu le luam în seamă.

În sfârşit, am realizat că a apărut ceva nou şi bun în viaţa mea, sportul, iar voleiul a devenit un alt mod al meu de a exista, de a mă manifesta în
societate. Practic acum cu dăruire acest sport de performanţă la Liceul cu Program Sportiv, joc la echipa de juniori II, în curând şi la juniori I şi încerc
să devin un sportiv renumit.
BalmuŞ Emanuel - clasa a IX-a A

Câteva gânduri despre pasiunea mea… Examenul- un prag al drumului


spre…viatÃ
A vorbi sau a scrie despre performanţa din orice sport este cu
anevoie. Cu atât mai greu este să realizezi performanţa în practică. În viaţa fiecăruia dintre elevii de şcoală gimnazială
Pentru a porni pe acest drum trebuie să-ţi placă, să fii sănătos, vine un moment de răscruce în care trebuie să se ia hotărârea
perseverant, să ai susţinere materială şi afectivă. asupra traiectoriei drumului de urmat. La răspântie se află
Când am început în urmă cu 13 ani să exersez cu o rachetă de însă un obstacol ce trebuie trecut, un obstacol care îşi va
lemn “Lia” nu stiam nimic; totul era o joacă cu acea minge micuţă pune amprenta asupra viitorului, un obstacol numit « examen
care trebuia trimisă peste o plasă (fileu) în jumătatea cealaltă de de testare naţională ».
teren. Cu fiecare zi care trecea, îmi plăcea tot mai mult, aşa încât Ce înseamnă examen? Pentru mine a fost un mod de
tenisul a devenit o ...joacă serioasă. Au urmat primele concursuri în evaluare a cunoştinţelor de cultură generală şi de repartizare
care am realizat cât de greu este să pierzi un meci, când lacrimile îmi în ierarhia valorilor şcolare, prin ocuparea unui loc în
curgeau pe obraji fără oprire. Cum se întâmplă însă să apară soarele învăţământul liceal. Acum ţi se oferă şansa să vezi cam pe
după vreme mohorâtă, aşa a fost şi cu primul succes, cu prima unde „te afli”, care este de fapt valoarea ta. Miza este mare
diplomă. Nici nu ştiam pe unde calc de bucurie… pentru fiecare dintre candidaţi. În suflet, orice elev îşi
Anii au trecut cu bune, cu rele, cu succese, cu ratări, această propune să obţină rezultate remarcabile şi « să reuşească » la
pendulare făcându-mă să înteleg multe din secretele existenţei. În un anume liceu care îl va pregăti parţial pentru viaţă, parţial
viaţă trebuie să lupţi, să renunţi la multe, să sacrifici chiar copilăria şi pentru viitoarea profesie. Depinde de fiecare tânăr în parte
bucuriile ei pentru a te pregăti mai bine în vederea următoarelor să-şi vadă visul împlinit. Un lucru e sigur : nimeni nu trebuie
meciuri. Pot spune că acest lucru m-a maturizat, m-a călit, astfel să se lase « în voia sorţii »…
încât să pot privi cu încredere în viitor. Privind la vitrina cu trofee, Un examen înseamnă pregătire sistematică, luptă cu
diplome şi medalii, realizez importanţa muncii depuse în toţi aceşti …materia de învăţat, tenacitate şi multă voinţă. De ce spun
ani. Dar ele înseamnă totuşi trecutul. Următoarea etapă va fi mai acest lucru ? O pregătire ineficientă poate să nu aducă
importantă. De acum înainte, lucrurile vor deveni cât se poate de rezultatele scontate. Acestea, la rândul lor, te pot direcţiona
serioase. Concursurile vor fi din ce în ce mai “tari”, cu adevăraţi spre un liceu care nu-ţi oferă împlinirea. Cel mai greu în
adversari puternici, ceea ce va însemna o pregătire profesională (4–6 viaţă este să practici o meserie care nu-ţi place. Orice
ore/zi). profesie îmbrăţişată cu pasiune aduce nebănuite satisfacţii şi
Tenisul este un sport frumos, elevat dar complex. Îţi oferă ţi se pare că este cea mai frumoasă. De aceea, se spune că
ocazia de a-ţi testa îndemânarea, puterea de luptă, curajul şi forţa de « meseria este brăţară de aur »…
a trece peste obstacole; îţi construieşte caracterul şi personalitatea. Important este să ştim ceea ce vrem, să ne alegem
De asemenea, îţi oferă ocazia de a întâlni diferiţi oameni din toată drumul şi să depăşim obstacolele pe care le întâlnim în calea
lumea cu care să schimbi impresii, păreri şi cunoştinţe. Sper ca noastră, fără a face ocolişuri, fără a schimba direcţia şi fără a
lucrurile să meargă în direcţia cea mai bună şi să devin un jucător căuta…calea cea mai scurtă…
profesionist veritabil, un adevarat „Federer de Piatra-Neamţ”.
Pavelescu Ana-Maria cl. A IX-a B
Sandu Tudorel cl. a-XII-a A

