UNIVERSITATEA ,, TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE SILVICULTUR

Memoriu tehnico- justificativ

STUDENT: Corsei Tudor GRUPA: 5131 A

ANUL UNIVERSITAR:2013-2014

A. PIESE SCRISE Partea I Proiectul tehnic

Memoriu tehnic justificativ-prezentare generala Prin tema de proiectare s-a cerut sa se realizeze proiectul legaturii rutiere intre un punctul A si C. In acest sens, planul de situatie este redactat la scara 1:1000, echidistanta curbelor de nivel fiind de 2 metri. Drumul este amplasat intr-o zona deluroasa caracterizata de o cota maxima de 234 m. Caile de comunicare forestiere sunt drumuri, de utilitate privat, destinate satisfacerii cerinelor proprii de transport rutier n activitatea forestier, n scopul gospodririi fondului forestier i transportului materialului lemnos, fiind ncadrate, ca drumuri de exploatare. Avand in vedere cererea tot mai mare de mas a lemnoasa cu care se confrunta societatea actuala necesitatea amenajarii unei retele de drumuri cat mai vasta este justificata. Proiectele pentru dotarea pdurilor cu drumuri forestiere vor ine seama de prevederile din studiile de amenajare a pdurilor cu privire la amplasarea i etapizarea tierilor i se vor elabora n conformitate cu prevederile din prezentul normativ precum i din actele normative privind proiectarea i calitatea n construcii i cele din reglementrile obligatorii elaborate de autoritatea naional care coordoneaz tehnic i metodologic ntreaga reea de drumuri (publice i private). n cadrul proiectelor drumurilor forestiere se va face o descriere a situaiei existente a reelei de drumuri forestiere din zon i o prezentare a soluiilor alternative de dezvoltare a acestora n continuare, stabilindu-se i justificndu-se totodat varinata optim. Soluia adoptat trebuie s satisfac cerina dotrii pdurilor cu drumuri forestiere, corespunztoare componenei, intensitii i caracteristicilor traficului rutier forestier, cu parte carosabil consolidat prin adoptarea unor sisteme rutiere a cror portan s corespund solicitrilor provocate de transportul lemnului cu autovehicule de mare tonaj, efectuat, de regul, n condiii de exploatare cu umiditate ridicat.

Realizarea legaturii rutiere dintre cele doua puncte s-a facut in baza marriri plansei 1 cu cotele de nivel de la scara 1:2000, la scara 1:1000 (plansa 2). Pe plansa 2 s-a efecutat si trasarea celor doua propuneri de drumuri. Astfel incat sa avem si de ales din doua variante pe cea mai buna. 1.Studiul tehnico-geologic

Din punct de vedere tehnico-geologic drumul, este situat in o zona de sol care nu creaza probleme de drenaj sau ed compactizare inegala a solului. In plus nu avem nici o zona mlastinoasa, sau stanca. Din acest punct de vedere, tehnco-stiintific drumul poate fi considerat ca nu va avea un cost foarte ridicat.

2. Generalitati Altitudinea minima: 200 m Altitudinea maxima: 234 m Lungimea drumului proiectat 944 m, respectiv 0,94 km Datorita diferentei mari este necesar ca drumul proiectat sa fie ales prin cat mai multe tatonari, astfel incat declivitatile sa nu fie prea mari sau ca razele curbelor sa fie mult prea mici, si sa fie necesar reducerea vitezei de proiectare. Prin tatonari succesive s-a obtinut, un maxim, respectiv executarea unui drum de categoria a III cu latimea platformei in aliniament de 3,5 m si partea carosabila de 2,75 m. S-a reusit si mentinerea vitezei de proiectare la 50km/ora, ce face ca transportul si parcurgerea drumului sa fie intr-un timp cat mai scurt de timp, dar si cu respectarea conditiilor de securitate si siguranta a traficului.

3 Volumul principalelor lucrri i modul de execuie In cadrul proiectului, mai exact in amplasarea liniei rosii este necesar executarea a doua tipuri de lucrari, total opuse. Acestea sunt: a) Terasamente: -Spturi din pmnt: 2247 m3; - Spturi in stanca 0 m3 b) Suprastructura: Ca strat de mpietruire s-a prevzut un volum de 2543 m 3. Pentru sigurana circulaiei n timpul exploatrii drumului s-au prevzut un numr de 9 borne hectometrice, precum i un numr de 6 table indicatoare de circulaie.

