Sunteți pe pagina 1din 4

3.2.1. Mişcarea radial plană

 

O sondă care străbate întreaga grosime a stratului productiv şi primeşte fluid

prin

peretele

ei

natural

se

numeşte

sondă

perfectă

din

punct

de

vedere

hidrodinamic.

Dacă stratul productiv este orizontal şi are grosimea h constantă, iar

sonda produce, la o presiune constantă p s , dintr-o zonă cilindrică coaxială având pe

frontiera exterioară, de rază r c , presiunea constantă p c

(figura 3.2).

mişcarea este

staţionară radial plană în sens generalizat

.

Daca presiunile p s la frontiera sondei si

p c la frontiera ext nu variaza in timp, misc stationara se numeste radial plana

.

Notaţiile folosite în figura 3.2 au următoarele semnificaţii: r s raza sondei, r c raza conturului (frontierei) de alimentare, p s – presiunea dinamică de adâncime a sondei (măsurată la adâncimea medie a intervalului perforat), p c – presiunea statică

a stratului productiv, numită şi presiune pe conturul de alimentare.

Condiţia ca

presiunea p c să fie constantă, asigurând caracterul staţionar al mişcării generate de sondă, este ca, prin frontiera exterioară de rază r c , care trebuie să fie permeabilă şi poartă numele de frontieră de alimentare, să pătrundă în zona de drenaj a sondei un

debit de lichid egal cu cel produs de sondă

.

Având în vedere caracterul axial simetric al mişcării, este avantajos ca ea să

fie studiată în coordonate

. În aceste condiţii, ecuaţia microscopică a continuităţii

(2.33), asociată cu ecuaţia de stare (2.52) a lichidului incompresibil, se reduce la forma

cilindrice care, pentru mişcarea plană, se reduc la

coordonatele polare z,r,

mişcarea plană, se reduc la coordonatele polare z, r , Figura 3.2 Configuraţia mişcării radial plane

Figura 3.2 Configuraţia mişcării radial plane a unui lichid printr-un mediu poros omogen

1

d

r d r

r v

r

0

,

(3.9)

unde viteza radială, care este singura componentă a vitezei de filtrare, este dată de

legea lui DARCY

 
   

k

d

p

v

v

 
 

r

d r

.

Din relaţiile (3.9) şi (3.10) rezultă

d p d r 0 , d r d r
d p
d
r
0 ,
d r
d r

care se integrează succesiv astfel

(3.10)

ecuaţia diferenţială a mişcării

(3.11)

r

d p

d p d r

d r

a ,

d p

d p d r

d r

a

r

,

conducând la soluţia

, ce reprezintă legea variaţiei presiunii şi este asociată, aşa cum rezultă din figura 3.2, cu condiţiile la limite

p = a ln r + b

(3.12)

la r = r s ,

p = p s ;

la r = r c ,

p = p c

.

(3.13)

Prin înlocuirea condiţiilor (3.13) în relaţia (3.12) astfel

p

s

a ln r

s

b ,

p

c

a ln r

c

b ,

se găsesc expresiile celor două constante de integrare

a

p

c

p

s

ln

r

c

r

s

,

b

p

s

p

c

p

s

ln

r

c

r

s

ln r

s

p

c

p

c

p

s

ln

r

c

r

s

ln r

c

şi legea variaţiei presiunii (3.12) devine

p

p

s

p

c

p

s

ln

r

ln

r

c

r

s

r

s

p

c

p

c

p

s

ln

r

c

ln

r

c

r

r

s

.

(3.14)

Dacă se înlocuieşte derivata dp/dr a presiunii obţinută din relaţia (3.14) în

ecuaţia lui DARCY (3.10), se stabileşte

 

formula vitezei de filtrare

 

k

p

c

p

s

1

 

v

 

,

 

ln

r

r

c

r

 

s

(3.15)

care, introdusă în ecuaţia macroscopică a continuităţii (3.7), în care secţiunea normală la viteza de filtrare în orice punct are forma unui cilindru de rază oarecare

r,

deci aria acestei secţiuni este

A = 2 rh

,

r , d eci aria acestei secţiuni este A = 2 rh , (3.1 Figura 3.3

(3.1

Figura 3.3 Graficele presiunii şi vitezei de filtrare în funcţie de rază, în condiţiile mişcării radial plane staţionare a unui lichid

conduce la

formula debitului volumic de lichid incompresibil

 

Q

2

k h

p

c

p

s

 
 

b

t

ln

r

c

 

.

