Produse energetice

1.Piata produsului Petrolul

a)

Caracteristicile/particularitile mrfurilor (pieei mrfurilor)

In secolul al XX-lea intreaga industrie si civilizatie s-a bazat pe energia furnizata de

petrol. Rezervele de titei au dus insa si la conflicte internationale, iar utilizarea lui a cauzat poluare si daune mediului inconjurator. Procesul de formare a petrolului a avut loc n urma cu milioane de ani. Cea mai mare parte a titeiului din centrul si nordul Miarii Nordului s-a format din alge (plante unicelulare) i bacterii ingropate in mal si namol, pe fundul marii, in perioada jurasica (acum 144213 milioane de ani). Materia ingropata a putrezit si a fost transformata treptat in titei de catre caldura si presiune, care a comprimat sn acelai timp si malul i nmolul, tarnsformandu-le in straturi de roc. Fie ca suntem constienti de asta sau nu, astazi, petrolul este un element care ghideaza intr-o directie sau alta intreaga economie globala. Industria petroliera a asimilat schimbarile produse de globalizare, ceea ce a dus la schimbari in politica si in gestionarea afacerilor de catre companii, de asemenea globalizarea se manifesta pregnant in ceea ce priveste efectele pretului petrolului. Piata petrolului este una marcata de incertitudine, unde converg diversi factorieconomici, tehnici si politici, iar in determinarea pretului primeaza relatiile dintre jucatorii de pe piata- OPEC, NO-OPEC, companii si consumatori. Cererea de petrol va creste in anii ce vor urma si va depinde in principal de recuperarea economica, in special de dezvoltarea economiilor emergente care, vor avea nevoie de mai multa energie. In vremuri de globalizare, semnificatia si complexitatea pietei petrolului creste, este vorba despre piata unui bun care poseda caracteristici intrinseci care, il relationeaza cu evenimente din toata lumea. Pe piata internationala a petrolului, furnizorii pot beneficia de pe urma cooperari, sau pierde din cauza unei concurente fara restrictii pentru cota de piata; angajarea intr-un razboi al preturilor pentru a castiga o cota cat mai mare de piata nu face altceva decat sa duca la o scadere
1

a veniturilor, asa cum s-a intamplat in perioada 1997-1998 din cauza unui surplus de oferta. Dimpotriva, coordonarea cu alti producatori pentru a reduce productia si a mari pretul, poate genera venituri mai mari, asa cum s-a intamplat in perioada 1999-2000, din 2001 cresterea preturilor s-a mentinut constanta pana in prezent. Caracteristici ale pietei mondiale a petrolului: Centrele de consum sunt separate de centrele de productie; Rezervele de petrol sunt concentrate unui grup mic de producatori; Industria petroliera este din anumite aspecte un monopol natural; Cererea de petrol este o cerere derivata de produse derivate; Diversele utilizari ale petrolului duc la formarea unor piete diferite, reactii diferite ale preturilor si la pozitii competitive din partea companiilor; Factorii care influenteaza in mod direct piata petrolului pot fi grupati astfel: Populatia; Dezvoltarea economica; Tehnologia; Factorii de mediu si cei ecologici; Tendintele energetice si posibilitatile de substitutie a petrolului cu surse alternative. Lumea petrolului s-a schimbat, procesele de globalizare au produs o revolutie in domeniul comunicatiilor si o mare dezvoltare tehnologica, oferind prioritate conceptelor de eficienta, avantaj comparativ, dandu-i un loc privilegiat capitalului uman, toate acestea au auvut impact asupra industriei petroliere si nu numai, ci si asupra pietei internationale a petrolului. Concurenta este tot mai mare in randul companiilor din industria petroliera, ceea ce face ca obiectivele principale ale acestora sa se indrepte spre cautarea de noi puturi de petrol. Schimbarile care au avut loc la nivelul pietei petrolului pot fi grupate astfel: In ceea ce priveste productia:

