Sunteți pe pagina 1din 4

4.5. Cercetarea hidrodina

mică a sondei extractive de ţiţei

ă

ă

ţ

ţ

ţ

ţ

4.5.1 Cazul sondei cercetate prin închidere Cercetarea hidrodina mică a unei sonde ă ă ă
4.5.1 Cazul sondei
cercetate
prin
închidere
Cercetarea hidrodina
mică a unei sonde
ă
ă
ă
presiunii de adâncime a son
modificarea debitului, folos
un manometru înregistrator,
adâncimea medie a interval
constă din înregistrarea evol
ă
uţiei în timp a
ţ
ţ
dei după ă ă
ind în acest scop
fixat la
ului
perforat.Cercetarea hidrodin
amică prin
ă
ă
închidere include o primă et
ă
mişcarea ţiţeiului spre sondă
ă
apă, în care
ă
ă
ţ
urmată de etapa mişcării se
ş
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ă
este tranzitorie,
ă
considera ca sonda a produs
ă
ă
ş
ş
ă
mistaţionare
ţ
ţ
.
se
volumul
cumulativ de titei N p la debi
tul Q ct dinaintea
inchiderii pe durata t p =N p /Q
numita timp de
productie echivalent.
După închiderea sonde
ă
ă
i
, care a produs la
debitul constant Q pe durat a t p (de la punerea
ei
în
producţie),
ţ
ţ
presiun
ea
p s
va
creşte
ş
ş
conform relaţiei (4.54), par
ă
Q 0 = 0,Q 1 =Q,Q 2 = 0, t 0 = 0 , t 1 = t p , t 2 = t p + t
ţ
ţ
ticularizată pentru
ă
Figura 4.4 Graficel e debitului
sub forma
Figura 4.5 Graficul
restabilirii şi
ş
ş
b
presiunii sondei extr active de
t
p
p
Q
0
p t
t
0
0
Q
p t
t
t
s
i
p
p
p
2 k h
presiunii sondei extr active
Q
b
t
de ţiţei cercetate prin
ţ
ţ ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
0
S
p
p t
t
p t
i
p
2 k h
ţ
după închiderea acest
ă
ă
închiderede ţiţei
eia
(4.55)
I. Etapa mişcării tran
ş
ş
ă
ă
zitorii. În primele
ore sau zeci de ore de la înch
idere (în funcţie de întinderea şi de perme
ţ
ţ
ş
abilitatea zonei
aferente sondei), mişcarea es
ş
ş
te tranzitorie, funcţia
ţ
ţ
p t
ş
are expresia (4.5
2), deci ecuaţia
ţ
ţ
(4.55) devine
Q
b
t
t
p
t
p
p
ln
,
(4.56)
s
i
4
k h
t
unde t este durata curentă d
ă
ă
e cercetare (figura 4.4), iar
t p este timpu
l echivalent de
producţie, dat de relaţia
ţ
ţ ţ
ţ
d ă ă e cercetare (figura 4.4), iar t p este timpu l echivalent de producţie,

t p = N p /Q ,

(4.57)

în care N p reprezintă producţia cumulativă de ţiţei a sondei. Potrivit relaţiei (4.56), graficul presiunii p s în funcţie de –ln[(t p + t)/t] este o

dreaptă, din a cărei pantă

Q b t i , 4 k h
Q
b
t
i
,
4
k h

(4.58)

se poate calcula permeabilitatea originală a zonei aferente sondei. În realitate, graficul de restabilire a presiunii, obţinut din valorile presiunii măsurate cu un manometru diferenţial de adâncime (figura 4.5), prezintă: curba AB (care reflectă efectele de sondă, generate de imperfecţiunea hidrodinamică, prezenţa zonei de permeabilitate modificată (efect skin) şi neînchiderea sondei la talpă), dreapta BC descrisă de ecuaţia (4.56) şi curba CD (corespunzătoare trecerii la mişcarea semistaţionară, determinată de faptul că zona aferentă sondei are o întindere finită). Relaţia (4.54) asociată cu formula (4.52) se reduce, pentru n = l, la expresia

p

si

p

i

,

i

ln

4 t

p

2

S

(4.59)

în care p si este presiunea în sondă în momentul închiderii acesteia (la t = 0). Se elimină presiunea iniţială p i între ecuaţiile (4.55) scrisă pentru t = 1 oră şi (4.59), iar din relaţia obţinută se explicitează factorul de skin astfel

S

1

2

p s

1 p

si

t

p

t

ln

i t

p

ln

4 k t

m

2

r s

,

(4.60)

unde p si este presiunea de adâncime a sondei în momentul închiderii ei, iar p s1 – presiunea în sondă, citită, pentru t = 1 oră, pe dreapta BC extrapolată.