4. Principalele caracteristici ale drumului Drumul este executat pentru transport pe tot parcursul anului, prevazut cu o singura banda de circulatie, pentru trafic mediu si redus. 4.1.1 Structura drumului n plan orizontal Structura drumului in plan orizontal este formata dintr-o succesiune de aliniamente si de curbe circulare. In profil longitudinal trecerea de la o declivitate la alta se face prin racordari circulare. In profil transversal drumul se construieste cu o usoara panta. In aliniament suprafata drumului are doua pante dinspre axul longitudinal al drumului spre marginile lui. In curbe drumul are o singura panta transversala, dinspre exteriorul spre interiorul curbei. Supralrgirea platformei i a prii carosabile se realizeaz constant pe toat lungimea curbelor i nu poate afecta limea acostamentelor, acestea pstrndu-i limea curent din aliniament. Supralrgirile n curbe se racordeaz la aliniamente pe distane de 10m. La raze cu curbe mai mici dect raza recomandabil (30m), profilele transversale se amenajeaz cu panta mic spre interiorul curbei i supranlarea conform prevederilor normativului P.D. 67/80 privind proiectarea drumurilor forestiere pentru circulaia autovehiculelor.

4.1.2 Profilul longitudinal al drumului

Se va proiecta schema drumului pentru a facilita explicarea premiselor ce au dus la alegerea variantei prezentate. Profilul n lung reprezinta proiectia desfasurata pe un plan a intersectiei cu un plan vertical ce trece prin axa drumului cu suprafata terenului obtinndu-se o linie neregulata care se numeste linia terenului sau linia neagra si cu suprafata caii care se prezinta sub forma unei linii continue, regulate care se numeste linia proiectului sau linia rosie. Fiecare punct al traseului i corespunde n profil longitudinal o pereche de cote, raportate la un sistem de referinta , cota terenului si cota proiectului. Diferenta dintre cele doua cote se numeste cota de executie sau diferenta n ax; astfel drumul se afla n umplutura daca cotele de executie sunt pozitive sau n sapatura daca cotele sunt negative.
Dup realizarea drumului declivitile nu pot fi mai mari dect cele prevzute n proiect.
4.1.3. Drumul n profil transversal

Proiectul in plan vertical frontal a intersectiei suprafetei drumului cu un plan vertical normal pe axa sa reprezint profilul transversal al drumului. Profilele transversale trebuie s surprind toate punctele caracteristice ale traseului drumului: modificri ale nclinrii terenului natural, modificri ale declivitii drumului, Limea platformei n aliniament, corespunztoare limilor de platform artate mai sus, este de 2,75 m i respectiv 3,50 m. n curbe limea platformei i a prii carosabile se supralrgesc conform precizrilor de la punctul 4.1. n staii de ncruciare limea prii carosabile este de 5,25 m. Abaterile limit privitor la limea platformei i a prii carosabile sunt conform STAS 2914/84. Partea superioar a platformei (patul) i parte carosabil, n aliniamente i curbe, se realizeaz potrivit prevederilor normativului P.D. 67/80. Terasamentele se execut n conformitate cu prevederile normelor privind execuia mecanizat a terasamentelor pentru drumuri. Spturile de pmnt se execut manual i mecanizat cu buldozerul i cu excavatorul n funcie de nlimea stratului de pmnt care trebuie ndeprtat prin spare. Spturile manuale de pmnt se execut pentru realizarea cii de acces pentru muncitori n zona de lucru i pentru aducerea la cota proiect a taluzelor, pentru zona care nu poate fi spat cu excavatorul la taluzurile ce depesc nlimea de 6m. Volumul de rambleu se compacteaz integral n straturi, nct s fie integral n straturi, nct s fie asigurat stabilitatea terasamentelor. Nivelarea platformei din pmnt se execut manual i mecanizat n funcie de mrimea suprafeei. Mrirea razei de curbur este adesea soluia propus pentru diminuarea numrului accidentelor n curb orizontal. Este vorba totui despre o intervenie al crei cost poate fi foarte ridicat i trebuie deci verificat eficacitatea sa economic nainte de a se aciona. Astfel si eu am ales traseu care contine un numar mai mic de curbe Alte soluii posibile includ: mbuntiri ale msurilor de avertizare, pentru a se preveni mai eficient conductorii auto despre prezena curbei: o mai bun distan de vizibilitate, mai bun lizibilitate a curbei, semnalizare, marcaje, delimitare; mbuntiri geometrice minore, incluznd modificri ale caracteristicilor acostamentelor i ale marginilor drumului, viznd o mai bun iertare a eventualelor erori ale conductorilor auto.

Un vehicul care circul ntr-o curb este mpins ctre exteriorul drumului de efectul forei centrifuge. Frecarea transversal (ntre pneuri i suprafaa de rulare) i deverul se opun acestei fore. Intensitatea forei centrifuge crete cu viteza, pn cnd ajunge egal cu suma acestor dou fore opuse i apare deraparea.

Partea a II-a

Anexe si tabele necesare proiectrii