1.Aplicarea unuor tehnologii noi care permit o mare economisire a resurselor; 2. Descoperirea unor noi zacamintte; 3.Reducerea costurilor de extractie; 4.Cresterea aprovizionarii cu petrol dinspre tarile care nu fac parte din OPEC. In ceea ce priveste pietele:
2

1.Aparitia unor noi piete: China, Asia de Sud-Est;

2.Dereglementarea pietelor majore; 3.Deschiderea marilor piete, precum Japonia, Thailanda si India; 4.Volatilitatea preturilor; 5.Protectionismul mediului prin introducerea de taxe. In ceea ce priveste organizarea industriei:

1.Privatizari si aliante strategice; 2.Fuziunea intre companii si parteneriate; 3.Cresterea concurentei la nivel mondial; 4.Reducerea volumului de lucru; 5. Imbunatatirea eficientei si a productivitatii; 6.Externalizare; delegarea tuturor activitatilor neesentiale. Schimbari precum cele enuntate anterior au transformat piata petrolului intr-una din ce in ce mai competitiva si diversa, determinand aparitia unor noi actori pe piata, noi structuri, tehnologii noi si specializarea functiilor care au condus la crearea mai multor companii care se ocupa in mod special de o anumita activitate.

b)

Productia consumul la nivel international

In prezent se produc 84,5 milioane de barili de petrol/zi, membrii OPEC furnizeaza 35,5

milioane de barili/zi, iar restul de producatori furnizeaza 49,2 milioane de barili/zi. Unii analisti ceva mai conservatori spun ca productia globala de petrol a tuturor resurselor posibile va ajunge la punctual maxim pana in 2015, si anume la o valoare de 95 milioane de barili/zi, ceea ce va duce la o creste modesta aconsumului de petrol. Rezerve

-Asia Pacific: 4,2% -America de Nord: 5,5% -Africa: 8,9% -Centru si Sudamerica: 8,9%
3

-Europa si Eurasia: 9,2% -Orientul Mijlociu: 63,3%

Topul tarilor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume Nr. C1rt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Tari Arabia Saudita Canada Iran Irak Kuweit Emiratele Unite Venezuela Rusia Libia Nigeria Rezerve de petrol (miliarde de barili) 264,6 175,2 175,2 115 104 Arabe 97,9 97,77 74,2 47 37,5 Pretul estimat (trilioane de dolari) 29,75 19,7 19,7 12,9 11,7 11 11 8,3 5,3 4,2

Productia pe regiuni

-Centru si Sudamerica: 9,2% -Asia-Pacific: 10,2% -Africa: 10,8%

4

-America de Nord: 18,2% Europa si Eurasia: 22,1% Orientul Mijlociu: 29,6% Consumul pe regiuni

-Africa: 3,3% -Orientul Mijlociu: 5,9% -CEntru si Sudamerica: 6% -Europa si Eurasia: 25,9% -Asia-Pacific: 28,8% -America de Nord: 32,1%

Orientul Mijlociu este in continuare centrul de atentie in ceea ce priveste petrolul, mai ales cand este vorba despre rezerve. Marimea rezervelor din Arabia Saudita si Irak fac restul rezervelor din lume sa para mici. Marea Nordului si Canada inca au rezerve importante de petrol, dar extractia acestuia este foarte costisitoare. Orientul Mijlociu este cel mai mare producator de petrol, furnizeaza o treime din consumul mondial . Europa si Eurasia (in special Rusia si Regatul Unit) si S.U.A sunt de asemenea mari producatori. Diferenta este ca in Orientul Mijlociu aproape toata productia este pentru export, in timp ce in S.U.A aceasta nu ajunge sa acopere consumul intern. America de Nord consuma cea mai mare cantitate de petrol, desi rezervele nu sunt semnificative, ceea ce indica faptul ca depinde in mare masura de petrolul din import. De asemenea zona Asia-Pacific este o mare consumatoare de petrol. Ambelor regiuni li se atribuie aproape 90% din cresterea consumului de petrol in ultimii 10 ani.

