Mari inventatori romni Nicolae Constantin Paulescu (n. 8 noiembrie 1869, Bucureti; d.

19 iulie 1931, Bucureti), om de tiin romn, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai trziu insulin. Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Beneti, judeul Vlcea d. 1875), pedagog, inventator, inginer i matematician romn, inventator al tocului rezervor pentru stilou n 1827. Victor Babe (n. 4 iulie 1854, Viena d. 19 octombrie 1926, Bucureti) bacteriolog i morfopatolog romn, fondator al colii romneti de microbiologie. Alexandru N. Ciurcu (n. 29 ianuarie 1854, ercaia, Comitatul Fgra d. 22 ianuarie 1922, Bucureti) inventator romn, care a experimentat prima ambarcaiune propulsat de un motor cu reacie. Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie 1865, Bucureti d. 31 mai 1954, Bucureti), fizician i inventator romn, a inventat dielectrina i a construit electroscopul care-i poart numele (1894). Este fondatorul nvmntului electrotehnic din Romnia; a colaborato cu soii Marie i Pierre Curie. Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binini, lng Ortie, judeul Hunedoara d. 13 septembrie 1913, Bneti, lng Cmpina) a fost un inginer romn, inventator i pionier al aviaiei mondiale. Lazr Edeleanu (n. 1 septembrie 1862, Bucureti d. 7 aprilie 1941, Bucureti) chimist romn, autor al procesului de rafinare selectiv a fraciunilor de petrol pe baza solubilitii specifice a diverselor clase de hidrocarburi n dioxid de sulf lichid. Dumitru Vasescu construieste automobilul cu motor cu aburi Alexandru Ciurcu construieste prima ambarcatiune cu reactie D. Hurmuzescu descopera electroscopul Emil Racovi fondatorul biospeologiei A.A. Beldiman, inventator romn, n 1906 a inventat aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adanci. Anastase Dragomir Scaunul ejectabil ; daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru cabina catapultabila.

Nicolae Vasilescu-Karpen (n. 28 noiembrie (s.v.)/10 decembrie 1870, Craiova d. 2 martie 1964, Bucureti), om de tiin, inginer, fizician i inventator romn. A efectuat o important munc de pionierat n domeniul elasticitii, termodinamicii, electrochimiei i a ingineriei civile. A realizat pilele Karpen, care funcioneaz folosind exclusiv cldura mediului ambiant. Dup aprecierea profesorului I. Solomon, preedinte al Societii Franceze de Fizic Vasilescu-Karpen a inventat pila de combustie cu o jumtate de secol nainte ca oamenii s ajung pe Lun datorita ei. Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Cara-Severin, Austro-Ungaria; d. 3 septembrie 1950, Bucureti, Romnia), inventator romn, pionier al aviaiei mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fr catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu dect aerul. Dumitru (Tache) Brumrescu (1872-1937), din Vlenii de Munte, s-a remarcat ca un prolific inventator romn, apreciat i ncurajat n iniiativele sale de C. I. Istrati i Spiru Haret. Pentru a-i putea realiza numeroasele invenii, a nceput s ciopleasc n lemn i s-i vnd produsele. A participat la expoziiile generale ale Romniei din anii 1904 i 1906, s-a fcut remarcat i a obinut medalii de argint i de aur pentru un aeroplan original, cu decolare vertical, pe care l-a i brevetat sub nr. 02218, n noiembrie 1909, la Bucureti. Aeroplanul su utiliza trei elice (este primul avion de acest gen), dintre care una era propulsiv, iar celelalte dou tractive. Brumrescu a realizat i un salvator de pe submarine scufundate, invenie brevetat n Frana n septembrie 1911 ce era o cabin metalic cu perei nali, complet acoperit, fixat pe puntea superioar a submarinului, care permitea salvarea echipajului n cazul n care un submarin eua. Alte invenii ale lui Brumrescu sunt reprezentate de realizarea cuplajului automat la vagoanele de cale ferat, o sanie-automobil i o main de tiat stuful. tefan Procopiu (n. 19 ianuarie 1890, Brlad 22 august 1972, Iai) fizician, profesor universitar i inventator romn. A descoperit efectul de depolarizare a luminii, numit acum Efectul Procopiu. Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, Bucureti d. 15 mai 1938, Bucureti) a fost un medic neurolog romn, profesor la Facultatea de Medicin din Bucureti, membru al Academiei Romne, fondatorul colii Romneti de Neurologie. Tot atunci, n 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizeaz primul film tiinific din lume: Tulburrile mersului n hemiplegia organic. nsui Auguste Lumire recunotea, ntr-o scrisoare din 29 iulie 1924: Comunicrile dumneavoastr asupra utilizrii cinematografiei n studiul bolilor nervoase mi-au trecut, ntr-adevr, prin mn, ntr-o vreme cnd primeam La Semaine mdicale, dar atunci aveam alte preocupri de ordin industrial, care nu-mi permiteau s m consacru cercetrilor biologice. Mrturisesc c uitasem aceste lucrri i v sunt recunosctor de a mi le fi amintit. Din pcate, puini savani au urmat calea deschis de dumneavoastr. Henri Marie Coand (n. 7 iunie 1886 d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician i inginer romn, pionier al aviaiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacie i descoperitor al efectului care i poart numele.