XVI « Este greu să pierzi dar mult mai greu este să nu fi încercat niciodată să câştigi. » Theodore Roosevelt
Info UE

Uniunea Europeană (UE) este o entitate politică, socială şi economică,


compusă din mai multe state şi dezvoltată în Europa. Este considerată a fi o
construcţie sui generis, situându-se între federaţie şi confederaţie. În prezent,
Uniunea are 25 membri, dintre care şase membri fondatori din 1952: Franţa, 2006 decembrie A
Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia, Luxemburg.
Alte 19 state au aderat succesiv: D

15
o 1973: Irlanda, Regatul Unit, Danemarca
o 1981: Grecia
o 1986: Spania, Portugalia
o 1995: Finlanda, Suedia, Austria
o 2004: Polonia, Slovenia, Ungaria, Malta, Cipru, Letonia, Estonia,
Lituania Rep. Cehă, Slovacia
A
Alte cinci ţări, Bulgaria, România, Croaţia, FYROM şi Turcia (asociată
din 1963 şi, în uniune vamală, din 1996) sunt oficial candidate la aderarea la
S
Uniunea Europeană. România şi Bulgaria vor deveni state membre cu drepturi
depline la 1 ianuarie 2007, dacă vor îndeplini criteriile de aderare şi dacă T
R
tratatul de aderare va fi ratificat de către toate parlamentele naţionale ale
statelor membre. Tratatul a fost semnat de reprezentanţii statelor membre UE şi
de cei ai României şi Bulgariei la Abaţia Neumünster din Luxemburg la 25
aprilie 2005. Până în octombrie 2006, 23 de state ratificaseră tratatul.
A
Racariu Cezar cl. a IX-a A

Eurosperante

…sau “speranţe la standarde europene” în traducere liberă, cam aşa le-am putea defini pe ultima sută de metri
înainte de integrarea noastră în marea „familie a Europei”.
Toate visele, dorinţele şi proiectele noastre, care acum 5-6 ani de zile păreau pur ipotetice, s-ar putea pune în
practică dacă lucrurile vor merge „strună”, aşa cum sperăm cu toţii. Dacă semnalele primite din partea Consiliului
European sunt dintre cele mai favorabile - o bulină roşie pentru politica externă dusă de guvern - nu acelaşi lucru se
remarcă pe plan intern, în ţară existând la momentul acesta o atmosferă mai mult decât apăsătoare determinată de
luptele pentru putere din cadrul partidelor politice şi grevele “spontane” din diferite domenii. Dar nu despre aceste
lucruri aş vrea să vorbesc, pentru că încă nu sunt atât de pregătit şi de matur pentru a face astfel de comentarii politice...
Aş vrea în schimb să vă vorbesc despre cum mi-aş dori eu să decurgă procesul de învăţământ, atât pe plan teoretic
cât şi sportiv, odată cu intrarea în noul an, an în care se preconizează schimbări radicale în toate domeniile de activitate.
Vorbind concret, pe plan şcolar mi-aş dori un mai mare acces la informaţie prin introducerea în programa de
învaţământ a mai multor ore de informatică, prin accesul la internet, prin mai multe ore în aer liber, prin activităţi
culturale cu scopul de a cunoaşte mai bine obiectivele turistice şi muzeale din zona Moldovei, prin mai multe teste (tip
grilă) de verificare a cunoştinţelor la materiile de bază, cu scopul de a fi ţinuţi „în priză” tot timpul şi pentru a trece “la
pas” lucrările semestriale...
De asemenea, mi-aş dori să ne putem efectua temele în clasă, cât timp avem cunostinţele proaspete şi pe cineva
competent lângă noi, care să ne răspundă cu solicitudine la eventualele întrebări, ca să nu mai fim nevoiţi să pierdem
acasă vremea navigând pe internet după informaţii suplimentare ci să mai citim în timpul liber câte o carte...
Pe plan sportiv, ar fi momentul prielnic pentru a pleca la drum cu o nouă bază de antrenament dotată
corespunzător, cu toate facilităţile pentru obţinerea performanţei care - slavă Domnului ! - nu a lipsit din curtea noastră,
în ciuda restricţiilor de confort şi financiare care au existat de-a lungul timpului.
Mai multe meciuri amicale sau turnee în afara competiţiilor oficiale ne-ar crea un plus de experienţă - legarea mai
strânsă a relaţiilor de joc, cunoaşterea mai bună a partenerilor şi a adversarilor şi, nu în ultimul rând, ne-ar fi extrem de
utilă prezenţa unui psiholog în mijlocul echipei, înaintea frecărui meci oficial, psiholog care să ne conducă împreună cu
antrenorul spre victoria din minutul final.
În altă ordine de idei, sper din inimă să se găsească fondurile necesare pentru definitivarea lucrărilor la Sala
Polivalentă care va fi printre primele trei din ţară ca mărime şi utilităţi; bine ar fi să reuşim ca, în perioada de juniorat,
să putem exploata şi noi această sală, proiectată de altfel după cele mai noi standarde europene.
Altă dorinţă lăuntrică a mea ar fi atragerea cât mai multor spectatori la meciurile oficiale, din rândul colegilor,
profesorilor, părinţilor care, prin prezenţa lor, să ne ofere acea energie atât de necesară obţinerii victoriei.
Aş vrea să închei într-o notă cât se poate de realistă concluzionând aceste gânduri noctume prin ideea că, tot
aşteptând ajutor de la alţii, uităm de fapt ce e mai important: trebuie să facem noi înşine primul pas pentru a ne
ajuta...singuri.