Cel mai mare flux commercial de petrol vine dinspre Orientul Mijlociu catre Europa, Asia-Pacific si S.U.A si dinspre Rusia catre Europa Occidentala.

Productia de petrol

Nume tara Arabia Saudita Rusia S.U.A IrAn China CanadA MExic Emiratele Arabe Unite Iraq Nigeria Kuweit Venezuela Brazilia Norvegia Algeria Angola Libia Kazahstan

Petrol- productie (barili/zi) 10,520,000 10,270,000 9,688,000 4,252,000 4,073,000 3,483,000 2,983,000 2,813,000 2,642,000 2,458,000 2,450,000 2,375,000 2,301,000 2,134,000 2,078,000 1,988,000 1,789,000 1,608,000

Anul estimarii 2011 2011 2011 2011 2012 2011 2011 2011 2012 2011 2011 2011 2012 2011 2011 2011 2011 2012
6

Qatar Regatul Unit Azerbaijan Indonezia India Oman Columbia Argentina Malaezia Egipt

1,437,000 1,393,000 1,041,000 1,030,000 954,000 867,900 800,100 763,600 716,000 662,600

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

Australia Sudan Ecuator Thailanda Siria Guinea Ecuatoriala Vietnam Congo Yemen Danemarca Gabon Turkmenistan Sudafrica Brunei Peru

549,200 514,300 500,000 406,800 401,000 322,700 305,000 302,200 258,800 234,100 227,900 216,000 192,100 159,400 152,700

2011 2011 2012 2011 2011 2011 2012 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2012

Italia Germania Japonia Romania Uzbekistan

151,800 147,200 131,800 107,100 87,000

2011 2011 2011 2011 2011

Franta Tunez Ucriana Pakistan Noua Zeelanda Tarile de Jos Turcia Cuba Coreea de Sud Bahrein Coasta de Marfil Bolivia Ungara Filipine Bielorrusia Papa-Noua Guinee Spania Austria Polonia

84,820 83,720 82,000 64,950 60,480 59,490 55,110 53,690 48,400 46,430 44,880 44,660 34,480 33,110 31,010 30,570 29,970 29,590 28,230

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2012 2011 2 2010 2010 2010 2010 2010
8

Uruguay Taiwan Serbia Birmania; Myanmar Republica Democratica Congo Croatia Guatemala Mauritania Belgia Albania Singapur Chile Republica Ceha Ghana Finlanda Slovacia Grecia Estonia Lituania Bangladesh Suedia Portugalia Israel Marroc Bulgaria Puerto Rico Georgia

28,000 26,680 22,730 21,120 21,000 13,780 13,070 11,640 11,220 10,930 10,910 10,640 10,310 8,880 8,718 8,281 7,946 7,642 5,732 5,724 4,833 4,721 4,029 3,938 2,925 1,075 984

2011 2010 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011
9

Sri Lanka Jamaica Irlanda Republica Dominicana Nicaragua

637 506 431 392 377

2011 2011 2011 2011 2011

Iordania Senegal Boznia- Hertegovia Sierra Leona Slovacia

88 65 59 25 5

2011 2011 2011 2011 2011

Consumul de petrol Nume tara S.U.A China Japonia India Arabia Saudita Germania Canada Rusia Coreea de Sud Mexic Petrol (barili/zi) 19,150,000 9,400,000 4,452,000 3,182,000 2,643,000 2,495,000 2,209,000 2,199,000 2,195,000 2,073,000 consum Anul estimarii 2011 2012 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011
10

Brazilia Franta Iran Regatul Unit Italia Spania Indonezia Singapur Tarile de Jos Taiwan

2,029,000 1,861,000 1,845,000 1,622,000 1,528,000 1,441,000 1,292,000 1,080,000 1,009,000 1,002,000

2012 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

Thailanda Australia Venezuela Egipt Iraq Turci Belgia Argentina Polonia Malaezia Sudafrica Emiratele Arabe Unite