Ioan Cantacuzino (n. 25 noiembrie 1863, Bucureti; d. 14 ianuarie 1934, Bucureti ), medic, microbiolog, profesor universitar romn, fondator al colii romneti de imunologie i patologie experimental. A desfurat o bogat activitate de cercetare privind vibrionul holeric i vaccinarea antiholeric, imunizarea activ mpotriva dizenteriei i febrei tifoide, etiologia i patologia scarlatinei. ncepnd cu anul 1896 public lucrri despre sistemele i funciile fagocitare n regnul animal i despre rolul fenomenelor electrofiziologice n mecanismele imunitare. Pe baza cercetrilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a pus la punct o metod de vaccinare antiholeric, numit Metoda Cantacuzino, metod folosit i astzi n rile unde se mai semnaleaz cazuri de holer. Datorit lui Ioan Cantacuzino, Romnia a fost a doua ar din lume, dup Frana, care a introdus n 1926 vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Gurin), avnd germeni cu virulen atenuat, pentru vaccinarea profilactic a nou-nscuilor mpotriva tuberculozei. Ioan Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al campaniilor antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o n combaterea epidemiei de tifos exantematic i holerei n timpul primului rzboi mondial i n campania antimalaric. Gheorghe Botezatu (Georges A. de Bothezat) -precursorul programului APOLLO Primul doctorat n aviaie Nscut n 1883, n Iai, Gheorghe Botezatu a urmat studiile liceale n oraul natal, iar pe cele universitare la Universitatea Al. I. Cuza i n Rusia, la Petrograd, absolvind facultile de Matematic i tiine Naturale. i-a luat doctoratul la Sorbona, fiind creditat ca primul om cu o lucrare de acest gen n domeniul aviaiei (tude de la stabilit de laroplane 1911). S-a ntors n ar, ca profesor, n jurul anului 1918, dar nu pentru mult timp. Se pare ns c atunci ar fi realizat primele proiecte a ceea ce avea s pun n practc mai trziu. A emigrat n Statele Unite, unde i s-a oferit un post de director al Laboratorului de Aerodinamic i de profesor, ambele la Universitatea din Dayton, Ohio. Ulterior, n ianuarie 1921 a semnat un contract cu Armata SUA, pentru care s-a obligat s construiasc unul dintre cele mai mari elicoptere din acea vreme. Pentru a nu-i tulbura pe constructori i a-i ine deoparte pe curioi, proiectul a fost catalogat top-secret. n intervalul 1922-1923 Caracatia zburtoare, cum a fost denumit elicopterul, a zburat cu succes de mai multe ori, ns niciodat la o altitudine mai mare de 2 metri. A murit pe 1 februarie 1940, n Boston, n urma unei operaii. Muzeul Naional al Aerului i al Spaiului din Washington expune i astzi pri din elicopterul su. n 1920, Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pmnt Luna, folosite la pregatirea programelor Apollo (al cror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei Apollo care a dus primul om pe Luna. Elie Carafoli (n. 15 septembrie 1901, Veria, Grecia d. 1983, Bucureti) inginer romn de origine aromn, este considerat unul dintre pionierii n domeniul aerodinamicii. Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brila d. 20 mai 1988, la Bucureti) medic romn specialist n gerontologie. A evideniat importana procainei n ameliorarea tulburrilor distrofice legate de vrst, aplicnd-o pe scar larg n clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personaliti internaionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich,

Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat produsul geriatric Aslavital, brevetat i introdus n producie industrial n 1980. Justin Capr (n. 22 februarie 1933 la Mgureni, Prahova, Romnia) este un inventator i inginer romn. n 1956, a inventat primul aparat individual de zbor. Justin Capr nu i-a brevetat invenia, dei n 1956 n Romnia se acorda importan mare micrii de inovatori i invenii. n lipsa unui asemenea brevet nu se poate dovedi nici mcar dac specialitii americani au utilizat acelai principiu ca Justin Capr i cu att mai puin o prioritate a ideii. Justin Capr a inventat i o main ecologic a crei consum se reduce la 0,5 litri de benzin /100 Km. De altfel, pentru a convinge c invenia sa e viabil, pentru a participa la ediia anual din 2008 a Salonului EcoInvent de la Iai, autorul a parcurs cu aceast main drumul Bucureti Iai, consumul declarat fiind de 5 litri de benzin. George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Londra) unul dintre cei mai importani oameni de tiin pe care Romnia i-a dat de-a lungul vremii. A creat unui nou domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibraii n corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie n numeroase invenii: motorul sonic, pompa sonic, ciocanul sonic i altele. Printre alte realizri ale sale se mai numr i un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turaia acesteia (neoficial se consider c invenia sa a schimbat soarta Angliei n cel de-al doilea rzboi mondial) i primul schimbtor de viteze automat. A participat activ la construcia de avioane engleze, tipul Bristol, n perioada ct a locuit n Anglia. A fost primul care a folosit betonul-armat n construcia cldirilor din Romnia printre cldirile construite de acesta: Palatul Patriarhiei, Hotelul Athne Palace, Marea Moschee din Constana (Moscheea Carol I). Gogu Constatinescu a fost unul dintre acele mini geniale, ale crui idei au devansat cu mult timpul existenei sale fizice, dar care astzi i pstreaz actualitatea, surprinznd prin acuratee, inventivitate i aplicabilitate. Ion I. Agrbiceanu (n. 6 ianuarie 1907, Bucium, comitatul Alba de Jos d. 9 martie 1971, Cluj) a fost un fizician romn, fiul prozatorului Ion Agrbiceanu. Specialist n fizic atomic-spectroscopie, s-a remarcat drept proiectantul primului laser cu gaze din Romnia ntre anii 1960-1961. Sub conducerea sa a fost creat n 1962, primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaie infraroie, dup o concepie original. Prin focalizarea fasciculului luminos produs de laserul monocromatic, se obin densiti enorme de radiaie pe suprafee foarte mici. A fost reprezentantul Romniei la International Union of Pure and Applied Physic i la European Group for Atomic Spectroscopy. tefan Odobleja (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului, Mehedini d. 4 septembrie 1978) este precursorul mondial al ciberneticii generalizate pe care el nsui a denumit-o Psihologia consonantist. Aurel Persu, inventator romn, n 1921 a creat automobilul fr diferenial, cu motor n spate (de forma picaturii de apa).

1. Henri Coanda (1886 -1972)

Academician si inginer roman, pionier al aviatiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacie si descoperitor al efectului care ii poarta numele. Cunoscutul constructor al primului avion cu propulsie reactiva, avionul cu reactie si fara alice, l-a testat pentru prima data langa aerodromul Issy-les-Moulinex, langa Paris, insa aparatul nu a trecut testul zborului. Astfel, 20 de ani mai tarziu, americanii au fost cei care au construit primul avion cu reactie. Desi zborul cu Coanda 1916 nu a avut succes, flacarile si gazul care au iesit din reactoare l-au facut, dupa 20 de ani, sa formuleze efectul Coanda Inventatorul si-a meritat renumele de om de stiinta, cu un numar impresionant de 2608 inventii si 700 de brevete. 2. Traian Vuia (1872- 1950)

Inginer roman si pionier al zborului, a reusit primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decat aerul. Desii fratii Wright sunt considerati autorii primului zbor, aparatul lui Vuia a reusit sa se ridice de la sol fara sine, ca in cazul celebrilor frati, si fara catapulte sau alte mijloace exterioare. Aeroplan-automobilul sau, Vlaicu I, s-a ridicat la o inaltime de 1 m si a zburat pe o distanta de 12 m. Denumit Liliacul datorita formei sale, zboara pentru prima data la Montesson, langa Paris. 3. Petrache Poenaru (1799-1875)

Inginer, matematician, inventator, pedagog, creator al steagului Romaniei moderne. A fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Fiind nevoit sa lucruze cu hartii majoritatea timpului, a reusit sa-si simplifice munca inventand un condei petrecaret, fara sfarsit, alimentandu-se singur cu cerneala si brevetandu-l la Viena si la Paris, unde si-a continuat studiile. A fost primul roman care a calatorit cu trenul, in Anglia, intre Liverpool si Manchester. 4. Alexandru Ciurcu (1854- 1922)