tigÃnaşu Cosmin cl. a IX-a B XVII


Lectia de pedagogie aplicatÃ

Continuând rubrica începută în numărul anterior, am decis să aduc o notă practică


acestei lecţii, pentru voi în primul rând, dragi elevi. Am considerat potrivit să caut câteva
teste de personalitate şi de autocunoaştere. Vă invit să le aplicaţi şi să descoperiţi lucruri

A
noi despre voi înşivă.
***
decembrie 2006 [Vă place sa meditaţi? Atenţie! La fiecare întrebare alegeţi doar o singură variantă de

D răspuns.]

15
1. Care din următoarele acţiuni vi se pare cea mai plăcută?
a) să scriu o scrisoare; b) să telefonez unui prieten; c) să beau o cafea; d) să mă duc la
culcare e) sa mă gândesc la ceea ce voi face mâine.
2. Cumpărând un nou frigider, care ar fi primul lucru pe care l-aţi face?
a) aş pune în el, la rece, o băutură sau apă minerală; b) aş citi instrucţiunile de utilizare;
A c) m-as gândi care este cel mai bun mijloc de a-l folosi; d) l-aş umple imediat cu cât mai
multe alimente; e) aş aştepta şi l-aş privi pentru a mă obişnui cu el în casă;

S 3. Care din următoarele zile vi se pare cea mai potrivită?


a) luni; b) marţi; c) vineri; d) sâmbătă; e) duminică;

t 4. Ce culoare v-ar plăcea să vedeţi în acest moment?


a) verde; b) albastru; c) roşu; d) galben; e) violet.
5. Ce gânduri (sentimente) aveţi cu privire la visele voastre?
R a) nici unul, pentru că visez foarte puţin sau deloc; b) curiozitate, pentru că aş vrea să le înţeleg mai bine; c) un pic
de teamă, pentru că sunt ciudate; d) o plăcere subtilă şi o stare de confort psihologic; e) o dorinţă puternică de a

A
vorbi despre ele cu cineva.