988,000 960,800 746,000 740,000 694,000 646,300 622,600 618,000 564,500 556,000 553,000 545,000

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

Pakistan Grecia Kuweit Suedia

410,000 371,300 354,000 351,100

2011 2011 2011 2011

11

Vietnam Algeria Filipine Hong Kong Chile Columbia

321,500 312,000 310,000 303,800 302,700 296,000

2012 2011 2011 2012 2011 2011

Ucraina Siria Libia Nigeria Austria Portugalia Suedia Israel Norvegia Kazahstan Finlanda Marroc Romania Republica Ceha Peru Cuba Ecuator

296,000 292,000 289,000 279,000 277,900 277,400 242,700 238,000 221,300 218,000 217,400 209,000 196,000 195,700 189,000 176,000 166,300

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2012 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2012

Qatar Bielorrusia

166,000 163,000

2011 2011
12

Yemen

157,000

2011

Puerto Rico

150,000

2011

Nueva Zelanda Ungaria Irlanda Oman Danemarca Turkmenistan Repablica Dominicana Liban Azerbaijan Uzbekistan Sudan

149,700 146,600 143,100 142,000 140,900 125,000 119,000 106,000 104,000 104,000 98,000

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

Bangladesh Iordania Panama Sri Lanka Bulgaria Slovacia Kenia Angola Guatemala Croactia Lituania Jamaica

98,000 98,000 97,000 92,000 91,000 83,810 78,000 74,000 71,000 68,510 67,000 63,000

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011
13

Slovenia Luxemburg Salvador Armenia Honduras Serbia Bahrein Etiopia Costa Rica Uruguay Bolivia Senegal Trinidad y Tobago Birmania; Myanmar Bahamas Albania Papa-Noua Guinea Estonia Paraguay Nicaragua

63,000 60,500 57,280 52,000 51,000 50,280 47,000 47,000 47,000 45,200 44,430 41,000 41,000 37,000 35,000 33,000 33,000 31,000 31,000 30,000

2011 2011 2011 2011 2011 2012 2011 2011 2011 2012 2012 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

Camerun Letonia Boznia si Hertegovina Namibia Togo Mauritio Madagascar Mauritania

30,000 29,880 28,500 24,000 23,000 23,000 22,000 20,000

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

14

Nepal Moldova Malta Macedonia Islanda Mongolia Macao Mozambic Coreea de Nord Georgia

20,000 20,000 19,000 19,000 17,430 17,000 17,000 17,000 13,000 13,000

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

Republica Democratica Congo 13,000

2011

Haiti Congo Zimbabue Guyana Guinea Sierra Leona Nigeria Mali Ruanda Somalia Afganistan Liberia Muntenegru Groenlanda

12,000 11,000 11,000 10,000 9,000 9,000 6,000 6,000 6,000 5,000 4,800 4,500 4,000 4,000