Inventator si publicist roman.A parasit tara din cauza regimului politic si s-a mutat la Paris. Impreuna cu prietenul sau Just Buisson construieste un motor bazat pe forta de propulsie a unor gaze, o alternativa a motorului electric. Pentru a impresiona specialistii din Ministrul de Razboi al Frantei, in 1886, cei doi inventatori au montat motorul lor pe o barc si au navigat pe Sena impotriva curentului. A fost pentru prima oara in lume cand o ambarcatiune a fost propulsata de un motor cu reactie.

5. Anghel Saligny (1854, 1925)

Academician, inginer, constructor, ministru si pedagog. Este cunoscut pentru podul de la Cernavoda, care facea legatura dintre Dobrogea si Marea Neagra . Desi proiectul initial a fost proiectat de Gustave Eiffel, celebru pentru Turnul Eiffel, constructorul roman a fost cel care a reusit cel mai lung pod din acea perioada, functional si astazi. De-a lungul timpului a proiectat si construit numeroase cai rutiere si cai feroviare, folosind silozuri din beton armat, pentru prima data in intreaga lume, in porturile din Braila si Galati. 6. Aurel Vlaicu (1882-1913)

Inginer, inventator si pionier al aviatiei romane si mondiale, a construit primul avion din lume fuselat aerodinamic. Sprijinit de Casa Regala si de Armate Romana, zboara fara modificari cu primul sau avion , lucru unic pentru inceputurile aviatiei mondiale. Zborul deasupra Campului Cotroceni a fost si primul de pe suprafata Romaniei. Perfectionandu-se incontinuu, reuseste sa construiasca Vlaicu III, primul avion functional din lume din metal.

De la o pasiune pentru zmee in copilarie , Vlaicu se perfectioneaza si construieste Vlaicu II, care va reusi sa zboara pe o distanta de 70 de m. Vlaicu a murit in timp ce pilota Vlaicu I deasupra Muntilor Carpati, prabusindu-se in apropiere de Campina 7. George Emil Palade (1912- 2008)

Medic si om de stiinta american de origine romana, specialist in domeniul biologiei celulare, laureat in 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie si medicina. A pus in evidenta particule intracitoplasmatice bogate in ARN numite ribozomi sau Corpusculii lui Palade. In 1986 a fost decorat cu Medalia Nationala pentru merite deosebite in domeniul stiintei de catre presedintele Ronald Reagan, iar in 2007, presedintele Traian Basescu i-a acordat Ordinul Steaua Romaniei in grad de Colan, fiind singurul posesor al celei mai inalte distinctii in acea perioada. 8. Ioan Cantacuzino (1863-1934)

Academician, medic, microbiolog, profesor universitar, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala. El a inventat metoda de vaccinare antiholerica, folosita si azi in tarile unde exista cazuri de holera. Datorita omului de stiinta, Romania a fost a doua tara din lume, dupa Franta, care in 1926 vaccina nou-nascutii impotriva tuberculozei.

9. Nicolae Paunescu (1869-1931)

Om de stiinta, medic si fiziolog, profesor, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai tarziu insulina. A fost la un pas de a castiga premiul Nobel, dar a pirdut in favoarea lui Grant Banting si Herbert Best din Toronto (Canada), in 1922. Cu 8 luni in urma, Paunescu publicase rezultatele studiului sau, ca urmare a 30 de ani de munca, intr-o revista belgiana , numind descoperirea pancreatina. Se pare insa ca motivele politice si economice au fost cele care l-au impiedicat sa fie castigatorul prestigiosului premiu. 10. Emil Racovita ( 1868- 1947 )

Savant, explorator, speolog si biolog roman, considerat fondatorul biospeologiei . A participat la expeditia antarctica cu nava Belgica, in timpul acesteia realizand 60 de volume cu contributie stiintifica. In timpul lungii ierni, el a avut ocazia sa studieze viata balenelor, pinguiilor si a altor pasari acvatice.

In 1904 a descoperit un crustaceu orb , adaptat conditiilor subpamantene, in pestera Cueva del Drach, lucru considerat a fi primul pas in fondarea biospeologiei ( studiul faunei din subteran : pesteri si panze freatice de apa). Tot el a infiintat primul institut de speologie din lume si a predat primul curs de biologie generala din Romania.