6. Când cineva nu vă răspunde la o întrebare, cum procedaţi?


a) încep să mă enervez;
b) încerc sa mă gândesc de ce nu-mi răspunde;
c) repet întrebarea, gândindu-mă că nu m-a auzit; d) pun o altă întrebare; e) sunt încurcat şi nu ştiu ce să fac.
7. Când priviţi pe cineva sau ceva, de unde începeţi?
a) de jos; b) de sus; c) de la dreapta; d) de la centru (mijloc); e) din stânga;
8. Când vi se cere părerea despre cineva, ce faceţi?
a) spun cu sinceritate ceea ce cred; b) mă gândesc mai întâi la motivul pentru care mi se cere părerea; c) încerc întotdeauna să spun
numai lucruri favorabile, pozitive; d) nu sunt niciodată descumpănit; e) trag de timp şi adesea încerc să nu răspund;
9. Momentele care vă plac cel mai mult sunt:
a) dimineaţa; b) la mijlocul zilei; c) după-amiaza; d) în timpul serii; e) în timpul nopţii.
10. Dacă telefonaţi unui prieten din altă localitate:
a) îmi place să-i spun, spontan, cât mai multe lucruri; b) caut să mă pregătesc cu privire la lucrurile pe care le voi spune; c) uit adesea
să-i spun ce aveam de gând; d) prefer să-l las pe el să vorbească; e) îmi face plăcere că l-am sunat şi-l simt apropiat.

* Dacă aţi obţinut între 0 şi 45 de puncte: sunteţi o persoană practică, foarte puţin înclinată către meditaţie. Nu vă place acest lucru,
după cum nu vă place nici să staţi de vorbă cu alţii despre gândurile voastre.

* Între 46 şi 60 de puncte: sunteţi capabil să vă opriţi din când în când asupra propriilor gânduri, dar parcă vă simţiţi vinovat de
acest lucru. Dacă vă vin idei mai complexe, le ţineţi pentru voi, vă jenaţi să le discutaţi cu alţii. Vă sfătuim să renunţaţi la această
autocenzură, nu vă ruşinaţi să discutaţi cu alţii; ideile care vă vin sunt un bun exemplu că sunteţi o persoană inventivă.

* Între 61 şi 70 de puncte: vă place să alternaţi momentele de acţiune cu cele de meditaţie. Pentru dumneavoastră, a gândi este o
plăcere care vine după trebuinţa de a acţiona. Atenţie, totuşi: este posibil să vă vină idei ciudate care să vă împiedice să lucraţi. Vă
sfătuim de aceea să profitaţi mai mult de momentele în care puteţi gândi fără a fi presat de vreo acţiune concretă. Încercaţi să găsiţi,
în spatele ideilor care vă vin, omul de profunzime din voi care nu a dispărut.

* Între 71 şi 80 de puncte: sunteţi înclinat mai mult spre meditaţie decât Punctaj
spre acţiune practică, iubiţi mai mult teoria şi fantezia. Atunci când
trebuie să acţionaţi, o faceţi cu mare efort; când gândiţi vă simţiţi însă Intrebarea a b c d e
mai liber decât atunci când acţionaţi. Vă recomandăm să vă planificaţi
cât de cât momentele de meditaţie, pentru că astfel s-ar putea întâmpla să 1 8 5 2 0 10
o faceţi numai din lene. Aveţi mari posibilităţi da a vă dezvolta, dar există 2 2 5 8 0 10
riscul de a nu reuşi nici să gândiţi, nici să acţionaţi. Vă pândeşte 3 2 5 10 8 0
frustrarea. 4 8 10 0 5 2
* Între 81 şi 100 de puncte: sunteţi înclinat spre meditaţie. V-aţi obişnuit 5 0 10 2 8 5
să acordaţi întâietate reflecţiei şi plăcerii de a discuta ideile şi gândurile 6 0 10 5 2 8
voastre şi cu ceilalţi. Aveţi ceea ce se numeşte o atitudine filozofică de 7 5 2 0 10 8
bază. Vă recomandăm să acordaţi atenţie lucrului, activităţii voastre 8 5 10 0 2 8
profesionale, pentru că există o contradicţie între aceasta şi tendinţa spre 9 8 0 2 5 10
reflecţie şi puteţi avea dificultăţi, dezadaptări. 10 5 8 0 2 10

XVIII Prof. Anca baroi


PAsãREA CARE BEA
Un dispozitiv japonez, bazat pe principiul maşinilor termice este „Pasărea care bea”.
Dispozitivul este format din două sfere legate printr-un tub subţire. Un capăt al tubului de sticlă

