Sunteți pe pagina 1din 1

Imaginatia si creatia elevilor de virsta scolara mica

Specific virstei scolare mici este cresterea considerabila a volumului memoriei. In fondul memoriei patrunde un mare volum de informatii. Elevul memoreaza si retine date despre uneltele cu care lucreaza, despre semnele si simbolurile cu care opereaza, despre noii termeni pe care ii utilizeaza, despre regulile pe care le invata. Comparativ cu clasa inti, in clasa a patra se memoreaza de 2,3 ori mai multe cuvinte. Gratie cooperarii memoriei cu gndirea, se instaleaza si se dezvolta formele mediate ale memoriei bazate pe legaturile de sens dintre date. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie posibilitatile active ale scolarilor mici de a transforma si organiza in alt mod materialul memorat. Axarea memoriei pe sensuri logice face sa creasca de 8 pina la 10 ori volumul ei, prelungeste timpul de retinere, sporeste trainicia si productivitatea legaturilor mnezice. Intrarea in scolaritate creeaza si functiei imaginative noi solicitari si conditii. Descrierile, tablourile, schemele utilizate in procesul transmiterii cunostintelor solicita participarea activa a proceselor imaginative. Este mult solicitata imaginatia reproductiva, copilul fiind pus adesea in situatia de a reconstitui imaginea unor realitati pe care nu le-a cunoscut niciodata. In strinsa legatura cu imaginatia reproductiva se dezvolta imaginatia creatoare. Formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate de joc si fabulatie, de povestire si compunere, de activitati practice si muzicale, de contactul cu natura si activitatile de munca. Asadar in perioada micii scolaritati, imaginatia se afla in plin progres atit sub raportul continutului cit si al formei. Comparativ cu vrsta prescolara, ea devine insa mai critica, se apropie mai mult de realitate, copilul insusi adoptind acum fata de propria imaginatie o atitudine mai circumspecta de autocontrol.