Pentru determinarea presiunii iniţiale p i , se extrapolează dreapta BC până la intersecţia ei (în punctul D * ) cu verticala de abscisă zero (corespunzătoare

i * a punctului D *

închiderii sondei pe o durată infinită, t = ), se citeşte ordonata şi se calculează presiunea medie p m la timpul t p cu ajutorul relaţiei

p

unde

 

,

(4.61)

,

(4.62)

*

i

i f

pA

t

k t

p

m

A

p m

p

t

pA

Figura 4.11 Graficele ln p funcţie de ln t şi ln (t d p/ d

Figura 4.11 Graficele ln p funcţie de ln t şi ln(t dp/dt) funcţie de ln t corespunzătoare restabilirii presiunii sondei de ţiţei după închidere

este timpul adimensional în raport cu aria A corespunzător timpului echivalent de

producţie t p , iar funcţia f(

HAZEBROEK, prezentate în figurile 4.6…4.10 pentru diferite forme ale zăcământului şi anumite poziţii ale sondei. În final, presiunea iniţială p i rezultă din relaţia (4.24), scrisă sub forma

) este dată de graficele lui MATTHEWS, BRONS şi

t pA

p

i

p

m

Qb t

t

p

m

Ah

.

(4.63)

 

II. Etapa mişcării semistaţionare. După scurgerea timpului de stabilizare,

evoluţia presiunii de fund a sondei este descrisă de ecuaţia (4.27) din care se

constată că graficul p s (t) este o dreaptă cu panta

 
 
Q b k Qb t t i 1 2 2 k h m A m
Q
b
k
Qb
t
t
i 1
2
2 k h
m
A
m
Ah

,

 

(4.64)

din care se pot calcula aria A a zonei aferente sondei sau volumul de pori V p =

mAh.

Scriind ecuaţia (4.27) pentru t = 0, când p s ar fi avut valoarea

p

i ' dacă

mişcarea ar fi fost semistaţionară, rezultă formula

 
 

p

'

p

i

ln

4 A

 

2

S

 

i

i

C

 

2

,

 

A

r

s

(4.65)

unde i este panta graficului p s [ln(t p + t)/t] exprimată prin relaţia (4.58). Presiunea

ipotetică

până la t = 0. Ecuaţia (4.65) permite aflarea valorii factorului de skin sau, dacă aceasta a fost determinată în etapa mişcării tranzitorii, se poate obţine factorul de formă DIETZ din expresia

i ' se citeşte din graficul p s (t), extrapolând porţiunea liniară a acestuia

p

4 A

p

i

2 i

r

s

p

'

i

ln

C

A

ln

2

S .

(4.66)

Odată găsită valoarea lui C A , se caută valoarea C A cea mai apropiată din figura 4.2 şi se poate estima forma sistemului sondă – suprafaţă de drenaj. Pentru obţinerea de informaţii suplimentare asupra zăcământului, în anul 1983 a fost preconizată folosirea diagramei derivatei presiunii. Cele mai utile forme ale derivatei presiunii au fost preconizate de BOURDET şi colab., în anul 1989. Graficul derivatei presiunii prezintă simultan, la scară dublu logaritmică, derivata presiunii ln(t dp/dt) în funcţie de ln t, alături de ln p în funcţie de ln t, ca în figura 4.11.

Avantajul folosirii graficului derivatei căderii de presiune constă în faptul că el prezintă, pe o singură diagramă, mai multe caracteristici care, altfel, ar necesita reprezentări grafice suplimentare. În cazul cercetării sondei prin modificarea debitului în trepte, graficul de

restabilire a presiunii poate fi trasat cu valorile lui p s ca funcţie de

n Q j p t t n j 1 Q 1 j 1
n
Q
j
p t
t
n
j 1
Q
1
j 1

,

obţinându-se, conform relaţiei (4.54), o dreaptă de pantă i definită de formula

(4.58).