A
este legat de peretele exterior al sferei care constituie capul păsării, iar celălalt capăt pătrunde până
aproape de fundul sferei cu diametrul mai mare şi care conţine eter sub formă lichidă. Sfera cu
diametru mare o vom numi rezervor.
Sistemul este închis ermetic şi oscilează în jurul unui pivot montat pe stativ. 2006 decembrie
Funcţionarea este simplă. Eterul se evaporă şi pătrunde în „capul” păsării prin tubul de legătură.
Când capul păsării acumulează o cantitate însemnată de vapori de eter, pasărea se înclină. Datorită D

15
faptului că temperatura capului este mai mică decât a rezervorului, vaporii de eter se condensează şi
se depun pe pereţii capului care revin apoi în rezervor, iar pasărea revine la poziţia verticală.
„Pasărea” oscilează atât timp cât există diferenţă de temperatură între capul ei şi rezervor.
Dacă în loc de apă am umple paharul cu alcool, oscilaţiile păsării vor fi mai rapide.

A
Capul păsării se cufundă în alcool, acesta se evaporă şi datorită faptului că evaporarea se
realizează cu cedare de căldură de către peretele exterior al capului, şi va avea o temperatură mult
mai mică decât temperatura rezervorului.
Este clar că avem o maşină termică cu două surse de temperatură, temperatura capului T2 şi
temperatura rezervorului T1. Randamentul acestui motor termic este η= (T1-T2) / T1.
Temperaturile T1 şi T2 au valorile apropiate de 300K. Diferenţa de temperatură T1-T2 este în
jurul de 3K, dacă în pahar există apă. Vom obţine un randament de 1%. Randamentul va creşte dacă
S
T
în pahar vom turna alcool sau un alt lichid volatil.
O problemă importantă este „pornirea acestui motor”. Iniţial, se „unge” capul păsării cu apă
(sau mai bine cu alcool). În timpul evaporării apei (sau alcoolului) capul păsării se „răceşte” şi se
obţine condiţia termodinamică de „pornire” a acestui motor.
De ce se „opreşte motorul”? Datorită oscilaţiilor, capul păsării se „înmoaie” în apa (sau alcoolul)
din pahar şi, după un timp, nivelul lichidului din pahar se micşorează, fie datorită evaporării acestuia
din pahar, fie datorită depunerii lichidului după fiecare „înmuiere”.
R
*** Bibliografie: Gamow George „Biography of phisics”- Haper&Row Publishers, Inc.
New York Prof. Petru Dorin Negru A
Codul comportÃrii profesorului
10 reguli de bazà (Ii)
7. Nu lăsa nici o greşeală fără a permite copilului să ceară iertare. Îi vine adesea mai greu să ceară iertare decât să primească o palmă sau aspre
cuvinte de dojană şi ameninţare, pentru că palma sau dojana le poate primi sfidând prin rezistenţa sa interioară tacită, dar cererea de iertare
înseamnă pentru el o înfrângere completă. Pretinde copilului să-şi ceară iertare! Ca să nu fie o iertare formală, ipocrită, explică-i bine, în
prealabil, care îi este vina şi atrage-i atenţia să nu fie făţarnic atunci când îşi cere iertare, astfel va fi mai blamabil. El se va gândi apoi de
două ori înainte de a repeta greşeala.
8. Roagă-te scurt cu copiii înainte de începerea orei (sau a zilei şcolare, dacă eşti învăţător). Fiecare oră este un examen şi e bine să te rogi
înainte de examen. Roagă-te în taină zilnic pentru 3 lucruri: copiii să te asculte şi tu să nu greşeşti; să li se ierte greşelile faţă de tine; să ţi se
ierte greşelile tale faţă de ei. În general, roagă-te pentru ei şi pentru tine, pentru că niciodată nu poţi prevedea totul într-un domeniu atât de
complex şi de sensibil. Nu uita rugăciunea! Nu te ruşina de ea. Este sprijinul tău cel mai sigur.
9. Învaţă mereu despre educaţie: din cărţi bune, din experienţa colegilor, din atitudinea unor părinţi şi chiar a unor copii, din propriile tale
greşeli. Cu cât vei şti mai mult, cu atât vei fi mai conştient şi mai neliniştit că ştii prea puţin. Această nelinişte arată că eşti „viu” ca educator,
că eşti pe calea cea bună. Învaţă educaţia zilnic! Până în ultima ta zi de educator.
10. Fii calm! Este foarte greu. Este piatra ta de încercare zilnică. Mânia orbeşte şi urmările sunt pe măsură. Ca educator, trebuie să îndrumi. Cum
poate îndruma omul orbit? Şcoala este pentru tine în primul rând şcoala răbdării. Adu-ţi aminte ce a spus Hristos: „ Cine vrea sa vină după
mine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze!” Educaţia, ca şi preoţia, este o cruce. Răspunzi de suflete pe care nu stă încă scris nimic şi pe care tu
scrii! Şi scrii pentru o viaţă şi poate pentru o veşnicie. Ce răspundere grea! Educaţia se asumă prin vocaţie şi se clădeşte prin apostolat. Ia-ţi
crucea şi poart-o! Chiar dacă eşti plătit, tratat şi înţeles ca un simplu servitor. Cât e de sigur că soarele răsare în zori, la fel de sigur este că va
veni şi ziua răsplătirii tale.
selecţie, Prof. Adriana Caba