2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2011

15

c) Aspecte de ordin recent

OPEC, ingrijorata de productia mare de petrol obtinuta de SUA din zacamintele de sist. Succesul avut de SUA in extragerea petrolului cu tehnici de fracturare hidraulica si forare orizontala a dus la scaderea importurilor americane din unele state membre ale OPEC, in special in cazul celor din Africa, care extrag titei usor, similar cu cel din America de Nord. La inceputul lunii mai, Statele Unite produceau 7,37 milioane de barili de petrol pe zi, n crestere cu 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut si cel mai mult dupa februarie 1992, potrivit datelor Administratiei americane pentru Informatii in Domeniul Energiei. Importurile de petrol ale SUA din Angola au scazut in martie la 85.000 de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1993. Achizitiile din Nigeria s-au redus in februarie la 194.000 de barili pe zi, minimul ultimilor 19 ani. Cresterea concurentei din SUA inseamna ca tarile africane trebuie sa inceapa sa se uite n interior si sa creeze piete alternative. "Asia a fost ntotdeauna o pia alternativ, dar inei seama c i China ar putea descoperi n curnd gaze de ist", a spus Alison-Madueke. Membri OPEC precum Libia, Algeria i Iran nu sunt ingrijorati de impactul hidrocarburilor extrase din zacaminte de sist asupra cererii, iar ministrul petrolului din Arabia Saudita, Ali AlNaimi, a spus ca este doar de o alta sursa absorbita de piata, asa cum a fost si cu petrolul din Marea Nordului, Brazilia si Rusia. Acum cinci luni, secretarul general al OPEC, Abdalla el-Badri, spunea ca organizatia nu este ingrijorata, dar intre timp si-a nuantat pozitia. "Studiem foarte atent in ce masura productia OPEC poate fi afectat de exploatarile de sist. Poate c americanii vor creste livrrile cu 1 milion de barili, iar altcineva le vor reduce cu 1 milion. Nu este vorba doar de productia americanilor. Primim diferite cifre despre petrolul de sist, incercm sa obtinem informatii mai exacte", a artat Abdalla el-Badra.. 2.Contractele derivate a) Principalele burse unde se tranzactioneaza contractele derivate asociate marfurilor (scurta prezentare) si principalele caracteristici ale contractului. Un lucru important de stiut este ca exista in lume mai multe standarde pentru petrolul crud, cele mai cunoscute fiind NYMEX (tranzactionat pe bursa specializata de la New York), BRENT (tranzactionat la Londra) si URAL (tranzactionat pe piata ruseasca). Preturile difera de
16

la o piata la alta, pentru ca si calitatea marfii este diferita. Petrolul BRENT este cel mai bun calitativ, in timp ce petrolul URAL are un continut ridicat de sulf, ceea ce il face dificil derafinat si ca atare mai ieftin cu patru-sapte dolari pe baril. Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare bursa de valori din lume, si-a inceput activitatea inca din secolul al XVIII-lea, cand a fost initial destinata pentru a servi la plata datoriilor de razboi ale guvernului nou-createlor State Unite ale Americii. Ulterior s-a dezvoltat in asa masura incat sa indeplineasca rolul primordial pe care o piata bursiera organizata il are: procurarea capitalului pentru societatile listate, prin mobilizarea disponibilitatilor banesti ale investitorilor individuali si institutionali. Bursa de la Londra s-a dezvoltat rapid, impulsionata si de noile descoperiri ale stiintei si tehnicii, s-au deschis mai mult de 20 de burse de valori in tara care au operat independent pana in 1973, cand a avut loc integrarea tuturor pietelor din Marea Britanie pe care se tranzactioneaza titluri de valoare. Analistii financiari specializati in sectorul energetic au intocmit recent o statistica potrivit careia valoarea contractelor pe petrol tranzactionate la marile burse ale lumii depaseste de peste noua ori valoarea cantitatilor de petrol cumparat efectiv de catre rafinarii si livrat de catre tarile exportatoare. Asta inseamna ca de exemplu daca intr-o ora se fac pe bursa petrolului tranzactii de zece milioane de dolari, noua milioane reprezinta tranzactii speculative facute de diverse institutii financiare sau de alti jucatori interesati de plasamente in acest domeniu si numai un milion reflecta interesul direct al unei rafinarii de a cumpara si primi efectiv cantitatea respectiva de titei.. b)Evolutia preturilor si factorii ce influenteaza pretul Recent, petrolul a sarit de 100 de dolari barilul (102 dolari la WTI, 105 dolari la Brent) in principal din cauza situatiei extrem de tensionate din Egipt, un jucator extrem de important pe piata comertului cu aur negru. Iar pragul de 100 de dolari pentru petrolul WTI este unul cu adevarat important pentru evolutia economiei mondiale. In cea mai mare parte a secolului XX, petrolul ieftin a fost una din principalele cauze ale unei cresteri economice sustinute la nivel mondial. In ultimii zece ani insa, pretul petrolului s-a cvadruplat, iar potentialul de crestere al economiei mondiale nu va mai fi niciodata acelasi.