   
 

r

s

produs de sondă

(3.17)

În ecuaţia precedentă s-a admis că sonda produce ţiţei. Pentru ca debitul de ţiţei să fie exprimat în condiţii de suprafaţă (la presiunea din rezervorul de depozitare, practic egală cu presiunea atmosferică), s-a introdus la numitor factorul de volum al ţiţeiului b t , definit ca volumul de ţiţei în condiţii de zăcământ care

corespunde unităţii de volum de ţiţei în condiţii de suprafaţă. Având în vedere că, la presiunea de zăcământ, ţiţeiul conţine o cantitate semnificativă de gaze dizolvate, care sunt separate din faza lichidă înaintea depozitării acesteia în rezervor, factorul de volum al ţiţeiului are o valoare supraunitară. În figura 3.3 sunt trasate graficele de variaţie a presiunii şi vitezei de filtrare în funcţie de rază. Se constată că valorile maxime ale gradienţilor presiunii şi vitezei se înregistrează în vecinătatea sondei, fapt care pune în evidenţă importanţa majoră a acestei zone asupra debitului produs de sondă. Raportul dintre debitul sondei şi presiunea diferenţială la care produce aceasta

se numeşte

indice de productivitate a sondei

   
 

I

p

p

c

Q

p

s

2 k h

r

b

ln

c

.

 

t

 

r

s

şi are, pe baza relaţiei (3.17), expresia

(3.18)

Indicele de productivitate specific este raportul dintre I p şi grosimea h a stratului productiv, adică

iar mărimea

poartă numele de

I

p

Q

2 k

I ps

r

c

r

s

,

(3.19)

(3.20)

h

h

p

c

p

s

b

t

ln

C = kh capacitate de producţie
C = kh

C = kh

C = kh capacitate de producţie
capacitate de producţie

capacitate de producţie

a stratului colector de hidrocarburi.

Figura 3.4

producţie a stratului colector de hidrocarburi. Figura 3.4 Graficul debitului volumic în funcţie de presiunea

Graficul debitului volumic în funcţie de presiunea diferenţială în

condiţiile mişcării radial plane staţionare a unui lichid Parametrii I p şi I ps caracterizează în mod direct performanţa sondei de extracţie. Din relaţiile (3.17) şi (3.18) se observă că indicele de productivitate reprezintă

panta graficului Q(p c p s ),

reprezintă panta graficului Q ( p c – p s ), numit diagramă indicatoare ( figura

numit diagramă indicatoare (figura 3.4). În domeniul de

valabilitate a ecuaţiei lui DARCY (2.18), limitat superior de punctul critic C, diagrama indicatoare este linia dreaptă descrisă de ecuaţia (3.18), iar în domeniul filtrării neliniare este o curbă cu panta descrescătoare. Unul din scopurile principale ale tehnologiei extracţiei ţiţeiului constă în creşterea indicelui de productivitate a fiecărei sonde la valori maxime posibile din punct de vedere economic. Acest proces este cunoscut sub numele de stimulare a productivităţii sondelor şi poate fi realizat prin diferite căi, care pot fi deduse din analiza modului în care fiecare factor al relaţiei (3.18) trebuie modificat pentru a

duce la creşterea indicelui de productivitate. Creşterea permeabilităţii k prin acidizare sau fisurare hidraulică, precum şi scăderea vâscozităţii prin metode termice (ca injecţia ciclică de abur în strat) sunt principalele căi de stimulare a productivităţii sondelor. Prin stimulare se reduce timpul de recuperare a ţiţeiului, ca efect al intensificării ritmului de extracţie, dar nu se obţine, în mod necesar, şi o creştere a factorului final de recuperare. Metodele de creştere a factorului final de recuperare implică suplimentarea energiei naturale a zăcământului. Astfel, în timp ce dezlocuirea (spălarea) ţiţeiului cu abur, care constituie o metodă de creştere a factorului final de recuperare, conduce la mărirea energiei totale a sistemului, cea mai mare parte din energia termică furnizată zăcământului în cadrul injecţiei ciclice de abur (care este un procedeu de stimulare a productivităţii sondelor) se pierde în perioada de producţie, ca rezultat al conducţiei termice către stratele impermeabile din acoperişul şi culcuşul colectorului, precum şi prin transportul căldurii la suprafaţă, odată cu fluidele încălzite produse de sondă. Se defineşte presiunea medie ponderată cu aria zonei de drenaj a sondei prin relaţia

în care

A

p

1

m A

A

p

d

A

,

2

r

c

2

r

s

,

d

A

2

r dr ,

(3.21)

iar presiunea este dată de ecuaţia (3.14). Înlocuind aceste expresii în formula (3.21) rezultă

p

 

2

m

2

2

 

 

r

c

r

s

2

r

c

2

2

r

s

p

s

r

c

s

r

s

p

s

p

ln

r

p

c

c

r

s

r

s

ln

r

r

d

r

2

2

r

c

2

r

s

2

2

2

r

c

r

c

r

s

p

c

p

s

2

ln

r

c

2

r

s

ln r

c

2

r

s

2

ln r

s

p

s

r

c

s

r

s

r

d

r

p

c

p

ln

r

c

r

s

2

r

c

2

r

s

2

r

c

4

2

ln r

s

r

c

s

r

ln

r

d

r

ln

r

r

s

r

c

r

s

r

2

r

s

2

ln r

s

p

c

d

r

p

c

p

s

2ln

r

c

r

s

(3.21')