Sunteți pe pagina 1din 3
Dintre mişcările generate de sonde în zăcămintele de hidrocarburi gazoase prezintă interes, în special, cele

Dintre mişcările generate de sonde în zăcămintele de hidrocarburi gazoase prezintă interes, în special, cele unidimensionale şi radial plane. Pentru studiul acestor mişcări poate fi folosit sistemul format din ecuaţia de echilibru dinamic al forţelor (a filtrării), ecuaţia microscopică a continuităţii şi ecuaţia de stare, în asociere cu folosirea funcţiei

pseudopresiune.

ecuaţia microscopică a continuităţii şi ecuaţia de stare, în asociere cu folosirea funcţiei pseudopresiune.

5.1. Ecuaţia cu derivate parţiale a pseudopresiunii

 

Dacă se admite că mişcarea gazelor în medii poroase este guvernată de legea

lui DARCY, ecuaţiile mişcării sunt constituite din ecuaţia (2.18)

v

k

p

*

,

a

lui

 

DARCY, ecuaţia (2.31)a continuităţii şi ecuaţia de stare (2.55)

p Z RT

a gazelor

reale, transcrise sub forma

 
 

v

k

p

,

v

m

t

,

p

Z RT

.

 

(5.1)

Ţinând seama că, pentru gaze reale, coeficientul de compresibilitate are expresia

 

1 d V

1 d

 

1

d

p

   

(5.2)

V

d p

d

p

RT

d

p

Z

,

din a treia relaţie (5.1), prin separarea lui şi derivare, se obţine

 
 

1

d

p p

   

(5.3)

t

RT

d

p

Z

t

.

 

Introducând în a doua relaţie (5.1) prima ecuaţie (5.1), împreună cu expresia

 

(5.3), rezultă ecuaţia neliniară

 
 

k p m

p

t

,

 

care

este

identică

cu

ecuaţia

 

(4.2)

k p m

p

t

,

a

mişcării

lichidelor

compresibile în medii poroase.

 
 

Pentru liniarizarea ecuaţiei (5.4), asociată cu relaţia de stare (2.55), se poate

folosi pseudopresiunea sau funcţia lui LEIBENZON, ca versiune a transformării

integrale KIRCHHOFF, definită astfel

 

(5.4)

p 2 p d p u , Z p r
p
2
p
d
p
u
,
Z
p
r

(5.5)

unde p r este presiunea de referinţă. Aplicând relaţiei (5.5) operatorul şi operatorul de derivare în raport cu timpul, se obţin expresiile

care, scrise sub forma

u

2 p

Z

p

,

u

t

2 p

Z

p

t

,

p

Z

2 p

u

,

p

t

Z u

2 p

t

(5.6)

şi substituite, împreună cu dat de relaţia (2.55), în ecuaţia (5.4) dau, pentru cazul mediului poros omogen, ecuaţia liniară

sau

m u 2 u , k t 1 u u , a t
m u
2
u
,
k t
1 u
u
,
a t

(5.7)

care este de acelaşi tip cu ecuaţia (4.4). În ecuaţia (5.7) a = k/(m ) este coeficientul de piezoconductibilitate hidraulică sau de difuzie definit prin relaţia

hidraulică sau de difuzie definit prin relaţia Figura 5.1 Graficul funcţiei u(p) (4.5). Dacă se admite

Figura 5.1 Graficul funcţiei u(p)

(4.5).

Dacă se admite că gazele sunt perfecte (Z = 1) şi că este constant, relaţia

(5.5), pentru p r = 0, ia forma

u p

2

u p 2 ,

,

pe baza căreia ecuaţia (5.7) devine

2 1 p 2 p , a t
2
1 p
2
p
,
a t

(5.8)

(5.9)

identificându-se, pentru P = p 2 , cu ecuaţia (4.4). Ca urmare, în acest caz sunt valabile soluţiile ecuaţiei (4.4) obţinute în capitolul precedent, dacă p se înlocuieşte cu p 2 . De asemenea, identitatea tipului ecuaţiilor (5.7) şi (4.4) permite ca soluţiile obţinute pentru presiune în cazul mişcării ţiţeiului compresibil să fie adaptate pentru pseudopresiune în cazul mişcării gazelor reale în medii poroase.

 

Dacă p 13 MPa se poate folosi ecuaţia (4.4) în care s-a înlocuit p cu p 2 ; în

intervalul 13 MPa <p 20 MPa trebuie utilizată ecuaţia (5.7), iar dacă p> 20 MPa

gazele se comportă ca lichidele compresibile, deci este valabilă relaţia (4.4).

 

Pentru trecerea de la presiune la pseudopresiune se determină în laborator valorile vâscozităţii dinamice şi factorului de abatere a gazelor din zăcământul studiat la diferite presiuni, adică funcţiile (p) şi Z(p), se integrează numeric ecuaţia (5.5) şi se construieşte graficul u(p), a cărui formă este prezentată în figura 5.1. Valorile pseudopresiunii pot fi citite de pe grafic sau pot fi calculate, pentru

p p lim , folosind ecuaţia dreptei u = u(p).

5.2. Mişcarea unidimensională staţionară

În cazul mişcării unidimensionale staţionare a gazelor reale, ecuaţia (5.7) se reduce la forma

şi are soluţia

u

d

2

u

d x

u

s

2

0

u

u

c

s

x

,
l

(5.10)

în care l este distanţa dintre sondă şi frontiera de alimentare, x – distanţa de la sondă la secţiunea oarecare având pseudopresiunea u, u s = u(p s ) la x = 0, u c = u(p c ) la x = l, iar p s , p c reprezintă presiunea dinamică de fund a sondei, respectiv presiunea pe frontiera de alimentare, admise constante. Debitul volumic de gaze în condiţii normale se exprimă sub forma

Q

0

M

0

A

k

d

p

d x

0

A

k

Z d u

pT

0

 

Ak T

0

u

c

u

s

2 p

d

x Z p

0

T

2 p

0

lT

,

(5.11)

unde M este debitul masic, 0 densitatea gazelor în condiţii normale, A aria secţiunii transversale prin mediul poros, T – temperatura de zăcământ, iar p 0 , T 0 – parametrii stării normale (p 0 = 101,325 kPa, T 0 = 273,15 K). Dacă se admite valabilitatea relaţiei (5.8), formulele (5.10) şi (5.11) devin

p

2

Q

0

2

c

2

s

p

p

p

l

2

c

p

x

2

s

p

2

s

Ak T

0

2 p

0

lT

,

(5.12)

(5.13)

şi sunt aplicabile în domeniul presiunilor relativ mici, unde vâscozitatea poate fi considerată constantă, iar gazele se comportă potrivit legii gazelor perfecte.