17

Toate marile economii ale planetei au de suferit atunci cand pretul sare de 100 de dolari barilul. Remediile economice care s-au aplicat in ultimii ani se bazeaza pe faptul ca, intr-o zi, cresterea economica va reveni. Aceasta situatie nu va fi insa posibila daca pretul petroulului, reasponsabil pentru o treime din resursele energetic ale planetei, va ramane sus. Deficitele bugetare mici si scaderea costurilor de finantare nu pot inlocui un pret mic al petrolului. Fara energie ieftina, nicio economie dezvoltata nu poate evolua, oricate trilioane de dolari ar arunca in piata bancile central. Exista o legatura directa intre consumul de petrol si cresterea economica. Cu cat se arde mai mult petrol, cu atat creste mi repede economia. In general, o crestere cu 1% a consumului de petrol la nivel global inseamna un avans de 2% al economiei globale. Cand o economie stagneaza sau intra in recesiune, este nevoie de mai putin petrol. Cand preturile ajung la un nivel foarte mare, costurile de productie cresc si ele foarte mult, iar onsumatorii incep sa stranga tot mai mult cureaua. Consumul se reduce extrem de mult, firmele si persoanele fizice cumpara tot mai putine produse, iar fabricile, comerciantii si transportatorii incep sa-si reduca drastic activitatea. Economia incepe sa scada, consumul de petrol scade si el, iar pretul o ia si el in jos pentru a se ajusta unei cereri tot mai mici si unor stocuri ot mai mari. Pretul barilului de petrol 1970-2013 -1970 1974: 2,2$/baril -1979: 40,5$/baril (cresterea a fost determinate de embargoul petrolier) -1989: 21$/baril (scadere determinate de criza economica mondiala); -1991-1996: a oscilat, scazand de la 36$ la 20$/baril; -1997-1998: din cauza crizei asiatice barilul a scazut la 11$/baril; 1999-2001: barilul a crescut datorita masurilor luate de OPEC pana la 35$/baril la sfarsitul anului 2001. In 2003 odata cu decizia Statelor Unite de a invada Irakul, barilul de petrol a ajuns la un maxim istoric de pana atunci la 50$/baril. Cresterea pretului petrolului a avut o crestere constanta, ca in iulie 2008 sa ajunga la un nivel record de 147$/baril. -2009: 79$/baril; -2010: in jur de 80$/baril;
18

-2011: 110,53$/baril; -2012: 106,88$/baril; -2013:118,9$/baril. Pretul petrolului este influentat de evenimente politice, economice, militare meteorologice, de relatiile dintre state etc.

Bibliografie
http://www.aporrea.org/actualidad/a7878.html http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pretul-barilului-de-petrol-a-urcat-la-aproape-92-de-dolari142753.html http://www.eppetroecuador.ec/idc/groups/public/documents/peh_otros/000511.pdf http://www.manager.ro/articole/analize/pretul-petrolului-a-sarit-de-100-de-dolari-barilul:-de-ce-trebuiesa-ne-pregatim-pentru-ce-este-mai-rau-40895.html 19

http://www.mediafax.ro/economic/opec-ingrijorata-de-productia-mare-de-petrol-obtinuta-de-sua-dinzacamintele-de-sist-10915580 http://htmlimg4.scribdassets.com/6u47cz5erk1kw6vf/images/8-9d59a2f0ae.jpg http://www.scritube.com/economie/finante/SCURT-ISTORIC-AL-BURSELOR21422.php http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/15475/Provocarea-suprema-la-bursa-contractele-futurespe-petrol.html http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/arabia-saudita-tinteste-un-pret-al-petrolului-de-75-dedolari-baril-507716 http://www.ziare.com/economie/petrol/scenariu-sumbru-pentru-romania-in-2030-80-la-suta-din-titei-sigaze-ar-putea-fi-importati-1257336

20