www.ctor
Yahoo Avantajele serviciului Yahoo sunt sistematizarea şi pagina de start Revista AD ASTRA este publicaţie
www.yahoo.com personalizabilă. înregistrată la
Altavista Altavista convinge prin complexitatea datelor conţinute şi prin Biblioteca Naţională a României-
www.altavista.com posibilităţile sale de căutare chiar şi a imaginilor. Centrul Naţional de Numerotare
Standardizată
Infoseek Conţine deosebit de multe ştiri detaliate şi multe imagini. De asemenea,
www.infoseek.com are funcţii precum Job Robot, cursul de schimb, etc. Ad Astra /Piatra Neamţ
Lycos Conţine funcţii de căutare de calitate cu parametrii originali.
www.lycos.com

Excite Excite cuprinde o serie de funcţii speciale de căutare. Selectarea temelor


ISSN 1841 – 673X
www.excite.com poate fi personalizată.

Northen Light Rezultatele în limba engleză sunt grupate sistematic pe rubrici. Descoperă “Document M”- 2006
www.northenlight.com documente care nu sunt gratuite, din reviste şi baze de date. -publicaţia respectă Legea nr.
111/1995 şi Legea nr. 186/2003,
Ask Jeeves Permite formularea unor întrebări complete în limba engleză. Apelează la privind promovarea culturii scrise
www.askjeeves.com alte motoare de căutare dacă nu găseşte documentele solicitate. Coperta IV - Petru Petrescu
Google Sortează datele căutării cu ajutorul linkurilor îndreptate spre respectivele
www.google.com site-uri, în funcţie de importanţa lor. -toate drepturile rezervate-

Scurtu Victor cl. A XII-a B XIX


Legãmânt

În spirite curate, cresc icoane Gândeşte-te cã pentru tine, frate,


Nepângãrite haruri pe pãmânt Naşterea Fiului s-a anunţat prin
Dau rod în suflete orfane, stea,
Ce cred în Dumnezeul nostru Şi, spre a ne fi pãcatele iertate,
Sfânt. Avem mereu un Tatã, undeva.

De-aceea, pentru-a noastrã mântuire,


Privind jertfelnicul mãreţ,
Îl vom urma pe Domnul cu iubire,
Chiar de-am plãti ca El al morţii preţ.

Iosub monica - cl. a x-a b

COORDONATOR: PROF. ANA VÎRLAN


CORP REDACŢIONAL :
PROFESORI: MARIA blaga, maria BOTEZ, Vasile filimon, ilie popescu
ELEVI: balmUŞ emanuel, drÃgan ramona, ursache petru(A IX-A a),
CHIRILÃ OANA-ANDREEA, PAVELESCU ANA-MARIA, TIGÃNAŞU COSMIN (A
IX-A B), AMIHÃESI SILVIAN, BELCHIM ANDREI, CÃRBUNARIU MIRCEA,
CIREAŞÃ ALEXANDRU, GÃLBEAZÃ ALEXANDRU, IOSUB MONICA, SECARÃ
ŞTEFAN (A X-A B), mihÃilà marius (A xi-a a) duminicà ionut,
nicolau toma, popa tudor (a xi-a C), diaconu marian, gÂdioiu
codrin, munteanu adrian (A XII-a a)
EDITARE:”document m”
ADRESA REDACTIEI: str. DragoŞ vodà 15, piatra neamt, tel. 233.605
Email: nalriv@yahoo.fr
Pret: 4,00 ron (40.000 lei)

ISSN 1841 – 673X